GRILE MACROECONOMIE

1. Elementele cele mai semnificative ale analizei macroeconomice se refera la:

a. comportamentul economic al producatorilor si consumatorilor;
b. fundamentarea stiintifica a politicilor economice;
c. rolul intreprinderilor mici si mijlocii dar si a marilor companii;
d. evaluarea succesului nivelului si performantelor globale ale activitatii economice.

2. Problemele fundamentale ale macroeconomiei se refera la:

a. masurarea rezultatelor economice la nivel national;
b. masurarea rezultatelor economice la nivelul agentilor economici;
c. interdependenta dintre cererea globala si oferta globala simultan pe toate pietele;
d. venitul, consumul, economiile si investitiile la nivelul fiecarui agent economic.

3. Consecintele cresterii nivelului general al preturilor sunt:

a. cresterea volumului cererii agregate;
b. scaderea cererii pentru produsele si serviciile din import;
c. cresterea cererii pentru produsele si serviciile create pe teritoriul national;
d. inestitiile se ieftinesc;
e. cresterea cererii pentru produsele si serviciile de import.

4. Printre conditiile cererii globale se numara:

a. previziunile agentilor economici: consumatori si intreprinzatori;
b. planurile agentilor economici: consumatori si intreprinzatori;
c. politica monetara a guvernului;
d. conjunctura economiei mondiale;
e. conjunctura economiei nationale.

5. Dintre conditiile ofertei globale fac parte:

a. previziunile agentilor economici: consumatori si intreprinzatori;
b. politica economica a Guernului;
c. conjunctura economiei mondiale;
d. productivitatea factorilor de productie;
e. volumul factorilor de productie atrasi si utilizati in economi mondiala.

6. Cand oferta agregata ramane constanta iar cererea agregata creste fata de nivelul de echilibru:
a. creste nivelul general al preturilor;
b. scade nivelul general al preturilor;
c. exporturile se diminueaza.

7. Cand oferta agregata nu se modifica dar se micsoreaza cererea agregata:

a. firmele investesc mai mult;
b. exporturile cresc;
c. exporturile se diminueaza;
d. nivelul general al preturilor creste;
e. consumatorii cumpara mai mult.

8. Situatia in care cererea globala ramane neschimbata, iar oferta globala creste:
a. produce numai efecte pozitive;
b. produce numai efecte negative;
c. produce si efecte pozitive si efecte negative.
9. Situatia in care cererea globala ramane neschimbata, dar oferta globala scade genereaza urmatoarele
consecinte:
a. firmele scad preturile;
b. costurile de productie scad;
c. tarifele la energie cresc.

10. Gruparea unitatilor rezidente pe teritoriul national se face in functie de urmatoarele criterii:
a. institutional ;
b. politic;
c. al proprietatii;
d. functional.

11. Agentii macroeconomici omogeni mai sunt denumiti si:

a. societati non financiare;
b. institutii financiare;
c. companii de asigurare;
d. sectoare economice institutionale.

12. In cadrul gospodariilor, componenta existentiala a fluxului de iesiri este reprezentata de:
a. fluxul de bunuri si servicii;
b. fluxul de forta de munca;
c. fluxul de venituri.

13. Resursele financiare ale sectorului administratiei publice provin din:

a. contributii benevole;
b. vanzari de bunuri si servicii;
c. plati obligatorii prelevate de la celelalte sectoare.

14. Selectati afirmatiile adevarate cu privire la preturile producatorului:

a. nu cuprind impozitele indirecte si subventiile;
b. cuprind impozitele indirecte si subventiile;
c. sunt mai mici decat preturile cumparatorului.

15. In timpul perioadelor de inflatie:

a. PIB nominal creste in acelasi ritm cu PIB real;
b. PIB nominal creste mai repede decat PIB real;
c. PIB nominal creste mai incet decat PIB real.

16. PIB:
a. valoarea de piata a tuturor bunurilor finale si serviciilor produse in interiorul unei tari intr-o
anumita perioada;
b. este venitul de care dispune populatia dupa plata impozitelor pe venit si care poate fi utilizat ptr consum si
economii;
c. este valoarea bunurilor si serviciilor cumparate de administratiile publice centrale si locale intr-un an.

17. Nu se regaseste in consumul populatiei:

a. cumpararea unui automobil;
b. cumpararea unor alimente;
c. cumpararea unei case construita in acel an de catre ANL;

18. Care dintre urmatoarele tranzactii intra in PIB din 2004?

a. cumpararea unei case construita in 2000;
 b. prestarea unor servicii de coafura in decursul anului respectiv;
c. producerea si consumarea unor legume de catre o familie din mediul rural (autoconsum);
d. cumpararea unei materii prime utilizata ptr dat. unui bun final ce urmeaza a fi andut in decursul anului
respective (consum intermediary);

19. Veniturile realizate de catre cei peste 50 mii de cetateni romani care lucreaza in Israel sunt incluse in:
a. PIB al Romaniei si PNB al Israel;
b. PNB al Romaniei si PIB al Israel;
c. PIB al Romaniei si PNN al Israel.

20. RASPUNDETI CU A SAU F ARGUMENTANDU-VA RASPUNSUL:

1. Exporturile nete ale unei economii se calculeaza ca diferenta intre exportul si importul de bunuri. A
2. Vanzarea de actiuni si obligatiuni este exclusa din calcului PIB; A
3. Daca valoarea bunurilor de consum produse intr-un an este mai mare decat valoarea bunurilor de consum
achizitionate in acelasi an, diferenta reprezinta ariatia stocurilor. A
4. Cresterea relativa a nivelului preturilor dintr-o economie fata de nivelul preturilor din strainatate tinde sa
incurajeze exporturile tarii sis a descurajeze importurile de bunuri si servicii. F
5. Venitul disponibil este venitul national din care se scad taxele si la care se adauga transferurile. A
6. Daca doua tari se caracterizeaza prin acelasi nivel al PIB, atunci si nivelul de trai din respectivele tari este
acelasi. F
7. Deflatorul PIB se calculeaza ca un raport procentual intre PIB real si PIB nominal. F
8. Indicatorii macroeconomici care se exprima in preturi curente se numesc indicatori reali iar cei care se
exprima in preturi constante se numesc indicatori nominali. F
9. PIN se calculeaza ca diferenta intre PIB si impozitele indirecte. F
10. In fluxul circular al venitului, importurile reprezinta intrari iar exporturile iesiri. F

21. Printre metodele de evaluare a venitului national se numara:

a. metoda de productie;
b. metoda veniturilor accumulate;
c. metoda utilizarii finale a veniturilor.

22. Veniturile obtinute in sectorul gospodariilor se numesc:

a. venituri accumulate;
b. venituri personale;
c. venituri primare.

23. Veniturile totale sunt formate din:

a. veniturile primare;
b. veniturile derivate;
c. veniturile firmelor;
d. veniturile menajelor.

24. Dpdv existential, consumul cuprinde:

a. consumul de bunuri materiale;
b. consumul de bunuri imateriale;
c. consumul privat;
d. consumul public.

25. In raport cu sursa veniturilor cheltuite ptr consum se disting:

a. consumul de bunuri materiale;
b. consumul intermediar;
c. consumul final;
 d. consumul privat;
e. consumul colectiv.

26. Selectati afirmatiile adevarate cu privire la legitatile consumului:

a. economisirea reprezinta cel mai mare lux pentru familie;
b. cheltuielile ptr servicii cresc mai incet decat cele ptr bunurile materiale;
c. cheltuielile ptr articole de lux cresc mai incet decat venitul;
d. economiile gospodariilor scad pe masura ce venitul creste;
e. cheltuielile ptr recreere cresc mai repede decat venitul.

27. Relatia dintre nivelul cheltuielilor de consum si nivelul venitului personal disponibil este reprezentata de :
a. functia de consum;
b.inclinatia spre consum;
c. inclinatia spre economisire.

28. Legatura functionala dintre venit si cheltuielile este reprezentata de:

a. functia de consum;
b. inclinatia spre consum;
c. inclinatia spre economisire.

29. Factorii obiectivi ai consumului sunt:

a. inclinatii psihologice;
b. spiritul de afaceri;
c. marimea venitului;
d. modificarile politicii fiscale.

30. Factorii subiectivi ai consumului sunt:

a. inclinatii psihologice;
b. spiritual de afaceri;
c. marimea venitului;
d. modificarile politicii fiscale.

31. Relatia dintre nivelul economiilor si nivelul disponibil este reprezentata de :

a. functia de economisire;
b. inclinatia medie spre economii;
c. inclinatia marginala spre economii;
d. functia de consum.

32. Dintre factorii care influenteaza inclinatia spre economisire, nu fac parte:
a. evolutia ratei dobanzii;
b. evolutia nivelului preturilor;
c. marimea impozitelor si taxelor;
d. evolutia cererii de bunuri si servicii;
e. evolutia ciclului afacerilor.

