GRILE

„Produse și servicii bancare”

1. Până la începutul secolului XX, în cadrul relației bancă-client, în centrul

atenției era:
a) banca
b) clientul
c) orice canal de distribuție existent: față în față, telefon fix, deplasare în teren
etc
2. În a doua jumătate a secolului XX, datorită concurenței de pe piața
interbancară, băncile s-au reorientat. Astfel, acestea au considerat că cel mai
important este:
a) atitudinea băncii
b) clientul
c) orice canal de distribuție existent la acel moment: față în față, telefon fix,
telefonul mobil, internetul, cardul etc.

3. De la începutul mileniului trei, pentru eficientizarea activității bancare, s-a

considerat că prioritar este:
a) banca
b) clientul
c) orice canal de distribuție existent la acel moment: față în față, telefon fix,
telefonul mobil, internetul, cardul etc.

4. Creditul este un produs bancar care permite:

a) crearea de monedă
b) transferuri monetare între participanți
c) stabilirea dimensiunilor agregatelor monetare

5. Serviciile bancare permit:

a) crearea de monedă
b) transferuri monetare între participanți
c) stabilirea dimensiunilor agregatelor monetare

6. În funcție de structura clientului, produsele bancare se grupează în;

a) produse care se adresează clientelei retail și corporate
b) produse simple și pachete de produse
c) produse care se vând doar la sediul unităților bancare și produse care se vând
prin alte canale de distribuție: ATM-uri, home-banking, bancassurance

7. În funcție de modalitatea de vânzare, produsele bancare se grupează în:

a) produse care se adresează clientelei retail și corporate
b) produse simple și pachete de produse
c) produse care se vând doar la sediul unităților bancare și produse care se vând
prin alte canale de distribuție: ATM-uri, home-banking, bancassurance
 8. În funcție de canalele de distribuție, produsele bancare se grupează în:
a) produse care se adresează clientelei retail și corporate
b) produse simple și pachete de produse
c) produse care se vând doar la sediul unităților bancare și produse care se vând
prin alte canale de distribuție: ATM-uri, home-banking, bancassurance

9. În funcție de intervalul temporal, produsele bancare se clasifică în:

a) produse bancare la vedere și la termen
b) produse bancare exprimate în lei și în valută
c) produse bancare de activ (creditele) și produse bancare de pasiv (depozitele)

10. În funcție de moneda folosită, produsele bancare se clasifică în:

a) produse bancare la vedere și la termen
b) produse bancare exprimate în lei și în valută
c) produse bancare de activ (creditele) și produse bancare de pasiv (depozitele)

11. În funcție de poziția bilanțieră, produsele bancare se clasifică în:

a) produse bancare la vedere și la termen
b) produse bancare exprimate în lei și în valută
c) produse bancare de activ (creditele) și produse bancare de pasiv (depozitele)

12. În cazul creditelor, părțile implicate au ca principală caracteristică:

a) banca este debitor și clientul creditor
b) banca este depozitar și clientul deponent
c) banca este creditor și clientul debitor

13. În cazul depozitelor, părțile implicate au ca principală caracteristică:

a) banca este debitor și clientul/deponentul este creditor
b) banca este creditor și clientul debitor
c) suma depusă se folosește doar pentru achiziția de bonuri de tezaur

14. Creditul de consum este un produs bancar destinat:

a) segmentului corporate
b) segmentului retail
c) ambele segmente (corporate și retail)

15. Față de oferta standard, pentru o anumită categorie de clienți, banca poate
crea produse „unicat”. Acești clienți fac parte din:
a) segmentul corporate
b) segmentul retail
c) atât din segmentul corporate cât și din cel retail

16. În categoria operațiunilor pasive se includ:

 a) depozitele bancare, împrumuturile solicitate de către băncile comerciale,
titlurile de valoare și capitalul social
b) operațiunile de trezorerie, creditele guvernamentale și neguvernamentale,
portofoliul de titluri
c) colectarea de numerar, transferurile și compensările interbancare, tranzacțiile
pe piața bursieră, consultanță bancară

