Grile Analiza

SETUL 1 DE GRILE 2023
Întrebări:
1. Analiza financiară constă:

a) într-un ansamblu de instrumente şi metode care permit aprecierea situaţiei financiare şi a
performanţelor unei întreprinderi;
b) într-un ansamblu de decizii luate de către managerii unei întreprinderi pe baza indicatorilor
financiari calculaţi;
c) determinarea stării de solvabilitate a unei întreprinderi la un moment dat;
d) într-un ansamblu de instrumente şi metode care permit aprecierea situaţiei economice a unei
întreprinderi.
2. Scopul analizei financiare este:

a) de a identifica punctele tari şi punctele slabe ale unei întreprinderi;
b) de stabilire a unui diagnostic asupra situaţiei financiare a unei întreprinderi când sunt
identificate punctele tari şi punctele slabe ale gestiunii financiare;
c) oferirea de informaţii financiare utilizatorilor externi;
d) de a furniza date despre lichiditatea întreprinderii.
3. Fondul de rulment ( FR ) se poate calcula pe baza următoarelor relaţii de calcul:

a) diferenţa între activele circulante şi datoriile pe termen scurt;
b) diferenţa între activele circulante şi creditele bacare pe termen scurt;
c) diferenţa între capitalul propriu şi activele imobilizate nete;
d) diferenţa între activele circulante şi datoriile pe termen lung.
4. Care dintre următoarele elemente influenţează creşterea fondului de rulment:

a) distribuirea rezervelor;
b) reducerea sau anularea provizioanelor;
c) vânzările de active fixe;
d) restituirea împrumuturilor pe termen lung.
5. Dacă fondul de rulment este pozitiv înseamnă că:

a) solvabilitatea întreprinderii este negarantată;
b) se respectă regulile de principiu ale finanţării;
c) întreprinderea dispune de o marjă de siguranţă care o poate proteja parţial sau integral, de
efectele perturbării ciclului de exploatare;
d) o parte din datoriile pe termen scurt au fost folosite pentru obţinerea de imobilizări fixe.
6. Necesarul de fond de rulment reprezintă:

a) marja de securitate în privinţa finanţării activelor circulante;
b) mărimea activelor ciclice ce trebuie finanţate din surse stabile;
c) partea din capitalurile proprii care depăşesc valoarea imobilizărilor nete şi care sunt destinate
finanţării activelor circulante;
d) partea din datoriile pe termen mediu şi lung care depăşesc valoarea imobilizărilor nete şi care
sunt destinate finanţării activelor circulante.
7. Necesarul de fond de rulment pozitiv semnifică:

a) o situaţie favorabilă dacă este determinată de existenţa unor stocuri cu mişcare lentă;
b) existenţa unui surplus de surse ciclice în raport cu activele ciclice;
c) existenţa unui surplus de nevoi ciclice în raport cu sursele ciclice posibil de mobilizat;
d) o situaţie normală dacă este determinată de reducerea duratei ciclului de fabricaţie datorită
scăderii complexităţii produselor realizate.
8. Evoluţia necesarului de fond de rulment nu este influenţată de acţiunea următorilor factori:

a) cifra de afaceri;
b) durata ciclului de exploatare;
1
c) modul de gestionare a stocurilor;
d) acumularea sau distribuirea rezervelor.
9. Care dintre formulele de mai jos reflectă relaţia de calcul al trezoreriei nete:
a) NFR – FR;
b) FR – NFR;
c) FR – Datorii;
d) NFR – Datorii pe termen scurt.
10. Dacă trezoreria netă este pozitivă înseamnă că:

a) FR < NFR;
b) nu se realizează echilibru finaciar;
c) există posibilitatea efectuarii de plasamente şi a deţinerii de disponibilităţi băneşti;
d) trebuie ca întreprinderea să contracteze credite pe termen scurt.
11. Dacă rata de finanţare a NFR din FR este supraunitară atunci:

a) NFR este finanţat parţial pe baza FR;
b) NFR este finanţat integral pe baza FR;
c) se creează trezorerie negativă;
d) NFR este finanţat integral pe baza datoriilor pe termen scurt.
12. În funcţie de sursele de provenienţă a capitalurilor, fondul de rulment poate fi:

a) fond de rulment din eploatare şi din afara exploatării;
b) fond de rulment pe termen scurt, mediu şi lung;
c) fond de rulment stabil şi temporar;
d) fond de rulment propriu şi fond de rulment străin;.
13. Dacă rata de finanţare a activelor imobilizate din surse permanente este supraunitară, înseamnă că:
a) activele stabile sunt finanţate parţial din surse permanente, degajându-se un deficit de resurse
permanente care constituie necesarul de fond de rulment;
b) activele stabile sunt finanţate parţial din surse curente, degajându-se un surplus de nevoi
permanente care se constituie în necesarul de fond de rulment;
c) activele stabile sunt finanţate integral din surse permanente, degajându-se un surplus de
nevoi permanente care se constituie în fondul de rulment;
d) activele stabile sunt finanţate integral din surse permanente, degajându-se un surplus de
resurse permanente care constituie fondul de rulment.

a) surplusul de active ciclice peste valoarea fondului de rulment;
b) surplusul de active ciclice care trebuie acoperite prin credite de trezorerie;
c) surplusul de capitaluri proprii peste valoarea imobilizărilor ce poate fi alocat nevoilor
ciclice;
d) surplusul de nevoi ciclice rămase după acoperirea activelor ciclice din resurse ciclice şi care
trebuie să fie finanţate din fondul de rulment.
15. Formele necesarului de fond de rulment se apreciază în funcţie de:

a) activitatea firmei: aferentă exploatării şi în afara exploatării;
b) modul de formare: stabil şi temporar;
c) alocarea activelor: imobilizat şi circulant;
d) apartenenţa surselor de finanţare: proprii şi împrumutate.
16. Trezoreria netă reprezintă:

a) creditele pe termen scurt;
b) disponibilităţile băneşti aflate la dispoziţia întreprinderii;
c) surplusul de capitaluri permanente peste valoarea netă a imobilizărilor corporale care poate
fi alocat finanţării nevoilor ciclice;
2
d) surplusul de lichidităţi rezultate după acoperirea nevoilor permanente şi curente din resursele
permanente şi curente.
17. Dacă rata de finanţare a NFR pe seama FR este subunitară, înseamnă că:
a) NFR este parţial acoperit din FR, degajându-se un deficit de resurse financiare, concretizate
într-o trezorerie negativă, care trebuie acoperită din credite de trezorerie;
b) NFR este parţial acoperit din FR şi parţial din active de trezorerie;
c) NFR este integral acoperit din FR, degajându-se un surplus de resurse financiare concretizate
într-o trezorerie pozitivă;
d) NFR este integral acoperit din credite de credite bancare.
18. Existenţa unei trezorerii pozitive mai mari la sfârşitul perioadei decât la începutul perioadei semnifică:
a) degajarea unui flux de trezorerie pozitiv pe întreaga perioadă;
b) FR este inferior NFR pe întreaga perioadă;
c) posibilitatea apelării la credite bancare;
d) nerealizarea echilibrului financiar.
19. Care este semnificaţia ratei de rentabilitate economică:

a) măsoară gradul de valorificare al capitalului propriu;
b) exprimă lei profit brut din exploatare obţinuţi la 100 lei capitaluri proprii;
c) exprimă lei profit brut din exploatare obţinuţi la un leu capitaluri investite;
d) măsoară capacitatea întreprinderii de a degaja profit brut prin capitalul social.
20. Rata rentabilităţii economice este influenţată de:

a) viteza de rotaţie a activului total;
b) situaţia îndatorării firmei;
c) modalităţile de calcul a amortizărilor şi provizioanelor;
d) politica fiscală a statului.
21. Între condiţiile ce trebuie îndeplinite de rata rentabilităţii economice sunt:

a) rata de rentabilitate trebuie să fie inferioară ratei dobânzii la capitalurile împrumutate;
b) nivelul ratei trebuie să depăşească nivelul ratei minime a dobânzii şi să acopere riscul
economic şi financiar asumat de investitori;
c) să fie cât mai mică;
d) mărimea ratei de rentabilitate trebuie să asigure reînnoirea şi creşterea activelor într-un
termen cât mai lung posibil.
22. Care dintre următorii factori contribuie la creşterea ratei rentabilităţii economice:
a) reducerea presiunii fiscale;
b) reducerea vitezei de rotaţie a activelor;
c) sporirea ratei rentabilităţii comerciale;
d) scăderea cifrei de afaceri.
23. Care dintre corelaţiile enumerate permite creşterea ratei de rentabilitate economică:
a) viteza de rotaţie a acticelor circulante să fie în dinamică în scădere;
b) profitul brut să devanseze în dinamică creşterea cifrei de afaceri;
c) abaterea activelor fixe să devanseze în dinamică abaterea cifrei de afaceri;
d) modificarea cifrei de afaceri să fie devansată de abaterea activelor imobilizate.
24. Care din corelaţiile enumerate permite creşterea ratei de rentabilitate economică:
a) creşterea profitului brut să fie devansată de creşterea valorii adăugate;
b) ritmul de creştere a activelor fixe să fie devansat de modificarea capitalului investit;
c) reducerea valorii adăugate obţinută la unitatea valorică de active fixe;
d) ritmul de creştere a rezultatului exploatării să devanseze ritmul de creştere a activului
total .
25. Semnificaţia ratei de rentabilitate financiară este:
3
a) măsoară randamentul capitalurilor investite;
b) măsoară randamentul capitalului propriu;
c) exprimă lei profit brut investiţi la 100 lei capitaluri investite;
d) măsoară randamentul capitalului propriu, respectiv al plasamentului financiar al
capitalului acţionarilor în cumpărarea acţiunilor întreprinderii.
26. Care din următoarele corelaţii face posibilă creşterea ratei de rentabilitate financiară:
a) modificarea cifrei de afaceri trebuie să fie devansată de modificarea capitalurilor
proprii;
b) modificarea cifrei de afaceri într-un ritm superior modificării profitului net;
c) modificarea cifrei de afaceri trenuie să devanseze modificarea capitalurilor investite;
d) modificarea profitului net într-un ritm superior modificării cifrei de afaceri.
a) modificarea profitului net într-un ritm superior modificării cifrei de afaceri;
b) modificarea pasivelor totale să fie devansată de modificarea capitalurilor proprii;
c) modificarea activului total într-un ritm superior faţă de modificarea cifrei de afaceri;
d) modificarea cifrei de afaceri într-un ritm inferior faţă de modificarea activului total.
28. Care dintre factorii de mai jos poate contribui la creşterea ratei de rentabilitate financiară:
a) creşterea ponderii profitului net în excedentul brut din exploatare;
b) modificarea activului total într-o proporţie mai mare decât cifra de afaceri;
c) scăderea vitezei de rotaţie a activului total prin cifra de afaceri, exprimată prin numărul
de rotaţii;
d) scăderea ponderii excedentului brut din exploatare în cifra de afaceri.
29. Rata rentabilităţii financiare este cu atât mai mare cu cât:

a) rata rentabilităţii economice este mai mică decât rata medie a dobânzii;
b) rata rentabilităţii economice este inferioară ratei medii a dobânzii şi gradul de îndatorare
este mai redus;
c) rata rentabilităţii economice este superioară ratei medii a dobânzii şi gradul de îndatorare
este mai redus;
d) rata rentabilităţii economice este superioară ratei medii a dobânzii şi gradul de îndatorare
este mai mare fără a depăşi limita unei îndatorări admisibile.
30. Rentabilitatea economică reprezintă:

a) profitul din exploatare ce revine la un leu cifră de afaceri;
b) capacitatea capitalurilor investite de a genera profit, gradul de valorificare a acestora
indiferent de modul de finanţare;
c) remunerarea capitalurilor permanente, gradul de valorificare al acestora indiferent de
modul de finanţare;
d) remunerarea capitalurilor permanente, gradul de valorificare al acestora sensibil de
modul de finanţare.
31. Pentru ca nivelul să poată fi considerat bun, rentabilitatea economică trebuie:

a) să fie superioară ratei rentabilităţii financiare;
b) să fie mai mică de 10 %;
c) să fie inferioară ratei rentabilităţii comerciale;
d) să fie superioară ratei inflaţiei, costului capitalurilor împrumutate şi să asigure menţinerea
substanţei activelor.
32. Rentabilitatea financiară reprezintă:

a) capacitatea capitalurilor proprii, de a adegaja profit net;
b) profitul net ce revine la un leu cifră de afaceri;
c) remunerarea capitalurilor permanente, gradul de valorificare a acestora indiferent de
modul de finanţare;
4
d) remunerarea capitalurilor permanente, gradul de valorificare a acestora sensibil de modul
de finanţare.
33. Care este formula de determinare a influenţei cantităţii fizice de produse obţinute de întreprindere asupra
valorii producţiei fizice:
a ) Qf = q1*p0 - q0*p0;
b ) Qf= q0*p1*Iq - q0*p0;
c) Qf= q1*gs0*p0 - q0*p0;
d) Qf= q1*p1*Iq - q0*p0.
34. Costurile la 1000 lei CA (cifră de afaceri )sunt influenţate direct în modelul practic de:
a) volumul fizic de producţie;
b) volumul fizic şi preţ;
c) volumul fizic, cost şi preţ;
d) structura CA, preţ de vânzare, cost unitar.
 q * cv
35. Costurile variabile medii pe unitatea de produs cv = q sunt:
a) dependente de volumul fizic de producţie;
b) dependente de consumurile specifice;
c) dependente de preţul de aprovizionare al materiei prime;
d) dependente de structura de producţie şi de costurile variabile unitare.
36. Cheltuielile materiale totale sunt întotdeauna:

a) numai fixe;
b) numai variabile;
c) variabile şi fixe;
d) dependente de numărul de salariaţi.
37. Cheltuielile totale cu amortizarea depind:

a) de volumul de producţie fabricat;
b) de evoluţia costurilor totale;
c) de costurile fixe la 1000 lei cifră de afaceri;
d) de valoarea medie a mijloacelor fixe şi de cota medie de amortizare.
38. Indicele productivităţii muncii se calculează:

a) ca diferenţa, în mărimi absolute, dintre nivelul productivităţii în perioada curentă şi nivelul
productivităţii în perioada de bază;
b) ca raport între valoarea producţiei şi numărul de salariaţi;
c) ca raport între nivelul productivităţii în perioada curentă şi nivelul productivităţii în perioada
de bază;
d) ca produs între nivelul productivităţii în perioada curentă şi nivelul productivităţii în perioada
de bază.
39. Dacă indicele producţiei este mai mare decât 1, indicele numărului de personal este egal cu 1 şi indicele
productivităţii muncii este mai mare decât 1 ( Iq>1; Inm=1; Iw>1 ), atunci:
a) întregul spor de producţie se realizează pe seama creşterii productivităţii muncii;
b) întregul spor de producţie se realizează pe seama creşterii numărului de personal;
c) sporul de producţie este determinat în aceeaşi proporţie de ambii factori;
d) sporul de producţie se realizează pe seama ambilor factori, dar cu o pondere mai mare
pe seama creşterii productivităţii muncii.
40. Dacă indicele producţiei este mai mare decât 1, indicele numărului de personal este mai mare decât 1 şi
indicele productivităţii muncii este egal cu 1 ( Iq>1; Inm>1; Iw=1 ), atunci:
5
c) sporul de producţie se realizează pe seama ambilor factori, dar cu o pondere mai mare
pe seama numărului de personal;
d) sporul de producţie este determinat în aceeaşi proporţie de ambii factori.
41. Dacă indicele producţiei este mai mare decât 1, indicele numărului de personal este mai mare decât 1,
indicele productivităţii muncii este mai mare decât 1 şi indicele numărului de personal este mai mare decât
indicele productivităţii muncii ( Iq>1; Inm>1; Iw>1; Inm>Iw ), atunci:
pe seama creşterii numărului de personal;
indicele productivităţii muncii este mai mare decât 1 şi indicele numărului de personal este egal cu indicele
productivităţii muncii ( Iq>1; Inm>1; Iw>1; Inm=Iw ), atunci:
pe seama creşterii numărului de salariaţi;
indicele productivităţii muncii este mai mare decât 1 şi indicele numărului de personal este mai mic decât
indicele productivităţii muncii ( Iq>1; Inm>1; Iw>1; Inm<Iw ), atunci:
c) sporul de producţie se realizează pe seama ambilor factori, dar cu o pondere mai mare pe seama
creşterii productivităţii muncii;
d) sporul de producţie se realizează pe seama ambilor factori, dar cu o pondere mai mare pe
seama numărului de salariaţi.
44. Dacă indicele producţiei este mai mare decât 1, indicele numărului de personal este mai mare decât 1 şi
indicele productivităţii muncii este mai mic decât 1
( Iq>1; Inm>1; Iw<1 ), atunci:
a) întregul spor de producţie se realizează pe seama scăderii numărului de personal;
b) întregul spor de producţie se realizează pe seama creşterii productivităţii muncii;
c) sporul de producţie este determinat în aceeaşi măsură de ambii factori;
d) creşterea numărului de muncitori compensează nerealizarea nivelului
productivităţii muncii şi conduce la sporirea producţiei.
45. Dacă indicele producţiei este mai mic decât 1, indicele numărului de personal este egal cu 1 şi indicele
productivităţii muncii este mai mic decât 1 ( Iq<1; Inm=1; Iw<1 ), atunci:
a) numărul de personal este asigurat, iar diminuarea producţiei este consecinţa
nerealizării productivităţii muncii;
b) numărul de personal este neasigurat, dar efectul respectiv este compensat cu
creşterea productivităţii muncii;
c) numărul de personal este asigurat, iar creşterea acestuia asigură compensarea
efectelor nerealizării productivităţii muncii;
d) numărul de personal este asigurat peste nivelul necesar, dar nu suficient de mult
pentru a compensa nerealizarea productivităţii muncii.
6
46. Dacă indicele producţiei este mai mic decât 1, indicele numărului de personal este mai mic decât 1 şi
indicele productivităţii muncii este egal cu 1 ( Iq<1; Inm<1; Iw=1 ), atunci:
a) numărul de personal nu este asigurat, ceea ce duce la diminuarea producţiei;
b) numărul de personal nu este asigurat, la diminuarea producţiei contribuind ambii
factori cu aceeaşi proporţie;
c) numărul de personal nu este asigurat, la diminuarea producţiei contribuind ambii
factori, dar într-o proporţie mai mare contribuie neasigurarea numărului de
personal;
d) neasigurarea numărului de personal nu a putut fi compensată de creşterea
productivităţii muncii, care a condus la nerealizarea volumului de producţie.
47. Dacă indicele producţiei este mai mic decât 1, indicele numărului de personal este mai mic decât 1,
indicele productivităţii muncii este mai mic decât 1 şi indicele numărului de personal este mai mare decât
indicele productivităţii muncii ( Iq<1; Inm<1; Iw<1; Inm>Iw ), atunci:
factori, dar într-o proporţie mai mare contribuind nerealizarea productivităţii
muncii;
factori cu aceeaşi proporţie;
productivităţii muncii, ceea ce a condus la nerealizarea volumului de producţie.
indicele productivităţii muncii este mai mic decât 1 şi indicele numărului de personal este egal cu indicele
productivităţii muncii
( Iq<1; Inm<1; Iw<1; Inm=Iw ), atunci:
muncii;
c) la diminuarea producţiei contribuie ambii factori în aceeaşi proporţie;
productivităţii muncii, ceea ce a condus la nerealizarea volumului de producţie.
indicele productivităţii muncii este mai mic decât 1 şi indicele numărului de personal este mai mic decât
indicele productivităţii muncii ( Iq<1; Inm<1; Iw<1; Inm<Iw ), atunci:
factori, dar într-o proporţie mai mare contribuind nerealizarea productivităţii muncii;
factori în aceeaşi proporţie;
d) numărul de personal nu este asigurat, la diminuarea producţiei contribuie ambii
factori, dar într-o proporţie mai mare contribuie numărul de personal.
indicele productivităţii muncii este mai mare decât 1 ( Iq<1; Inm<1; Iw>1 ), atunci:
muncii;
factori în aceeaşi proporţie;
7
d) numărul de personal nu este asigurat, la diminuarea producţiei contribuie ambii
factori, dar într-o proporţie mai mare contribuie neasigurarea numărului de
personal.
51. Pentru a modifica influenţa modificării numărului mediu de ore lucrate de un muncitor asupra
productivităţii muncii, folosim:
a) W ( h)  nz1 * h * Wh0 ;
b) W ( h)  nz * h0 * Wh0 ;
c) W (h)  nz1 * h1 * Wh0 ;
d) W ( h)  nz 0 * h * Wh0 .
52. După modul de urmărire a fenomenelor în timp, analiza economico-financiară este:

a) analiză cantitativă şi analiză calitativă;
b) analiză internă şi analiză externă;
c) analiză statică şi analiză dinamică;
d) analiză microeconomică şi analiză macroeconomică.
53. Metoda substituţiilor în lanţ se foloseşte:

a) în analiza economică, deoarece reflectă contribuţia fiecărui factor la modificarea
indicatorilor economici;
b) în situaţia în care evoluţia fenomenului analizat este pozitivă;
c) în cazul unui raport între două mărimi diferite care caracterizează anumite aspecte
ale activităţii şi rezultatelor unei întreprinderi;
d) în cazul legăturilor de tip determinist în care dependenţa factorilor se
materializează în relaţii matematice de produs sau raport.
54. Riscul financiar poate fi definit ca:

a) variabilitatea indicatorilor de rezultate ca urmare a modificării structurii financiare a
întreprinderii;
b) punctul în care veniturile din exploatare acoperă integral cheltuielile din exploatare;
c) punctul în care cifra de afaceri acoperă cheltuielile de exploatare, iar rezultatul exploatării
este nul;
d) punctul în care veniturile financiare acoperă integral cheltuielile financiare.
55. Riscul de exploatare poate fi apreciat cu:

a) coeficientul de elasticitate;
b) ratele de solvabilitate;
c) ratele de lichiditate;
d) a şi b.
56. Aprecierea riscului financiar se poate face pe baza următorilor indicatori:

a) efectul de levier al îndatorării;
d) b şi c.
57. Care dintre indicatorii enumeraţi nu permit analizarea capacităţii de plată a întreprinderii:
a) lichiditatea;
b) solvabilitatea;
c) capacitatea de plată;
d) coeficientul de elasticitate.
58. Care este formula de calcul a excedentului brut din exploatare:
8
a) rezultatul din exploatare + cheltuieli cu amortizări şi provizioane – venituri din amortizări
şi provizioane;
b) rezultatul din exploatare + cheltuieli cu amortizări şi provizioane + alte cheltuieli din
exploatare – venituri din provizioane – alte venituri din exploatere;
c) rezultatul curent + cheltuieli cu amortizări şi provizioane + alte cheltuieli din exploatare
– venituri din amortizări şi provizioane – alte venituri din exploatere;
d) rezultatul curent + venituri din amortizări şi provizioane + alte venituri din exploatere -
cheltuieli cu amortizări şi provizioane - alte cheltuieli din exploatare.
59. Prin ce se deosebeşte autofinanţarea de capacitatea de finanţare ?

a) autofinanţarea este reprezentată de acele resurse financiare care rămân la dispoziţia
întreprinderii după deducerea din capacitatea de autofinanţare a dividendelor datorate
pentru acţiunile privilegiate;
b) autofinanţarea este reprezentată de acele resurse financiare care rămân la dispoziţia
întreprinderii după deducerea din capacitatea de autofinanţare a dividendelor datorate
acţionarilor;
c) autofinanţarea este reprezentată de acele resurse financiare care rămân la dispoziţia
întreprinderii după deducerea din capacitatea de autofinanţare a datoriilor pe termen
mediu şi lung;
d) a şi c.
60. În cazul indicatorului cost la 1000 lei CA (cifră de afaceri) factorul calitativ este:
a) structura, costul şi preţul;
b) raportul cost / preţ;
c) costul unitar şi preţul unitar;
d) volumul fizic, structura şi preţul.
61. Cheltuielile de exploatare cuprind:

a) cheltuielile de cumpărare şi de stocare a materiilor prime şi a materialelor,
cheltuielile aferente procesului de producţie, cheltuielile aferente stocării
semifabricatelor şi produselor finite, cheltuielile aferente vânzării produselor finite şi
cheltuielile legate de achiziţionarea de mărfuri pentru a fi vândute;
b) cheltuielile de cumpărare şi de stocare a materiilor prime, cheltuielile cu salariile,
cheltuielile cu amortizarea, cheltuielile aferente stocării semifabricatelor şi produselor
finite şi cheltuielile de desfacere a produselor finite;
c) cheltuielile de cumpărare a materiilor prime, cheltuielile de producţie, cheltuielile cu
salariile şi cheltuielile de desfacere a produselor finite;
d) cheltuielile de cumpărare a materiilor prime, cheltuielile de producţie şi cheltuielile cu
salariile.
62. Abaterea relativă exprimată în mărimi absolute a numărului de personal se determină:

a) ∆Nrm = Nm1 – Nm0;
b) ∆Nrm = Nm1 – Nma;
c) ∆Nrm = Nm1 / Nm0;
d) ∆Nrm = (Nm1 – Nm0) * IQ.
63. Care dintre relaţii indică condiţionarea economică dintre indicii volumului de producţie, numărului de
personal şi productivităţii muncii:
a) IQ = IW – INm;
b) IQ = IW * INm;
c) IQ = INm / IW ;
d) IQ = IW * IQ .
64. Analiza structurii personalului se apreciază cu:

a) compararea productivităţii muncii cu alte firme;
9
b) evoluţia numărului de personal;
c) productivitatea muncii;
d) evoluţia numărului de personal.
65. Numărul de personal este determinat de:

a) volumul şi structura producţiei;
b) starea mijloacelor fixe;
c) gradul de uzură a mijloacelor fixe şi utilizarea capacităţii de producţie;
d) volumul activităţii şi nivelul productivităţii muncii.
66. Pentru calculul productivităţii muncii, la calcule nu se include:

a) producţia exerciţiului;
b) producţia fizică;
c) excedentul brut al exploatării;
d) valoarea adăugată.
67. Care este semnificaţia riscului de exploatare:

a) incapacitatea firmei de a se adapta în timpul cel mai scurt şi cu costul cel mai mic la
variaţiile mediului, reflectând volatilitatea rezultatului economic în condiţii de
exploatare;
b) punctul în care rezultatul de exploatare este nul;
c) flexibilitatea întreprinderii la condiţiile de finanţare;
d) momentul în care cifra de afaceri acoperă cheltuyielile de exploatare.
68. Potrivit căror criterii de bază se apreciază gradul de asigurare a unei întreprinderi cu resurse materiale:
a) din punct de vedere cantitativ, calitativ, structural şi temporal;
b) din punctul de vedere al ritmului de aprovizionare;
c) din punctul de vedere al fiabilităţii şi eficienţei lor;
d) din punctul de vedere al compoziţiei produselor.
69. Efectele sporirii vitezei de rotaţie a stocurilor sunt:

a) eliberări de resurse materiale şi financiare şi sporirea masei profitului;
b) imobilizări de resurse materiale şi financiare şi diminuarea masei profitului;
c) eliberări de resurse materiale şi financiare şi diminuarea masei profitului;
d) imobilizări de resurse materiale şi financiare şi sporirea masei profitului.
70. Numărul de rotaţii a activului total prin cifra de afaceri reflectă:

a) randamentul utilizării patrimoniului şi nivelul de organizare;
b) durata utilizării patrimoniului;
c) nivelul de organizare;
d) aparteneţa la un sector de activitate.
71. Indicele mijloacelor fixe mai mic decât indicele cifrei de afaceri sau veniturilor sau producţiei
exerciţiului (IMf<ICA sau IV sau IQ), înseamnă:
a) reducerea consumului specific de imobilizări corporale pe unitatea valorică de
producţie;
b) reducerea vitezei de rotaţie a imobilizărilor corporale;
c) scăderea nivelului de eficienţă a folosirii mijloacelor fixe;
d) diminuarea eficienţei utilizării imobilizărilor corporale.
72. Indicele stocurilor materiale subunitar (I SM<1), ce semnifică scăderea valorii absolute a stocurilor de
materiale poate fi explicat prin:
a) modificarea structurii stocurilor de materiale în sensul creşterii ponderii materialelor
cu preţuri mai mici;
b) creşterea cantităţii de materiale din stoc;
c) devansarea ritmului producţiei de către ritmul intrărilor de materiale;
10
d) schimbarea tehnologiilor sau reţelei de fabricaţie şi utilizarea unor materiale cu
preţuri mai mari.
73. Dacă, în dinamică, stocurile de materiale cresc, indicele consumului de materiale este supraunitar, cifra
de afaceri creşte, dar într-un ritm superior consumului de materiale (I SM>1; IM>1; ICA>1, dar ICA>IM). Aceasta
se datorează:
a) reducerea consumului de materiale la unitatea valorică a cifrei de afaceri;
b) reducerea vitezei de rotaţie a mijloacelor materiale;
c) creşterea preţurilor de evaluare a stocurilor;
d) creşterea ponderii materialelor cu ponderi mai mari în totalul stocului.
74. Dacă rata activelor circulante scade de la o perioadă de gestiune la alta, atunci:
a) limita minimă a unei aprecieri favorabile este creşterea vitezei de rotaţie a activelor
circulante în condiţiile realizării cifrei de afaceri cel puţin la nivelul anului de bază;
b) ponderea activelor circulante se păstrează ca efect al modificării activelor circulante
în acelaşi ritm cu modificarea activului total;
c) ponderea activelor circulante creşte ca urmare a modificării valorii activelor
circulante într-o proporţie mai mare decât cea a activului total;
d) ponderea activelor circulante creşte ca urmare a creşterii valorilor activelor circulante
într-o proporţie mai mare decât cea a creşterii activelor imobilizate.
75. Atingerea şi menţinerea echilibrului financiar pe termen lung se judecă după următoarele ecuaţii:
a) active imobilizate = capital permanent;
b) total activ = total pasiv;
c) mijloace ciclice = resurse ciclice;
d) venituri = cheltuieli.
Răspunsuri :
1.a 11.b 21.b 31.d 41.c 51.a 61.a 71.a
2.b 12.d 22.c 32.a 42.d 52.c 62.b 72.a

3.a 13.d 23.b 33.c 43.c 53.d 63.b 73.a
4.c 14.d 24.d 34.d 44.d 54.a 64.a 74.a

5.c 15.a 25.d 35.d 45.a 55.a 65.d 75.a
6.b 16.d 26.d 36.c 46.a 56.a 66.c

7.c 17.a 27.a 37.d 47.b 57.d 67.a
8.d 18.a 28.a 38.c 48.c 58.b 68.a

9.b 19.c 29.d 39.a 49.d 59.b 69.a
10.c 20.a 30.b 40.b 50.d 60.b 70.a
11
Riscul de exploatare arată:
incapacitatea întreprinderii de a se adapta la timp cu cele mai mici costuri la variaţiile mediului
capacitatea firmei de a-şi menţine echilibrul financiar
punctul în care veniturile financiare acoperă integral cheltuielile financiare
variabilitatea indicatorilor de rezultate ca urmare a modificării structurii financiare a întreprinderii
Care din următoarele situaţii permite aprecierea riscului de exploatare ca fiind în creştere:
scăderea numărului de zile dintr-un exerciţiu financiar ce îi rămân întreprinderii pentru a realiza un volum de
activitate superior volumului de activitate aferent pragului de rentabilitate a exploatării
scăderea numărului de zile necesare întreprinderii pentru atingerea pragului de rentabilitate economic
creşterea marjei de siguranţă în mărimi absolute
creșterea productivității muncii
În care dintre următoarele situaţii se poate afirma că probabilitatea de apariţie a riscului de faliment este
mare:
creşterea deficitului de trezorerie
creşterea indicelui de siguranţă
creşterea marjei de siguranţă
creșterea rentabilității economice
Ce se înţelege prin analiza utilizării extensive a mijloacelor fixe:

analiza modului în care este utilizat timpul de lucru al utilajelor aflate la dispoziţia întreprinderii
analiza randamentului mijloacelor fixe din interiorul întreprinderii
gradul de uzură al utilajelor
analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe în vederea realizării producţiei programate
Numărul de rotaţii a activului total prin cifra de afaceri reflectă:

randamentul utilizării patrimoniului şi nivelul de organizare
durata utilizării patrimoniului
nivelul de organizare
aparteneţa la un sector de activitate
Indicele imobilizărilor corporale supraunitar (IIC>1) indică:

valoarea de intrare a mijloacelor fixe puse în funcţiune devansează valoarea amortixării plus valoarea
mijloacelor fixe scoase din funcţiune
valoarea de intrare a punerilor în funcţiune nu compensează integral amortizarea calculată plus valoarea
scoaterilor din funcţiune şi / sau diminuarea valorii prin reevaluare
valoarea de intrare a punerilor în funcţiune nu compensează integral amortizarea calculată plus valoarea
scoaterilor din funcţiune
amortizarea calculată plus valoarea imobilizărilor corporale scoase din funcţiune este compensată integral
prin valoarea de intrare a mijloacelor fixe puse în funcţiune
Dacă lichidităţile sunt sub limita minimă necesară pentru o durată mai mare de timp, aceasta înseamnă:
incapacitatea de onorare a plăţilor imediate
achitarea obligaţiilor înainte de termenele de plată
neconservarea lichidităţilor având în vedere rata inflaţiei
imobilizări de lichidităţi
Creşterea nivelului capitalului propriu se poate realiza prin:

creşterea rezervelor pe seama repartizării din profitul net
12
retragerea unui acţionar
diferenţe nefavorabile din reevaluarea elementelor patrimoniale
acoperirea pierderilor din exerciţiile precedente
Scăderea în dinamică a ratei stabilităţii financiare poate avea şi cauză

repartizarea profitului net
majorarea capitalului social prin aportul acţionarilor
primirea de subvenţii
constituirea de provizioane
Creşterea în dinamică a activului total se poate realiza prin:

creşterea disponibilităţilor băneşti
vânzarea de imobilizări
diminuarea valorii creanţelor ca urmare a încasării lor
diminuarea stocurilor ca efect al reevaluarii lor
Dacă rata activelor circulante scade de la o perioadă de gestiune la alta, atunci:

limita minimă a unei aprecieri favorabile este creşterea vitezei de rotaţie a activelor circulante în condiţiile
realizării cifrei de afaceri cel puţin la nivelul anului de bază
ponderea activelor circulante se păstrează ca efect al modificării activelor circulante în acelaşi ritm cu
modificarea activului total
ponderea activelor circulante creşte ca urmare a modificării valorii activelor circulante într-o proporţie mai
mare decât cea a activului total
activelor circulante creşte ca urmare a creşterii valorilor activelor circulante într-o proporţie mai mare decât
cea a creşterii activelor imobilizate
Între factorii care determină îmbunătăţirea nivelului şi evoluţia vitezei de rotaţie a activului total sunt:
creşterea cifrei de afaceri într-un ritm mai ridicat decât creşterea activului total
optimizarea structurii activului, în sensul scăderii ponderii activelor cu o lichiditate mai ridicată
optimizarea structurii activelor circulante, în sensul creşterii ponderii stocurilor
activele totale să crească în dinamică mai rapid decât cifra de afaceri
Accelerarea vitezei de rotaţie a elementelor patrimoniale înseamnă:

obţinerea unei cifre de afaceri mai mari la un consum dat de resurse
creşterea consumurilor fizice sau valorice la unitatea de cifră de afaceri
obţinerea unui nivel mai scăzut a cifrei de afaceri la un consum total dat de resurse
realizarea unei unităţi valorice de producţie printr-un consum mai mare de resurse
Capacitatea de îndatorare se referă la:

posibilitatea întreprinderii de a se finanţa pe bază de surse împrumutate
rentabilitatea utilizării creditului contractat pe post de capital
ambele aspecte menţionate mai sus
nici unul din aspectele menţionate mai sus
Se stabileşte o relaţie de tip cauză-efect astfel:

capacitate de îndatorare-efect de îndatorare
efect de îndatorare-capacitate de îndatorare
ambele variante de mai sus, nu contează sensul
nu există o relaţie de tip cauză-efect între capacitatea şi efectul de îndatorare
Efectul de îndatorare depinde de:

rentabilitatea economică a capitalului și rata dobânzii creditului
rentabilitatea economică a capitalului
rata dobânzii creditului
niciuna dintre variante nu este corectă
Dacă FR este în cuantum de 10.000 lei, iar NFR în cuantum de 8.000 lei, TN este în cuantum de:
13
2000 lei
18000 lei
0,8
80000000 lei
Viteza de rotație a stocurilor de 12 rotații pe an implică o durată medie de rotație de:

30 zile
45 zile
90 zile
60 zile
În condițiile în care entitatea deține obiecte de inventar în cuantum de 3.000 lei, iar utilaje la valoare netă de
6.000 lei, totalul pasivului fiind de 60.000 lei, rata activelor imobilizate este de:
10%
5%
15%
600%
În sens contabil, performanța definește:

rezultatul net
cifra de afaceri
valoarea adăugată
cash-flow-ul
În sens financiar, performanța definește:

cash-flow-ul
rezultatul net
excedentul brut de exploatare
marja commercial
Dacă o entitate are un activ total de 10.000 lei și datorii totale de 8.000 lei, riscul de insolvență al acesteia va
fi:
Moderat
Inexistent
Iminent
nu se poate aprecia
O entitate prezintă următoarele structuri patrimoniale: furnizori-debitori 2.000 lei, clienți-creditori 1.000 lei.
Lichiditatea generală a entității este:
2
0,5
3000
1000
Creșterea lichidității entității este influențată de:

negocierea cu clienții a unor intervale de încasare mai lejere
substocaj
negocierea de intervale de plată la furnizori mai îndepărtate
plasarea excesivă a lichidităților
Care din următorii factori nu influențează solvabilitatea unei entități:

majorarea capitalului social prin încorporarea rezervelor
aport în natură la capitalul social
aport în numerar la capitalul social
toate variantele sunt corecte
14
Se dau următoarele elemente legate de poziția financiară și performanțele financiare ale unei entități
economice: Profitul net al exercițiului 3.000 lei, Cifra de afaceri 12.000 lei, Activul total 9.000 lei,
Capitalurile proprii 6.000 lei. Rata rentabilității comerciale are valoarea:
25%
33%
50%
nu se poate determina
Capitalurile proprii 6.000 lei. Rata rentabilității economice are valoarea:
33%
25%
50%
Capitalurile proprii 6.000 lei. Rata rentabilității financiare are valoarea:
50%
25%
33%
Se dau următoarele elemente legate de poziția financiară ale unei entități economice: Imobilizări brute
12.000 lei, Amortizări cumulate 3.000 lei, Stocuri 2.000 lei, Creanțe 1.000 lei, Lichidități 1.000 lei,
Capitaluri proprii 7.000 lei, Datorii la termen 3.500 lei, Datorii de exploatare 2.500 lei. Fondul de rulment va
avea valoarea:
1500 lei
500 lei
1000 lei
Capitaluri proprii 7.000 lei, Datorii la termen 3.500 lei, Datorii de exploatare 2.500 lei. Trezoreria netă va
avea valoarea:
1000 lei
1500 lei
500 lei
Capitaluri proprii 7.000 lei, Datorii la termen 3.500 lei, Datorii de exploatare 2.500 lei. Necesarul de fond de
rulment va avea valoarea:
500 lei
1000 lei
1500 lei
15
Capitaluri proprii 7.000 lei, Datorii la termen 3.500 lei, Datorii de exploatare 2.500 lei. Fondul de rulment
propriu va avea valoarea:
-2000 lei
3500 lei
1500 lei
Capitaluri proprii 7.000 lei, Datorii la termen 3.500 lei, Datorii de exploatare 2.500 lei. Fondul de rulment
străin va avea valoarea:
3500 lei
-2000 lei
1500 lei
Capitaluri proprii 7.000 lei, Datorii la termen 3.500 lei, Datorii de exploatare 2.500 lei. Rata stabilității
financiare va avea valoarea:
80,77%
69,23%
53,85%
46,15%
Capitaluri proprii 7.000 lei, Datorii la termen 3.500 lei, Datorii de exploatare 2.500 lei. Rata îndatorării
globale va avea valoarea:
46,15%
80,77%
69,23%
53,85%
Capitaluri proprii 7.000 lei, Datorii la termen 3.500 lei, Datorii de exploatare 2.500 lei. Rata activelor
imobilizate va avea valoarea:
69,23%
53,85%
80,77%
46,15%
Capitaluri proprii 7.000 lei, Datorii la termen 3.500 lei, Datorii de exploatare 2.500 lei. Rata autonomiei
financiare globale:
53,85%
80,77%
46,15%
69,23%
Se dau următoarele elemente legate de performanțele unei entități economice: Cifra de afaceri în perioada 0
10.000 lei, Cifra de afaceri în perioada 1 20.000 lei, Cifra de afaceri în perioada 215.000 lei. Abaterea
relativă din anul 2 față de anul 1 este:
75%
100%
16
150%
200%
200%
100%
150%
75%
150%
100%
75%
200%
17
10.000 lei, Cifra de afaceri în perioada 1 20.000 lei, Cifra de afaceri în perioada 2 15.000 lei. Abaterea
absolută din anul 2 față de anul 0 este:
5000 lei
0
-5000 lei
10000lei
10000lei
5000 lei
0
-5000 lei
10.000 lei, Cifra de afaceri în perioada 1 20.000 lei, Cifra de afaceri în perioada 2 15.000 lei. Abaterea
-5000 lei
10000lei
5000 lei
0
Se dau următoarele elemente legate de performanțele unei entități economice: Venituri încasabile 30.000 lei,
Venituri calculate 3.000 lei, Cheltuieli plătibile 20.000 lei, Cheltuieli calculate 5.000 lei. Capacitatea de
autofinanțare va fi:
10000 lei
5000lei
13000lei
8000lei
Se dau următoarele elemente legate de performanțele unei entități economice: Venituri încasabile 30.000 lei,
Venituri calculate 3.000 lei, Cheltuieli plătibile 20.000 lei, Cheltuieli calculate 5.000 lei. Rezultatul net va fi:
8000lei
10000 lei
5000lei
13000lei
Se dau următoarele elemente legate de performanțele unei entități economice: Venituri încasate de exploatare
20.000 lei, Venituri de încasat de exploatare 40.000 lei, Venituri calculate de exploatare 10.000 lei,
Cheltuieli plătite de exploatare 10.000 lei, Cheltuieli de plătit de exploatare 30.000 lei, Cheltuieli calculate de
exploatare 5.000 lei. Excedentul de trezorerie al exploatării va fi:
10000 lei
5000lei
13000lei
8000lei
exploatare 5.000 lei. Excedentul brut de exploatare va fi:
20000 lei
10000lei
25000lei
115000lei
18
exploatare 5.000 lei. Rezultatul exploatării va fi:
25000lei
10000lei
20000lei
115000lei
În condițiile unui capital propriu de 10.000 lei, al unui capital împrumutat de 20.000 lei, a unei rate a
rentabilității capitalului propriu de 20% și a unei rate a dobânzii aferente capitalului împrumutat de 10%,
efectul de levier al îndatorării va fi:
20%
5%
10%
7,5%
Capacitatea de autofinanţare:
exprimă performanţele activităţii globale a întreprinderii
exprimă performanţele activităţii de exploatare a întreprinderii
exprimă performanţele activităţii financiare a întreprinderii
exprimă performanţele activităţii extraordinare a întreprinderii
Care dintre următoarele solduri intermediare de gestiune este cel mai puţin cuprinzător:
rezultatul net
valoarea adăugată
rezultatul current
Care dintre următoarele solduri intermediare de gestiune este cel mai cuprinzător:
valoarea adăugată
rezultatul current
rezultatul net
Care dintre următoarele solduri intermediare de gestiune este cel mai sintetic
rezultatul net
valoarea adăugată
rezultatul current
În cadrul cascadei SIG, gradul de sinteză scade:

de jos în sus
de sus în jos
şi de jos în sus şi de sus în jos
nici de jos în sus, nici de sus în jos
În cadrul cascadei SIG, gradul de sinteză creşte:

de sus în jos
de jos în sus
şi de jos în sus şi de sus în jos
nici de jos în sus, nici de sus în jos
19
Reprezintă metode de analiză a rezultatelor întreprinderii:
analiza funcţională şi analiza pragului de rentabilitate
analiza funcţională şi analiza ratelor
analiza pragului de rentabilitate şi analiza ratelor
toate variantele sunt corecte
Raportul „(Creanţe + Lichidităţi) / Pasive curente” reflectă relaţia de calcul a:

lichidităţii rapide
lichidităţii curente
lichidităţii imediate
niciun răspuns nu este correct
Lichiditatea rapidă vizează:

capacitatea întreprinderii de a-şi onora datoriile pe termen scurt pe baza creanţelor şi lichidităţilor
capacitatea întreprinderii de a-şi onora datoriile pe termen scurt pe baza creanţelor
capacitatea întreprinderii de a-şi onora datoriile pe termen scurt pe baza stocurilor, creanţelor şi lichidităţilor
capacitatea întreprinderii de a-şi onora datoriile pe termen scurt pe baza lichidităţilor
Lichiditatea curentă vizează:

Lichiditatea imediată vizează:

Ratele de rotaţie a datoriilor ciclului de exploatare sunt condiţionate în mod direct:

de aprovizionări şi datorii de exploatare medii
doar de vânzări
de vânzări şi datorii de exploatare medii
doar de aprovizionări
Numărul de zile aferent unei reînnoiri a creanţelor reprezintă:

durata medie de rotaţie a creanţelor
viteza de rotaţie a creanţelor
totalul drepturilor întreprinderii
rata creanțelor
Numărul de reînnoiri al stocurilor pe parcursul unui an reprezintă:

viteza de rotaţie a stocurilor
rata stocurilor
durata medie de rotaţie a stocurilor
capacitatea de producţie
Viteza de rotaţie vizează:

numărul de reînnoiri de pe parcursul unui an
durata medie, în zile, a unei reînnoiri
ponderea elementului în totalul activului sau pasivului
gradul de acoperire a unui element de activ pe baza unui element de pasiv
20
SETUL 2 DE GRILE 2023
1. Includerea creanţelor care vor fi recuperate într-o perioadă mai mare de 1 an la imobilizări
financiare, în cadrul retratării bilanţului contabil, este:
a) o reevaluare;
b) o reclasificare în funcţie de perioadă în cadrul pasivului;
c) o reclasificare în funcţie de perioadă în cadrul activului;
d) o eliminare de non-valori?
2. Eliminarea stocurilor care există doar scriptic, neavând existenţă faptică reprezintă, în cadrul
retratării bilanţului contabil:
a) o reevaluare;
b) o reclasificare în funcţie de perioadă în cadrul activului;
c) o eliminare de non - valori;
d) o reclasificare în funcţie de perioadă în cadrul pasivului?
3. Eliminarea cheltuielilor de constituire din activ, ca o eliminare de non-valori, presupune:

a) diminuarea capitalului propriu cu respectiva valoare;
b) diminuarea creanţelor cu respectiva valoare;
c) diminuarea datoriilor cu respectiva valoare;
d) diminuarea stocurilor cu respectiva valoare?
4. Indicatorul ce exprimă echilibrul financiar pe termen lung este:

a) trezoreria netă;
b) necesarul de fond de rulment;
c) fondul de rulment;
d) nevoia de fond de rulment?
5. Indicatorul ce exprimă echilibrul financiar pe termen scurt este:

d) fondul de rulment propriu?
6. Indicatorul ce exprimă echilibrul financiar curent este:

d) fondul de rulment propriu?
7. Un fond de rulment pozitiv exprimă:

a) un excedent al capitalurilor permanente peste imobilizările nete;
b) un excedent al imobilizărilor nete peste capitalurile permanente;
c) un excedent al activelor circulante peste imobilizările nete;
d) un excedent al imobilizărilor nete peste activele circulante?
8. Un fond de rulment pozitiv exprimă:

a) un dezechilibru financiar pe termen scurt;
b) un echilibru financiar pe termen lung;
21
c) un dezechilibru financiar pe termen lung;
d) un echilibru financiar pe termen scurt?
9. Un fond de rulment negativ exprimă:

c) un dezechilibru financiar pe termen lung;
d) un echilibru financiar pe termen scurt?
10. Fondul de rulment propriu exprimă:

a) gradul de finanţare a imobilizărilor nete pe baza capitalurilor proprii;
b) gradul de finanţare a imobilizărilor nete pe baza datoriilor la termen;
c) gradul de finanţare a imobilizărilor nete pe baza datoriilor ciclului de exploatare;
d) nici una dintre variantele de mai sus?
11. Un necesar de fond de rulment negativ exprimă:

a) acoperirea parţială a activelor circulante din datoriile ciclului de exploatare;
b) acoperirea parţială a activelor circulante din datoriile la termen;
c) acoperirea integrală a activelor circulante din datoriile ciclului de exploatare;
d) acoperirea integrală a activelor circulante din datoriile la termen?
12. Necesarul (nevoia) de fond de rulment inferioară fondului de rulment exprimă:

c) un echilibru financiar pe termen scurt;
d) un dezechilibru financiar pe termen lung?
13. Necesarul (nevoia) de fond de rulment superioară fondului de rulment exprimă:

c) un echilibru financiar pe termen scurt;
d) un dezechilibru financiar pe termen lung?
14. Un fond de rulment negativ şi o nevoie de fond de rulment pozitivă au ca efecte:

a) un excedent de resurse şi un deficit de trezorerie;
b) un excedent de utilităţi şi un excedent de trezorerie;
c) un excedent de utilităţi şi un deficit de trezorerie;
d) un excedent de resurse şi un excedent de trezorerie?
15. Un fond de rulment pozitiv şi o nevoie de fond de rulment negativă au ca efecte:

a) un excedent de resurse şi un deficit de trezorerie;
b) un excedent de utilităţi şi un excedent de trezorerie;
c) un excedent de utilităţi şi un deficit de trezorerie;
d) un excedent de resurse şi un excedent de trezorerie?
16. Un fond de rulment negativ şi o nevoie de fond de rulment pozitivă au ca efecte:

a) un excedent de utilităţi şi un deficit de trezorerie;
b) un deficit de utilităţi şi un excedent de trezorerie;
c) un excedent de resurse şi un deficit de trezorerie;
d) un deficit de resurse şi un excedent de trezorerie?
22
17. Un fond de rulment pozitiv şi o nevoie de fond de rulment negativă au ca efecte:
a) un deficit de resurse şi un deficit de trezorerie;
b) un excedent de resurse şi un excedent de trezorerie;
c) un excedent de resurse şi un deficit de trezorerie;
d) un deficit de resurse şi un excedent de trezorerie?
18. Fondul de rulment mai mare decât necesarul de fond de rulment are ca efect:
a) degajarea unei trezorerii nete pozitive;
b) degajarea unei trezorerii nete negative;
c) degajarea unei trezorerii nete nule;
d) degajarea unei trezorerii nete pozitive, negative sau nule?
19. Fondul de rulment mai mic decât necesarul de fond de rulment are ca efect:
20. Fondul de rulment egal cu necesarul de fond de rulment are ca efect:

21. Trezoreria netă foarte mare este un semnal:

a) favorabil, exprimând o trezorerie foarte dinamică;
b) nefavorabil, exprimând o trezorerie leneşă (trândavă);
c) favorabil, exprimând o trezorerie leneşă (trândavă);
d) nefavorabil, exprimând o trezorerie foarte dinamică?
22. Veniturile încasabile presupun:

a) cumularea veniturilor încasate şi a celor calculate;
b) cumularea veniturilor încasate şi a celor de încasat;
c) cumularea veniturilor de încasat şi a celor calculate;
d) cumularea veniturilor încasate, de încasat şi a celor calculate?
23. Cheltuielile plătibile presupun:

a) cumularea cheltuielilor plătite şi a celor calculate;
b) cumularea cheltuielilor plătite şi a celor de plătit;
c) cumularea cheltuielilor de plătit şi a celor calculate;
a. cumularea cheltuielilor plătite, de plătit şi a celor calculate?
24. Fondul de rulment pozitiv, atât la începutul cât şi la sfârşitul anului, variaţia fiind pozitivă
semnifică:
a) echilibru financiar pe termen lung care a existat, mai există şi s-a consolidat;
b) echilibru financiar pe termen lung care nu a existat, există şi s-a consolidat;
c) echilibru financiar pe termen lung care a existat şi nu mai există;
d) echilibru financiar pe termen lung care a existat, există, dar s-a fragilizat?
25. Fondul de rulment pozitiv, atât la începutul cât şi la sfârşitul anului, variaţia fiind negativă
semnifică:
23
d) echilibru financiar pe termen lung care a existat, există , dar s-a fragilizat?
26. Fondul de rulment pozitiv la începutul anului, negativ la sfârşitul anului, variaţia fiind
negativă semnifică:
27. Fondul de rulment negativ la începutul anului, pozitiv la sfârşitul anului, variaţia fiind
pozitivă semnifică:
28. Consecinţa variaţiei pozitive a fondului de rulment şi a variaţiei negative a necesarului

(nevoii) de fond de rulment este:
a) diminuarea trezoreriei nete;
b) creşterea trezoreriei nete;
c) uneori creşterea, alteori scăderea trezoreriei nete;
d) nu este influenţată trezoreria netă?
29. Consecinţa variaţiei negative a fondului de rulment şi a variaţiei pozitive a necesarului

30. Consecinţa variaţiei pozitive a fondului de rulment şi a variaţiei pozitive a necesarului

31. Consecinţa variaţiei negative a fondului de rulment şi a variaţiei negative a necesarului

32. O trezorerie netă pozitivă atât la începutul cât şi la sfârşitul anului, variaţia fiind pozitivă
indică:
a) o creştere a trezoreriei, fiind întotdeauna un semnal favorabil ;
b) o scădere a trezoreriei, fiind întotdeauna un semnal favorabil ;
24
c) o creştere a trezoreriei, putând evidenţia tendinţa trezoreriei de a deveni leneşă
(trândavă);
d) o scădere a trezoreriei, fiind întotdeauna un semnal nefavorabil?
33. O trezorerie netă pozitivă atât la începutul cât şi la sfârşitul anului, variaţia fiind negativă
indică:
a) o creştere a trezoreriei, fiind întotdeauna un semnal favorabil ;
b) o scădere a trezoreriei, fiind întotdeauna un semnal nefavorabil ;
c) o scădere a trezoreriei, putând evidenţia tendinţa trezoreriei de a deveni mai
dinamică;
d) o creştere a trezoreriei, fiind întotdeauna un semnal nefavorabil?
34. Ratele structurale sunt rate de tipul:

a) întreg / parte;
b) parte / parte;
c) parte / întreg;
d) întreg / întreg?
35. Ratele de rotaţie sunt caracteristice:

a) elementelor de resursă;
b) elementelor de utilitate;
c) elementelor din partea inferioară a bilanţului;
d) elementelor din partea superioară a bilanţului?
36. Ratele de rotaţie cuprind:

a) viteza de rotaţie;
b) durata medie de rotaţie;
c) atât viteza de rotaţie, cât şi durata medie de rotaţie;
d) pentru unele elemente doar viteza de rotaţie, pentru altele doar durata medie de
rotaţie?
37. Ratele de finanţare reflectă:

a) gradul în care elementele de activ finanţează elementele de utilitate;
b) gradul în care elementele de activ finanţează elementele de resursă;
c) gradul în care elementele de pasiv finanţează elementele de utilitate;
d) gradul în care elementele de resursă finanţează elementele de pasiv?
38. Lichiditatea unei întreprinderi vizează:

a) capacitatea acesteia de a-şi onora obligaţiile la termen;
b) capacitatea acesteia de a-şi onora datoriile de exploatare;
c) capacitatea acesteia de a-şi onora datoriile pe termen mediu şi lung;
d) capacitatea acesteia de a-şi onora obligaţiile totale?
39. Rata trezoreriei se determină după relaţia:

a) lichidităţi / total pasiv;
b) imobilizări financiare / total activ;
c) lichidităţi / total activ;
d) imobilizări financiare / total pasiv?
40. Raportul: „Capitaluri proprii / Capitaluri permanente” reprezintă:

a) rata autonomiei financiare;
b) rata capitalurilor permanente;
25
c) rata capitalurilor proprii;
d) rata lichidităţii?
41. Rata capitalurilor proprii se determină după relaţia:

a) capitaluri proprii / capitaluri permanente;
b) capitaluri proprii / total pasiv;
c) total pasiv / capitaluri proprii;
d) capitaluri permanente / capitaluri proprii?
42. Rata autonomiei financiare se determină după raportul:

a) capitaluri proprii / total pasiv;
b) capitaluri permanente / capitaluri proprii;
c) capitaluri proprii / capitaluri permanente;
d) capitaluri permanente / total pasiv?
43. Raportul: „Lichidităţi / Total activ” reprezintă:

a) rata imobilizărilor financiare;
b) rata independenţei financiare;
c) rata trezoreriei;
d) rata autonomiei financiare?
44. Durata medie de rotaţie vizează:

a) ponderea elementului în totalul activului sau pasivului;
b) numărul de reînnoiri de pe parcursul unui an;
c) gradul de acoperire a unui element de activ pe baza unui element de pasiv;
d) durata medie, in zile, necesară unei reînnoiri?
45. Viteza de rotaţie vizează:

a) durata medie, în zile, a unei reînnoiri;
b) numărul de reînnoiri de pe parcursul unui an;
c) ponderea elementului în totalul activului sau pasivului;
d) gradul de acoperire a unui element de activ pe baza unui element de pasiv?
46. Numărul de reînnoiri al stocurilor pe parcursul unui an reprezintă:

a) rata stocurilor;
b) durata medie de rotaţie a stocurilor;
c) capacitatea de producţie;
d) viteza de rotaţie a stocurilor?
47. Numărul de zile aferent unei reînnoiri a creanţelor reprezintă:

a) viteza de rotaţie a creanţelor;
b) totalul drepturilor întreprinderii;
c) durata medie de rotaţie a creanţelor;
d) rata creanţelor?
48. Ratele de rotaţie a datoriilor ciclului de exploatare sunt condiţionate în mod direct:
a) doar de vânzări ;
b) de aprovizionări şi datorii de exploatare medii;
c) de vânzări şi datorii de exploatare medii;
d) doar de aprovizionări?
49. Rata de finanţare a activelor imobilizate din capitaluri permanente se determină după relaţia:
26
a) capitaluri permanente / active imobilizate;
b) capitaluri permanente - active imobilizate;
c) active imobilizate / capitaluri permanente;
d) active imobilizate - capitaluri permanente?
50. Rata de finanţare a activelor imobilizate din capitaluri proprii se determină după relaţia:
a) capitaluri proprii - active imobilizate;
b) active imobilizate / capitaluri proprii;
c) active imobilizate - capitaluri proprii;
d) capitaluri proprii / active imobilizate?
51. Rata de finanţare a nevoii de fond de rulment din fondul de rulment se determină după
relaţia:
a) NFR - FR;
b) FR / NFR;
c) NFR / FR;
d) FR - NFR?
52. Raportul „FR / NFR” vizează:

a) rata de finanţare a fondului de rulment din nevoia de fond de rulment;
b) expresia de calcul a trezoreriei nete;
c) rata de finanţare a nevoii de fond de rulment din fondul de rulment;
d) variaţiile fondului de rulment şi nevoii de fond de rulment?
53. Raportul „Capitaluri permanente / Active imobilizate” vizează:

a) rata de finanţare a capitalurilor permanente din active imobilizate;
b) expresia echilibrului financiar pe termen lung al întreprinderii;
c) rata de finanţare a activelor imobilizate din capitalurile permanente;
d) expresia de calcul a fondului de rulment?
54. Lichiditatea imediată vizează:

a) capacitatea întreprinderii de a-şi onora datoriile pe termen scurt pe baza creanţelor;
b) capacitatea întreprinderii de a-şi onora datoriile pe termen scurt pe baza stocurilor,
creanţelor şi lichidităţilor;
c) capacitatea întreprinderii de a-şi onora datoriile pe termen scurt pe baza lichidităţilor;
d) capacitatea întreprinderii de a-şi onora datoriile pe termen scurt pe baza creanţelor şi
lichidităţilor?
55. Lichiditatea curentă vizează:

lichidităţilor?
56. Lichiditatea rapidă vizează:

27
lichidităţilor?
57. Raportul „Active curente / Pasive curente” reflectă relaţia de calcul a:

a) lichidităţii imediate;
b) lichidităţii curente;
c) lichidităţii rapide;
d) toate variantele de mai sus?
58. Raportul „Lichidităţi / Pasive curente” reflectă relaţia de calcul a:

59. Raportul „(Creanţe + Lichidităţi) / Pasive curente” reflectă relaţia de calcul a:

60. Efectul de îndatorare se referă la:

a) posibilitatea întreprinderii de a se finanţa pe bază de surse împrumutate;
b) rentabilitatea utilizării creditului contractat pe post de capital;
c) ambele aspecte menţionate mai sus;
d) nici unul din aspectele menţionate mai sus.
61. Capacitatea de îndatorare se referă la:

a) posibilitatea întreprinderii de a se finanţa pe bază de surse împrumutate;
b) rentabilitatea utilizării creditului contractat pe post de capital;
c) ambele aspecte menţionate mai sus;
d) nici unul din aspectele menţionate mai sus.
62. Se stabileşte o relaţie de tip cauză-efect astfel:

a) capacitate de îndatorare-efect de îndatorare;
b) efect de îndatorare-capacitate de îndatorare;
c) ambele variante de mai sus, nu contează sensul;
d) nu există o relaţie de tip cauză-efect între capacitatea şi efectul de îndatorare.
63. Efectul de îndatorare depinde de:

a) rentabilitatea economică a capitalului;
b) rata dobânzii creditului;
c) ambii indicatori menţionaţi mai sus;
d) nici unul din cei doi indicatori menţionaţi mai sus.
64. Dacă FR este în cuantum de 10.000 lei, iar NFR în cuantum de 8.000 lei, TN este în
cuantum de:
a) 18.000 lei;
b) 2.000 lei;
c) 80.000.000 lei;
d) 0,8.
28
65. Viteza de rotație a stocurilor de 12 rotații pe an implică o durată medie de rotație de:
a) 45 zile;
b) 90 zile;
c) 30 zile;
d) 60 zile.
66. În condițiile în care entitatea deține obiecte de inventar în cuantum de 3.000 lei, iar utilaje la
valoare netă de 6.000 lei, totalul pasivului fiind de 60.000 lei, rata activelor imobilizate este
de:
a) 5%;
b) 15%;
c) 600%;
d) 10%.
67. În sens contabil, performanța definește:

a) cifra de afaceri
b) valoarea adăugată
c) rezultatul net
d) cash-flow-ul?
68. În sens financiar, performanța definește:

a) excedentul brut de exploatare
b) cash-flow-ul
c) rezultatul net
d) marja comercială?
69. O entitate cu un obiect de activitate în domeniul transporturilor, având drept de proprietate

asupra mijloacelor de transport va avea, in general, o capacitate de autofinanțare:
a) superioară rezultatului net
b) inferioară rezultatului net
c) egală cu rezultatul net
d) capacitatea de autofinanțare nu este corelată cu rezultatul net?
70. O entitate cu un obiect de activitate în domeniul producerii și comercializării de aparatură