33. In raport cu modul de utilizare a bunurilor de capital achizitionate, investitiile constau in:
a. investitii brute;
b. investitii nete;
c. investitii de inlocuire;
d. investitii de dezvoltare;
e. investitii brute de capital.
34. Clasificate potrivit destinatiilor, investitiile nu cuprind:
a. investitii ptr afaceri;
b. investitii ptr formarea bruta a capitalului;
c. investitii imobiliare;
d. investitii in stocuri;
e. investitii cu titluri de capital.

35. Factorii de care depinde volumul investitiilor ptr afaceri sunt:

a. productivitatea medie asteptata a capitalului;
b. costul marginal al utilizarii capitalului;
c. rata reala a dobanzii;
d. rata nominala a dobanzii;
e. nivelul general al preturilor.

36. Efectul amplificat al investitiilor asupra venitului national este cunoscut sub denumirea de:
a. acceleratorul investitiilor;
b. multiplicatorul investitiilor;
c. fenomenul de dezinvestitii;
d. inclinatia spre economisire;
e. functia de economisire.

37. Acceleratorul arata ca rata investitiilor este determinate in esenta de:

a. modificarea ratei dobanzii;
b. modificarea nielului preturilor;
c. modificarea productivitatii capitalului;
d. modificarea costului marginal al utilizarii capitalului;
e. modificarea nivelului productiei.

38. In functie de continutul proceselor economice si modul de exprimare a rezultatelor echilibrului economic,
distingem urm. forme:
a. echilibrul material;
b. echilibrul valoric;
c. echilibrul ecologic;
d. echilibrul static.

39. In cadrul echilibrului valoric se disting urmatoarele forme speciale de echilibru:

a. echilibrul material;
b. echilibrul resurselor de munca;
c. echilibrul bugetar;
d. echilibrul dinamic;
e. echilibrul valutar

40. In raport cu nivelurile de agregare ale activitatii economice se disting:

a. echilibrul macroeconomic;
b. echilibrul microeconomic;
c. echilibrul material;
d. echilibrul valoric.

41. Premisele care au stat la baza investigatiilor privind echilibrul in perioada de inceput sunt:
a. echilibrul este privit pe termen lung;
b. crizele economice sunt considerate fenomene accidentale;
c. crizele economice sunt considerate fenomene periodice;
 d. somajul este considerat un fenomen voluntar.

42. Dezechilibrul economic se manifesta:

a. ca o stare de moment;
b. ca o stare voita;
c. ca o stare permanenta.

43. Presiunea reda situatia de:

a. oferta deficitara;
b. existenta pietei cumparatorului;
c. existenta pietei vanzatorului.

44. Absorbtia reda situatia de:

a. piata este a vanzatorilor;
b. oferta excedenta;
c. cerere deficitara;
d. existenta pietei cumparatorului.

45. Presiunea se soldeaza cu:

a. realizarea unei parti a cererii de bunuri si servicii;
b. realizarea unei parti a ofertei de bunuri si servicii;
c. aspiratie pozitiva satisfacuta la comparator;
d. aparitia inflatiei;
e. aparitia somajului.

46. Absorbtia se soldeaza cu:

a. nerealizarea unei parti a cererii de bunuri si servicii;
b. nerealizarea unei parti a ofertei de bunuri si servicii;
c. aspiratie pozitiva nesatisfacuta la cumparator.

47. Agregatele macroeconomice se pot determina in:

a. preturile pietei;
b. preturile factorilor de productie;
c. preturi variabile;
d. preturi curente;
e. preturile periaodei de referinta.

48. In functie de interdependenta dintre indicatorii macroeconomici si efectivele populatiei se disting urmatoarele
tipuri de crestere economica:
a. expansiune economica;
b. recesiune economica;
c. crestere economica structurala;
d. crestere economica 0;
e. crestere economica cantitativa.

49. Daca sporul de produse si servicii (pozitiv sau negativ) se obtin pe termen scurt atunci avem de a face cu:
a. expansiune economica;
b. recesiune economica;
c. crestere economica 0;
d. crestere economica pozitiva.
50. Intre crestere economica si dezvoltare economica exista urmatoarele deosebiri:
a. pentru definirea cresterii economice fundamentala este idea de schimbare;
b. pentru definirea dezvoltarii economice fundamentala este idea de schimbare;
c. pentru cresterea economica trasatura de baza este sporirea cantitativa a venitului national.

51. Din categoria factorilor obiectivi ai cresterii si dezoltarii economice fac parte:
a. resursele umane;
b. educatia;
c. transferal de tehnologie;
d. resursele naturale;
e. capitalul fizic.

52. Din categoria factorilor subiectivi ai cresterii si dezvoltarii economice fac parte:
a. resursele umane;
b. educatia;
c. progresul tehnologic;
d. resursele naturale;
e. capitalul fizic.

53. Din categoria factorilor externi ai cresterii si dezvoltarii economice fac parte:
a. potentialul uman;
b. echipamentele de productie;
c. transferul de tehnologii.

54. Din categoria factorilor directi ai cresterii si dezvoltarii economice fac parte:
a. cercetarea stiintifica;
b. politica monetara;
c. echipamentele de productie;
d. informatia.

55. Din categoria factorilor indirecti ai cresterii si dezvoltarii economice fac parte:
a. cercetarea stiintifica;
b. politica monetara;
c. echipamentele de productie;
d. informatia;
e. spiritual antreprenorial.

56. Cresterea economica de tip extensiv presupune:

a. mobilizarea unui volum mare de factori de productie;
b. antrenarea in special a laturii calitative a factorilor de productie;
c. sporul de productie se obtine prin cresterea eficientei utilizarii factorilor;
d. costuri economice, ecologice, sociale ridicate

57. Cresterea economica de tip intensiv presupune:

a. mobilizarea unui volum mare de factori de productie;
b. antrenarea in special a laturii calitative a factorilor de productie;
c. sporul de productie se obtine prin cresterea eficientei utilizarii factorilor;
d. costuri economice, ecologice, sociale ridicate.

58. Stagflatia reprezinta procesul in care:

a. stagnarea economica se combina cu un proces inflationist redus;
b. cresterea economica se combina cu un proces inflationist redus;
 c. stagnarea economica se combina cu un proces inflationist accentuat;
d. cresterea economica se combina cu un proces inflationist accentuat;
e. scaderea productiei nationale se combina cu un proces inflationist accentuat.

59. Slumpflatia reprezinta procesul in care:

a. stagnarea economica se combina cu un proces inflationist redus;
b. cresterea economica se combina cu un proces inflationist redus;
c. stagnarea economica se combina cu un proces inflationist accentuat;
d. cresterea economica se combina cu un proces inflationist accentuat;
e. scaderea productiei nationale se combina cu un process inflationist accentuat.

60. Criteriul de diferentiere intre tarile avansate dpdv economic si tarile in curs de dezvoltare il reprezinta:
a. PIB/locuitor;
b. PNB/locuitor;
c. Venitul national/locuitor.

61. Fenomenul de crestere economica este ilustrat in mod direct de:

a. cresterea PNB in termeni reali;
b. cresterea PNB in termeni nominali;
c. cresterea PNB reali pe locuitor;

62. Tipul intensiv de crestere economica este caracteristic acelor economii nationale care:
a. sunt inzestrate cu resurse naturale abundente;
b. inregistreaza o rata redusa a inflatiei;
c. sunt capabile sa genereze si sa absoarba pe scara larga progresul tehnic.

63. Care dintre elementele de mai jos se afla la baza deosebirilor esentiale dintre crestere si dezvoltare economica:
a. finalitatea;
b. cresterea cantitativa a factorilor de productie;
c. schimbarile calitative ale economiei.

64. Cresterea economica este un obiectiv prioritar al oricarei politici macroeconomice ptr ca:
a. influenteaza gradul de ocupare si nivelul veniturilor;
b. asigura sporirea masei monetare;
c. este sursa principala de imbunatatire a standarduluide viata a populatiei.

65. Trecerea omenirii la dezvoltarea durabila este un process obiectiv determinat de:
a. deteriorarea echilibrului ecologic la scara planetara;
b. adancirea decalajelor dintre Nord si Sud;
c. accentuarea fenomenelor de risipa a resurselor economice;
d. tranzitia fostelor tari comuniste la economia de piata;
e. constientizarea fortelor progresiste ale omenirii.

66. In esenta, dezvoltarea durabila este definite de:

a. mutarea centrului de greutate spre problemele calitatii vietii;
b. necesitatea asigurarii egalitatii sanselor generatiilor care coexista si se succed in timp si spatiu;
c. necesitatea compatibilitatii strategiilor nationale de dezvoltare;
d. imperativul compatibilitatii mediului creat de om cu mediul natural;
e. necesitatea de a considera omul, in primul rand ca scop al dezvoltarii si in al doilea rand, ca mijloc.
67. In raport cu trandul dezvoltarii economiei nationale, exista urmatoarele categorii de fluctuatii:
a. variatii sezoniere;
b. variatii continue;
c. variatii ciclice.

