GRILE

la disciplina ”Economie monetară”

1. Funcția monedei de etalon a valorii permite evaluarea mărfurilor și serviciilor

în termeni monetari prin intermediul:
a) cantității de marfă ce face obiectul contractului de vânzare-cumpărare
b) prețurilor
c) înregistrărilor contabile

2. În prezent, mijloacele de plată folosite sunt următoarele:

a) moneda de cont (scripturală) și bancnotele
b) moneda de cont (scripturală) și moneda electronică
c) bancnotele, moneda de cont (scripturală) și moneda electronică

3. Funcția de mijloc de plată a monedei permite:

a) disocierea unui contract de vânzare-cumpărare în două operațiuni:
livrarea mărfii/prestarea de serviciu și plata efectivă
b) compararea evoluției prețurilor în timp și posibilitatea efectuării de
înregistrări contabile
c) economisirea

4. Funcția de unitate de cont permite:

a) disocierea unui contract de vânzare-cumpărare în două operațiuni: livrarea
mărfii/prestarea de serviciu și plata efectivă
b) compararea evoluției prețurilor în timp și posibilitatea efectuării de
înregistrări contabile
c) economisirea

5. Funcția de rezervă a valorii, de mijloc de tezaurizare permite:

a) disocierea unui contract de vânzare-cumpărare în două operațiuni: livrarea
mărfii/prestarea de serviciu și plata efectivă
b) compararea evoluției prețurilor în timp și posibilitatea efectuării de
înregistrări contabile
c) economisirea

6. Moneda este un bun economic pentru că:

a) finalizează tranzacțiile, iar în decursul istoriei moneda a ajuns chiar ea o
marfă
b) înlesnește plăți cu numerar (cash) și cu monedă scripturală
c) se referă la masa monetară existentă pe piață și este folosită ca mijloc de
schimb

7. Moneda este un bun material/dematerializat pentru că:

a) finalizează tranzacțiile, iar în decursul istoriei moneda a ajuns chiar ea o
marfă
b) înlesnește plăți cu numerar (cash) și cu monedă scripturală
 c) se referă la masa monetară existentă pe piață și este folosită ca mijloc de
schimb

8. Moneda este un bun public/privat pentru că:

a) finalizează tranzacțiile, iar în decursul istoriei moneda a ajuns chiar ea o
marfă
b) înlesnește plăți cu numerar (cash) și cu monedă scripturală
c) se referă la masa monetară existentă pe piață și este folosită ca mijloc de
schimb

9. Abordarea formală a monedei presupune:

a) definirea funcțiilor monedei
b) răspunde la întrebarea: „Ce este moneda?”
c) înțelegerea concretă a tipurilor de monedă respectiv moneda materială și
moneda scripturală

10. Conform teoriei lui John Maynard Keynes prezentată în lucrarea sa ”Teoria
generală a folosirii mâinii de lucru, a dobânzii și a banilor” (1936), reglarea
circulației monetare și a creditului se face:
a) prin intervenția statului, respectiv cu ajutorul instituțiilor sale abilitate
b) statul nu intervine, cantitatea de masă monetară se reglează prin cererea și
oferta de monedă de pe piață
c) în funcție de fluxurile de bunuri și servicii, conform teoriei că nimic nu este
mai indiferent decât moneda

11. Teoria neutralității monedei a lui John Stuart Mill (sec. al XIX-lea)
presupune că reglarea circulației monetare și a creditului se face:
a) prin intervenția statului, respectiv cu ajutorul instituțiilor sale abilitate
b) statul nu intervine, cantitatea de masă monetară se reglează prin cererea și
oferta de monedă de pe piață
c) în funcție de fluxurile de bunuri și servicii, conform teoriei că nimic nu
este mai indiferent decât moneda

12. Teoria curentului monetarist, lansată de Milton Friedman - Școala de la

Chicago, arată că reglarea circulației monetare și a creditului se face:
a) prin intervenția statului, respectiv cu ajutorul instituțiilor sale abilitate
b) statul nu intervine, cantitatea de masă monetară se reglează prin cererea și
oferta de monedă de pe piață
c) în funcție de fluxurile de bunuri și servicii, conform teoriei că nimic nu este
mai indiferent decât moneda

