Rezolvare Teste Grile

Capitolul 5

98 ) Venitul naţional poate fi definit ca fiind :

A ) Veniturile curente ale persoanelor, provenite dintr-o activitate, la care se adaugă transferurile de la
guvern şi întreprinderi ;
B ) Partea din venitul personal din care s-au dedus impozitele pe veniturile personale plătite administraţiei
centrale şi locale ;
C ) Procesul de trecere fără echivalent a unei părţi din veniturile primare de la un agent al vieţii sociale la
altul ;
D ) Un indicator macroeconomic ce reflectă valoarea monetară a bunurilor şi serviciilor de care dispune
o ţară ca rezultat al activităţii economice;
E ) Valoarea adăugată netă creată în producţia de bunuri şi servicii, de către agenţii economici naţionali,
în decurs de un an ;

99 ) La nivelul economiei naţionale, veniturile obţinute de agenţii economici individuali şi agregaţi,

îmbracă următoarele forme :
A ) Venitul personal, venit primar, venit naţional ;
B ) Venitul personal, venit de transfer, venit naţional ;
C ) Venit bănesc, venit brut, venit net ;
D ) Venituri brute, venituri nete, venit disponibil ;
E ) Toate cele de mai sus ;

100 ) Metodele care stau la baza determinării VN sunt :

A ) Metoda de consum şi metoda de producţie ;
B ) Metoda de repartiţie şi metoda de distribuire ;
C ) Metoda de consum, de producţie şi de distribuire ;
D ) Metoda de repartiţie, metoda utilizării finale şi metoda de producţie ;
E ) Metoda de repartiţie, metoda utilizării finale şi metoda de distribuire ;

Rezolvare Teste Grile

Capitolul 5

102 ) Principalele mecanisme prin care nu se redistribuie venitul naţional într-o economie de piaţă
sunt :
A ) Plata contribuţiilor la asigurările sociale efectuate de către firme şi gospodării către sectorul
guvernamental ;
B ) Sistemul de taxare a consumului ;
C ) Transferurile de la guvern către bănci ;
D ) Transferurile de la firme către persoane ;
E ) Ajustările de venituri personale, pe baza unor dobânzi încasate sau a altor încasări care nu reprezintă
remunerarea factorilor de producţie ;

103 ) Redistribuirea venitului naţional reprezintă :

A ) Insumarea veniturilor realizate de posesorii factorilor de producţie participanţi la activitatea economică ;
B ) Scăderea amortizării din produsul naţional brut evidenţiat în preţurile factorilor de producţie ;
C ) Procesul de împărţire a venitului naţional între participanţii direcţi la producerea lui ;
D ) Procesul trecerii fără echivalent a unei părţi din veniturile primare dintr-o formă de proprietate în
alta, având ca obiectiv crearea de venituri ;
E ) Insumarea cheltuielilor pentru consumul final a veniturilor acumulate şi a veniturilor sau cheltuielilor
rezultate din exporturile nete, în decursul unui an ;
104 ) În funcţie de subiectul consumului, acesta se delimitează în :
A ) Consum productiv şi neproductiv ;
B ) Consum final şi consum pe locuitor;
C ) Consum propriu-zis şi consum intermedia r;
D ) Consum privat şi consum public ;
E ) Consum material şi consum nematerial ;

Rezolvare Teste Grile

Capitolul 5

105 ) În funcţie de conţinutul şi finalitatea consumului distingem :

A ) Consum productiv şi consum material ;
B ) Consum privat şi consum neproductiv ;
C ) Consum material şi nematerial ;
D ) Consum final şi consum pe locuitor;
E ) Consum productiv şi consum neproductiv ;

107 ) Consumul poate fi definit ca fiind :

A ) Actul final al activităţii economice care constă în folosirea bunurilor economice, de către populaţie
şi stat, în scopul satisfacerii nevoilor personale şi sociale ;
B ) Actul final de bunuri şi servicii, în situaţia în care agenţii economici se manifestă în calitate de
cumpărători-consumatori ;
C ) Costul vieţii al cărui nivel depinde de mărimea cheltuielilor curente efectuate într-o perioadă de timp ;
D ) Consumul mediu de bunuri materiale şi servicii pe cap de locuitor prin raportarea consumului total dintr-
o anumită perioadă, la numărul mediu al populaţiei unei ţări ;
E ) Bunurile de satisfacţie, care îşi pierd utilitatea printr-un singur act de folosinţă ;

109 ) În evoluţia consumului se remarcă următoarele tendinţe :

A ) Creşterea ponderii cheltuielilor pentru servicii ;
B ) Scăderea ponderii cheltuielilor pentru servicii ;
C ) Scăderea ponderii cheltuielilor pentru servicii alimente pe fondul diversificării structurii ;
D ) Creşterea ponderii cheltuielilor pentru servicii alimente pe fondul diversificării structurii ;
E ) Îmbunătățirea calităţii şi scăderea consumului produselor cu valoare nutritivă ridicată ;

Rezolvare Teste Grile

Capitolul 5

110 ) Dintre factorii obiectivi care determină mărimea cheltuielilor de consum

distingem :
A ) Constituirea de rezervebăneşti pentru nevoi neprevăzute ;
B ) Dorinţa de a putea beneficia de dobânzi sau alte avantaje în viitor pentru munca economisită ;
C ) Obiceiurile şi înclinaţiile psihologice ale oamenilor de a deţine o rezervă bănească ;
D ) Modificarea mărimii capitalului şi a acumulării ;
E ) Modificarea politicii fiscale ;

111 ) Dintrefactorii subiectivi care determină mărimea cheltuielilor de consum

distingem :
A ) Nivelul şi dinamica salariului, ale veniturilor în general ;
B ) Senzaţia de independenţă şi libertatea de mişcare a oamenilor pe seama existenţei rezervei băneşti ;
C ) Modificarea aşteptărilor în ceea ce priveşte raportul dintre cheltuielile de consum în prezent şi viitor ;
D ) Modificarea mărimii profitului şi a dobânzii ;
E ) Dorinţa de a constitui rezerve băneşti pentru nevoi neprevăzute ;
112 ) Caracteristicile ce rezultă din comparaţia făcută între înclinaţia marginală spre consum şi consumul
sunt :
A ) Inclinaţia marginală spre consum este o mărime negativă dar subunitară ;
B ) Inclinaţia marginală spre consum este o mărime pozitivă dar subunitară ;
C ) Inclinaţia marginală spre consum se reduce, pe măsură ce venitul disponibil creşte şi este mai mare
decât consumul ;
D ) Inclinaţia marginală spre consum creşte, pe măsură ce venitul disponibil scade şi este mai mic decât
consumul ;
E ) Inclinaţia marginală spre consum se reduce, pe măsură ce venitul disponibil creşte şi este mai mic decât
consumul ;
Rezolvare Teste Grile
Capitolul 5

113 ) Caracteristicile ce rezultă din comparaţia făcută între consum şi economisire sunt :
A ) Consumul şi economisirea sunt funcţii stabile ale venitului disponibil curent, iar relaţiile dintre
acestea sunt pozitive ;
B ) Consumul şi economisirea sunt funcţii stabile ale venitului disponibil curent, iar relaţiile dintre acestea
sunt negative ;
C ) Consumul poate fi mai mare decât venitul în măsura în care este acoperit prin economiile anterioare
şi prin contractarea de credite de consum ;
D ) Consumul poate fi mai mic decât venitul în măsura în care este acoperit prin economiile anterioare şi
prin contractarea de credite de consum ;
E ) Este posibil să scadă consumul pe măsură ce venitul creşte, iar economisirea să scadă pe măsură ce
venitul creşte ;

115 ) Economiile se pot defini ca fiind :

A ) Acea parte a venitului personal care nu este plătită nici ca impozite şi nici nu este cheltuită pe bunuri şi
servicii folosite în consumul curent;
B ) Procesul în cadrul căruia o parte a profiturilor nu este plătită sub formă de impozite şi nici distribuită
acţionarilor sub formă de dividende ;
C ) Totalul economisirii exprimat ca procent din venitul disponibil familial ;
D ) Toate veniturile care nu au fost cheltuite pentru procurarea de bunuri şi servicii utilizate în consumul
curent ;
E ) Toate veniturile care au fost cheltuite pentru procurarea de bunuri şi servicii utilizate în consumul curent
;

Rezolvare Teste Grile

Capitolul 5

119 ) Oportunitatea financiară a unei investiţii se bazează pe determinarea unor indicatori

economici, cum ar fi :
A ) Rata dobânzii ;
B ) Rata rentabilităţii investiţiei ;
C ) Termenul de recuperare a investiţiei;
D ) Cererea de investiţii ;
E ) Rata marginală spre investiţii ;

120 ) Oportunitatea financiară a unei investiţii se bazează pe determinarea unor indicatori

economici, cum ar fi:
A ) Rata medie spre valori lichide ;
B ) Profitul net actualizat
C ) Inclinaţia marginală spre economii ;
D ) Rata venitului net ;
E ) Eficienţa capitalului ;

125 ) Multiplicatorul investiţiilor la nivel macroeconomic constă în :

A ) Inversul înclinaţiei marginale spre consum ;
B ) Inversul înclinaţiei marginale spre economii ;
C ) Raportul dintre modificarea investiţiilor şi modificarea venitului naţional ;
D ) Raportul dintre modificarea venitului naţional şi modificarea consumului ;
E ) O constantă ;

Rezolvare Teste Grile

Capitolul 5

126 ) Multiplicatorul investiţiilor se calculează pe baza relaţiei :

∆C0
A ) K= ;
∆V

DI
B ) K= ;
DS

∆V
C ) K= ;
∆S

∆S
D ) K= ;
∆V

1
E ) K= ;
1−S

127 ) Rata consumului are tendinţa de reducere atunci când :

A ) Venitul scade ;
B ) Venitul rămâne neschimbat ;
C ) Inflaţia este moderată ;
D ) Șomajul se diminuează ;
E ) Venitul creşte ;

129 ) Raportul dintre creşterea consumului şi cea a venitului se numeşte :

A ) rata consumului şi ne arată cât reprezintă cheltuielile pentru consum în totalul venitului
B ) înclinaţia marginală spre consum, şi ne arată importanţa consumului pentru cel care obţine un venit ;
C ) înclinaţia marginală spre consum, şi ne arată cu cât se modifică consumul la modificarea cu o
unitate a venitului ;
D ) înclinaţia marginală spre consum, şi ne arată cu cât s-a modificat de la o perioadă la alta consumul
unei persoane ;
E ) toate variantele sunt false ;
 APLICAŢII

Aplicaţia 2

Dacă înclinaţia marginală spre consum este 0,8 atunci creşterea venitului naţional, la un
spor al investiţiilor de 200mil. u.m., va fi de:
a) 1.000mil. u.m.;
b) 1.600mil. u.m.;
c) 400mil. u.m.;
d) 160mil. u.m.;
e) 1.200mil. u.m.

Rezolvare
ΔV
K=
Ştim că, multiplicatorul investiţiei ΔI ⇒ ΔV =K⋅ΔI
s '=1−c' ⇒ s '=1−0,8=0,2
1 1
K= = =5
s ' 0,2
ΔV =5⋅200 mil. u . m .=1. 000mil u .m .
Varianta a) este corectă.

APLICAŢII

Aplicaţia 3

Dacă investiţiile brute

I b efectuate într-o ţară, în decursul unui an, sunt de 8.500 mld.

u.m. iar rata amortizării

Ra este de 6%, investiţiile nete vor fi:
a) 510mld. u.m.;
b) 5.100mld. u.m.;
c) 799mld u.m.;
d) 7.990mld u.m.;
e) 1.416mld u.m.

Rezolvare

I b=I n + A
⇒ I n=I b − A
1) Vom calcula amortizarea
6
A=I b⋅Ra =8 . 500⋅ =510 mld . u .m .
100
Vom calcula mărimea investiţiei nete
I n=8. 500 mld . -510mld .=7 .990 mld . u. m.
Varianta d) este corectă.
 APLICAŢII

Aplicaţia 4

Dacă înclinaţia marginală spre consum c' va fi 3/4, atunci multiplicatorul investiţiei va
fi:
a) 1/4;
b) 2/4;
c) 3/4;
d) 4;
e) 0,75.

Rezolvare

1
K=
s'
Ştim că c' +s '=1 ⇒ s '=1−c'
s '=1−3/4=1/ 4=0,25
1
K= =4
0 , 25
Varianta d) este corectă.

APLICAŢII

Aplicaţia 5

Care va fi sporul venitului naţional ΔV într-o economie în care înclinaţia marginală spre
consum c' este de 0,8 iar sporul investiţiilor ΔI va fi de 100mld. u.m.?
a) 100mld. u.m.;
b) 200mld. u.m.;
c) 500mld. u.m.;
d) 600mld. u.m.;
e) 400mld. u.m..

Rezolvare

ΔV 1
K= K=
ΔI ; 1−c '
1 1
K= = =5
1−0,8 0,2

ΔV =K⋅ΔI=5⋅100 mld . u . m.=500mld . u . m.

Varianta c) este corectă.