68. Selectati afirmatiile adevarate cu privire la variatiile sezoniere:

a. sunt determinate de cauze explicabile;
b. sunt determinate de cauze inexplicabile;
c. sunt determinate de cauze previzibile;
d. sunt determinate de cauze imprevizibile.

69. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate:

a. variatiile intamplatoare pot fi prevazute cu exactitate;
b. variatiile ciclice se produc cu o anumita regularitate;
c. variatiile sezoniere se deruleaza de regula pe parcursul unui an ca urmare a actiunii unor factori
naturali sau sociali.

70. Selectati afirmatiile adevarate privitoare la fazele evolutiei economiei:

a. in cadrul fiecarei faze au loc numai schimbari de ordin calitativ;
b. in cadrul fiecarei faze au loc numai schimbari de ordin cantitativ;
c. fazele fazele evolutiei se repeta in aceeasi ordine dupa un anumit timp;
d. evolutiei se repeat in alta ordine dupa un anumit timp;
e. fazele sunt identice dpdv calitativ.

71. Care dintre caracteristicile enumerate mai jos sunt specifice ciclurilor lungi:
a. au o durata cuprinsa intre 80-100 de ani;
b. au o durata cuprinsa intre intre 50-60 de abu;
c. cuprind 2 faze;
d. cuprind 4 faze.

72. Fazele ciclului lung sau secular sunt:

a. expansiunea;
b. criza;
c. depresiunea;
d. faza ascendenta;
e. faza descendenta.

73. In faza ascendenta a ciclului secular:

a. descoperirile stiintifice se generalizeaza in economie;
b. apar descoperiri stiintifice noi;
c. apar germenii unui nou mod tehnic de productie;
d. se inregistreaza o dinamica inalta a produsului brut si venitului national.

74. In faza descendenta a ciclului secular:

a. descoperirile stiintifice se generalizeaza in economie;
b. apar descoperiri stiintifice noi;
c. apar germenii unui nou mod tehnic de productie;
d. se inregistreaza o dinamica inalta a produsului brut si venitului national.
75. Precizati care este succesiunea corecta a fazelor ciclului economic decenal:
a. depresiune, criza, inviorare si avant;
b. criza, inviorare, depresiune si avant;
c. criza, depresiune, inviorare si avant;
d. criza, inviorare, avant, depresiune.

76. In timpul recesiunii economice, cunosc o tendinta de scadere:

a. puterea de cumparare;
b. oferta de forta de munca;
c. oferta de credite ptr investitii;
d. ratele dobanzilor.
77. In conditiile expansiunii economice, au tendinta de crestere:
a. rata somajului;
b. rata falimentelor;
c. indicele general al preturilor;
d. stocurile de marfuri;
e. incapacitatea populatiei de a cumpara bunuri si servicii.

78. In faza de expansiune a ciclului economic:

a. creste rata dobanzii;
b. se micsoreaza rata dobanzii;
c. creste rata somajului;
d. se micsoreaza rata somajului.

79. In faza de recesiune a ciclului economic:

a. creste rata somajului;
b. se micsoreaza rata dobanzii;
c. se inaspresc conditiile de credit;
d. se acorda facilitate la creditare.

80. Printre cei mai importanti “stabilizatori automati” ai cererii globale se afla:
a. programele guvernamentale de sustinere a agriculturii;
b. economiile administratiilor publice;
c. economiile populatiei.

81. Criteriile care definesc continutul si sfera de cuprindere a resurselor de munca sunt:
a. marimea cererii de munca;
b. varsta de munca stabilita pri legislatie;
c. starea de sanatate a persoanei.

82. Populatia activa cuprinde:

a. elevii si studentii care nu sunt angajati in munca;
b. pensionarii;
c. persoanele intretinute de alte personae sau de catre stat;
d. toate persoanele care furnizeaza forta de munca ce poate fi utilizata ptr desfasurarea activitatilor
economice.

83. Populatia ocupata se refera la:

a. toate persoanele care au implinit varsta legala de munca;
b. someri;
c. toate persoanele care desfasoara o activitate in unul din domeniile economico-sociale si primesc o
indemnizatie.
84. Resursele de munca potentiala cuprind pe langa resursele de munca disponibile:
a. pensionari;
b. persoanele sub varsta minima legala de munca;
c. persoanele intretinute inapte de munca;
d. populatia casnica.

85. Atunci cand oferta de forta de munca este mai mica in raport cu cererea, apare:
a. ocuparea de echilibru a fortei de munca;
b. un deficit de forta de munca;
c. un excedent de forta de munca;
d. fenomenul de subocupare a fortei de munca;
e. fenomenul de supraocupare a fortei de munca.

86. Atunci cand oferta de forta de munca este mai mare in raport cu cererea, apare:
a. ocuparea deplina a fortei de munca;
b. un deficit de forta de munca;
c. un excedent de forta de munca;
d. fenomenul de subocupare al fortei de munca;
e. fenomenul de supraocupare a fortei de munca.

87. Care din elementele de mai jos caracterizeaza somajul:

a. durata medie a vietii;
b. intensitatea;
c. durata invatamantului obligatoriu;
d. gradul de pregatire a populatiei active;
e. structura pe categorii de varsta; nivel de calificare, sex.

88. In functie de intensitatea somajului, se disting:

a. somaj partial;
b. somaj continuu;
c. somaj deghizat; total
d. somaj sezonier.

89. Procesele economico-sociale generatoare de somaj sunt:

a. pierderea locurilor de munca de catre o parte a populatiei ocupate;
b. cresterea inflatiei;
c. cresterea ofertei de munca.

90. In functie de structurile pietei muncii si de evolutia ciclului economic decenal, se disting:
a. somaj sezonier;
b. somaj frictional;
c. somaj ciclic;
d. somaj continuu.

91. Somajul frictional:

a. apare din cauza miscarii neincetate a oamenilor de la o intreprindere la alta, de la un oras la altul;
b. se datoreaza inlocuirii vechilor tehnici si tehnologii cu altele noi;
c. apare ca urmare a manifestarii crizelor economice ciclice;
d. este rezultatul practicarii contractelor de angajare pe durate scurte;
e. este cauzat de intreruperi ale activitatii puternic dependente de factori naturali.
92. Somajul ciclic:
a. apare din cauza miscarii neincetate a oamenilor de la o intreprindere la alta, de la un oras la altul;
b. se datoreaza inlocuirii vechilor tehnici si tehnologii cu altele noi;
c. apare ca urmare a manifestarii crizelor economice ciclice;
d. este rezultatul practicarii contractelor de angajare pe durate scurte;
e. este cauzat de intreruperi ale activitatii puternic dependente de factori naturali.

93. Somajul tehnologic:

a. apare din cauza miscarii neincetate a oamenilor de la o intreprindere la alta, de la un oras la altul;
b. se datoreaza inlocuirii vechilor tehnici si tehnologii cu altele noi;
c. apare ca urmare a manifestarii crizelor economice ciclice;
d. este rezultatul practicarii contractelor de angajare pe durate scurte;
e. este cauzat de intreruperi ale activitatii puternic dependente de factori naturali.

94. Somajul intermitent:

a. apare din cauza miscarii neincetate a oamenilor de la o intreprindere la alta, de la un oras la altul;
b. se datoreaza inlocuirii vechilor tehnici si tehnologii cu altele noi;
c. apare ca urmare a manifestarii crizelor economice ciclice;
d. este rezultatul practicarii contractelor de angajare pe durate scurte;
e. este cauzat de intreruperi ale activitatii puternic dependente de factori naturali.

95. Somajul sezonier:

a. apare din cauza miscarii neincetate a oamenilor de la o intreprindere la alta, de la un oras la altul;
b. se datoreaza inlocuirii vechilor tehnici si tehnologii cu altele noi;
c. apare ca urmare a manifestarii crizelor economice ciclice;
d. este rezultatul practicarii contractelor de angajare pe durate scurte;
e. este cauzat de intreruperi ale activitatii puternic dependente de factori naturali.

96. Costul somajului la nivelul persoanelor, grupurilor de personae afectate cuprinde:

a. numai aspecte economice;
b. doar aspecte psihologice comportamentale;
c. preponderent aspecte morale;
d. aspecte de natura economica, etica, psihologica, sociala;
e. aspecte privind doar la posibilitatile personale de consum.

97. Politicile anti-somaj reprezinta masuri elaborate de catre stat in scopul:

a. acordarii indemnizatiei de somaj;
b. stimularii crearii de noi locuri de munca;
c. asigurarii flexibilitatii pe piata muncii;
d. lichidarii conflictelor de munca.

98. Printre cele mai utilizate politici de ocupare amintim:

a. politici de stimulare a cererii agregate;
b. politici de stimulare a ofertei agregate;
c. politici de stimulare a cererii combinate cu politici de diminuare a ofertei.

99. Printre cele mai cunoscute masuri de politica activa de ocupare se numara:
a. reducerea duratei muncii;
b. prelungirea duratei procesului de scolarizare;
c. reconversia fortei de munca;
d. reducerea varstei de pensionare;
 e. amplificarea procesului de investitii.