13. În funcție de forma de existență a monedei, aceasta se clasifică în:

a) monedă materială și monedă scripturală (de cont)
b) monedă convertibilă și monedă neconvertibilă
c) monedă legală, monedă facultativă și monedă fracționară
 14. Moneda scripturală se prezintă forma:
a) bancnotei
b) monedei convertibile
c) viramentului, cambiei, biletului la ordin, cecului

15. Moneda materială se prezintă sub forma:

a) bancnotei
b) monedei convertibile
c) viramentului, cambiei, biletului la ordin, cecului
16. În funcție de obligația pe care și-o asumă banca emitentă, moneda se
clasifică în:
a) monedă materială și monedă scripturală (de cont)
b) monedă convertibilă și monedă neconvertibilă
c) monedă legală, monedă facultativă și monedă fracționară

17. În funcție de capacitatea circulatorie a monedei, aceasta se clasifică în:

a) monedă materială și monedă scripturală (de cont)
b) monedă convertibilă și monedă neconvertibilă
c) monedă legală, monedă facultativă și monedă fracționară

18. O monedă este considerată accesibilă atunci când:

a) este acceptată și folosită în schimburile comerciale internaționale
b) este folosită ca rezervă a valorii și ca standard al plăților amânate
c) duce la acceptabilitatea ei

19. O monedă este stabilă atunci când:

a) este acceptată și folosită în schimburile comerciale internaționale
b) este folosită ca rezervă a valorii și ca standard al plăților amânate
c) duce la acceptabilitatea ei

20. Legalitatea monedei înseamnă că:

a) este acceptată și folosită în schimburile comerciale internaționale
b) este folosită ca rezervă a valorii și ca standard al plăților amânate
c) duce la acceptabilitatea ei

21. Etalonul monetar este:

a) aurul
b) argintul
c) bimetalismul (aur și argint)
d) puterea de cumpărare

22. Agregatul M4 (L) cuprinde:

a) M1 + depuneri în conturi curente și cvasi-monedă (depuneri la termen). Sunt
lichidități secundare
b) M2 + plasamente pe o perioadă mai mare de 5 ani. Sunt lichidități terțiare
 c) M3 + acțiuni, obligațiuni, certificate de investiții. Sunt lichidități globale

23. Agregatul M1 cuprinde:

a) bancnote în circulație și depozite la vedere fără dobândă
b) bancnote în circulație și depozite la vedere fără dobândă, depuneri în conturi
curente și depuneri la termen
c) bancnote în circulație și depozite la vedere fără dobândă, depuneri în conturi
curente, depuneri la termen și plasamente pe o perioadă mai mare de cinci ani

24. Agregatul M3 cuprinde:

a) M1 + depuneri în conturi curente și cvasi-monedă (depuneri la termen). Sunt
lichidități secundare
b) M2 + plasamente pe o perioadă mai mare de 5 ani. Sunt lichidități terțiare
c) M3 + acțiuni, obligațiuni, certificate de investiții. Sunt lichidități globale

25. Agregatului M2 i se mai spune:

a) lichiditate secundară
b) lichiditate terţiară
c) lichiditate globală

26. Contrapartida externă reflectă:

a) soldul balanței de plăți externe
b) volumul creditelor acordate statului sub forma titlurilor de stat și creditelor
interne (credite acordate de către băncile comerciale economiei)
c) credite primite de la organisme internaționale: BIRD, BERD, FMI

27. Contrapartida - credite interne înseamnă:

a) soldul balanței de plăți externe
b) volumul creditelor acordate statului sub forma titlurilor de stat și creditelor
interne (credite acordate de către băncile comerciale economiei)
c) credite primite de la organisme internaționale: BIRD, BERD, FMI

28. Creația monetară este un atribut al:

a) Băncii Centrale de Emisiune (BNR)
b) BNR, băncilor comerciale și Tezaurului Public
c) BNR, băncilor comerciale, Tezaurului Public și instituțiilor financiare non-
bancare