17. În categoria operațiunilor active se includ:

a) depozitele bancare, împrumuturile solicitate de către băncile comerciale,
titlurile de valoare și capitalul social
b) operațiunile de trezorerie, creditele guvernamentale și neguvernamentale,
portofoliul de titluri
c) colectarea de numerar, transferurile și compensările interbancare, tranzacțiile
pe piața bursieră, consultanță bancară

18. În categoria serviciilor bancare se includ:

a) depozitele bancare, împrumuturile solicitate de către băncile comerciale,
titlurile de valoare și capitalul social
b) operațiunile de trezorerie, creditele guvernamentale și neguvernamentale,
portofoliul de titluri
c) colectarea de numerar, transferurile și compensările interbancare, tranzacțiile
pe piața bursieră, consultanță bancară

19. Pentru constituirea rezervei minime obligatorii, se înființează un cont curent

la nivelul:
a) fiecărei instituții de credit
b) Băncii Centrale Europene
c) Băncii Naționale României

20. Conturile de depozit sunt:

a) conturi de activ
b) conturi de pasiv
c) conturi curente

21. Conturile de credit sunt:

a) conturi de activ
b) conturi de pasiv
c) conturi curente

22. Încasările și plățile în numerar se evidențiază în:

a) conturi de activ
b) conturi de pasiv
c) conturi curente

23. Băncile care acoperă toată gama de produse și servicii bancare se numesc:
 a) bănci universale
b) bănci specializate
c) bănci cu autoservire (self-service)

24. Băncile care oferă doar produsele și serviciile bancare care sunt cerute cu
preponderență de piață se numesc:
a) bănci universale
b) bănci specializate
c) bănci cu autoservire (self-service)

25) Băncile de nișă sunt definite astfel:

a) bănci complet automatizate și informatizate, fără personal bancar, unde
clientul poate să efectueze operațiuni la orice oră
b) bănci care acoperă toată gama de produse și servicii bancare
c) bănci profilate pe anumite produse și servicii bancare care sunt cerute cu
preponderență pe piață: ipotecare, leasing, de ramură, de dezvoltare, pentru
autovehicule etc

26. Băncile care folosesc doar sistemul electronic, terminale (PC, ATM-uri) și
nu folosesc personal se numesc:
a) bănci universale
b) bănci specializate
c) bănci cu autoservire (self-service)

27. Grupul bancar este o alianță între mai multe entități:

a) bănci și societăți de asigurare
b) bănci și fonduri private de pensii
c) bănci, societăți de asigurare, societăți de investiții financiare

28. Capitalul social minim pe care o bancă trebuie să-l depună la constituire, în
numerar, este de:
a) 10.000.000 €
b) 8.000.000 €
c) 5.000.000 €

29. Conform OUG nr.99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea

capitalului, pe teritoriul României pot funcționa:
a) bănci universale
b) bănci universale, de economisire și de creditare în domeniul locativ
c) bănci de credit ipotecar
d) bănci universale, de economisire, de creditare în domeniul locativ, bănci de
credit ipotecar și organizații cooperatiste de credit

30. Economisirea directă înseamnă:

a) economisirea bancară clasică prin depozite bancare și certificate de depozit
 b) economisirea bancară clasică prin depozite bancare, certificate de depozit și
economisirea financiară cu titluri de stat
c) economisirea prin produse de asigurare de viață și prin fonduri private de
pensii

31. Economisirea indirectă înseamnă:

a) economisirea bancară clasică prin depozite bancare și certificate de depozit
b) economisirea bancară clasică prin depozite bancare, certificate de depozit și
economisirea financiară cu titluri de stat
c) economisirea prin produse de asigurare de viață și prin fonduri private de
pensii

32. Depozitele la vedere sunt:

a) sume depuse în conturi la bănci pe anumite termene
b) sume depuse la bancă, aceasta fiind o garanție pentru plata ulterioară într-un
contract de vânzare-cumpărare
c) sume aflate în conturi curente și pe care titularul le poate folosi oricând cu
costuri minime, dar și bonificațiile sunt mici

33. Depozitele la termen sunt:

a) sume aflate în conturi curente și pe care titularul le poate folosi oricând cu
costuri minime, dar și bonificațiile sunt mici
b) sume depuse în conturi la bănci pe anumite termene
c) sume depuse la bancă, aceasta fiind o garanție pentru plata ulterioară într-un
contract de vânzare-cumpărare