100. Printre cele mai cunoscute masuri de politica pasiva de ocupare se numara:
a. reducerea duratei muncii;
b. prelungirea duratei procesului de scolarizare;
c. reconversia fortei de munca;
d. dezvoltarea cercetarii stiintifice in sprijinul activitatii economice;
e. amplificarea procesului de investitii.

101. Printre directiile de actiune care pot contribui la reducerea somajului se numara:
a. centralizarea competentelor si raspunderilor in materie de gestiune a ocuparii;
b. franarea prin politici fiscale a crearii de noi locuri de munca;
c. schimbarea legislatiei muncii;
d. incurajarea intreprinderilor mici si mijlocii care angajeaza someri;
e. diversificarea programelor de ocupare a fortelor de munca.

102. Care dintre urmatoarele forme de somaj pot fi atribuite inlocuirii vechilor tehnologii ( retehnologizare):
a. somaj sezonier;
b. somaj accidental;
c. somaj tehnologic;
d. somaj structural.

103. Care dintre urmatoarele procese contribuie direct la aparitia si/sau extinderea somajului:
a. inflatia;
b. cresterea ofertei de munca;
c. diminuarea cursului monedei nationale;
d. convertibilitatea monedei nationale.

104. Care dintre urmatoarele conditii luate impreuna permit sa se delimiteze daca o persoana este somera sau nu:
a. intrerupe lucrul;
b. i se anunta ca peste 30 de zile ii expira contractul de munca;
c. i s-a desfacut contractul de munca;
d. societatea comerciala la care s-a angajat are activitate sezoniera si functioneaza 8luni/an;
e. isi termina banii castigati inainte de a incasa salariul urmator;
f. este apta de munca dar nu lucreaza;
g. nu are loc de munca dar este refuzata de firmele la care se adreseaza;
h. nu are bani de intretinere dar are credibilitate si imprumuta;
i. doreste un loc de munca foarte bine platit dar ii place sa aiba si timp liber.

105. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la indemnizatia sau ajutorul de somaj sunt corecte:
a. o primeste orice persoana care nu lucreaza;
b. o primeste orice persoana care nu lucreaza ca salariat;
c. este primita o singura data atunci cand unui salariat i se desface contractul de munca;
d. este atribuita in mod facultativ;
e. este mai mare decat salariul;
f. este mai mica decat salariul.

106. Care sunt formele istorice pe care le-a cunoscut inflatia:

a. inflatia banilor din metale nepretioase;
b. inflatia monetar-baneasca;
c. inflatia banilor de hartie convertibili si neconvertibili in aur;
d. inflatia banilor contemporani.
107. Care este prima forma de manifestare a inflatiei:
a. inflatia banilor de hartie neconvertibili in aur;
b. inflatia banilor de hartie convertibili in aur;
c. inflatia banilor neconvertibili pe plan extern;
d. inflatia banilor existenti sub forma metalelor pretioase;
e. inflatia banilor sub forma de valuta.

108. Printre elementele definitorii ale inflatiei monetar-banesti se numara:

a. continutul real in aur al monedei era mai mare decat continutul nominal;
b. continutul real in aur al monedei era mai mic decat continutul nominal;
c. aglomerarea pietei cu monede “ieftine”.

109. Cea de-a doua forma istorica a inflatiei este reprezentata de:
a. inflatia banilor de hartie convertibili in aur;
b. inflatia banilor de hartie neconvertibili in aur;
c. inflatia banilor neconvertibili pe plan extern;
d. inflatia monetar-baneasca.

110. Cea de-a treia forma istorica a inflatiei este reprezentata de:
a. inflatia monetar-baneasca;
b. inflatia banilor de cont;
c. inflatia banilor sub forma de valute;
d. inflatia banilor contemporani.

111. Pentru ca o sporire a preturilor sa devina inflatie, trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
a. cresterea preturilor sa se manifeste la toate bunurile;
b. cresterea preturilor sa se manifeste doar la factorii de productie;
c. indicele national al preturilor dintr-o perioada data sa creasca mai repede decat indicele preturilor
internationale.

112. Ce este inflatia:

a. un accident, un esec al cresterii si dezvoltarii economice;
b. o crestere a puterii de cumparare a monedei;
c. un dezechilibru structural intre masa bunurilor si serviciilor si masa monetara.

113. Selectati trasaturile nespecifice fenomenului inflationist:

a. inflatia este un proces de depreciere a banilor;
b. inflatia este un fenomen de crestere durabila a tuturor preturilor;
c. inflatia este un dezechilibru structural intre masa bunurilor si serviciilor si masa monetara;
d. inflatia este simultan un process material si monetary;
e. inflatia este considerata un rau necesar al cresterii economice.

114. Deflatia reprezinta procesul:

a. de crestere sustinuta a nivelului general al preturilor;
b. de scadere sustinuta a nivelului general al preturilor;
c. de crestere sustinuta a puterii de cumparare a banilor.

115. Dezinflatia desemneaza procesul:

a. de crestere sustinuta a nivelului general al preturilor;
b. de scadere sustinuta a puterii de cumparare a banilor;
c. de reducere drastica sau eliminare a inflatiei.
116. Pentru masurarea inflatiei se folosesc:
a. indicele de schimb valutar;
b. indicele productivitatii muncii;
c. deficitul balantei comerciale;
d. indicele de deflationare;
e. indicele preturilor bunurilor si serviciilor de consum.

117. La atenuarea inflatiei pot contribui:

a. cresterea salariilor nominale;
b. cresterea ofertei de bunuri de consum personal;
c. cresterea somajului.

118. Relatia dintre inflatie si cresterea generalizata si de durata a preturilor este o relatie:
a. de la cauza la effect;
b. de la effect la cauza;
c. de suprapunere (identificare);
d. de interdependenta si conditionare reciproca.

1. In calculul indicatorilor macroeconomici, atributul “national” se refera la:

A) productia sau venitul creat si consumat de catre agentii economici care isi desfasoara activitatea in
interiorul tarii respective
B) apartenenta statala a agentilor economici, indiferent daca ei isi desfasoara activitatea in propria
tara sau in alte tari
C) includerea consumului de capital fix in calculul productiei finale
D) eliminarea consumului de capital fix din calculul productiei finale

2. Componenta comuna a indicatorilor macroeconomici PGB, PIB si PNN este:

A) consumul intermediar
B) amortizarea
C) investitia bruta
D) investitia neta

3. Daca soldul obtinut in urma compararii valorii productiei finale brute a agentilor nationali, care isi
desfasoara activitatea in strainatate, cu valoarea productiei finale brute a agentilor straini, care isi
desfasoara activitatea in tara, este negativ, atunci inseamna ca:
A) PNN este egal cu PIN
B) PNB este egal cu PIB
C) PNB este mai mic decat PIB
D) PNN este mai mare decat PIN

4. Deflatorul PIB este un instrument de masura a:

A) cresterii economice;
B) dezvoltarii economice;
C) inflatiei;
D) somajului.

5. Produsul dintre deflatorul PIB si PIB real reprezinta:

A) rata inflatiei
B) PIB nominal
C) indicele preturilor
D) produsul national brut

6. PIB nominal exprima valoarea adaugata bruta a bunurilor si serviciilor finale:

A) in preturi constante
B) in preturi curente
C) in preturi comparabile
D) la PPC (Paritatea Puterii de Cumparare)

7. Veniturile realizate de catre cetatenii romani care lucreaza in Italia sunt incluse in:
A) PIB al Romaniei si PNB al Italiei
B) PNB al Romaniei si PIB al Italiei
C) PIN al Romaniei si PNN al Italiei
D) PNN al Romaniei si PNB al Italiei

8. Se presupun urmatoarele: PNB = 3000 . Consumul personal = 2400. Consumul public = 100. Consumul
de capital fix = 150. Marimea PNN este:
A) 2900
B) 2850
C) 600
D) 350

9. Daca PGB = 1,25 x PIB = 10.000, IN = investitiile nete, iar investitiile brute (IB) reprezinta 30% din
PIB, atunci:
A) PIB = 9000
B) CI = 2000
C) IN = 2000
D) IB = 3000

10. Pentru economia unei tari, formarea bruta a capitalului fix, cheltuielile pentru consum, exportul net si
modificarea stocurilor formeaza:
A) cererea globala
B) investitiile brute
C) Venitul National
D) Produsul Intern Net
1. Spre deosebire de microeconomie macroeconomia:
a) include teoria banilor;
b) nu face abuz de ipoteze;
c) utilizează în special noţiuni de agregare;
d) foloseşte termeni ai echilibrului economic.

2. Produsul Intern Brut constituie:

a) totalitatea bunurilor şi serviciilor finale produse într-o ţară timp de 1 an;
b) valoarea bunurilor şi serviciilor finale produse într-o ţară timp de 1 an;
c) valoarea activelor de care dispune ţara la un moment dat;
d) veniturile obţinute în economie.