29. Într-o țară A, pe o perioadă de un an, rulajul bănesc este de 200.500 mld.
u.m, iar media masei monetare se ridică la suma de 60.800 mld.u.m. Să se calculeze
viteza de rotație a masei monetare (Vr) și numărul de zile necesare pentru realizarea
unei rotații (dz).
a) Vr = 4,5 rotați; dz = 89 zile
 b) Vr = 3,3 rotați; dz = 109,1 zile
a) Vr = 5,2 rotați; dz = 140,3 zile

30. O țară cu o economie volatilă, cu o populație care nu posedă o cultură

financiară solidă, va folosi cu preponderență:
a) numerarul
b) moneda de cont
c) nu are nicio relevanță ce formă de plată se folosește

31. Valoarea paritară înseamnă:

a) conținutul valoric al monedei, exprimându-se prin următoarele elemente
compozite: aur, alte valute liber convertibile, DST, puterea de cumpărare
b) raportul valoric dintre două monede
c) prețul unei monede exprimat în altă monedă

32. Paritatea monetară înseamnă:

a) conținutul valoric al monedei, exprimându-se prin următoarele elemente
compozite: aur, alte valute liber convertibile, DST, puterea de cumpărare
b) raportul valoric dintre două monede
c) prețul unei monede exprimat în altă monedă
33. Cursul de schimb/valutar înseamnă:
a) conținutul valoric al monedei, exprimându-se prin următoarele elemente
compozite: aur, alte valute liber convertibile, DST, puterea de cumpărare
b) raportul valoric dintre două monede
c) prețul unei monede exprimat în altă monedă

34. Conferința Monetară și Financiară de la Bretton Woods (iulie1944) a stabilit

că singura monedă recunoscută pe întreg globul care se convertește în aur va fi:
a) dolarul american
b) lira sterlină britanică
c) moneda euro
d) un coș valutar format din cinci monede: dolarul american, lira sterlină
britanică, francul francez, marca germană, francul elvețian și yenul japonez

35. Mecanismul punctelor de aur

Un comerciant japonez dorește să importe mărfuri din Marea Britanie în valoare
de 50.000 £.
Se cunosc următoarele date:
1 £ = 7,56 grame aur fin
1 Y = 4,2 grame aur fin
Cheltuielile de transport = 5% din valoarea transportului
Curs valutar:
a) 1£ = 1,9 Y
b) 1£ = 1,6 Y
Explicați rezultatele și selectați varianta optimă pentru importator.
 a) Moment 1) avantaj aur - 500 Y; Moment 2) avantaj devize - 14.500 Y
b) Moment 1) avantaj devize - 500 Y; Moment 2) avantaj aur - 14.500 Y
c) Moment 1) pierdere devize - 500 Y; Moment 2) pierdere aur - 14.500 Y

36. Mecanismul punctelor de aur

Un comerciant român dorește să exporte mărfuri în Elveția în valoare de 8.000
Ch.
Se cunosc următoarele date:
1 leu = 0,9 grame aur fin
1 Ch = 1,35 grame aur fin
Cheltuielile de transport = 4 % din valoarea transportului
Curs valutar:
a) 1Ch = 1,6 lei
b) 1Ch = 1,4 lei
Explicați rezultatele și selectați varianta optimă pentru exportator.
a) Momentul 1) avantaj devize - 1.280 lei; Momentul 2) avantaj aur - 320 lei
b) Momentul 1) avantaj aur - 1.280 lei; Momentul 2) avantaj devize - 320 lei
c) Momentul 1) pierdere devize - 1.280 lei; Momentul 2) pierdere aur - 320 lei

37. DST-ul (Drepturile Speciale de Tragere) este:

a) monedă scripturală deținută de orice bancă comercială
b) monedă de cont deținută doar de Banca Mondială
c) monedă de cont, activ de rezervă a Fondului Monetar Internațional (FMI), în
schimbul ei obținându-se valută prin schimb valutar

38. Un criteriu de convergență necesar pentru aderarea unui stat la moneda unică
europeană, EURO, este ” Datoria publică”. Aceasta trebuie să fie:
a) sub 50% din PIB
b) sub 80% din PIB
c) sub 60% din PIB

