Macroeconomie

1.Circuitul rconomic de ansamblu

11) Produsul intern brut reprezintă: a) valoarea de piaţă a tuturor bunurilor
finale şi serviciilor produse în interiorul unei ţări într-o anumită perioadă de
timp; b) venitul de care dispune populaţia după plata impozitelor pe venit şi care
poate fi utilizat pentru consum şi economii; c) valoarea bunurilor şi serviciilor
cumpărate de administraţiile publice centrale şi locale într-un an; d) valoarea de
piaţă a bunurilor finale şi serviciilor produse de cetăţenii unei ţări într-o anumită
perioadă, indiferent de locul unde îşi desfăşoară activitatea; e) valoarea de piaţă a
bunurilor produse în exterior şi consumate de menaje.

19) Decalajul recesionist al venitului naţional apare atunci când: a) există decalaj
inflaţionist; b) oferta agregată pe termen scurt este egală cu oferta agregată pe
termen lung; c) există echilibru macroeconomic fără şomaj; d) venitul naţional
realizat este mai mic decât venitul naţional potenţial; e) PIB real este mai mic
decât PIB nominal.

20) Ajustarea decalajului recesionist prin oferta agregată şi fără intervenţia

guvernului se realizează ca urmare a: a) creşterii cheltuielilor guvernamentale; b)
măsurilor de stimulare a ofertei agregate prin acordarea de subvenţii; c) ieftinirii
factorilor de producţie ceea ce pemite o creştere a producţiei agregate; d)
creşterii investiţiilor care determină o încurajare a cheltuielilor agregate; e)
reducerii fiscalităţii.
38) In cadrul cărei metode de determinare a PIB, dintre cele enumerate mai jos, se
iau în calcul dobânzile a) metoda veniturilor; b) metoda cheltuielilor; c) metoda
intrarilor; d) metoda iesirilor; e) metoda producţiei.

43) Deplasarea curbei cererii agregate spre dreapta este cauzată de: a) reducerea
nivelului mediu al preţurilor; b) creşterea nivelului mediu al preţurilor; c) cresterea
importurilor; d) creşterea exporturilor; e) reducerea ofertei monetare.

47) Creşterea cheltuielilor publice determină: a) cresterea ofertei agregate; b)

reducerea ofertei agregate; c) cresterea ofertei agregate si scaderea cererii agregate;
d) creşterea cererii agregate; e) reducerea cererii agregate.

62) Dacă curba cererii agregate întâlneşte curba ofertei agregate într-un punct
situat la stânga faţa de oferta agregată pe termen lung, atunci:a) PIB realizat este
mai mic decât PIB potenţial; b) PIB potenţial este mai mic decât PIB realizat; c)
oferta agregată pe termen scurt este mai mică decât oferta agregată pe termen lung;
d) PIB potenţial este mai mic decât oferta agregată pe termen lung; e) în acea
economie avem decalaj inflaţionist.

78) Creştere a nivelului taxării într-o economie , ceteris paribus, ar putea avea ca
efect: a) generarea unui decalaj inflaţionist şi creşterea producţiei; b) generarea
unui decalaj recesionist şi creşterea producţiei; c)generarea unui decalaj inflaţionist
şi scăderea producţiei ; d) generarea unui decalaj recesionist şi scăderea
producţiei; e) generarea unui decalaj inflaţionist şi o creştere a nivelului general al
preţurilor.
79) Reprezintă o soluţie pentru depăşirea decalajului recesionist: a) o creştere a
ratei dobânzii; b) o scădere a ratei dobânzii; c) o creştere a impozitării; d) o
scădere a cheltuielilor guvernamentale; e)nici una din variantele de mai sus.

75) Care din următoarele elemente sunt luate în considerare pentru calculul PIB?
a)2 ore petrecute de un angajat al BCR-ului pentru realizarea unor activităţi
gospodăreşti; b) producţia subterană de 10 milioane RON a unei firme; c) energia
electrică folosită în producţia automobilelor Dacia; d) munca realizată de membrii
unei asociaţii studenţeşti; e) energia electrică consumată într-o gospodărie.

76) In conditiile echilibrului macroeconomic, investitiile economice private sunt

egale cu : a) economiile private; b) excedentul bugetar; c) deficitul balantei
comerciale; d) deficitul bugetar; e) a, b si c.

62) Dacă curba cererii agregate întâlneşte curba ofertei agregate într-un punct
situat la stânga faţa de oferta agregată pe termen lung, atunci:a) PIB realizat este
mai mic decât PIB potenţial; b) PIB potenţial este mai mic decât PIB realizat; c)
oferta agregată pe termen scurt este mai mică decât oferta agregată pe termen lung;
d) PIB potenţial este mai mic decât oferta agregată pe termen lung; e) în acea
economie avem decalaj inflaţionist.

2.Venit,consum,investitii,economisire
12) Produsul Intern Brut:a) este mai mare decât PNB; b) este mai mic decât PNB;
c) nu include consumul de capital fix; d) poate fi mai mare, mai mic sau egal cu
PNB; e) include consumul intermediar.
24) Dacă funcţia consumului este liniară, înclinaţia marginală spre consum este: a)
crescătoare; b) descrescătoare; c) constantă; d) variabilă; e) în mod necesar egală
cu înclinaţia medie spre consum.
35) Funcţia de consum exprimă: a) relaţia dintre consum şi investiţii; b) relaţia
dintre consumul final şi multiplicatorul investiţiilor; c) relaţia dintre consum şi
venitul disponibil; d) legătura existentă între consum şi înclinaţia marginală spre
economisire; e) relaţia dintre consum şi economisire.

41) Atunci când consumul autonom este egal cu zero, înclinaţia marginală spre
consum este: a) unitară; b); negativă; c) egală cu înclinaţia medie spre consum;
d) nulă; e) egală cu înclinaţia marginală spre economii.

44) Atunci când înclinaţia marginală spre economii creşte: a) înclinaţia marginală
spre consum creşte; b) multiplicatorul investiţiilor scade; c) gradul de ocupare
creşte; d) multiplicatorul investiţiilor creşte; e) inflaţia scade.

93) Potrivit legii psihologice fundamentale a lui Keynes, atunci când venitul creşte:
a) înclinaţia marginală spre consum este constantă; b) consumul creşte, dar mai
încet; c) înclinaţia marginală spre economisire este un număr pozitiv şi
supraunitar; d) suma dintre înclinaţia marginală spre consum şi înclinaţia
marginală spre economisire este mai mare decât 1; e) oamenii înclină să
economisească tot sporul de venit.

111) Dacă venitul creşte, atunci: a) ponderea consumului în venit creşte; b)

ponderea consumului în venit se reduce; c) creşterea absolută a economiilor este
mai mare decât creşterea absolută a venitului; d) creşterea absolută a consumului
este mai mare decât creşterea absolută a venitului; e) consumul absoarbe integral
creşterea venitului.

139) Conform teoriei keynesiene a consumului, atunci când venitul unui individ
înregistrează o creştere: a) consumul va creşte cu o cantitate egală cu creşterea
venitului;b) consumul va spori însă cu mai puţin decât creşterea venitului; c)
consumul va spori cu mai mult decât creşterea venitului; c) înclinaţiile marginale
spre consum şi spre economisire vor scădea;d) înclinaţiile marginale spre consum
şi spre economisire vor creşte.

141) Înclinaţia marginală spre economii este dată de raportul:a) economiilor la

venit; b) sporul economiilor la sporul venitului; c) sporul venitului la sporul
economiilor; d) economiilor la sporul de venit;e) sporului economiilor la venit
37) OATS se va deplasa la dreapta dacă:a) productivitatea muncii va creşte, C.P.
(caeteris paribus = ceilalţi factori nu semodifică),b) salariile cresc, C.P.,c) preţul
energiei creşte, C.P