34. Depozitele escrow sunt:

a) sume depuse la bancă, aceasta fiind o garanție pentru plata ulterioară într-un
contract de vânzare-cumpărare
b) sume depuse în conturi la bănci pe anumite termene
c) sume aflate în conturi curente și pe care titularul le poate folosi oricând cu
costuri minime, dar și bonificațiile sunt mici

35. Definiția certificatului de depozit este următoarea:

a) sume aflate în conturi curente și pe care titularul le poate folosi oricând cu
costuri minime, dar și bonificațiile sunt mici
b) sume depuse în conturi la bănci pe anumite termene
c) este o variantă de depozit care se prezintă sub forma unei dobânzi fixe și
reprezintă un titlu de credit. Îmbracă două forme: cu dobândă și cu discount

36. Obligațiunile guvernamentale sunt:

a) Titluri emise de băncile comerciale, dar și de BNR, care se emit la o valoare
inferioară valorii nominale înscrise pe titlu, iar la scadență diferența în plus este
discount-ul
 b) Promisiune a emitentului negarantată de stat de a plăti la scadență valoarea
nominală înscrisă pe titlu
c) Titluri emise de stat cu termene sub un an și reprezintă un credit acordat
statului de către deținătorul înscrisului, debitorul fiind obligat să plătească la scadență
suma specificată în documente

37. Acțiunile sunt definite astfel:

a) titluri de creanță pe care băncile le lansează pentru a fi împrumutate
b) titluri de proprietate pe care băncile le emit spre vânzare pe piața de capital.
De asemenea, băncile pot cumpăra titluri emise de alte instituții financiare
c) hârtii de valoare, garantate de stat. Se prezintă sub forma cambiei, biletului la
ordin, cecului.

38. Efectele de comerț sunt definite astfel:

a) titluri de creanță pe care băncile le lansează pentru a fi împrumutate
b) titluri de proprietate pe care băncile le emit spre vânzare pe piața de capital.
De asemenea, băncile pot cumpăra titluri emise de alte instituții financiare
c) hârtii de valoare, garantate de stat. Se prezintă sub forma cambiei, biletului la
ordin, cecului.

39. În funcție de destinația lor, creditele se clasifică în următoarele categorii:

a) credite curente, restante, îndoielnice și în urmărire
b) credite pe termen scurt (sub 12 luni), credite pe termen mediu (1-5 ani) și
credite pe termen lung (5-25 ani)
c) credite comerciale, de trezorerie, credite pentru echipamente și pentru bunuri
imobiliare

40. În funcție de perioada pentru care se acordă, creditele se împart în

următoarele categorii:
a) credite curente, restante, îndoielnice și în urmărire
b) credite pe termen scurt (sub 12 luni), credite pe termen mediu (1-5 ani) și
credite pe termen lung (5-25 ani)
c) credite comerciale, de trezorerie, credite pentru echipamente și pentru bunuri
imobiliare

41. În funcție de modul de efectuare a rambursărilor, creditele se împart în

următoarele categorii:
a) credite curente, restante, îndoielnice și în urmărire
b) credite pe termen scurt (sub 12 luni), credite pe termen mediu (1-5 ani) și
credite pe termen lung (5-25 ani)
c) credite comerciale, de trezorerie, credite pentru echipamente și pentru bunuri
imobiliare

42. În funcție de gradul de risc, creditele se împart în următoarele categorii:

a) credite cu grad de risc zero și credite cu grad de risc de maxim 20%
 b) credite cu grad de risc zero și credite cu grad de risc de 100%
c) credite cu grad de risc de maxim 20% și credite cu grad de risc de 100%
d) credite cu grad de risc zero, credite cu grad de risc de maxim 20% și credite
cu grad de risc de 100%

43. Definiția creditului pentru export este:

a) operațiunea prin care un client (aderent) transferă creanțele către o bancă
(factor), aceasta obligându-se să încaseze creanțele aderentului, inclusiv riscul de
neplată
b) operațiunea prin care în schimbul unui efect de comerț (cambie, bilet la
ordin), banca pune la dispoziția posesorului valoarea efectului mai puțin taxa de scont
și comisioanele
c) un credit destinat pentru aprovizionarea cu materii prime, materiale,
subansamble, energie, combustibil pentru realizarea de produse cu desfacere la export

44. Definiția factoring-ului este următoarea :

a) operațiunea prin care un client (aderent) transferă creanțele către o bancă
(factor), aceasta obligându-se să încaseze creanțele aderentului, inclusiv riscul de
neplată
b) operațiunea prin care în schimbul unui efect de comerț (cambie, bilet la
ordin), banca pune la dispoziția posesorului valoarea efectului mai puțin taxa de scont
și comisioanele
c) un credit destinat pentru aprovizionarea cu materii prime, materiale,
subansamble, energie, combustibil pentru realizarea de produse cu desfacere la export

45. Creditul de scont este definit astfel:

a) operațiunea prin care un client (aderent) transferă creanțele către o bancă
(factor), aceasta obligându-se să încaseze creanțele aderentului, inclusiv riscul de
neplată
b) operațiunea prin care în schimbul unui efect de comerț (cambie, bilet la
ordin), banca pune la dispoziția posesorului valoarea efectului mai puțin taxa de scont
și comisioanele
c) un credit destinat pentru aprovizionarea cu materii prime, materiale,
subansamble, energie, combustibil pentru realizarea de produse cu desfacere la export

46. Există mai multe forme de credit bancar. Astfel, creditul revolving
înseamnă:
a) o alocare periodică de fonduri din partea băncii în limita plafonului aprobat,
pe măsura rambursărilor efectuate
b) creditarea stocurilor de materii prime, materiale și a stocurilor sezoniere de
producție vegetală/animală
c) acoperirea unui deficit de lichiditate, deficit cauzat de neachitarea de facturi
emise, dorința de a achiziționa acțiuni emise pe piața de capital și de obligațiuni
emise de instituții guvernamentale/municipale
 47. Există mai multe forme de credit bancar. Astfel, creditul pentru finanțarea de
stocuri sezoniere înseamnă:
a) o alocare periodică de fonduri din partea băncii în limita plafonului aprobat,
pe măsura rambursărilor efectuate
b) creditarea stocurilor de materii prime, materiale și a stocurilor sezoniere de
producție vegetală/animală
c) acoperirea unui deficit de lichiditate, deficit cauzat de neachitarea de facturi
emise, dorința de a achiziționa acțiuni emise pe piața de capital și de obligațiuni
emise de instituții guvernamentale/municipale

48. Există mai multe forme de credit bancar. Astfel, creditul de trezorerie
înseamnă:
a) o alocare periodică de fonduri din partea băncii în limita plafonului aprobat,
pe măsura rambursărilor efectuate
b) creditarea stocurilor de materii prime, materiale și a stocurilor sezoniere de
producție vegetală/animală
c) acoperirea unui deficit de lichiditate, deficit cauzat de neachitarea de facturi
emise, dorința de a achiziționa acțiuni emise pe piața de capital și de obligațiuni
emise de instituții guvernamentale/municipale

49. Creditele de trezorerie sunt specifice:

a) persoanelor juridice / corporate
b) persoanelor fizice / retail
c) sunt produse care se pretează ambelor categorii de clienți

50. Creditele de consum sunt specifice:

a) persoanelor juridice / corporate
b) persoanelor fizice / retail
c) sunt produse care se pretează ambelor categorii de clienți

51. Creditul overdraft este definit astfel:

a) un credit de debit, o linie de credit care este alimentat de posesorul cardului
la anumite intervale de timp
b) un credit de tip revolving sub forma unui plafon de credit
c) un credit fără destinație pe termen scurt și se garantează cu veniturile
personale/cu giranți

52. Creditul nenominalizat este definit astfel:

a) un credit de debit, o linie de credit care este alimentat de posesorul cardului
la anumite intervale de timp
b) un credit de tip revolving sub forma unui plafon de credit
c) un credit fără destinație pe termen scurt și se garantează cu veniturile
personale/cu giranți

53. Creditul prin cardul de credit este definit astfel:

 a) un credit de debit, o linie de credit care este alimentat de posesorul cardului
la anumite intervale de timp
b) un credit de tip revolving sub forma unui plafon de credit
c) un credit fără destinație pe termen scurt și se garantează cu veniturile
personale/cu giranți

54. Sistemul de sindicalizare a creditelor înseamnă:

a) asocierea dintre o bancă și o societate de asigurări, banca condiționând
acordarea creditului dacă debitorul va încheia asigurările doar la asigurătorul agreat
b) formarea unui grup de bănci care participă cu o cotă parte la finanțare,
măsură care are ca scop dispersarea riscului de creditare
c) condiționarea acordării creditului doar dacă debitorul este un client cu o
vechime în relația cu banca de cel puțin un an

55. Creditul ipotecar de tip „releu” are următoarea definiție:

a) un credit solicitat de o persoană care deține un imobil, dar dorește să-și
cumpere un alt imobil. Se recurge la credit până ce vinde primul imobil
b) un credit în care graficul de rambursare este următorul: la început ratele sunt
mai mici și cresc pe măsură ce se ajunge spre finalul perioadei de rambursare
c) un credit în care dobânda fluctuează în funcție de costurile de achiziție pe
piața financiară

56. Creditul ipotecar cu rambursare progresivă este definit astfel:

a) un credit solicitat de o persoană care deține un imobil, dar dorește să-și
cumpere un alt imobil. Se recurge la credit până ce vinde primul imobil
b) un credit în care graficul de rambursare este următorul: la început ratele sunt
mai mici și cresc pe măsură ce se ajunge spre finalul perioadei de rambursare
c) un credit în care dobânda fluctuează în funcție de costurile de achiziție pe
piața financiară

57. Creditul ipotecar cu dobândă variabilă este definit astfel:

a) un credit solicitat de o persoană care deține un imobil, dar dorește să-și
cumpere un alt imobil. Se recurge la credit până ce vinde primul imobil
b) un credit în care graficul de rambursare este următorul: la început ratele sunt
mai mici și cresc pe măsură ce se ajunge spre finalul perioadei de rambursare
c) un credit în care dobânda fluctuează în funcție de costurile de achiziție pe
piața financiară

58. Definiția leasingului este următoarea:

a) un contract de închiriere clasic
b) o persoană deține un imobil, dar dorește să-și cumpere un altul. Recurge la un
credit până îl vinde pe primul
c) un contract de închiriere care dă posibilitatea agentului economic/persoanei
fizice, care nu dispune de fonduri și nu vrea să apeleze la credit, să folosească bunul,
plătind la anumite intervale o sumă de bani, rate
 59. La finalul contractului de leasing utilizatorul poate să opteze pentru
următoarea variantă:
a) să restituie bunul
b) să cumpere bunul
c) să continue contractul de leasing
d) toate variantele de mai sus

60. Într-un contract de leasing sunt următorii participanții :

a) producătorul bunului (furnizorul terț) și societatea de leasing (locatorul)
b) societatea de leasing (locatorul) și beneficiarul bunului (utilizatorul)
c) producătorul bunului (furnizorul terț), societatea de leasing (locatorul) și
beneficiarul bunului (utilizatorul)

61. În cazul unui contract de credit, perioada de grație înseamnă:

a) întreaga perioadă de creditate, pentru că debitorul plătește creditul integral la
scadență, iar periodic doar dobânda
b) o perioadă de timp determinată în interiorul timpului destinat rambursării
creditului, în care împrumutatul plătește doar dobânda
c) perioada de timp în care se derulează creditul, de la semnare și până la
rambursare

62. În cazul unui contract de credit, perioada de rambursare înseamnă:

a) întreaga perioadă de creditate, pentru că debitorul plătește creditul integral la
scadență, iar periodic doar dobânda
b) o perioadă de timp determinată în interiorul timpului destinat rambursării
creditului, în care împrumutatul plătește doar dobânda
c) perioada de timp în care se derulează creditul, de la semnare și până la
rambursare

63. În cazul unui contract de credit, perioada „in fine” înseamnă:

a) întreaga perioadă de creditate, pentru că debitorul plătește creditul integral la
scadență, iar periodic doar dobânda
b) o perioadă de timp determinată în interiorul timpului destinat rambursării
creditului, în care împrumutatul plătește doar dobânda
c) perioada de timp în care se derulează creditul, de la semnare și până la
rambursare

64. Dobânda reală

Rata dobânzii pentru un titlu de stat este de 3%, iar rata de inflație este de 2%.
Să se calculeze rata reală a dobânzii.
a) ir = 1%
b) ir = 2%
c) ir = 3%
 65. Dobânda compusă
Să se calculeze valoarea unui cont de 5.000 € la sfârșitul unei perioade de 3 ani,
știind că se practică o dobândă anuală de 3% anual
a) V3 = 5.150 €
b) V3 = 5.464 €
c) V3 = 5.305 €

66. O formă de comision bancar este și „evaluarea bunurilor aduse în garanție”.

Aceasta reprezintă o cheltuială pentru client care:
a) se include în dobânda anuală efectivă (DAE)
b) nu se include în dobânda anuală efectivă (DAE)
c) se plătește doar la prima rată de credit

67. Analiza nonfinanciară întocmită de bancă se referă la:

a) tipul companiei, acționariat, ramura economică în care activează compania,
piața
b) bilanțul contabil și indicatorii de bonitate (lichiditatea curentă, solvabilitatea,
gradul de îndatorare, rentabilitatea, viteza de rotație a activelor circulante, gradul de
recuperare a dobânzii, expunerea băncii către un singur debitor)
c) istoricul contractelor de credit derulate de companie, destinația creditului,
perioada de creditare

68. Analiza financiară întocmită de bancă se referă la:

a) tipul companiei, acționariat, ramura economică în care activează compania,
piața
b) bilanțul contabil și indicatorii de bonitate (lichiditatea curentă, solvabilitatea,
gradul de îndatorare, rentabilitatea, viteza de rotație a activelor circulante, gradul de
recuperare a dobânzii, expunerea băncii către un singur debitor)
c) istoricul contractelor de credit derulate de companie, destinația creditului,
perioada de creditare

69. Lichiditatea curentă, indicator necesar pentru stabilirea bonității clientului

înseamnă:
a) eficiența de ansamblu a companiei
b) capacitatea companiei de a utiliza activele pentru plata datoriilor
c) capacitatea companiei de a face față obligațiilor de plată pe termen scurt prin
transformarea activelor circulante în lichidități

70. Rentabilitatea economică, indicator necesar pentru stabilirea bonității

clientului înseamnă:
a) eficiența de ansamblu a companiei
b) capacitatea companiei de a utiliza activele pentru plata datoriilor
c) capacitatea companiei de a face față obligațiilor de plată pe termen scurt prin
transformarea activelor circulante în lichidități
 71. Solvabilitatea companiei, indicator necesar pentru stabilirea bonității
clientului înseamnă:
a) eficiența de ansamblu a companiei
b) capacitatea companiei de a utiliza activele pentru plata datoriilor
c) capacitatea companiei de a face față obligațiilor de plată pe termen scurt prin
transformarea activelor circulante în lichidități

72. Expunerea băncii către un singur debitor nu poate depăși:

a) 25% din volumul total al creditelor
b) 40% din volumul total al creditelor
c) 10% din volumul total al creditelor
73. Folosirea creditului doar pentru destinația stabilită trebuie să fie de cel
puțin:
a) 51%
b) 75%
c) 80%

74. Creditele neperformante se evidențiază după cum urmează:

a) în conturi bilanțiere de activ
b) în conturi în afara bilanțului (extrabilanțiere)
c) în conturi bilanțiere de pasiv

75. Ipoteca imobiliară reprezintă:

a) un drept de uzufruct asupra imobilului ipotecat, dar nu și un drept de posesie,
folosință sau dispoziție
b) un contract de garanție în formă autentică sub semnătură privată pentru
bunuri imobile, pentru bunuri mobile corporale /necorporale prezente și viitoare
c) alături de ipoteca inițială, banca obligă aducerea a cel puțin unui girant care
aduce o ipotecă suplimentară