39. Până în prezent, la moneda unică au aderat un număr de:

a) 19 state
b) 29 state
c) 15 state

40. În funcție de durată, creditele se clasifică în următoarele categorii:

a) credite pe termen scurt, mediu și lung
b) credite acordate societăților comerciale, întreprinderilor individuale, PFA-
urilor, persoanelor fizice
c) credite furnizor și credite cumpărător

41. În funcție de calitatea debitorului, creditele se clasifică în următoarele

categorii:
a) credite pe termen scurt, mediu și lung
 b) credite acordate societăților comerciale, întreprinderilor individuale, PFA-
urilor, persoanelor fizice
c) credite furnizor și credite cumpărător

42. În funcție de calitatea beneficiarului, creditele se clasifică în următoarele

categorii:
a) credite pe termen scurt, mediu și lung
b) credite acordate societăților comerciale, întreprinderilor individuale, PFA-
urilor, persoanelor fizice
c) credite furnizor și credite cumpărător

43. Funcția distributivă a creditului înseamnă:

a) punerea în circulație de bani suplimentari corelați cu cerințele din economie
b) tezaurizarea banilor
c) mobilizarea de resurse temporar disponibile (depozite) și redistribuirea lor
prin acordarea de credite

44. Definiția factoring-ul este următoarea:

a) o formă de creditare în care parteneri sunt instituții publice, companii cu
capital de stat sau privat care emit obligațiuni și pe care le lansează spre cumpărare
b) un credit pe termen mediu și lung destinat activităților imobiliare:
construcția, reabilitarea, consolidarea, conservarea, extinderea sau cumpărarea de
imobile sau achiziția de terenuri
c) o tehnică de finanțare prin care un furnizor (aderent) transferă unui terț
(factor) creanțele pe care le are de încasat dintr-un contract comercial (bunuri și
servicii furnizate pe credit) contra unui comision

45. Definiția creditul obligatar este următoarea:

a) o formă de creditare în care parteneri sunt instituții publice, companii cu
capital de stat sau privat care emit obligațiuni și pe care le lansează spre cumpărare
b) un credit pe termen mediu și lung destinat activităților imobiliare:
construcția, reabilitarea, consolidarea, conservarea, extinderea sau cumpărarea de
imobile sau achiziția de terenuri
c) o tehnică de finanțare prin care un furnizor (aderent) transferă unui terț
(factor) creanțele pe care le are de încasat dintr-un contract comercial (bunuri și
servicii furnizate pe credit) contra unui comision

46. Definiția creditul ipotecar este următoarea:

a) o formă de creditare în care parteneri sunt instituții publice, companii cu
capital de stat sau privat care emit obligațiuni și pe care le lansează spre cumpărare
b) un credit pe termen mediu și lung destinat activităților imobiliare:
construcția, reabilitarea, consolidarea, conservarea, extinderea sau cumpărarea de
imobile sau achiziția de terenuri
c) o tehnică de finanțare prin care un furnizor (aderent) transferă unui terț
(factor) creanțele pe care le are de încasat dintr-un contract comercial (bunuri și
servicii furnizate pe credit) contra unui comision
 47. Definiția creditului comercial este următoarea:
a) o vânzare de mărfuri/o prestare de servicii cu plată amânată, în care se
folosesc o serie de instrumente de plată: cambia, biletul la ordin, cecul
b) un credit acordat de o bancă comercială pe termen scurt
c) un credit acordat pentru cumpărarea de locuințe, care se garantează cu o
ipotecă

48. Definiția leasingului este următoarea:

a) un contract de închiriere clasic
b) o persoană deține un imobil, dar dorește să-și cumpere un altul. Recurge la un
credit până îl vinde pe primul
c) un contract de închiriere care dă posibilitatea agentului economic/persoanei
fizice, care nu dispune de fonduri și nu vrea să apeleze la credit, să folosească bunul,
plătind la anumite intervale o sumă de bani, rate