3. Ce nu se include în PIB-ul pe anul 2007:

a) munca efectuata în gospodăria privată de o persoană plătită;
b) cheltuielile guvernului pentru reparaţia şcolilor în anul 2007;
c) cheltuielile întreprinderii „Lapte” SA pentru laptele achiziţionat de la menaje;
d) procurarea unui pix în schimbul celui pierdut.
Care din următoarele nu se includ în PIB:
e) bacşişul plătit şoferilor de taxi;
f) salariile profesorilor;
g) munca făcută în gospodăria proprie de o casnică;
h) cheltuielile menajelor pentru servicii de transport.

4. Transferurile sunt:
a) incluse în PIB, deoarece reprezintă venituri;
b) nu sunt incluse în PIB, deoarece nu reprezintă contravaloarea unor bunuri sau servicii;
c) sunt incluse în PIB, deoarece reprezintă o parte a procesului de redistribuire a veniturilor;
d) sunt incluse în PIB, deoarece reprezintă plata unor produse vîndute sau servicii efectuate.

5. Produsul Intern Net se deosebeşte de Produsul Intern Brut prin mărimea:

a) exportului net;
b) plăţilor de transfer şi impozitelor indirecte;
c) investiţiilor nete;
d) amortizării.

6. Venitul Naţional Brut constituie:

a) totalitatea bunurilor şi serviciilor finale produse şi a amortizării plătite timp de 1 an;
b) valoarea bunurilor şi serviciilor finale care pot fi produse pe teritoriul ţării timp de 1 an;
c) veniturile obţinute de agenţii naţionali în interiorul şi exteriorul ţării pe parcursul unui an.

7. Evaluarea produsului naţional net poate fi efectuată în felul următor:

a) PNB plus amortizarea;
b) VN plus impozitele indirecte;
c) Consumul plus investiţiile;
d) PNB minus amortizarea.

8. Evaluarea venitului naţional poate fi efectuată în felul următor:

a) PNB la preţul factorilor minus amortizarea;
b) PNN la preţurile pieţei plus amortizarea;
c) suma cheltuielilor pentru cumpărarea de bunuri şi pentru economisire;
d) suma veniturilor factorilor de producţie angajaţi în producerea bunurilor şi serviciilor.

9. Venitul naţional nu poate depăşi:

a) PIB la preţul pieţei;
b) PNB la preţul pieţei;
c) PIB la preţul costului de producţie;
d) PNB la preţul costului de producţie.

10. Venitul Personal al menajelor reprezintă:

a) venit obţinut din moştenire;
b) venitul obţinut de menaje din activitate şi transferuri;
c) venitul destinat consumului;
d) economiile menajelor.

11. Venitul personal include:

a) profiturile societăţilor neindustriale;
b) b) impozite pe asigurări sociale;
c) dobânzi nete plătite de Guvern şi consumatori;
 d) transferuri de la Guvern şi de la întreprinderi.

12. Venitul Personal Disponibil al menajelor reprezintă:

a) venitul personal rămas după plătirea impozitelor directe şi a taxelor;
b) suma salariilor, rentei şi a dobânzii;
c) venitul naţional după plătirea amortizărilor;
d) transferurile sociale.

13. VPD include:

a) venitul personal;
b) impozite personale;
c) consumul personal;
d) plata dobânzii.

14. Influenţa plăţilor de transfer asupra venitului disponibil este

a) negativă;
b) egală cu zero;
c) pozitivă.

15. Care din mărimile de mai jos nu se includ în PNB calculat după metoda cheltuielilor:
a) investiţii brute;
b) achiziţii guvernamentale;
c) consum;
d) exportul net de mărfuri şi servicii;
e) salariile.

16. PIB nominal reprezintă valoarea bunurilor şi serviciilor calculată :

a) la preţuri curente;
b) la preţurile unui an de referinţă;
c) la preţurile pieţei.

17. PIB real se va calcula ca:

a) raportul dintre PIB nominal şi deflator;
b) raportul dintre indicele preţurilor şi PIB nominal;
c) raportul dintre PIB nominal şi indicele preţurilor;
d) raportul dintre PIB nominal şi cheltuielile pentru amortizare.

18. Deflatorul reprezintă raportul dintre:

a) PNN şi PNB;
b) PNB nominal şi PNB real;
c) PNB şi PNN;
d) PNB şi rata inflaţiei.

19. Presupunem că PNB nominal a crescut de la 500 la 600; ml. lei, iar deflatorul PNB a crescut de la125 la
150. În aşa caz PNB real:
a) va creşte;
b) se va micşora;
c) va rămâne neschimbat;
d) nu poate fi calculat;
e) nu este corect nici un răspuns.
20. P.I.B. potenţial este definit prin:
a) valoarea producţiei finite calculată la preţuri curente;
b) valoarea producţiei finite în cazul utilizării depline a resurselor economice disponibile;
c) valoarea producţiei finite, eliberată de influenţa inflaţiei.

21. Caracterul ciclic al evoluţiei activităţii economice se manifestă în:

a) fluctuaţiile periodice ale indicatorilor macroeconomici;
b) contracţiile periodice ale PIB;
c) creşterile periodice ale PIB.

22. Fazei relansării economice îi corespunde:

a) reducerea investiţiilor;
b) micşorarea colectărilor impozitare;
c) creşterea PIB-ului;
d) creşterea deficitului bugetar.

23. Care din procesele enumerate mai jos nu corespund fazei de creştere economică:
a) reducerea şomajului;
b) creşterea investiţiilor în sectorul privat;
c) reducerea preţurilor.

24. În perioada de recesiune economică, are loc creşterea:

a) investiţiilor private;
b) nivelului general al preţurilor;
c) ratei şomajului;
d) cheltuielilor de consum.

25. Care din procesele enumerate mai jos nu se referă la faza de recesiune:
a) reducerea indemnizaţiilor de şomaj;
b) reducerea profitului;
c) reducerea ratei dobânzii;
d) reducerea preţului acţiunilor.

26. Care din indicatori este prociclic?

a) profiturile firmelor;
b) mărimea exporturilor;
c) mărimea şomajului;
d) deficitul bugetului de stat.

27. Care din indicatori este contraciclic?

a) volumul vânzărilor de bunuri;
b) nivelul şomajului;
c) utilizarea capacităţilor de producţie;
d) mărimea profitului firmelor.

28. În condiţiile când muncitorii aşteaptă o inflaţie de 5% şi întreprinzătorii – de 10%, a fost încheiat un
contract care prevede o creştere a salariului cu 8%. Aceasta va aduce la:
a) creşterea ratei ocupaţiei;
b) scăderea ratei ocupaţiei;
c) nu va schimba gradul de ocupare;
 d) va influenţa ocuparea în diferite moduri.

29. În perioada scurtă, cu creşterea preţurilor ocuparea va creşte în caz dacă:

a) preţurile cresc mai repede decât salariul nominal;
b) creşte salariul real;
c) productivitatea muncii creşte mai repede decât salariul real;
d) toate răspunsurile sunt corecte.

30. Dacă Guvernul stabileşte un salariu minim ridicat, ce urmări va avea această decizie:
a) vor beneficia şomerii;
b) vor suferi indivizii care muncesc;
c) va scădea cantitatea cerută de muncă;
d) nu se vor produce schimbări.

31. Şomajul este rezultatul:

a) pierderii locurilor de muncă;
b) creşterii ofertei de muncă;
c) reducerii cererii de muncă.

32. Rata şomajului efectiv reprezintă:

a) raportul numărului celor neocupaţi la cei ocupaţi;
b) raportul numărului celor neocupaţi la populaţia activă;
c) raportul numărului şomerilor la populaţia totală;
d) raportul numărului şomerilor la populaţia activă.

33. Şomajul fricţional are loc în cazul când:

a) în economie se petrec schimbări tehnologice;
b) firmele disponibilizează lucrătorii în condiţiile recesiunii economice;
c) lucrătorul se disponibilizează pentru a căuta un nou loc de muncă mai favorabil;
d) răspunsul corect lipseşte.

34. Modificările în cererea consumatorilor şi retehnologizările majorează:

a) şomajul fricţional;
b) şomajul structural;
c) şomajul ciclic.

35. Cei care au pierdut locul de muncă în urma recesiunii economice se includ în categoria şomerilor:
a) fricţionali;
b) ciclici;
c) structurali;
d) voluntari.

36. Ocuparea deplină a forţei de muncă presupune:

a) lipsa totală a şomajului;
b) existenţa şomajului ciclic;
c) existenţa şomajului natural.

37. Rata naturală a şomajului caracterizează situaţia când:

a) există şomaj ciclic;
b) lipseşte şomajul fricţional;
c) şomajul natural este constant;
 d) şomajul structural este de scurtă durată;
e) nici o variantă corectă.

38. Legea lui Okun reflectă dependenţa între şomaj şi:

a) PNB real;
b) PNB nominal;
c) devierea PIB-ului efectiv de la cel potenţial.