76. Gajul reprezintă:

a) un drept de uzufruct asupra imobilului ipotecat, dar nu și un drept de posesie,
folosință sau dispoziție
b) un contract de garanție în formă autentică sub semnătură privată pentru
bunuri imobile, pentru bunuri mobile corporale /necorporale prezente și viitoare
c) alături de ipoteca inițială, banca obligă aducerea a cel puțin unui girant care
aduce o ipotecă suplimentară
77. Garanția cu soldul creditor al contului curent înseamnă:
a) o cesiune de creanță în favoarea băncii a sumelor care intră în contul curent și
se folosesc pentru stingerea creanțelor (rate neplătite) - gaj fără deposedare
b) constituirea unui depozit/certificat de depozit al cărui scop este de a garanta
un credit și dobânda aferentă și care se cesionează în favoarea băncii - gaj cu
deposedare
c) folosirea cambiei, biletului la ordin, cecului, acțiunilor, care prin ele însele
reprezintă un drept de proprietate
 78. Garantarea cu depozit colateral/certificat de depozit înseamnă:
a) o cesiune de creanță în favoarea băncii a sumelor care intră în contul curent și
se folosesc pentru stingerea creanțelor (rate neplătite) - gaj fără deposedare
b) constituirea unui depozit/certificat de depozit al cărui scop este de a garanta
un credit și dobânda aferentă și care se cesionează în favoarea băncii - gaj cu
deposedare
c) folosirea cambiei, biletului la ordin, cecului, acțiunilor, care prin ele însele
reprezintă un drept de proprietate

79. Garantarea cu titluri de valoare înseamnă:

a) o cesiune de creanță în favoarea băncii a sumelor care intră în contul curent și
se folosesc pentru stingerea creanțelor (rate neplătite) - gaj fără deposedare
b) constituirea unui depozit/certificat de depozit al cărui scop este de a garanta
un credit și dobânda aferentă și care se cesionează în favoarea băncii - gaj cu
deposedare
c) folosirea cambiei, biletului la ordin, cecului, acțiunilor, care prin ele însele
reprezintă un drept de proprietate

80. Într-un contract comercial internațional, pentru a avea garanția că tranzacția

se finalizează, exportatorul/beneficiarul solicită importatorului/debitorului garanții
suplimentare. În acest sens, debitorul va solicita băncii sale un document prin care
aceasta să se angajeze să plătească ratele scadente și neonorate de clientul său. Acest
document se numește:
a) scrisoare de garanție bancară
b) poliță de asigurare
c) cauțiune

81. Polița de asigurare a bunurilor cu care se garantează creditul este din punct
de vedere al contractului de credit:
a) obligatorie
b) facultativă
c) nu se solicită asigurare

82. În cazul cauțiunii, fidejusorii sunt persoane care se angajează față de bancă
să plătească creanțele în caz de neplată de către debitor. Angajamentul este:
a) facultativ
b) obligatoriu
c) obligatoriu doar peste o anumită valoare a creditului

83. TARGET 2 este:

a) un sistem trans-european de transfer de fonduri cu decontare pe bază netă
pentru plăți în euro
b) un sistem trans-european de transfer de fonduri cu decontare pe bază brută
pentru plăți în euro
 c) un sistem trans-european de transfer de fonduri cu decontare pe bază netă
pentru plăți în euro, liră sterlină și franc elvețian

84. SaFIR este:

a) un sistem de depozitare și decontare de instrumente financiare
b) un sistem de plăți trans-european în euro
c) un sistem interbancar național de plăți

85. Conceptul de compensare înseamnă stingerea obligațiilor de plată unui

agent economic către o bancă cu drepturile de creanță pe care le are de încasat de la
aceeași bancă și stabilirea unui sold care se decontează prin:
a) Casa de Compensații
b) SaFIR
c) TAGET 2

86. Compensarea bilaterală reprezintă:

a) relații reciproce între două bănci atunci când volumul operațiunilor este
semnificativ și are caracter de permanență
b) antrenează întregul sistem bancar, pe de o parte bănci care se adresează
caselor de compensații în calitate de creditori pentru încasarea de fonduri, iar pe de
altă parte alte bănci (debitori) pentru a efectua plăți
c) se aplică doar în cazul plăților peste plafonul de 50.000 lei

87. Compensarea multilaterală înseamnă:

a) relații reciproce între două bănci atunci când volumul operațiunilor este
semnificativ și are caracter de permanență
b) antrenează întregul sistem bancar, pe de o parte bănci care se adresează
caselor de compensații în calitate de creditori pentru încasarea de fonduri, iar pe de
altă parte alte bănci (debitori) pentru a efectua plăți
c) se aplică doar în cazul plăților peste plafonul de 50.000 lei