49. La finalul contractului de leasing utilizatorul poate să opteze pentru

următoarea variantă:
a) să restituie bunul
b) să cumpere bunul, plătind valoarea reziduală
c) să continue contractul de leasing
d) toate variantele de mai sus

50. Într-un contract de leasing sunt următorii participanții :

a) producătorul bunului (furnizorul terț) și societatea de leasing (locatorul)
b) societatea de leasing (locatorul) și beneficiarul bunului (utilizatorul)
c) producătorul bunului (furnizorul terț), societatea de leasing (locatorul) și
beneficiarul bunului (utilizatorul)

51. Dobânda reală

Rata dobânzii pentru un titlu de stat este de 3%, iar rata de inflație este de 2%.
Să se calculeze rata reală a dobânzii.
a) ir = 1%
b) ir = 2%
c) ir = 3%

52. Dobânda compusă

Să se calculeze valoarea unui cont de 5.000 € la sfârșitul unei perioade de 3 ani,
știind că se practică o dobândă anuală de 3% anual
a) V3 = 5.150 €
b) V3 = 5.464 €
c) V3 = 5.305 €

53. Să se calculeze discrepanțele active-pasive (GAP), venitul net din dobânzi și

rata venitului net folosind datele de mai jos:
 Active cu rată sensibilă = 500 mil lei
Rata dobânzii încasate (%) = 21%
Active cu rată fixă = 300 mil. lei
Rata fixă (%) = 15%
Active fără influenţă = 200 mil lei
Rata (%) = 0
Total active = 1000 mil. lei
Pasive cu rată sensibilă = 600 mil. lei
Rata dobânzii bonificată (%) = 17%
Pasive cu rată fixă = 250 mil. lei
Rata fixă (%) = 10%
Pasive fără influenţă = 150 mil lei
Rata (%) = 0
Total pasive = 1000 mil. lei
a) GAP = + 100 milioane lei; Vnd = 34 milioane lei; Rvnd = 4,25 %
b) GAP = - 100 milioane lei; Vnd = 41 milioane lei; Rvnd = 5,13 %
c) GAP = - 100 milioane lei; Vnd = 23 milioane lei; Rvnd = 2,88 %

54. Dacă în anul T0 indicele prețului de consum a fost 3%, iar în anul T 1 acesta a
fost de 4%, atunci această creștere înseamnă:
a) inflație
b) dezinflație
c) deflație

55. Dacă în anul T0 indicele prețului de consum a fost 3%, iar în anul T 1 acesta a
fost de 2%, atunci această scădere înseamnă:
a) inflație
b) dezinflație
c) deflație

56. Presupunem că indicele prețului de consum în patru ani consecutivi a

înregistrat următoarele valori: T0 = 5%; T1 = 4%; T2 = 3%; T3 = 2%. Această evoluție
înseamnă:
a) inflație
b) dezinflație
c) deflație

57. Inflația prin cerere se manifestă în una din următoarele situații:

a) creșterea nejustificată a veniturilor populației, creația monetară necorelată cu
productivitatea muncii, creșterea consumului în detrimentul economiilor
b) revendicările salariale nejustificate care se reflectă în costurile de producție și
duc la creșterea prețurilor
c) importuri de materii prime, materiale, servicii care sunt influențate de
variațiile cursului de schimb
 d) dezvoltarea unor sectoare ale economiei naționale în detrimentul altora, care
își restrâng activitatea

58. Inflația prin costuri înseamnă:

a) creșterea nejustificată a veniturilor populației, creația monetară necorelată cu
productivitatea muncii, creșterea consumului în detrimentul economiilor
b) revendicările salariale nejustificate care se reflectă în costurile de producție și
duc la creșterea prețurilor
c) importuri de materii prime, materiale, servicii care sunt influențate de
variațiile cursului de schimb
d) dezvoltarea unor sectoare ale economiei naționale în detrimentul altora, care
își restrâng activitatea

59. Inflația importată se manifestă într-una din următoarele situații:

a) creșterea nejustificată a veniturilor populației, creația monetară necorelată cu
productivitatea muncii, creșterea consumului în detrimentul economiilor
b) revendicările salariale nejustificate care se reflectă în costurile de producție și
duc la creșterea prețurilor
c) importuri de materii prime, materiale, servicii care sunt influențate de
variațiile cursului de schimb
d) dezvoltarea unor sectoare ale economiei naționale în detrimentul altora, care
își restrâng activitatea