39. Curba lui Okun se deplasează în sus, dacă creşte:

a) rata naturală a şomajului;
b) rata şomajului ciclic;
c) venitul naţional al ocupării totale;
d) mărimea parametrilor curbei lui Okun.

40. Care din măsurile de politică economică pot servi direct la combaterea şomajului structural:
a) îmbunătăţirea condiţiilor de muncă;
b) mărirea transparenţei pieţii muncii;
c) recalificarea forţei de muncă pentru noile necesităţi ale economiei;
d) creşterea mărimii indemnizaţiei de şomaj.

41. În situaţia în care, într-o ţară, există un şomaj ciclic considerabil, guvernul acestei ţări poate adopta
una din următoarele măsuri de politică economică pentru reducerea lui:
a) majorarea impozitelor şi reducerea cheltuielilor publice;
b) reducerea impozitelor şi majorarea cheltuielilor publice;
c) stimularea creşterii importurilor;
d) stimularea creşterii ratei dobânzii.

42. În care din situaţiile de mai jos se manifestă inflaţia?

a) când sporesc preţurile la unele bunuri alimentare;
b) când cresc preţurile bunurilor mai calitative;
c) când cresc preţurile la resursele energetice;
d) când are loc o creştere generalizată a preţurilor.

43. Indicatorul ratei inflaţiei reprezintă:

a) nivelul general al preţurilor anului curent raportat la nivelul general al preţurilor anului precedent;
b) diferenţa dintre nivelul general al preţurilor anului curent şi nivelul general al preţurilor anului
precedent;
c) diferenţa dintre nivelul general al preţurilor anului curent şi ale anului precedent raportată la nivelul
general al preţurilor anului precedent;
d) diferenţa dintre nivelul general al preţurilor anului curent şi ale anului precedent raportată la nivelul
general al preţurilor anului curent.

44. Care din următoarele cauze ale inflaţiei se datorează cererii agregate şi care se datorează ofertei
agregate:
a) o creştere a cheltuielilor guvernamentale pentru bunuri şi servicii finanţate prin emisiune monetara;
b) o creştere a preţului petrolului;
c) o reducere a impozitului pe venitul personal;
d) o descreştere în înclinaţia marginală spre economisire a manajelor.

45. Stagflaţia este situaţia:

 a) creşterii preţurilor şi creşterii volumului de producţie;
b) creşterii preţurilor şi stagnării/reducerii volumului de producţie;
c) reducerii preţurilor şi a volumului de producţie.

46. În corespundere cu efectul Fischer, un ritm mai înalt al inflaţiei determină creşterea:
a) stocurilor monetare ale populaţiei;
b) ratei nominale a dobânzii;
c) ratei reale a dobânzii.

47. Nivelul anual al inflaţiei este de 20%, banca acordă credite şi încasează 30%. Cu ce va fi egală rata
reală a dobânzii?
a) 10%;
b) 20%;
c) 30% .

48. Un student dispune de 1000 u.m. şi trebuie să decidă: să-i consume sau să facă economii. Dacă i-ar
depune la bancă, peste un an ar primi 1120 u.m. Rata inflaţiei constituie 14% anual.
Ce sfat îi veţi da studentului?
a) să cheltuie mijloacele de care dispune;
b) să facă economii.

49. Ce sfat îi veţi da studentului (vezi sarcina precedentă), dacă banca va achita la depuneri o dobîndă în
mărime de 20% anual, iar rata inflaţiei va rămînea neschimbată?
a) să cheltuie mijloacele de care dispune;
b) să le depună la bancă.

50. Care din următoarele afirmaţii referitoare la procesul inflaţionist este falsă:
a) afectează în mod negativ pe cei care dispun de venituri fixe;
b) afectează în mod negativ pe cei care economisesc;
c) afectează în mod negativ sectorul public, ducând la creşterea datoriei publice;
d) afectează în mod negativ proprietarii de bunuri imobiliare.

51. Curba lui Phillips este o metodă cu ajutorul căreia putem să prezentăm şi să analizăm:
a) a.) cererea agregată;
b) oferta agregată.

52. Curba Phillips pe termen scurt ilustrează:

a) dependenţa inversă dintre salariul real şi cel nominal;
b) dependenţa inversă dintre ritmul inflaţiei şi rata şomajului;
c) dependenţa directă dintre salariul nominal şi ritmul inflaţiei;
d) dependenţa directă dintre salariul real şi rata şomajului.

53. Curba Phillips pe termen lung este reprezentată de o curbă

a) verticală;
b) orizontală;
c) crescătoare;
d) descrescătoare.

54. Conceptul de cerere agregată utilizat în analiza macroeconomică şi cel al cererii utilizat în
microeconomie sunt noţiuni:
a) identice;
 b) complementare;
c) substituibile;
d) nici un răspuns corect.

55. Prin cererea agregată se înţeleg cheltuielile:

a) a) planificate;
b) efective;
c) curente;
d) viitoare;
e) posibile;
f) necesare;
g) nici o variantă corectă.

56. Component al cererii agregate nu sunt:

a) achiziţiile publice;
b) cheltuielile investiţionale brute;
c) cheltuielile de consum;
d) impozitele;
e) exportul net.

57. Curba cererii agregate exprimă:

a) dependenţa directă dintre rata şomajului şi rata inflaţiei;
b) dependenţa inversă dintre rata şomajului şi rata inflaţiei;
c) dependenţa inversă dintre nivelul general al preţurilor şi venitul naţional;
d) dependenţa directă dintre nivelul general al preţurilor şi venitul naţional.

58. Panta curbei cererii agregate devine mai lentă când:

a) există o mai mare sensibilitate a cheltuielii investiţionale la rata dobânzii;
b) există o mai mare sensibilitate a cererii de bani la rata dobânzii;
c) există o valoare mai mică a multiplicatorului cheltuielilor;
d) există o mai mare ofertă nominală de bani.

59. Care din următorii factori va provoca, în perioada lungă, o deplasare a curbei cererii agregate spre
dreapta :
a) o creştere a nivelului general al preţurilor;
b) o reducere a ofertei de monedă;
c) o creştere a cheltuielilor publice.

60. La micşorarea ofertei monetare curba cererii agregate se deplasează:

a) în stânga;
b) în dreapta.

61. Dacă în economie nivelul producţiei depăşeşte cererea agregată atunci:

a) apare investiţia nedorită în stocuri;
b) dispare investiţia în stocuri;
c) investiţia în stocuri rămâne constantă.

62. Curba ofertei agregate exprimă raportul dintre:

a) nivelul preţurilor şi volumul consumat al PIB;
b) nivelul preţurilor şi volumul produs al PIB;
c) nivelul preţurilor şi volumul planificat al PIB.
63. În corespundere cu modelul keynesist, curba ofertei agregate:
a) posedă o pantă pozitivă;
b) posedă o pantă negativă;
c) este orizontală;
d) este verticală.

64. Dacă curba ofertei agregate este perfect inelastică, o creştere în cererea agregată va conduce la o
creştere în:
a) volumul de producţie;
b) venit;
c) preţuri.

65. Oferta agregată este direct proporţională cu nivelul preţului când:

a) există şomaj ciclic şi structural;
b) curba ofertei de muncă se ajustează imediat la modificările ce apar în cererea de muncă;
c) curba cererii de muncă se ajustează imediat la nivelul preţului, dar curba ofertei de muncă nu se
ajustează imediat la nivelul preţului;
d) curba ofertei de muncă se ajustează imediat la nivelul preţului, dar curba cererii de muncă nu se
ajustează imediat la nivelul preţului.

66. Graficul funcţiei ofertei agregate se va deplasa în stânga când există:

a) aşteptări pentru o scădere a ratei inflaţiei;
b) creşterea ofertei de bani;
c) micşorarea parametrului funcţiei lui Okun;
d) micşorarea coeficientului, ce caracterizează modificarea salariului în dependenţă de nivelul şomajului.

67. Cheltuielile de consum reprezintă:

a) partea venitului disponibil utilizată pentru cumpărarea bunurilor şi serviciilor în perioada curentă;
b) partea venitului disponibil destinată cumpărării bunurilor şi serviciilor în perioada viitoare;
c) partea venitului ce se acumulează pe conturile bancare;
d) toate răspunsurile sunt corecte.

68. Consumul este condiţionat de creşterea:

a) venitului brut;
b) venitul disponibil;
c) înclinaţiei marginale spre consum;
d) achiziţiile guvernamentale.

69. Înclinaţia marginală spre consum semnifică:

a) raportul dintre sporul consumului şi sporul economiilor;
b) raportul dintre volumul consumului şi volumul venitului disponibil;
c) sporul consumului la o unitate de spor a venitului disponibil;
d) toate răspunsurile sunt greşite.

70. La o creştere a venitului disponibil, în abordare keynesistă:

a) consumul va creşte direct proporţional cu venitul;
b) economiile vor creşte direct proporţional cu venitul;
c) consumul va creşte într-o proporţie mai mică, iar economiile într-o proporţie mai mare în raport cu
venitul disponibil.
71. Funcţia de consum C=0,68Y s-a modificat peste o perioadă de timp si a devenit C=0,42Y, ca rezultat a
avut loc:
a) micşorarea economiilor populaţiei;
b) creşterea economiilor populaţiei;
c) consumul a rămas la acelaşi nivel;
d) consumul a crescut;
e) nici una din cele anterioare.

72. Consumul autonom este cel care:

a) depinde de preţurile bunurilor de consum;
b) rezultă din preferinţele individuale ale consumatorului de a cheltui venitul pentru diferite bunuri;
c) nu depinde de venitul disponibil al menajelor.

73. Economiile, în sens macroeconomic, semnifică:

a) depozitele populaţiei în băncile comerciale;
b) suma tuturor activelor familiale;
c) venitul disponibil neutilizat pentru consum într-o perioadă determinată de timp;

74. Micşorarea economiilor ne arată că scade:

a) cererea pentru resursele de credit;
b) oferta pentru resursele de credit.

75. Înclinaţia marginală spre economisire este:

a) pozitivă;
b) negativă;
c) constantă;
d) nici o variantă corectă.

76. Sub aspect macroeconomic, investiţiile reprezintă:

a) parte a venitului neutilizat în perioada curentă;
b) cheltuielile legate de factorul capital;
c) cheltuielile legate de cumpărarea valutei şi a bunurilor imobiliare.

77. Investiţiile globale brute sunt:

a) cheltuielile legate de înlocuirea capitalului uzat;
b) cheltuielile legate de înlocuirea capitalului uzat şi sporul de capital;
c) cheltuielile legate de cumpărarea bunurilor de consum.

78. Investiţiile nete includ:

a) construcţia depozitului pentru producţia finală;
b) procurarea unui automobil în gospodăria particulară;
c) înlocuirea utilajului defectat cu un utilaj nou;
d) achiziţionarea unui lot de pământ de către o firmă.

79. Micşorarea ratei dobânzii duce la:

a) creşterea investiţiilor;
b) diminuarea investiţiilor;
c) creşterea economiilor naţionale;
d) micşorarea economiilor naţionale.
80. Presupunem că volumul economiilor este constant, iar majorarea cererii investiţionale măreşte rata
dobânzii. Ce se întâmplă cu volumul investiţiilor?
a) se va micşora;
b) se va mări ;
c) nu se va schimba.

81. Care din următoarele este cel mai puţin probabil să stimuleze o creştere a investiţiilor:
a) o scădere în rata dobînzii;
b) o creştere în cheltuielile de consum;
c) o lichidare a stocurilor;
d) o creştere a importului;
e) progresele tehnologice.

82. O creştere a impozitelor presupune:

a) o deplasare în jos a funcţiei de consum;
b) o reducere a cererii aggregate;
c) o reducere a venitului de echilibru.

83. Micşorarea impozitelor duce la o creştere a:

a) investiţiilor;
b) economiilor private;
c) economiilor publice;
d) economiilor naţionale.

84. În perioada lungă o descreştere în taxe duce la:

a) creşterea nivelului preţului şi venitului real;
b) creşterea nivelului preţului, însă nu afectează venitul real;
c) creşterea venitului real, însă nu afectează nivelul preţului;
d) nu afectează nici nivelul preţului, nici venitul real.

85. Curba Laffer reflectă dependenţa dintre cota impozitării şi:

a) mărimea ofertei agregate;
b) mărimea cererii agregate;
c) masa impozitelor colectate în buget;
d) nici un răspuns nu este corect.

86. O schimbare în cheltuielile publice:

a) nu afectează curba cererii agregate;
b) schimbă înclinaţia curbei cererii agregate;
c) deplasează curba ofertei agregate;
d) deplasează curba cererii agregate.

87. Deficitul bugetului de stat se formează în cazul când:

a) suma cheltuielilor publice devansează suma veniturilor publice;
b) cheltuielile publice cresc;
c) veniturile publice scad;
d) toate răspunsurile sunt corecte.

88. Datoria publică reprezintă suma anterioarelor:

a) cheltuieli publice;
b) deficite publice;
 c) cheltuieli pentru apărarea naţională.

89. La stabilizatori automaţi se referă:

a) cheltuielile pentru ocrotirea mediului înconjurător;
b) impozitele pe venit şi indemnizaţii pentru şomaj;
c) taxele vamale şi accizele;
d) nici un răspuns nu este corect.

90. Nu reprezintă instrument al politicii fiscale:

a) modificarea achiziţiilor publice;
b) reglementarea ratei dobânzii;
c) reglementarea transferurilor;
d) modificarea cotelor impozitare.

91. Politica fiscală stimulatoare presupune:

a) majorarea achiziţiilor publice şi a impozitelor;
b) reducerea achiziţiilor publice şi a impozitelor;
c) majorarea achiziţiilor publice şi reducerea impozitelor;
d) reducerea achiziţiilor publice şi majorarea impozitelor.

92. Politica fiscală stimulativă este îndreptată spre:

a) majorarea volumului de producţie şi nivelului angajării în economie;
b) micşorarea ritmului inflaţiei;
c) stabilizarea ratei de schimb;
d) echilibrului dintre veniturile şi cheltuielile bugetului de stat.

93. La măsurile stimulative ale politicii fiscale se referă:

a) vânzarea de către Banca Centrală a obligaţiunilor pe piaţa deschisă;
b) procurarea de către Banca Centrală a obligaţiunilor pe piaţa deschisă;
c) nici un răspuns nu este corect.

94. Politica fiscală restrictivă presupune:

a) majorarea achiziţiilor publice şi a impozitelor;
b) reducerea achiziţiilor publice şi a impozitelor;
c) majorarea achiziţiilor publice şi reducerea impozitelor;
d) reducerea achiziţiilor publice şi majorarea impozitelor.

95. Politica bugetar - fiscală restrictivă se realizează:

a) a) în condiţiile unei situaţii economice stabile;
b) cu scopul micşorării inflaţiei;
c) pentru stimularea activităţii de antreprenoriat;
d) toate răspunsurile sunt incorecte.

96. Guvernul majorează impozitele şi achiziţiile guvernamentale cu aceieaşi valoare – 120 mil.lei. Dacă
înclinaţia marginală spre consum este de 0,7, ce se va întîmpla cu economiile naţionale?
a) se vor micşora cu 36 mil.lei;
b) se vor micşora cu 84 mil.lei;
c) se vor micşora cu 120 mil.lei;
d) se vor majora cu 36 mil.lei;
e) se vor majora cu 84 mil.lei;
f) se vor majora cu 120 mil.lei.
97. Moneda reprezintă:
a) activ financiar utilizat pentru efectuarea tranzacţiilor;
b) mijloc de plată oficializat în ţara dată;
c) măsură de evidenţă, mijloc de circulaţie şi plată;
d) toate răspunsurile sunt corecte.

98. Prin cerere monetară se înţelege:

a) dorinţa persoanelor individuale de a fi mai bogate;
b) cererea de active financiare sub formă monetară;
c) un mijloc de control al ofertei monetare;
d) nici unul din răspunsurile de mai sus.

99. În condiţiile creşterii venitului naţional, cererea monetară:

a) creşte din motive de tranzacţie şi precauţie;
b) scade din motive de speculaţie;
c) scade din motive de tranzacţie şi speculaţie.

100. Cererea monetară creşte când:

a) PIB-ul real creşte;
b) PIB-ul real scade;
c) rata nominală a dobânzii creşte;
d) rata nominală a dobânzii scade.

101. Oferta monetară dintr-o economie este realizată de:

a) Ministerul finanţelor;
b) Banca Centrală şi băncile comerciale;
c) Instituţiile publice.

102. Oferta monetară depinde de:

a) rata dobânzii la credite bancare;
b) emiterea banilor în numerar şi a banilor scripturali;
c) dorinţele populaţiei de a păstra banii sub formă lichidă.

103. Principalele instrumente ale politicii monetare sunt:

a) cheltuielile publice, impozitele şi rata rezervelor obligatorii;
b) oferta monetară, achiziţiile publice şi impozitele;
c) rezervele bancare şi rata dobânzii;
d) operaţiunile pe piaţa deschisă, rata rezervelor obligatorii şi taxa rescontului.

104. Oferta de bani va creşte dacă:

a) BNM va mări rata rezervelor obligatorii;
b) BNM va reduce rata rezervelor obligatorii;
c) statul va emite obligaţiuni;
d) statul răscumpără obligaţiunile sale de pe piaţă.

105. Majorarea de către Banca Centrală a taxei rescontului determină:

a) extinderea capacităţilor de creditare ale băncilor comerciale;
b) restrângerea capacităţilor de creditare ale băncilor comerciale;
c) creşterea multiplicatorului bancar;
d) reducerea multiplicatorului bancar.
 106. Creşterea ratei de refinanţare duce la:
a) creşterea preţurilor la acţiuni şi obligaţiuni;
b) creşterea preţurilor la acţiuni şi micşorarea preţurilor la obligaţiuni;
c) micşorarea preţului la acţiuni şi obligaţiuni.

