Tema 2.

Etica profesională şi profesionalismul

Plan:
1. Etica profesională - definiţie, conţinut
2. Profesii şi profesionalism
3. Caracteristicile ideale ale profesiilor
 1. Etica profesională - definiţie, conţinut

Noţiunea de etică profesională este utilizată de cele mai multe ori

pentru desemnarea unui cod moral al unor oameni ce aparţin unei profesii
anumite. Spre exemplu „Jurământul lui Hippocrates"; „Codul onoarei
judecătorului"; „Codul etic al notarului" etc.
Etica profesională este determinată de particularităţile specifice ale
unor profesii, de interesele corporative, de cultura profesională etc. Oamenii
ce îndeplinesc funcţii profesionale similare sau identice îşi elaborează tradiţii
specifice şi se asociază în baza unor principii de solidaritate profesională în
stare să păstreze reputaţia grupului profesional dat.

Etica profesională este compusă din diverse norme de conduită şi

de anumite coduri deontologice. Termenul de „normă" are ca sinonime
„model", „standard", „regulă", „lege".
 Exemple de tipuri de etică profesională:
Etica pedagogică îl obligă pe pedagog să respecte personalitatea
elevului şi să manifeste faţă de acesta o exigenţă respectivă; să
menţină propria reputaţie şi reputaţia colegilor săi; să se îngrijească
de credibilitatea morală a societăţii faţă de învăţător.

Etica medicinală cere să fie întreprins totul pentru a ocroti şi salva

viaţa pacientului indiferent de dificultăţi; să fie păstrat principiul
confidenţialităţii a tot ceea ce pacientul îi spune medicului în cabinetul de
consultaţii; în nici un caz medicul nu trebuie să contribuie la moartea
pacientului etc.
Etica ofiţerului îl obligă să slujească neprecupeţit Patria, să dea
dovadă de persistenţă şi curaj, să aibă grijă de subalternii săi, să păstreze
cu sfinţenie onoarea de ofiţer.
Etica juridică este determinată de specificul activităţii profesionale a
juristului, de particularităţile lui morale şi de situaţia socială.
Particularităţile activităţii profesionale ale lucrătorilor din domeniul
ocrotirii normelor de drept afectează drepturile şi interesele
oamenilor, astfel acestea cer caracteristici aparte din punct de
vedere al influenţei lor asupra conţinutului moral al acestei activităţi.
 5. Etica în afaceri reprezintă conduita morală a indivizilor componenţi ai
societăţii comerciale în dubla lor relaţie, cu ceilalţi angajaţi pe de o parte şi cu
partenerii de afaceri, clienţii şi consumatorii pe de altă parte.
Etica managementului este o formă a eticii aplicate şi reprezintă un ansamblu
de norme cărora trebuie să li se subordoneze acţiunile şi deciziile cadrelor de
conducere din organizaţii, norme care pot să fie sau nu sancţionate din punct
de vedere juridic şi care sunt impuse prin forţa conştiinţei colective, a opiniei
publice.

Etica profesională a comerciantului presupune un şir de reguli şi

norme de conduită destinate personalului comercial atât vizavi de
colectivul de muncă cât şi faţă de clienţi.
Concluzie: etica profesională reprezintă nişte codurile morale
specifice exponenţilor unei profesii anumite.
 Principiile eticii profesionale

1. Principiul egalităţii în faţa normelor.

Morala nu este făcută pentru eroi şi sfinţi, nici pentru genii, ci pentru oamenii
obişnuiţi. Aceasta nu înseamnă că eroii, sfinţii şi geniile nu trebuie să se supună
normelor morale, ci subliniază doar faptul că morala este regula, nu excepţia.
Egalitatea între oameni: nu ne referim la egalitatea lor intelectuală, biologică,
estetică, ci la egalitatea lor în faţa principiilor şi normelor morale, la egalitatea
în faţa legii, tot aşa cum, din punct de vedere religios ne referim la faptul că, în faţa
lui Dumnezeu, toţi suntem egali.

2. Principiul clarităţii şi clarificării (conceptelor, poziţiilor).

Într-o societate deschisă, oamenii pot să-şi enunţe clar poziţia faţă
de o problemă morală şi să acţioneze în consecinţă.
De exemplu, dacă o persoană este neinteresată să acţioneze pentru
binele public, moral ar fi să nu se implice în politică sau în administraţie
publică.
 Comportamentul etic adecvat

Pentru manageri dar şi subordonaţii lor comportamentul etic

adecvat are o importanţă deosebită, cu impact decisiv asupra
rezultatelor finale ale activităţii organizaţiei şi se constituie din:
a) Comunicarea onestă şi tratamentul corect, faţă de clienţii firmei.
Produsele trebuie să fie de calitate, sigure, să aibă instrucţiuni de
folosire, avertismente asupra efectelor nedorite ale pericolelor
posibile pentru consumator, etc.
b) Comunicarea onestă şi tratamentul corect, faţă de angajaţi
Angajaţii sunt trataţi adesea ca o marfă, deşi sunt fiinţe umane, sunt
personalităţi destinse. Cele mai dezumanizante tratamente se aplică
mai ales în zonele în care există o piaţă a forţei de muncă
caracterizată de monopson (un singur cumpărător al forţei de
muncă).
 
 Drepturile angajaţilor şi loialitatea faţă de companie

Sunt extrem de importante !!!

Angajaţii nu trebuie să fie trataţi ca o piesă înlocuibilă, respectiv
un simplu mijloc de exploatare, aceasta conduce la faptul că şi
angajatul va trata compania ca pe o staţie de tranziţie, o simplă
sursă de salariu şi beneficii.

Loialitatea faţă de companie se conturează prin obligaţiile

reciproce, prin atribuire de roluri şi responsabilităţi. Unele dintre
acestea sunt contractuale şi legale, dar ele nu ajung decât pentru
îndeplinirea sarcinilor şi nu au o componentă etică: O slujbă nu e
niciodată doar o slujbă. Există mereu o dimensiune morală:
mândria faţă de propriile produse, spiritul de echipă, grija faţă de
bunăstarea companiei, ataşamentul faţă de colegi etc.
c) Comunicarea onestă şi tratamentul corect, faţă de acţionari.
Un comportament etic presupune gestiune corectă, loialitate,
informare, transparenţă, confidenţialitate, etc.

d) Comunicarea onestă şi tratamentul corect, faţă de

comunitate
Protejarea mediului, contribuţie la soluţionarea problemelor sociale,
respectarea diversităţii culturale.
 Exemple de principii practice ale eticii în afaceri:

1. Respectarea confidenţialităţii informaţiilor:

-de către salariat faţă de întreprindere
- de către furnizor faţă de clienţi
- de către negociator faţă de exterior etc.
2. Sensibilitate faţă de conflictele de interese:
- detectarea lor şi, dacă este posibil, evitarea lor
- transparenţă
- apelarea la arbitri neutri pentru rezolvarea lor
3. Respect faţă de regulile de drept:
- chiar dacă este vorba de legi considerate necorespunzătoare, de către
oamenii de afaceri din afară
- pot fi exceptate unele situaţii extreme
4. Conştiinţă profesională; profesionalism:
- exercitarea profesiunii cu conştiinţă şi prudenţă,
- cultivarea competenţei profesionale
- limitarea deciziilor şi acţiunilor la competenţa profesională
5. Loialitate şi bună credinţă:
- sa nu înşela, să-şi ţină cuvântul;
- a fi echitabil
6. Simţul responsabilităţii:
- consecinţele practice ale deciziilor
- asumarea propriei responsabilităţi
7. Respectarea drepturilor şi libertăţilor celorlalţi:
- libertate în comportament, de opinie
- evitarea discriminărilor de orice fel
8. Respectarea fiinţei umane:
- a nu aduce prejudicii intenţionate celorlalţi
- a respecta personalitatea umană, cu necesităţile şi exprimările sale.
 2. Profesii şi profesionalism
 Morala profesională, ca domeniu al Eticii, vizează ansamblul
ideilor şi sentimentelor, al convingerilor, atitudinilor şi deprinderilor,
al valorilor, normelor şi idealurilor care privesc relaţiile dintre
indivizi cu o ocupaţie creatoare comună, conştiinţa valorizatoare a
propriei profesiuni în raport cu altele.
Orice profesie este o relaţie între profesionist şi client. Profesioniştilor li se cere
să facă ceea ce este normal şi plătit ca atare de către client (direct sau indirect),
adică să-şi facă datoria.
Profesioniştii îşi urmăresc propriul succes (veniturile şi prestigiul
profesional). Orientarea pe succes este una de tip utilitarist.
Etica este disciplina care include normele de conduita si obligaţiile
morale ale unei profesii bine definite.
Profesia este o ocupaţie pe care o au mai multe persoane organizate voluntar să
îşi câştige existenţa prin slujirea directa a unui anumit ideal, într-un mod
permisiv, dincolo de ceea ce le cere nemijlocit legea, piaţa şi morala comună.
 Profesiunea:
- desemnează complexul de cunoştinţe teoretice şi deprinderi
practice care definesc pregătirea persoanelor capabile să realizeze
o anumită activitate.
- semnifică grupul social compus din persoanele ce desfăşoară o
anumită activitate bine determinată care necesită cunoştinţe
teoretice şi deprinderi practice.
Profesia Valoarea
Jurist Dreptatea
Medic, asistent Sănătatea
Educator Dezvoltarea persoanei
Psiholog Autonomia
Asistent social Bunăstarea (asistarea celor cu nevoi speciale)

Contabil Corectitudinea
Comerciant Serviabilitatea, gata să acorde ajutor în satisfacerea
nevoilor
 Valori şi antivalori în etică

NIVELURI VALORI ACCEPTATE ANTIVALORI, INTERDICŢII

1. Etica în - cinste, loialitate, adevăr toleranţă,  a înşela, fura. a-şi trăda

general rigoare, respect pentru ceilalţi, promisiunile, a căuta răzbunarea.
pentru munca altora.
2. Etica - satisfacerea clientelei; A încălca:
profesională a respectarea colegilor, a regulilor şi  regulile de drept;
conducătorilor secretelor firmei;  confidenţialitatea informaţiilor;
şi salariaţilor - relaţii ierarhice normale;  libertatea celorlalţi.
- cooperare, transparenţă, spirit de
echipă.
3. Etica la - ierarhie bazată pe competenţă;  nepotismul, discriminările de
nivelul - reguli clare, practici echitabile, orice fel;
întreprinderii remunerare justă şi stimulativă,  abuzul de putere;
informare, participare, motivare,  climatul despotic, autoritar,
împărţire a succesului (profitului) abuziv;
între participanţi;  violarea regulilor interne;
- căutarea competitivităţii, a calităţii.  a se evita sau a se detecta şi
gestiona conflictele de interese.
 Valori şi antivalori în etică

NIVELURI VALORI ACCEPTATE ANTIVALORI, INTERDICŢII

1. Etica pieţei - transparenţă, justiţie; A se elimina:

- liberalizare;  violenţa, intimidarea;
- ajutor acordat persoanelor (nu  frauda, corupţia;
firmelor) afectate de recesiuni sau  privilegiile, monopolurile;
crize.  practicile antisociale.
2. Etica în - consilierea clienţilor în direcţia unei A se evita :
domeniul gestiuni corecte;  acordarea de credite unor firme
bancar - realizarea unui audit al eticii sau persoane nesolvabile;
bancare.  reprezentarea unor agenţi
economici cu o imagine deteriorată
din punct de vedere etic.
3. Etica în - respectarea cuvântului dat, A se evita:
relaţiile de punctualitatea;  şantajul;
afaceri - cooperarea furnizor-client în scopul  negocierea "la un pahar";
obţinerii unor avantaje reciproce.  avantajele personale oferite de
încheierea unei afaceri etc.
 3. Caracteristicile ideale ale profesiilor

Dintre caracteristicile ideale ale profesiilor amintim:

- Profesia presupune o cunoaştere a teoriilor domeniului, deci o pregătire
consistentă şi îndelungată;
- Standardele de iniţiere, menţinere şi avansare a unei persoane în
competenţa profesională sunt stabilite de către corpul profesional;
- Cea mai dură măsură de pedepsire pentru delicte profesionale este
eliminarea din comunitatea profesională (retragerea dreptului de practică);
- Rolul profesiilor este să ducă la satisfacerea unor nevoi sociale, deci
practica profesională este legitimată de către comunitatea care beneficiază
de rezultatele ei;
- Membrii unui grup profesional sunt legaţi printr-un cod etic prin care se
stipulează, între scopurile centrale, şi cel al slujirii altruiste a societăţii;
- Membrii unei profesii trebuie să aibă relaţii colegiale iar comportamentul
fiecărui membru este monitorizat colegial;
- În cazul situaţiilor de urgenţă şi catastrofe, membrii unei profesii trebuie
să fie pregătiţi să se sacrifice, inclusiv să îşi rişte viaţa.