electrocasnică, în anul în care expiră un număr ridicat de contracte de garanție, va avea, in
general, o capacitate de autofinanțare:
a) superioară rezultatului net
b) inferioară rezultatului net
c) egală cu rezultatul net
d) capacitatea de autofinanțare nu este corelată cu rezultatul net?
71. Dacă o entitate are un activ total de 10.000 lei și datorii totale de 8.000 lei, riscul de
insolvență al acesteia va fi:
a) inexistent
b) iminent
c) moderat
d) nu se poate aprecia?
72. O entitate prezintă următoarele structuri patrimoniale: furnizori-debitori 2.000 lei, clienți-
creditori 1.000 lei. Lichiditatea generală a entității este:
a) 0,5
29
b) 2
c) 3.000
d) 1.000?
73. Se dau două entități: un angrosist și un detailist. Care va face față, în general, mai facil
testului acid?
a) angrosistul
b) detailistul
c) amândoi
d) niciunul?
74. Creșterea lichidității entității este influențată de:

a) substocaj
b) negocierea de intervale de plată la furnizori mai îndepărtate
c) negocierea cu clienții a unor intervale de încasare mai lejere
d) plasarea excesivă a lichidităților?
75. Care din următorii factori nu influențează solvabilitatea unei entități:

a) aport în natură la capitalul social
b) aport în numerar la capitalul social
c) majorarea capitalului social prin încorporarea rezervelor
d) toți factorii de mai sus?
76. Se dau următoarele elemente legate de poziția financiară și performanțele financiare ale unei
entități economice: Profitul net al exercițiului 3.000 lei, Cifra de afaceri 12.000 lei, Activul
total 9.000 lei, Capitalurile proprii 6.000 lei. Rata rentabilității comerciale are valoarea:
a) 25%;
b) 33%;
c) 50%;
d) Nu se poate determina.
total 9.000 lei, Capitalurile proprii 6.000 lei. Rata rentabilității economice are valoarea:
a) 25%;
b) 33%;
c) 50%;
total 9.000 lei, Capitalurile proprii 6.000 lei. Rata rentabilității financiare are valoarea:
a) 25%;
b) 33%;
c) 50%;
79. Se dau următoarele elemente legate de poziția financiară ale unei entități economice:
Imobilizări brute 12.000 lei, Amortizări cumulate 3.000 lei, Stocuri 2.000 lei, Creanțe 1.000
lei, Lichidități 1.000 lei, Capitaluri proprii 7.000 lei, Datorii la termen 3.500 lei, Datorii de
exploatare 2.500 lei. Fondul de rulment va avea valoarea:
a) 500 lei;
30
b) 1.000 lei;
c) 1.500 lei;
exploatare 2.500 lei. Trezoreria netă va avea valoarea:
a) 500 lei;
b) 1.000 lei;
c) 1.500 lei;
exploatare 2.500 lei. Necesarul de fond de rulment va avea valoarea:
a) 500 lei;
b) 1.000 lei;
c) 1.500 lei;
exploatare 2.500 lei. Fondul de rulment propriu va avea valoarea:
a) -2.000 lei;
b) 3.500 lei;
c) 1.500 lei;
exploatare 2.500 lei. Fondul de rulment străin va avea valoarea:
a) -2.000 lei;
b) 3.500 lei;
c) 1.500 lei;
exploatare 2.500 lei. Rata stabilității financiare va avea valoarea:
a) 69,23%;
b) 53,85%;
c) 46,15%;
d) 80,77%.
31
exploatare 2.500 lei. Rata îndatorării globale va avea valoarea:
a) 69,23%;
b) 53,85%;
c) 46,15%;
d) 80,77%.
exploatare 2.500 lei. Rata activelor imobilizate va avea valoarea:
a) 69,23%;
b) 53,85%;
c) 46,15%;
d) 80,77%.
exploatare 2.500 lei. Rata autonomiei financiare globale:
a) 69,23%;
b) 53,85%;
c) 46,15%;
d) 80,77%.
88. Se dau următoarele elemente legate de performanțele unei entități economice: Cifra de
afaceri în perioada 0 10.000 lei, Cifra de afaceri în perioada 1 20.000 lei, Cifra de afaceri în
perioada 2 15.000 lei. Trendul cifrei de afaceri este:
a) crescător;
b) sinusoidal;
c) descrescător;
d) nu se poate preciza.
perioada 2 15.000 lei. Abaterea relativă din anul 2 față de anul 1 este:
a) 100%;
b) 150%;
c) 75%;
d) 200%.
a) 100%;
b) 150%;
c) 75%;
d) 200%.
32
a) 100%;
b) 150%;
c) 75%;
d) 200%.
perioada 2 15.000 lei. Abaterea absolută din anul 2 față de anul 0 este:
a) 0 lei;
b) 10.000 lei;
c) -5.000 lei;
d) 5.000 lei.
a) 0 lei;
b) 10.000 lei;
c) -5.000 lei;
d) 5.000 lei.
a) 0 lei;
b) 10.000 lei;
c) -5.000 lei;
d) 5.000 lei.
95. Se dau următoarele elemente legate de performanțele unei entități economice: Venituri
încasabile 30.000 lei, Venituri calculate 3.000 lei, Cheltuieli plătibile 20.000 lei, Cheltuieli
calculate 5.000 lei. Capacitatea de autofinanțare va fi:
a) 10.000 lei;
b) 5.000 lei;
c) 13.000 lei;
d) 8.000 lei.
încasabile 30.000 lei, Venituri calculate 3.000 lei, Cheltuieli plătibile 20.000 lei, Cheltuieli
calculate 5.000 lei. Rezultatul net va fi:
a) 10.000 lei;
b) 5.000 lei;
c) 13.000 lei;
d) 8.000 lei.
încasate de exploatare 20.000 lei, Venituri de încasat de exploatare 40.000 lei, Venituri
calculate de exploatare 10.000 lei, Cheltuieli plătite de exploatare 10.000 lei, Cheltuieli de
plătit de exploatare 30.000 lei, Cheltuieli calculate de exploatare 5.000 lei. Excedentul de
trezorerie al exploatării va fi:
a) 25.000 lei;
33
b) 10.000 lei;
c) 115.000 lei;
d) 20.000 lei.
plătit de exploatare 30.000 lei, Cheltuieli calculate de exploatare 5.000 lei. Excedentul brut
de exploatare va fi:
a) 25.000 lei;
b) 10.000 lei;
c) 115.000 lei;
d) 20.000 lei.
plătit de exploatare 30.000 lei, Cheltuieli calculate de exploatare 5.000 lei. Rezultatul
exploatării va fi:
a) 25.000 lei;
b) 10.000 lei;
c) 115.000 lei;
d) 20.000 lei.
100. În condițiile unui capital propriu de 10.000 lei, al unui capital împrumutat de 20.000 lei, a
unei rate a rentabilității capitalului propriu de 20% și a unei rate a dobânzii aferente
capitalului împrumutat de 10%, efectul de levier al îndatorării va fi:
a) 5%;
b) 20%;
c) 10%;
d) 7,5%.
101. Analiza pragului de rentabilitate se referă la:

a) analiza rezultatelor întreprinderii pe baza cascadei SIG;
b) analiza rezultatelor pe funcţiunile întreprinderii;
c) analiza rezultatelor pe bază de cheltuieli fixe şi variabile;
d) analiza rezultatelor pe bază de cheltuieli directe şi indirecte?
102. Analiza rezultatelor întreprinderii pe bază de cheltuieli directe şi indirecte se referă la:
a) analiza rezultatelor întreprinderii la o cifră de afaceri nulă;
d) analiza rezultatelor pe bază de cheltuieli direct şi indirect implicate în procesul de
producţie?
103. Analiza funcţională se referă la:

a) analiza rezultatelor întreprinderii la o cifră de afaceri nulă;
104. Analiza pragului de rentabilitate se referă la:
34
a) analiza rezultatelor întreprinderii pe baza cascadei SIG;
105. Reprezintă metode de analiză a rezultatelor întreprinderii:

a) analiza funcţională şi analiza pragului de rentabilitate;
b) analiza funcţională şi analiza ratelor;
c) analiza pragului de rentabilitate şi analiza ratelor;
105. În cadrul cascadei SIG, gradul de sinteză creşte:

a) de sus în jos;
b) de jos în sus;
c) şi de jos în sus şi de sus în jos;
d) nici de jos în sus, nici de sus în jos?
106. În cadrul cascadei SIG, gradul de sinteză scade:

a) de sus în jos;
b) de jos în sus;
d) nici de jos în sus, nici de sus în jos?
107. Care dintre următoarele solduri intermediare de gestiune este cel mai sintetic:
a) excedentul brut de exploatare;
b) rezultatul net;
c) rezultatul curent;
d) rezultatul exploatării?
108. Care dintre următoarele solduri intermediare de gestiune este cel mai puţin sintetic:
b) rezultatul net;
108. Care dintre următoarele solduri intermediare de gestiune este cel mai cuprinzător:
a) valoarea adăugată;
b) excedentul brut de exploatare;
d) rezultatul net?
109.Care dintre următoarele solduri intermediare de gestiune este cel mai puţin cuprinzător:
a) valoarea adăugată;
b) excedentul brut de exploatare;
d) rezultatul net?
110.Capacitatea de autofinanţare:
a) exprimă performanţele activităţii de exploatare a întreprinderii;
b) exprimă performanţele activităţii financiare a întreprinderii;
c) exprimă performanţele activităţii extraordinare a întreprinderii;
d) exprimă performanţele activităţii globale a întreprinderii?
35
111. Care dintre următoarele solduri intermediare de gestiune este cel mai puţin sintetic:
b) rezultatul net;
112. Criteriul după care sunt ordonate activele în Bilanţ este:

a) exigibilitatea;
b) finanţarea;
c) autonomia;
d) lichiditatea?
113. Criteriul după care sunt ordonate pasivele în Bilanţ este:

a) exigibilitatea;
b) finanţarea;
c) autonomia;
d) lichiditatea?
114. Lichiditatea presupune:

a) capacitatea mai mare sau mai mică a unui pasiv de a se transforma în bani;
b) scadenţa mai apropiată sau mai îndepărtată de rambursare a unui activ;
c) capacitatea mai mare sau mai mică a unui activ de a se transforma în bani;
d) scadenţa mai apropiată sau mai îndepărtată de rambursare a unui pasiv?
115. Exigibilitatea presupune:

a) capacitatea mai mare sau mai mică a unui pasiv de a se transforma în bani;
b) scadenţa mai apropiată sau mai îndepărtată de rambursare a unui activ;
c) capacitatea mai mare sau mai mică a unui activ de a se transforma în bani;
d) scadenţa mai apropiată sau mai îndepărtată de rambursare a unui pasiv?
116. În Bilanţ, lichiditatea creşte:

a) de jos în sus;
b) de sus în jos;
d) nu se poate preciza?
117. În Bilanţ, lichiditatea scade:

a) de jos în sus;
b) de sus în jos;
118. În Bilanţ, exigibilitatea scade:

a) de jos în sus;
b) de sus în jos;
119. În Bilanţ, exigibilitatea creşte:

a) de jos în sus;
b) de sus în jos;
36
120. Care dintre următoarele structuri de activ au lichiditatea cea mai redusă:
a) creanţele faţă de clienţi;
b) numerarul din casierie;
c) amenajările de terenuri;
d) obiectele de inventar?
121. Care dintre următoarele structuri de activ au lichiditatea cea mai ridicată:
a) cheltuielile de dezvoltare;
b) produsele finite;
c) debitorii diverşi;
d) disponibilul din contul bancar?
122. Care dintre următoarele structuri de pasiv au exigibilitatea cea mai redusă:
a) datoriile faţă de bugete;
b) clienţii creditori;
c) datoriile pe termen lung;
d) capitalul social?
123. Care dintre următoarele structuri de pasiv au exigibilitatea cea mai ridicată:
a) rezervele;
b) rezultatul reportat;
c) datoriile faţă de furnizori;
d) datoriile pe termen lung?
124. Includerea creanţelor care vor fi recuperate într-o perioadă mai mare de 1 an la imobilizări
financiare, în cadrul retratării bilanţului contabil, este:
a) o reevaluare;
b) o reclasificare în funcţie de perioadă în cadrul pasivului;
c) o reclasificare în funcţie de perioadă în cadrul activului;
d) o eliminare de non-valori?
125. La retratarea bilanţului contabil, avansurile spre decontare ce vor fi decontate imediat:
a) rămân la disponibilităţi;
b) trec la creanţe;
c) trec la capitaluri proprii;
d) trec la creanţe imobilizate?
126. La retratarea bilanţului contabil, avansurile spre decontare ce vor fi decontate într-o
perioadă mai mare de 1 an:
a) rămân la disponibilităţi;
b) trec la creanţe;
c) trec la capitaluri proprii;
d) trec la imobilizări financiare?
127. Eliminarea stocurilor care există doar scriptic, neavând existenţă faptică reprezintă, în
cadrul retratării bilanţului contabil:
a) o reevaluare;
37
128. Eliminarea cheltuielilor de constituire din activ, ca o eliminare de non-valori, presupune:

a) diminuarea capitalului propriu cu respectiva valoare;
b) diminuarea creanţelor cu respectiva valoare;
c) diminuarea datoriilor cu respectiva valoare;
d) diminuarea stocurilor cu respectiva valoare?
129. Creşterea capitalurilor proprii din pasiv cu valoarea datoriilor fiscale latente reprezintă, în
a) o reevaluare;
130. Situaţia netă a unei întreprinderi se determină ca:

a) sumă între total activ şi datorii;
b) diferenţă între total pasiv şi capitaluri proprii;
c) sumă între total pasiv şi capitaluri proprii;
d) diferenţă între total activ şi datorii?
131. Creşterea capitalurilor proprii din pasiv cu valoarea datoriilor fiscale latente reprezintă, în
a) o reevaluare;
132. Situaţia netă a unei întreprinderi se determină ca:

a) sumă între total activ şi datorii;
b) diferenţă între total pasiv şi capitaluri proprii;
c) sumă între total pasiv şi capitaluri proprii;
d) diferenţă între total activ şi datorii?
133. În vederea determinării indicatorilor de echilibru financiar, se utilizează:

a) bilanţul în optica juridică;
b) bilanţul în optica financiară;
c) bilanţul în optica economică;
d) contul de rezultate?
134. Fac parte din alocările stabile:

a) creanţele;
b) capitalurile proprii;
c) clădirile;
d) datoriile la termen?
135. Nu fac parte din alocările durabile:

a) debitorii diverşi;
b) brevetele;
c) maşinile;
d) creanţele recuperabile într-o perioadă mai mare de 1 an?
38
136. Imobilizările corporale sunt:
a) resurse durabile;
b) alocări temporare;
c) resurse ciclice;
d) alocări stabile?
137. Fac parte din alocările ciclice:

a) imobilizările;
b) stocurile;
c) capitalurile proprii;
d) datoriile ciclului de exploatare?
138. Nu fac parte din alocările temporare:

a) mărfurile;
b) creanţele recuperabile într-o perioadă de 60 de zile;
c) creanţele recuperabile într-o perioadă de 2 ani;
d) materiile prime?
139. Stocurile sunt:

c) resurse ciclice;
140. Fac parte din resursele durabile:

a) datoriile la termen;
b) furnizorii plătiţi în 30 de zile;
c) impozitul pe profit;
d) contribuţia de asigurări sociale?
141. Nu fac parte din resursele stabile:

a) capitalul social;
b) rezervele legale;
c) creditele bancare pe 5 ani;
d) furnizorii plătiţi în 60 de zile?
142. Datoriile la termen sunt:

c) resurse ciclice;
143. Fac parte din resursele temporare:

a) capitalul propriu;
b) rezervele statutare;
c) datoriile faţă de salariaţi;
d) datoriile la termen?
144. Nu fac parte din resursele ciclice:

a) datoriile la termen;
b) datoriile faţă de creditorii diverşi, ce vor fi plătite în 2 luni;
c) datoriile faţă de furnizori, ce vor fi achitate în 90 de zile;
39
d) datoriile faţă de salariaţi?
145. Datoriile faţă de salariaţi sunt:

c) resurse ciclice;
146. Sunt cheltuieli fixe:

a) cheltuielile cu energia electrică;
b) cheltuielile cu apa;
c) cheltuielile cu materiile prime;
d) cheltuielile cu amortizarea liniară?
147. Modificarea valorică dintre perioada curentă și perioada anterioară este dată de:
a) abaterea absolută cu bază fixă;
b) abaterea absolută cu baza în lanț;
c) abaterea relativă cu bază fixă;
d) abaterea relativă cu bază în lanț?
148. Necesarului de fond de rulment se apreciază în funcţie de:

a) activitatea firmei: aferentă exploatării şi în afara exploatării;
b) modul de formare: stabil şi temporar;
c) alocarea activelor: imobilizat şi circulant;
d) apartenenţa surselor de finanţare: proprii şi împrumutate?
149. Riscul de exploatare arată:

a) incapacitatea întreprinderii de a se adapta la timp cu cele mai mici costuri la
variaţiile mediului;
b) capacitatea firmei de a-şi menţine echilibrul financiar;
c) punctul în care veniturile financiare acoperă integral cheltuielile financiare;
d) variabilitatea indicatorilor de rezultate ca urmare a modificării structurii financiare a
întreprinderii?
150. În care dintre următoarele situaţii se poate afirma că probabilitatea de apariţie a riscului de
faliment este mare:
a) creşterea deficitului de trezorerie;
b) creşterea indicelui de siguranţă;
c) creşterea marjei de siguranţă;
d) creșterea rentabilității economice?
151. Modificarea procentuală dintre perioada curentă și perioada anterioară este dată de:
a) abaterea absolută cu bază fixă;
b) abaterea absolută cu baza în lanț;
c) abaterea relativă cu bază fixă;
d) abaterea relativă cu bază în lanț?
152. Exprimă gradul în care activul total generează profit net:

a) ROE;
b) ROA;
c) ROS;
d) nici o variantă?
40
153. Exprimă gradul în care capitalul propriu generează profit net:
a) ROE;
b) ROA;
c) ROS;
154. Exprimă gradul în care cifra de afaceri generează profit net:

a) ROE;
b) ROA;
c) ROS;
155. Ce se înţelege prin analiza utilizării extensive a mijloacelor fixe:

a) analiza modului în care este utilizat timpul de lucru al utilajelor aflate la dispoziţia
întreprinderii;
b) analiza randamentului mijloacelor fixe din interiorul întreprinderii;
c) gradul de uzură al utilajelor;
d) analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe în vederea realizării producţiei
programate?
156. Analiza financiară constă:

e) într-un ansamblu de instrumente şi metode care permit aprecierea situaţiei financiare
şi a performanţelor unei întreprinderi;
f) într-un ansamblu de decizii luate de către managerii unei întreprinderi pe baza
indicatorilor financiari calculaţi;
g) determinarea stării de solvabilitate a unei întreprinderi la un moment dat;
h) într-un ansamblu de instrumente şi metode care permit aprecierea situaţiei
economice a unei întreprinderi.
157. Scopul analizei financiare este:

a) de a identifica punctele tari şi punctele slabe ale unei întreprinderi;
e) de stabilire a unui diagnostic asupra situaţiei financiare a unei întreprinderi când sunt
identificate punctele tari şi punctele slabe ale gestiunii financiare;
f) oferirea de informaţii financiare utilizatorilor externi;
g) de a furniza date despre lichiditatea întreprinderii.
158. Fondul de rulment (FR) se poate calcula pe baza următoarelor relaţii de calcul:
b) diferenţa între activele circulante şi datoriile pe termen scurt;
c) diferenţa între activele circulante şi creditele bacare pe termen scurt;
d) diferenţa între capitalul propriu şi activele imobilizate nete;
e) diferenţa între activele circulante şi datoriile pe termen lung.
159. Care dintre următoarele elemente influenţează creşterea fondului de rulment:

e) distribuirea rezervelor;
f) reducerea sau anularea provizioanelor;
g) vânzările de active fixe;
h) restituirea împrumuturilor pe termen lung.
160. Dacă fondul de rulment este pozitiv înseamnă că:

e) solvabilitatea întreprinderii este negarantată;
f) se respectă regulile de principiu ale finanţării;
41
g) întreprinderea dispune de o marjă de siguranţă care o poate proteja parţial sau
integral, de efectele perturbării ciclului de exploatare;
h) o parte din datoriile pe termen scurt au fost folosite pentru obţinerea de imobilizări
fixe.

e) marja de securitate în privinţa finanţării activelor circulante;
f) mărimea activelor ciclice ce trebuie finanţate din surse stabile;
g) partea din capitalurile proprii care depăşesc valoarea imobilizărilor nete şi care sunt
destinate finanţării activelor circulante;
h) partea din datoriile pe termen mediu şi lung care depăşesc valoarea imobilizărilor
nete şi care sunt destinate finanţării activelor circulante.
162. Necesarul de fond de rulment pozitiv semnifică:

e) o situaţie favorabilă dacă este determinată de existenţa unor stocuri cu mişcare lentă;
f) existenţa unui surplus de surse ciclice în raport cu activele ciclice;
g) existenţa unui surplus de nevoi ciclice în raport cu sursele ciclice posibil de
mobilizat;
h) o situaţie normală dacă este determinată de reducerea duratei ciclului de fabricaţie
datorită scăderii complexităţii produselor realizate.
163. Evoluţia necesarului de fond de rulment nu este influenţată de acţiunea următorilor

factori:
e) cifra de afaceri;
f) durata ciclului de exploatare;
g) modul de gestionare a stocurilor;
h) acumularea sau distribuirea rezervelor.
164. Care dintre formulele de mai jos reflectă relaţia de calcul al trezoreriei nete:
e) NFR – FR;
f) FR – NFR;
g) FR – Datorii;
h) NFR – Datorii pe termen scurt.
165. Dacă trezoreria netă este pozitivă înseamnă că:

e) FR < NFR;
f) nu se realizează echilibru finaciar;
g) există posibilitatea efectuarii de plasamente şi a deţinerii de disponibilităţi băneşti;
h) trebuie ca întreprinderea să contracteze credite pe termen scurt.
166. Dacă rata de finanţare a NFR din FR este supraunitară atunci:

e) NFR este finanţat parţial pe baza FR;
f) NFR este finanţat integral pe baza FR;
g) se creează trezorerie negativă;
h) NFR este finanţat integral pe baza datoriilor pe termen scurt.
167. În funcţie de sursele de provenienţă a capitalurilor, fondul de rulment poate fi:

e) fond de rulment din eploatare şi din afara exploatării;
f) fond de rulment pe termen scurt, mediu şi lung;
g) fond de rulment stabil şi temporar;
h) fond de rulment propriu şi fond de rulment străin.
42
168. Dacă rata de finanţare a activelor imobilizate din surse permanente este supraunitară,
înseamnă că:
e) activele stabile sunt finanţate parţial din surse permanente, degajându-se un deficit de
resurse permanente care constituie necesarul de fond de rulment;
f) activele stabile sunt finanţate parţial din surse curente, degajându-se un surplus de
nevoi permanente care se constituie în necesarul de fond de rulment;
g) activele stabile sunt finanţate integral din surse permanente, degajându-se un surplus
de nevoi permanente care se constituie în fondul de rulment;
h) activele stabile sunt finanţate integral din surse permanente, degajându-se un surplus
de resurse permanente care constituie fondul de rulment.

e) surplusul de active ciclice peste valoarea fondului de rulment;
f) surplusul de active ciclice care trebuie acoperite prin credite de trezorerie;
g) surplusul de capitaluri proprii peste valoarea imobilizărilor ce poate fi alocat nevoilor
ciclice;
h) surplusul de nevoi ciclice rămase după acoperirea activelor ciclice din resurse ciclice
şi care trebuie să fie finanţate din fondul de rulment.
170. Trezoreria netă reprezintă:

e) creditele pe termen scurt;
f) disponibilităţile băneşti aflate la dispoziţia întreprinderii;
g) surplusul de capitaluri permanente peste valoarea netă a imobilizărilor corporale care
poate fi alocat finanţării nevoilor ciclice;
h) surplusul de lichidităţi rezultate după acoperirea nevoilor permanente şi curente din
resursele permanente şi curente.
171. Dacă rata de finanţare a NFR pe seama FR este subunitară, înseamnă că:
e) NFR este parţial acoperit din FR, degajându-se un deficit de resurse financiare,
concretizate într-o trezorerie negativă, care trebuie acoperită din credite de trezorerie;
f) NFR este parţial acoperit din FR şi parţial din active de trezorerie;
g) NFR este integral acoperit din FR, degajându-se un surplus de resurse financiare
concretizate într-o trezorerie pozitivă;
h) NFR este integral acoperit din credite de credite bancare.
172.Existenţa unei trezorerii pozitive mai mari la sfârşitul perioadei decât la începutul
perioadei semnifică:
e) degajarea unui flux de trezorerie pozitiv pe întreaga perioadă;
f) FR este inferior NFR pe întreaga perioadă;
g) posibilitatea apelării la credite bancare;
h) nerealizarea echilibrului financiar.
173. Care este semnificaţia ratei de rentabilitate economică:

e) măsoară gradul de valorificare al capitalului propriu;
f) exprimă lei profit brut din exploatare obţinuţi la 100 lei capitaluri proprii;
g) exprimă lei profit brut din exploatare obţinuţi la un leu capitaluri investite;
h) măsoară capacitatea întreprinderii de a degaja profit brut prin capitalul social.
174. Rata rentabilităţii economice este influenţată de:

e) viteza de rotaţie a activului total;
f) situaţia îndatorării firmei;
43
g) modalităţile de calcul a amortizărilor şi provizioanelor;
h) politica fiscală a statului.
175. Între condiţiile ce trebuie îndeplinite de rata rentabilităţii economice sunt:

e) rata de rentabilitate trebuie să fie inferioară ratei dobânzii la capitalurile
împrumutate;
f) nivelul ratei trebuie să depăşească nivelul ratei minime a dobânzii şi să acopere
riscul economic şi financiar asumat de investitori;
g) să fie cât mai mică;
h) mărimea ratei de rentabilitate trebuie să asigure reînnoirea şi creşterea activelor
într-un termen cât mai lung posibil.
176. Care dintre următorii factori contribuie la creşterea ratei rentabilităţii economice:
e) reducerea presiunii fiscale;
f) reducerea vitezei de rotaţie a activelor;
g) sporirea ratei rentabilităţii comerciale;
h) scăderea cifrei de afaceri.
177. Care dintre corelaţiile enumerate permite creşterea ratei de rentabilitate economică:
e) viteza de rotaţie a acticelor circulante să fie în dinamică în scădere;
f) profitul brut să devanseze în dinamică creşterea cifrei de afaceri;
g) abaterea activelor fixe să devanseze în dinamică abaterea cifrei de afaceri;
h) modificarea cifrei de afaceri să fie devansată de abaterea activelor imobilizate.
178. Care din corelaţiile enumerate permite creşterea ratei de rentabilitate economică:
e) creşterea profitului brut să fie devansată de creşterea valorii adăugate;
f) ritmul de creştere a activelor fixe să fie devansat de modificarea capitalului
investit;
g) reducerea valorii adăugate obţinută la unitatea valorică de active fixe;
h) ritmul de creştere a rezultatului exploatării să devanseze ritmul de creştere a
activului total.
179.Semnificaţia ratei de rentabilitate financiară este:

e) măsoară randamentul capitalurilor investite;
f) măsoară randamentul capitalului propriu;
g) exprimă lei profit brut investiţi la 100 lei capitaluri investite;
h) măsoară randamentul capitalului propriu, respectiv al plasamentului financiar al
capitalului acţionarilor în cumpărarea acţiunilor întreprinderii.
e) modificarea cifrei de afaceri trebuie să fie devansată de modificarea capitalurilor
proprii;
f) modificarea cifrei de afaceri într-un ritm superior modificării profitului net;
g) modificarea cifrei de afaceri trenuie să devanseze modificarea capitalurilor
investite;
h) modificarea profitului net într-un ritm superior modificării cifrei de afaceri.
e) modificarea profitului net într-un ritm superior modificării cifrei de afaceri;
f) modificarea pasivelor totale să fie devansată de modificarea capitalurilor proprii;
g) modificarea activului total într-un ritm superior faţă de modificarea cifrei de
afaceri;
44
h) modificarea cifrei de afaceri într-un ritm inferior faţă de modificarea activului
total.
182.Care dintre factorii de mai jos poate contribui la creşterea ratei de rentabilitate financiară:
e) creşterea ponderii profitului net în excedentul brut din exploatare;
f) modificarea activului total într-o proporţie mai mare decât cifra de afaceri;
g) scăderea vitezei de rotaţie a activului total prin cifra de afaceri, exprimată prin
numărul de rotaţii;
h) scăderea ponderii excedentului brut din exploatare în cifra de afaceri.
183. Rata rentabilităţii financiare este cu atât mai mare cu cât:

e) rata rentabilităţii economice este mai mică decât rata medie a dobânzii;
f) rata rentabilităţii economice este inferioară ratei medii a dobânzii şi gradul de
îndatorare este mai redus;
g) rata rentabilităţii economice este superioară ratei medii a dobânzii şi gradul de
îndatorare este mai redus;
h) rata rentabilităţii economice este superioară ratei medii a dobânzii şi gradul de
îndatorare este mai mare fără a depăşi limita unei îndatorări admisibile.
184. Rentabilitatea economică reprezintă:

e) profitul din exploatare ce revine la un leu cifră de afaceri;
f) capacitatea capitalurilor investite de a genera profit, gradul de valorificare a
acestora indiferent de modul de finanţare;
g) remunerarea capitalurilor permanente, gradul de valorificare al acestora indiferent
de modul de finanţare;
h) remunerarea capitalurilor permanente, gradul de valorificare al acestora sensibil
de modul de finanţare.
185. Pentru ca nivelul să poată fi considerat bun, rentabilitatea economică trebuie:

e) să fie superioară ratei rentabilităţii financiare;
f) să fie mai mică de 10 %;
g) să fie inferioară ratei rentabilităţii comerciale;
h) să fie superioară ratei inflaţiei, costului capitalurilor împrumutate şi să asigure
menţinerea substanţei activelor.
186. Rentabilitatea financiară reprezintă:

e) capacitatea capitalurilor proprii, de a adegaja profit net;
f) profitul net ce revine la un leu cifră de afaceri;
g) remunerarea capitalurilor permanente, gradul de valorificare a acestora indiferent
de modul de finanţare;
h) remunerarea capitalurilor permanente, gradul de valorificare a acestora sensibil de
modul de finanţare.
187. Costurile la 1000 lei CA (cifră de afaceri) sunt influenţate direct în modelul practic de:
e) volumul fizic de producţie;
f) volumul fizic şi preţ;
g) volumul fizic, cost şi preţ;
h) structura CA, preţ de vânzare, cost unitar.
45
188. Cheltuielile materiale totale sunt întotdeauna:
e) numai fixe;
f) numai variabile;
g) variabile şi fixe;
h) dependente de numărul de salariaţi.
189. Cheltuielile totale cu amortizarea depind:

e) de volumul de producţie fabricat;
f) de evoluţia costurilor totale;
g) de costurile fixe la 1000 lei cifră de afaceri;
h) de valoarea medie a mijloacelor fixe şi de cota medie de amortizare.
190. Indicele productivităţii muncii se calculează:

a) ca diferenţa, în mărimi absolute, dintre nivelul productivităţii în perioada curentă şi
nivelul productivităţii în perioada de bază;
b) ca raport între valoarea producţiei şi numărul de salariaţi;
c) ca raport între nivelul productivităţii în perioada curentă şi nivelul productivităţii în
perioada de bază;
d) ca produs între nivelul productivităţii în perioada curentă şi nivelul productivităţii în
perioada de bază.
191. După modul de urmărire a fenomenelor în timp, analiza economico-financiară este:

e) analiză cantitativă şi analiză calitativă;
f) analiză internă şi analiză externă;
g) analiză statică şi analiză dinamică;
h) analiză microeconomică şi analiză macroeconomică.
192.Metoda substituţiilor în lanţ se foloseşte:

e) în analiza economică, deoarece reflectă contribuţia fiecărui factor la modificarea
indicatorilor economici;
f) în situaţia în care evoluţia fenomenului analizat este pozitivă;
g) în cazul unui raport între două mărimi diferite care caracterizează anumite aspecte
ale activităţii şi rezultatelor unei întreprinderi;
h) în cazul legăturilor de tip determinist în care dependenţa factorilor se
materializează în relaţii matematice de produs sau raport.
193. Riscul de exploatare poate fi apreciat cu:

a) coeficientul de elasticitate;
d) a şi b.
194. Aprecierea riscului financiar se poate face pe baza următorilor indicatori:

a) efectul de levier al îndatorării;
d) b şi c.
195. Care dintre indicatorii enumeraţi nu permit analizarea capacităţii de plată a întreprinderii:
a) lichiditatea;
b) solvabilitatea;
c) capacitatea de plată;
46
d) coeficientul de elasticitate.
196. Potrivit căror criterii de bază se apreciază gradul de asigurare a unei întreprinderi cu resurse
materiale:
a) din punct de vedere cantitativ, calitativ, structural şi temporal;
b) din punctul de vedere al ritmului de aprovizionare ;
c) din punctul de vedere al fiabilităţii şi eficienţei lor;
d) din punctul de vedere al compoziţiei produselor.
197. Efectele sporirii vitezei de rotaţie a stocurilor sunt:

a) eliberări de resurse materiale şi financiare şi sporirea masei profitului;
b) imobilizări de resurse materiale şi financiare şi diminuarea masei profitului;
c) eliberări de resurse materiale şi financiare şi diminuarea masei profitului;
d) imobilizări de resurse materiale şi financiare şi sporirea masei profitului.
198. Numărul de rotaţii a activului total prin cifra de afaceri reflectă:

a) randamentul utilizării patrimoniului şi nivelul de organizare;
b) durata utilizării patrimoniului;
c) nivelul de organizare;
d) aparteneţa la un sector de activitate.
199. Riscul financiar poate fi definit ca:

a) variabilitatea indicatorilor de rezultate ca urmare a modificării structurii financiare
a întreprinderii;
b) punctul în care veniturile din exploatare acoperă integral cheltuielile din
exploatare;
c) punctul în care cifra de afaceri acoperă cheltuielile de exploatare, iar rezultatul
exploatării este nul;
d) punctul în care veniturile financiare acoperă integral cheltuielile financiare.
200. Atingerea şi menţinerea echilibrului financiar pe termen lung se judecă după următoarele
ecuaţii:
a) active imobilizate = capital permanent;
b) total activ = total pasiv;
c) mijloace ciclice = resurse ciclice;
d) venituri = cheltuieli.
47

Grile Analiza

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Grile Analiza

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SETUL 1 DE GRILE 2023

1. Analiza financiară constă:

2. Scopul analizei financiare este:

3. Fondul de rulment ( FR ) se poate calcula pe baza următoarelor relaţii de calcul:

4. Care dintre următoarele elemente influenţează creşterea fondului de rulment:

5. Dacă fondul de rulment este pozitiv înseamnă că:

6. Necesarul de fond de rulment reprezintă:

7. Necesarul de fond de rulment pozitiv semnifică:

8. Evoluţia necesarului de fond de rulment nu este influenţată de acţiunea următorilor factori:

10. Dacă trezoreria netă este pozitivă înseamnă că:

11. Dacă rata de finanţare a NFR din FR este supraunitară atunci:

12. În funcţie de sursele de provenienţă a capitalurilor, fondul de rulment poate fi:

14. Necesarul de fond de rulment reprezintă:

15. Formele necesarului de fond de rulment se apreciază în funcţie de:

16. Trezoreria netă reprezintă:

19. Care este semnificaţia ratei de rentabilitate economică:

20. Rata rentabilităţii economice este influenţată de:

21. Între condiţiile ce trebuie îndeplinite de rata rentabilităţii economice sunt:

25. Semnificaţia ratei de rentabilitate financiară este:

29. Rata rentabilităţii financiare este cu atât mai mare cu cât:

30. Rentabilitatea economică reprezintă:

31. Pentru ca nivelul să poată fi considerat bun, rentabilitatea economică trebuie:

32. Rentabilitatea financiară reprezintă:

36. Cheltuielile materiale totale sunt întotdeauna:

37. Cheltuielile totale cu amortizarea depind:

38. Indicele productivităţii muncii se calculează:

52. După modul de urmărire a fenomenelor în timp, analiza economico-financiară este:

53. Metoda substituţiilor în lanţ se foloseşte:

54. Riscul financiar poate fi definit ca:

55. Riscul de exploatare poate fi apreciat cu:

56. Aprecierea riscului financiar se poate face pe baza următorilor indicatori:

58. Care este formula de calcul a excedentului brut din exploatare:

59. Prin ce se deosebeşte autofinanţarea de capacitatea de finanţare ?

61. Cheltuielile de exploatare cuprind:

62. Abaterea relativă exprimată în mărimi absolute a numărului de personal se determină:

64. Analiza structurii personalului se apreciază cu:

65. Numărul de personal este determinat de:

66. Pentru calculul productivităţii muncii, la calcule nu se include:

67. Care este semnificaţia riscului de exploatare:

69. Efectele sporirii vitezei de rotaţie a stocurilor sunt:

70. Numărul de rotaţii a activului total prin cifra de afaceri reflectă:

1.a 11.b 21.b 31.d 41.c 51.a 61.a 71.a

2.b 12.d 22.c 32.a 42.d 52.c 62.b 72.a

4.c 14.d 24.d 34.d 44.d 54.a 64.a 74.a

6.b 16.d 26.d 36.c 46.a 56.a 66.c

8.d 18.a 28.a 38.c 48.c 58.b 68.a

10.c 20.a 30.b 40.b 50.d 60.b 70.a

Ce se înţelege prin analiza utilizării extensive a mijloacelor fixe:

Numărul de rotaţii a activului total prin cifra de afaceri reflectă:

Indicele imobilizărilor corporale supraunitar (IIC>1) indică:

Creşterea nivelului capitalului propriu se poate realiza prin:

Scăderea în dinamică a ratei stabilităţii financiare poate avea şi cauză

Creşterea în dinamică a activului total se poate realiza prin:

Dacă rata activelor circulante scade de la o perioadă de gestiune la alta, atunci:

Accelerarea vitezei de rotaţie a elementelor patrimoniale înseamnă:

Capacitatea de îndatorare se referă la:

Se stabileşte o relaţie de tip cauză-efect astfel:

Efectul de îndatorare depinde de:

Viteza de rotație a stocurilor de 12 rotații pe an implică o durată medie de rotație de:

În sens contabil, performanța definește:

În sens financiar, performanța definește:

Creșterea lichidității entității este influențată de:

Care din următorii factori nu influențează solvabilitatea unei entități: