PIB faţă de PIN include în plus :

a) Soldul veniturilor din străinătate;

b) Bunurile finale;
c) Amortizarea.

Atunci când PIB=PIN +100 înseamnă că:

a) Mărimea consumului intermediar este 100;

b) Mărimea capitalului fix utilizat este 100;
c) Capitalul fix consumat este 100.

Dacă PNB, la preţul pieţei, este de 50.000, impozitele indirecte 5.000,subvenţiile 1.000,
consumul de capital fix 13.000, valoarea produsă de către agenţii naţionali în străinătate
10.000, iar a agenţilor străini din interior 9.000,atunci PIB la preţul factorilor este :

a) 47.000;
b) 32.000
c) 45.000.

Diferenţa dintre valoarea totală a bunurilor şi serviciilor produse în perioada de calcul

într-o anumită economie şi valoarea bunurilor şi serviciilor produse şi consumate în
scopul obţinerii de noi bunuri şi servicii (fără capitalul fix ) se numeşte:

a) Consum intermediar;
b) Produs intern brut; ?????
c) Formare brută de capital.

Valoarea tuturor bunurilor create într-o ţară este de 100 mld. Um. (la preţul factorilor),
din care 20 mld um. sunt folosite sub forma de capital circulant pentru producţia altor
bunuri şi servicii în respectivul an. Capitalul fix folosit în economie este de 80 mld. um,
durata medie de funcţionare fiind de 8 ani. Agenţii economici străini au produs în
această economie bunuri finale de 9 mld um, iar agenţii economci naţionali au produs în
alte ţări bunuri evaluate la 7mld. um. Rezultă că produsul intern net şi produsul
naţional net au reprezentat(în mld um):
 a) 80 si 70;
b) 80 si 60;
c) 80 si 68. In ex: 70,68

PNB=6.000 um; Consum =4800; Deprecierea capitalului fix=300; Taxe indirecte =400 şi
subvenţii=240. Calculaţi venitul naţional:

a) 6000 um;
b) 5540um;
c) 1.200 um

Ponderea amotizărilor în PIB era în t0 de 60% . In t1a scăzut la 40% , în timp ce PIB-ul
a crescut cu 20 % . Cu cât s-a modificat mărimea PIN-ului:

a) 80%; ????
b) 10%;
c) 20%.

La o înclinaţie marginală spre economii de 1/10, înclinaţia marginală spre consum şi

multiplicatorul investiţiilor vor fi:

a) 10 si 0.9;
b) 0,9 si 10;
c) 0,5 si 0,1.

Între două momente t0 si t1 economiile au crescut de la 200 mil lei la 300 mil lei, iar rata
consumului a fost de 75% şi, respectiv 70%. Multiplicatorul investiţiilor în intervalul t0
—t1 este de:

a) 0.5;
b) 2;
c) 10.

Între două momente t0 şi t1 economiile au crescut de la 200 um la 300 um,iar rata

consumului a scăzut de la 75 % la 70 %. Înclinaţia marginală spre consum şi spre
economii au fost de:
 a) 0,5 si 0,5;
b) 0,6 si 0,4;
c) 2 si 0,8.

Înclinaţia marginală spre consum:

a) este un număr pozitiv;

b) este un număr subunitar;
c) evidenţiază creşterea consumului ca urmare a creşterii venitului.
a) A=a+c; B=a+b+c; C=b+c.

Dintre indicatorii de mai jos, care întotdeauna o valoare supraunitară:

a) multiplicatorul investiţiilor;
b) înclinaţia marginală spre consum;
c) înclinaţia marginală spre economii.

În baza legii psihologice fundamentale formulată de Keynes, rezultă că, în mod normal,
ca regulă şi în medie:

a) venitul, consumul şi economiile evoluează strict proporţional;

b) dinamica modificării consumului este superioară dinamicii modificării venitului şi
economiilor;
c) modificarea procentuală a economiilor este superioară celei a venitului şi
consumului.

În momentul t0 venitul este 20.000 mil um, iar economiile sunt de 4.000 mil um. În t1,
venitul creşte cu 20%, iar înclinaţia marginală spre consum este de 0,8. Economiile şi
multiplicatoarul investiţiilor în t1 vor fi:

a) 4.800 mil um ; 5 ;
b) 4.000 mil um ; 5;
c) 5.000mil um ; 4.

Venitul =10.000 um, cu 25 % mai mare decât în perioada anterioară.Înclinaţia

marginală spre economii = 0,2. Sporul consumlui:
 a) 2.000 um ;
b) 1.600 um ;
c) 400 um

Dacă ∆C=100 şi ∆S=300, care grup de valori pentru c`, s` şi k este

corect:

a) ¼; ¾ ;3;
b) ¼;3/4; 1/3;
c) ¼;3/4;4/3.

Obligaţiunile sunt titluri cu venit fix deoarece:

a) Garantează un venit anual ferm;

b) Au o valoare nominală constantă;
c) Se negociază pe piaţa financiară primară.

Cursul titlurilor pe piaţa financiară secundară depinde de numeroşi factori economici şi

extraeconomici, dar în ultima instantă decisiv este:

a) Rata dobânzii;
b) Raportul dintre cererea şi oferta de titluri;
c) Numărul societaţilor pe acţiuni.

Bursa de valori nu este:

a) Piaţa financiară primară;

b) Piaţa financiară secundară;
c) Barometru al stării economiei.

Operaţiunile pe piaţa financiară primară se efectuiază, în principal, prin intermediul:

a) Băncilor;
b) Bursei de valori;
c) Agenţilor de schimb.
Cursul titlurilor financiare pe piaţa secundară depinde de numeroşi factori economici şi
extraeconomici, dar determinant este:

a. Nivelul ratei dobânzii;

b. Raportul dintre cererea şi oferta de titluri;
c. Nivelul ratei inflaţiei.

Bursa de valori asigură:

a) Transformarea capitalului real în capital bănesc şi reciproc;

b) Mobilizarea resurselor în activitatea investiţională;
c) Facilitează derularea unor acţiuni speculative.
d) A=a+b ; B=a+b+c ; C=a+c.

Titlurile de valoare pot fi revandute

a) Numai pe piaţa primara;

b) Numai pe piaţa secundară;

Cănd volumul tranzacţiilor din economie creşte mai încet decât viteza de rotaţie a
banilor, masa monetară:

a) Creşte;
b) Scade;
c) Rămăne constantă.

În urmă cu cinci ani a fost lasată, în regim de dobânda compusă suma de 100.000 lei, iar
astăzi dispunem de o sumă finală de 161.051 lei. Care este rata dobânzii?

a) 10%;
b) 15 %;
c) 5 %.
Operaţiunile pe piaţa financiară primară se efectuiază, în principal, prin intermediul:

a) Băncilor;
b) b) Bursei de valori;
c) Agenţilor de schimb.

Ponderea majoritară a banilor scripturali în masa monetară se explica prin:

a) Siguranţa sporita asigurată de bănci;

b) Încrederea mai mare a populatiei în aceşti bani;
c) Operaţiunile cu ei se realizează mai rapid şi cu cheltuieli mai mici .

Numărul mediu de operaţiuni de vănzare –cumpărare şi de plaţi pe care o unitate

monetară le mijloceşte înr-o perioadă de timp reflectă:

a) Viteza de rotaţie a capitalului;

b) Viteza de rotaţie a banilor;
c) Puterea de cumpărare a banilor .

O bancă comercială dispune de resurse de 200 mld.lei, din care 90 % au fost atrase de la
deponenţi. Rata dobânzii încasate de bancă de la debitori este de 1,5 ori mai mare decât
rata dobânzii plătite deponenţilor. Ce rate ale dobănzilor practică banca la depozitele
primite precum şi la creditele acordate –de200 mld lei, dacă obţine un profit de 10 mld
lei şi are cheltuieli de funcţionare de 2 mld lei:

a) 20% si 15%;
b) 20% si 10 % .
c) 10 % si 15 %.

La modificarea masei monetare scripturale –în calitate de componentă a masei

monetare contribuie:

a) Doar banca centrala;

b) Orice bancă;
c) Instituţiile financiare.
Prezenta efectiva a banilor nu se impune atunci cand:

a) Se exprimă preţul bunurilor economice;

b) Se realizează tranzacţii pe piaţă;
c) Se plătesc salariile.

O banca acordă urmatoarele credite:-2.000 um pe 30 de zile cu 4% pe an;-5.000 um pe

60 zile cu 7,5 % pe an;-8.000 um pe 90 zile cu 8 % pe an ;-10.000 um pe 120 zile cu 9%
pe an.Să se determine rata medie a dobânzii practicată de banca:

d) 7%;
e) 8,3%;
f) 9%.

Ecartul inflationist este caracteristic în special inflaţiei:

a) prin cerere;
b) prin costuri;
c) structurale;
d) hiperinflaţiei;
e) inflaţiei moderate.

Inflaţia prin costuri este generată de:

a) deprecierea cursului valutar la bunurile fabricate cu importuri;

b) creşterea salariilor mai încet decât productivitatea muncii;
c) atragerea în activitatea economică a unor factori de producţie cu randamente
marginale descrescânde, dar cu venituri identice cu ale factorilor anteriori;
d) majorarea TVA la bunurile de consum finale.

Dacă firmele din ţara „x” pierd o parte însemnată din piaţa de desfacere (internă şi
externă), iar costurile variabile se modifică strict proporţional cu producţia, se
scontează să apară:

a) inflaţie prin cerere;

b) inflaţie structurală;
 c) inflaţie deschisă;
d) inflaţie prin costuri.

Dacă pensiile se indexează la sfârşitul fiecărui trimestru, cu un procent egal cu IPC,

pensia reală:

a) creşte;
b) scade;
c) rămâne neschimbată.

Care din propoziţiile de mai jos sunt adevărate pentru a aprecia efectele inflaţiei:

a) ea generează pierderi, sacrificii pentru toţi agenţii economici;

a) b)este un important factor de redistribuire a veniturilor şi patrimoniului între diferiţi
agenţi economici;
b) efectele ei sunt contradictorii;
c) orice agent economic are interes ca inflaţia să fie nulă.

Prin indexarea în procent de 100% a salariilor şi altor venituri fixe cu rata inflaţiei
efectele negative ale inflaţiei pentru posesorii acestor venituri:

a) semenţin;
b) sunt eliminate;
c) unele se menţin, altele se atenuează, altele sunt eliminate.

Afirmaţia „Orice inflaţie are efecte negative asupra creşterii economice” este:

a) adevărată;
b) falsă.

Dacă într-o economie intervine fenomenul de deflaţie, creşterea economică şi gradul de

ocupare a factorilor de producţie (mai ales a forţei de muncă):

a) se amplifică, sunt favorizate;

b) sunt inhibate;
c) nu sunt afectate.
 Exportatorii din România argumentează că aprecierea RON în raport cu Euro şi
USD înregistrată pe parcursul anului 2005 le-a afectat competitivitatea. În acelaşi
timp, analiştii economici susţin că aprecierea leului are şi efecte pozitive (cel puţin
logice, deşi acestea nu devin pe de-a întregul efective), inclusiv pentru unii
exportatori, prin intermediul:

a) inflaţiei;
b) deflaţiei;
c) dezinflaţiei favorizată de reducerea unor costuri la mărfurile exportate.

Inflaţia are atât câştigători, cât şi perdanţi; unii sunt câştigători neţi, alţii sunt perdanţi
neţi. Privind global şi cu o anumită aproximaţie, numărul celor care sunt câştigători
neţi comparativ cu cel al perdanţilor neţi este:

a) mai mare;
b) mai mic;
c) egal;
d) poate fi > ≤.

Multiplicatorul investitiilor exprima:

a) un venit in crestere este insotit de o crestere de K ori a investitiilor

b) inversul inclinatiei marginale spre consum este un multiplu al efortului
investitional
c) nici un raspuns nu este corect
d) sporul investitiilor este cuprins de k ori in sporul venitului
e) inclinatia spre consum

Balanta comerciala deficitara se echilibreza prin:

a) cresterea exporturilor
b) emisiuni de bancnote
c) cresterea importurilor
d) scaderea accizelor la bunurile de lux
 e) scaderea productivitatii muncii

Indicele preturilor este 120% in t1 si 150% in t2. Cat este rata inflatiei in t2 fata de t1 ?

A. 10%
B. 15%
C. 20%
D. 30%
E. 25%

Banii sunt avutie individuala deoarece:

A. satisfac orice dorinta;

B. pot fi transferati in strainatate;

C. pot fi folositi pentru cumpararea oricarui bun;

D. contribuie la echilibrul balantei comerciale;

E. contribuie la cresterea inflatiei

A isi imprumuta un prieten (B) cu 500.000 de lei pentru a-si cumpara un televizor.
Dupa un an, B ii inapoiaza lui A 550.000 lei. In aceasta perioada preturile la bunurile de
consum au crescut cu 10%. Care este rata dobanzii nominale si a celei reale?

A. 11% ; 1%

B. 5% ;10%

C. 10%; 10%

D. 10%; 0%

E. 5%; 0%
Cat este rata anuala a dobanzii daca dupa 3 ani de la depunerea sumei de 10.000 lei un
deponent are un depozit de 13.310 lei ?

A. 1,331 %

B. 33,10 %

C. 13,31 %

D. 10 %

E. nici un raspuns nu este correct

Multiplicatorul investitiilor exprima:

A. un venit in crestere este insotit intotdeauna de o crestere de K ori a investitiilor;

B. inversul inclinatiei marginale spre consum este un multiplu al efortului investitional;

C. nici un raspuns nu este correct;

D. sporul investitiilor este cuprins de K ori in sporul venitului;

E. nclinatia spre consum

Bursa de valori:

A. Constituie o institutie organizata conform legii

B. Este locul de intalnire dintre vanzatorii si cumparatorii de titluri

C. In cadrul ei se formeaza pretul titlurilor

D. Presupune prezenta si plata concomitenta a obiectului tranzactiei

E. Asigura accesul tuturor detinatorilor de titluri aflate pe piata

F. A=a+b+c+e

G. B=a+b+c
H. C=b+d

I. D=a+b+d+e

J. E=a+b+c+d+e

La modificarea masei monetare scripturale – in calitate de componenta a masei

monetare –contribuie:

A. Doar Banca Centrala

B. Institutiile financiare

C. Bancile si menajele

D. Societatile de asigurare

E. Orice banca