60. Inflația structurală înseamnă:

a) creșterea nejustificată a veniturilor populației, creația monetară necorelată cu
productivitatea muncii, creșterea consumului în detrimentul economiilor
b) revendicările salariale nejustificate care se reflectă în costurile de producție și
duc la creșterea prețurilor
c) importuri de materii prime, materiale, servicii care sunt influențate de
variațiile cursului de schimb
d) dezvoltarea unor sectoare ale economiei naționale în detrimentul altora, care
își restrâng activitatea

61. Inflația moderată înseamnă un ritm anual de creștere a prețurilor:

a) 2-3%
b) peste 10%
c) peste 50%

62. Inflație galopantă înseamnă un ritm anual de creștere a prețurilor:

a) 2-3%
b) peste 10%
c) peste 50%

63. Hiperinflația înseamnă un ritm anual de creștere a prețurilor:

a) 2-3%
b) peste 10%
 c) peste 50%

64. Se cunosc următoarele date privind indicele prețurilor de consum:

- ianuarie 2019 - 100,68%
- februarie 2019 - 100,45%
- martie 2019 - 100,51%
- ianuarie 2020 - 100,41%
- februarie 2020 - 100, 26%
- martie 2020 - 100,58%
Să se calculeze rata lunară a inflației în luna februarie 2020
a) - 0,19%
b) 0,19%
c) 1,9%

65. Se cunosc următoarele date privind indicele prețurilor de consum:

- ianuarie 2019 - 100,68%
- februarie 2019 - 100,45%
- martie 2019 - 100,51%
- ianuarie 2020 - 100,41%
- februarie 2020 - 100, 26%
- martie 2020 - 100,58%
Să se calculeze rata anuală a inflației în luna martie 2020
a) 0,07%
b) - 0,07%
c) 0,12%

66. Membrii Consiliului de Administrație al BNR sunt în număr de :

a) 7
b) 9
c) 11

67. Manevrarea taxei scontului este un instrument financiar la dispoziția statului

prin intermediul:
a) BNR
b) Trezoreriei Statului
c) băncilor comerciale care solicită refinanțare

68. Conform statutului, Banca Națională a României - BNR, funcționează ca o

bancă:
a) comercială, fiind un participant activ pe piața de profil
b) independentă, cu un grad ridicat de autonomie și care răspunde doar în fața
Parlamentului României
c) care are relații doar cu organisme internaționale: Bamca Centrală Europeană,
BERD, BIRD, FMI
 69. Conform funcției de „bancă a statului”, BNR are următoarea structură de
capital:
a) integral de stat
b) integral privat
c) mixt

70. Una dintre funcțiile BNR este „funcția de creditare”. BNR exercită această
funcție astfel:
a) creditează orice activitate economică și persoanele fizice
b) creditează doar companiile cu capital integral de stat și cele private cu rating
de peste AAA
c) refinanțează sistemul bancar prin împrumuturi și prin rescontare

71. Conform ASF, ponderea primelor brute subscrise din asigurări generale în
totalul primelor brute subscrise a fost la 31.12.2021 de 82% și din asigurări de viață
18%. Această structură înseamnă o situație:
a) favorabilă
b) complet nefavorabilă, românii prețuind mai mult mașinile decât viața lor
c) este în media europeană

72. Pensia obligatorie administrată privat - Pilonul II de pensii este:

a) o alternativă la pensia publică
b) înlocuiește pensia publică
c) este o asigurare de viață

73. Pensia facultativă administrată privat - Pilonul IIi de pensii este:

a) înlocuiește pensia publică
b) o alternativă la pensia publică
c) este o asigurare de viață

74. Asigurarea de viață este o asigurare:

a) facultativă
b) obligatorie
c) nu se practică în România
75. Administratorii Pilonului II și III de pensii sunt societăți comerciale cu
capital:
a) integral de stat
b) mixt
c) integral privat