107. La măsurile stimulative ale politicii monetare se referă:

a) vânzarea de către Banca Centrală a obligaţiunilor pe piaţa deschisă;
b) procurarea de către Banca Centrală a obligaţiunilor pe piaţa deschisă;
c) creşterea ratei dobînzii;
d) reducerea ratei dobînzii.

108. Creşterea masei monetare în economie este rezultatul:

a) majorării bazei monetare;
b) micşorării ratei rezervelor obligatorii;
c) micşorării rezervelor excedentare a băncilor comerciale;
d) toate cele enumerate mai sus.

109. Masa monetară se va reduce, dacă Banca Centrală:

a) reduce rata rezervei obligatorii;
b) vinde HVS;
c) ridică taxa rescontului;
d) toate răspunsurile sunt corecte;
e) sunt corecte răspunsurile b şi c.

110. Politica monetar-creditară restrictivă se realizează :

a) în condiţiile unei situaţii economice stabile;
b) cu scopul micşorării inflaţiei;
c) pentru stimularea activităţii de antreprenoriat;
d) toate răspunsurile sunt incorecte.

111. Panta curbei LM devine abruptă când:

a) politica monetară este eficientă;
b) politica monetară este ineficientă;
c) politica fiscală este eficientă;
d) politica fiscală este ineficientă.

112. Creşterea ofertei monetare va determina:

a) deplasarea curbei IS la stânga şi reducerea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;
b) deplasarea curbei LM la dreapta şi creşterea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;
c) deplasarea curbei IS la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii;
d) deplasarea curbei LM la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii.

113. Creşterea cheltuielilor publice va determina:

a) deplasarea curbei IS la stânga şi reducerea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;
b) deplasarea curbei IS la dreapta şi creşterea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;
c) deplasarea curbei IS la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii;
d) deplasarea curbei LM la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii.

114. Majorarea impozitelor va determina:

a) deplasarea curbei IS la stânga şi reducerea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;
 b) deplasarea curbei IS la dreapta şi creşterea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;
c) deplasarea curbei IS la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii;
d) deplasarea curbei LM la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii.

115. Mica economie deschisă semnifică:

a) un teritoriu mic după suprafaţă;
b) o pondere mică a importului-exportului în PIB;
c) economia care nu poate influenţa deplasările internaţionale de capital şi rata dobânzii mondiale;
d) o populaţie cu un grad înalt de emigrare.

116. Totalitatea cheltuielilor efectuate de populaţie pentru cumpărarea bunurilor străine minus
cheltuielile agenţilor străini pentru cumpărarea bunurilor ţării date reprezintă:
a) consum naţional;
b) export net;
c) export;
d) import.

117. Care din cele de mai jos nu reprezintă rezultatul unei creşteri în exportul net :
a) deprecierea monedei naţionale;
b) stimularea activităţii principalilor parteneri comerciali;
c) deprecierea monedei străine;
d) partenerii comerciali străini ridică bariere tarifare.

118. Balanţa comercială reprezintă:

a) toate tranzacţiile rezidenţilor ţării date cu exteriorul;
b) exportul şi importul de bunuri şi servicii;
c) cumpărarea-vânzarea activelor financiare din exteriorul ţării;
d) diferenţa dintre valoarea exportului şi a importului.

119. Balanţa comercială a ţării este deficitară, dacă:

a) cheltuielile publice depăşesc veniturile publice;
b) capitalul exportat este mai mare decât cel importat;
c) ţara cumpără în străinătate bunuri cu valoare mai mare decât vinde în străinătate;
d) ţara vinde peste hotare bunuri cu valoare mai mare decât cumpără de acolo.

120. Creşterea deficitului balanţei de plăţi:

a) majorează rezervele valutare ale Băncii Centrale;
b) reduce rezervele valutare ale Băncii Centrale;
c) nu influenţează mărimea rezervelor valutare ale Băncii Centrale.

121. Aprecierea ratei de schimb valutar contribuie la:

a) scumpirea relativă a bunurilor de import;
b) scumpirea relativă a bunurilor autohtone;
c) creşterea exportului net.
9 Situatia in care cererea globala ramane neschimbata dar oferta globala scade, genereaza
consecintele:

a firmele scad preturile

b costurile de productie scad

c tarifele la energie cresc

d apare o crestere controlata a preturilor

e cantitatile de echilibru sporesc

10 In cadrul gospodariilor, componenta esentiala a fluxului de iesiri este reprezentata de:

a fluxul de bunuri si servicii

b fluxul de forta de munca

c fluxul de venituri

d fluxul de cheltuieli

2 Problemele fundamentale ale macroeconomiei se refera la:

a masurarea rezultatelor economice la nivel national statal

b masurarea rezultatelor economice la nivelul ag economici

c interdependenta dintre cererea globala si oferta globala simultan pe toate pietele

d venitul, consumul, economiile si investitiile la nivelul fiecarui ag economic

3 Consecintele cresterii nivelului gen al preturilor sant:

a cresterea volumului cererii agregate

b scaderea cererii pt produsele din import

c cresterea cererii pt produsele create pe terit national

d investitiile se ieftinesc

e crestera cererii pt produse si serviciide import

32
1. O crestere salariala negociata cu succes de un sindicat pentru membrii sai va
determina:- o reducere a cantitatii de munca cerute

2. O crestere a ajutorului de somaj va tinde sa determine o crestere a somajului

deoarece :- un ajutor de somaj mai mare reduce costul de oportunitate al cautarii
unui loc de munca si poate cauza o crestere a duratei cautarii

3. Rata somajului ar putea sa NU reflecte fidel somajul intr-o economie deoarece:

unele persoane descurajate de esecul repetat al cautarii unui loc de munca renunta
sa mai caute, unele persoane incluse in randul somerilor lucreaza frecvent la
negru, unele persoane pretend a cauta un loc de munca doar pentru a primii
asistenta financiara din partea statului

4. Studentii care lucreaza la pregatirea balului bobocilor:nu fac parte din forta de
munca

5. La nivelul economiei, primul efect al cresterii somajului este :scaderea productiei

si a veniturilor

6. Pentru a reduce oferta de moneda BNR: vinde titluri de stat pe piata deschisa si
creste rata rezervelor obligatorii

7. Pentru a creste oferta de moneda , BNR:cumpara titluri de stat pe piata deschisa

sis cade rata rezervelor obligatorii

8. Speculatorul care mizeaza pe cresterea titlurilor de valoare actioneaza pe : PIATA

SECUNDARA A CAPITALURILOR

9. Investitiile financiare destinate achizitionarii titlurilor de valoare se includ in PIB?

– NU SE INCLUD IN PIB

10. In cazul in care economia neta a sectorului privat face orice deficit bugetar, se
transforma int-un deficit de cont current extern.

11. Deficitele concomitente de budget si de cont current care apar in situatia in care
sectorul privat se afla in echilibru se numesc DEFICITE GEMENE.

33
12. INVESTITIILE NETE SI BRUTE SE INCLUD IN PIB

13. Cea mai mare parte a masei banesti ( masa monetara) aflata in circulatie se
prezinta sub forma : MONEDEI SCRIPTUALE ( BANI DE CONT)

14. OBLIGATIUNEA se deosebeste de ACTIUNE prin aceea ca: este expresia unui
imprumut pe termen lung, titlu de credit

15. Pe piata muncii cresterea cererii de munca si scaderea concomitenta a ofertei de

munca presupune: cresterea numarului de locuri de munca si scaderea numarului
celor apti de munca dispusi sa lucreze in conditii salariale

16. Daca se anticipeaza o imbunatatire a starii economice: cursul titlurilor creste, iar
speculatorii bull castiga

17. Iflatia reflecta doar cresterea preturilor bunurilor de consum dar si scaderea
puterii de cuparare a banilor

18. Cresterea salariului nominal mai rapid decat cresterea productivitatii poate genera
somanj.

19. Scadrea preturilor conduce la cresterea ofertei aggregate pe termen luni . F!

20. Inclinatiile marginale spre consum si spre economii sunt pozitive si subunitare.

21. Inflatia avantajeaza debitorii datorita : scaderii valorii banilor

22. Intre oferta de munca si disponibilitata de munca exista o relatie ca de la PARTE

LA INTREG

23. Cresterea cererii de muca in conditiile aceleiasi oferte de munca determina

REDUCEREA SOMAJULUI

24. Nevoia de munca in comparatie cu cererea de munca este : mai mare

34
25. Cresterea salariului minim pe economie are ca efect :cresterea ofertei de munca

26. Cresterea mai accentuata a salariilor in raport cu cresterea productivitatii muncii

determina cresterea costurilor salariale medii.

27. Rata consumului are o tendinta de reducere atunci cand : rata economiilor scade

28. Ce va urmari banca centrala , pentru reducerea masei monetare aflate in circulatie
, relativ la evlutia ratei rezervelor obligatorii?-cresterea ratei rezervelor
obligatorii

35