ECONOMIE MONETARĂ ŞI DE CREDIT

TESTE DE VERIFICARE

51. Moneda de cont este reprezentată de:

a) depozitele la termen constituite la băncile comerciale;
b) depunerile la termen constituite la instituţiile de credit specializate;
c) disponibilităţile din conturile curente asupra cărora pot fi trase cecuri şi
efectuate plăţi fără preaviz;
d) activele plasate în bonuri de tezaur.

52. Moneda primară se determină ca diferenţă între:

a) totalul activului şi pasivele nemonetare din bilanţul integrat al băncilor
comerciale;
b) totalul activului şi pasivele nemonetare din bilanţul băncii de emisiune;
c) totalul activului şi pasivele nemonetare din bilanţul trezoreriei;
d) totalul activului şi pasivele nemonetare din bilanţul integrat al băncilor de
investiţii.

53. Activele plasate în titluri emise şi puse în circulaţie pe piaţa

monetar-financiară se individualizează prin:
a) un grad ridicat de lichiditate în comparaţie cu celelalte componente ale masei
monetare;
b) creşterea gradului de lichiditate în perioadele de criză;
c) un grad redus de lichiditate faţă de celelalte componente ale masei monetare;
d) implicaţiile majore pe care le generează în perioadele de stabilitate
economică asupra lichidităţii economiei.

54. Ce presupune sistemul rezervelor minime obligatorii:

a) obligaţia băncilor care constituie depozite să consemneze în conturile lor,
deschise la banca de emisiune, o sumă dimensionată, de regulă, sub formă de
cotă procentuală;
b) fondurile de rezervă constituite la banca de emisiune în vederea acoperirii
eventualelor pierderi;
c) rezervele constituite de băncile specializate la banca de emisiune,
dimensionate ca procent din capitalul social;
d) rezervele constituite la nivelul băncilor comerciale din profitul realizat.

55. Operaţiunile de open-market constau în:

a) achiziţionarea şi vânzarea de titluri, pe piaţa monetară de nerezidenţi;
b) achiziţionarea şi vânzarea de titluri, îndeosebi a celor emise de stat pe piaţa
monetară de către banca de emisiune;
c) aciziţionarea şi vânzarea de titluri, pe piaţa monetară, de agenţii economici;
d) vânzarea şi cumpărarea de titluri, pe piaţa monetară, de către populaţie.
1
 56. În situaţia manifestării unei presiuni inflaţioniste puternice când se
pune problema diminuării ritmului neoportun al creşterii economice, banca
de emisiune intervine pe piaţă prin:
a) achiziţionarea titlurilor ale creditului public;
b) vânzarea de titluri ale creditului public;
c) acordă noi credite trezoreriei;
d) reduce taxa scontului.

57. Participând la operaţiunile de pe piaţa liberă, banca de emisiune

determină o redistribuire a resurselor între:
a) banca de emisiune şi agenţii economici;
b) banca de emisiune şi populaţie;
c) banca de emisiune şi bugetul statului;
d) banca de emisiune şi celelalte bănci.

58. Care este instituţia bancară din ţara noastră în a cărei atribuţiuni
se regăseşte emisiunea de monedă şi punerea ei în circulaţie sub forma
biletelor de bancă şi monedei metalice:
a) Băncii Naţionale a României;
b) trezoreriei statului;
c) Casei de Economii şi Consemnaţiuni;
d) băncilor comerciale.

59. Băncile comerciale au ca obiect principal de activitate:

a) operaţiuni cu aur;
b) emisiunea de monedă şi punerea ei în circulaţie;
c) atragerea de resurse băneşti şi constituirea de depozite de la persoanele fizice
şi juridice;
d) colectarea primelor de asigurare.

60. Dintre băncile enumerate mai jos, care deţin capitaluri proprii
importante în raport cu sumele atrase de la deponenţi?
a) băncile ipotecare;
b) băncile de afaceri;
c) băncilor de depozit;
d) Casa de Economii şi Consemnaţiuni.

61. Într-o economie, moneda manuală sau în numerar se regăseşte sub

una din următoarele forme:
a) de conturi deschise la bancă;
b) de acţiuni;
c) de bilete la bancă;
d) de obligaţiuni.

2
 62. Disponibilităţile monetare propriu-zise sunt constituite din:
a) acţiuni;
b) bilete de bancă;
c) economiile pe librete bancare;
d) efectele de comerţ negociabile.

63. Rata dobânzii constituie:

a) preţul plătit de cumpărător pentru procurarea a 100 unităţi dintr-un anumit
bun;
b) dobânda primită pentru o sumă de bani depusă la bancă;
c) preţul plătit de cumpărător pentru procurarea a 100 unităţi valutare;
d) preţul plătit de debitor creditorului pentru renunţarea la suma lichidă
economică.

64. Constituirea rezervelor de numerar la bănci este utilă pentru:

a) a putea cumpăra valută;
b) a putea vinde valută;
c) a putea să facă faţă plăţilor în numerar clienţilor;
d) a putea contracta noi credite.

65. Procesul de refinanţare a societăţilor bancare este reprezentat de:

a) procesul de sporire a masei monetare sub forma numerarului;
b) creditul pe termen mediu acordat de BNR celorlalte bănci;
c) creditul pe termen scurt acordat de BNR celorlalte bănci;
d) creditul pe termen lung acordat de BNR celorlalte bănci.

66. Operaţiunea de scontare a efectelor de comerţ (poliţe, cambii, trate)

implică:
a) achiziţia de către băncile comerciale a efectelor de comerţ de la agenţii
economici;
b) achiziţia de către BNR a efectelor de comerţ de la băncile comerciale;
c) cumpărarea de către băncile comerciale a efectelor de comerţ de la BNR;
d) cumpărarea de către agenţii economici a efectelor de comerţ de la BNR.

67. Utilizarea taxei de rescont, la care băncile comerciale se refinanţează

de la banca de emisiune, este apreciată de monetarişti ca fiind:
a) metoda cea mai eficientă;
b) inadecvată;
c) inoperantă;
d) metodă ce poate genera efecte imprevizibile.

68. Atunci când se emit acţiuni sau obligaţiuni de către societăţile

comerciale, acestea intră în:
a) sfera producţiei;
b) sfera pieţei de capital;
3
 c) sfera pieţei valutare;
d) sfera pieţei de muncă.

69. Operaţiunile de lombard efectuate de băncile comerciale în

exercitarea funcţiilor lor sunt:
a) operaţiuni active şi de creditare;
b) operaţiuni de mobilizare a resurselor;
c) operaţiuni de comision;
d) operaţiuni pasive.

70. Operaţiunile de rescont efectuate de băncile comerciale pot fi

incluse în una din categoriile:
a) operaţiuni de creditare;
b) operaţiuni active;
c) operaţiuni pasive;
d) operaţiuni de comision.
71. Operaţiunile cambiale se materializează în mai multe tipuri şi
anume:
a) operaţiuni de lombard;
b) operaţiuni de scontare, operaţiuni de împrumut pe gaj de cambii şi alte efecte
comerciale;
c) operaţiuni de rescont;
d) operaţiuni de refinanţare de la trezorerie.

72. Operaţiunile de refinanţare de la băncile tutelare efectuate de

băncile comerciale sunt:
a) operaţiuni active;
b) operaţiuni de creditare;
c) operaţiuni de depuneri;
d) operaţiuni pasive.

73. Scontarea, ca formă de bază a operaţiunilor cambiale efectuate de

băncile comerciale, presupune:
a) vânzarea de către bancă a unei cambii înainte de scadenţă;
b) primirea în gaj de către bancă a unei cambii înainte de scadenţă;
c) cumpărarea de către bancă a unei cambii înainte de scadenţă;
d) gajarea, la o altă bancă comercială, a unei cambii înainte de scadenţă.

74. Care sunt operaţiunile de creditare efectuate de băncile comerciale?

a) operaţiunile privind achiziţia de efecte publice;
b) operaţiunile cambiale, operaţiunile de împrumut pe gaj de acţiuni şi efecte
publice;
c) operaţiunile de refinanţare de la băncile tutelare;
d) operaţiunile de report.

4
 75. Operaţiunile de împrumut pe gaj de mărfuri sunt încorporate într-
una din următoarele categorii:
a) operaţiunile active şi de creditare;
b) operaţiunile de refinanţare de la băncile tutelare;
c) operaţiunile de comision;
d) operaţiunile de rescont.

76. Avansurile în cont curent sunt o formă de manifestare a:

a) operaţiunilor de creditare efectuate de băncile comerciale;
b) operaţiunilor pasive efectuate de băncile comerciale;
c) operaţiunilor de comision efectuate de băncile comerciale;
d) operaţiunilor pasive efectuate de trezorerie.

77. Dintre cele enumerate mai jos, precizaţi care sunt operaţiuni de
mandat:
a) operaţiuni de vânzări şi cumpărări de valute şi devize;
b) operaţiuni de vânzări şi cumpărări de mărfuri;
c) operaţiuni privind achiziţia de efecte publice;
d) operaţiuni privind administrarea portofoliului de hârtii de valoare şi
operaţiuni privind administrarea patrimoniilor.

78. Funcţiile specifice băncii de emisiune sunt:

a) creditarea agenţilor economici;
b) acordarea de împrumuturi populaţiei;
c) emisiunea bancnotelor şi acordarea de împrumuturi statului;
d) coordonarea politicii fiscale.

79. Operaţiunile pasive ale băncilor de emisiune se materializează în:

a) operaţiunile de creditare a băncilor comerciale;
b) operaţiunile de depozit, operaţiunile de constituire a capitalului social şi a
fondurilor de rezervă;
c) operaţiunile de creditare a statului;
d) operaţiunile de vânzări-cumpărări de aur.

80. În grupa operaţiunilor active efectuate de băncile de emisiune sunt

incluse:
a) operaţiunile de constituire a capitalului social şi a fondului de rezervă;
b) operaţiunile de creditare a statului şi operaţiunile privind achiziţia unor titluri
ale împrumuturilor de stat;
c) operaţiunile de depozit;
d) operaţiunile de creditare a sectorului privat.

81. Domeniile în care băncile de investiţii au un rol important sunt:

a) acordarea de credite pe termen scurt;
b) creditarea statului;
5
 c) emisiunea şi plasarea hârtiilor de valoare;
d) mobilizarea depunerilor la vedere.

82. Rolul preponderent al băncilor specializate este să:

a) emită bilete de bancă;
b) monitorizeze operaţiunile de schimb valutar;
c) efectueze operaţiunile de creditare pe termen scurt;
d) mobilizeze resursele de creditare şi să le plaseze pe termen mediu şi lung.

83. Dintre funcţiile atribuite băncilor de comerţ exterior o semnificaţie

deosebită prezintă:
a) monitorizarea operaţiunilor de schimb valutar;
b) promovarea printr-o politică de creditare suplă a exporturilor;
c) finanţarea operaţiilor necomerciale;
d) stimularea importurilor de produse finite.