Sunteți pe pagina 1din 27

Cap. 3.

DIAGNOSTICUL
ECHILIBRULUI FINANCIAR
• Ratele de lichiditate şi solvabilitate;
• Analiza corelaţiei dintre încasări şi
plăţi şi dintre creanţele şi obligaţiile
întreprinderii;
• Analiza corelaţiei dintre fondul de
rulment, necesarul de fond de
rulment şi trezoreria netă .
RATELE DE LICHIDITATE ŞI
SOLVABILITATE
1) Lichiditatea curentă (Lc)

Active curente
Lc  100
Pasive curente

2) Lichiditatea imediată sau testul acid (Li)

Active curente - Stocuri


Li  100
Pasive curente
3) Solvabilitatea generală (Sg)
Active totale
Sg  100  200%
Datorii totale
4) Solvabilitatea patrimonială (Sp)
Capital propriu
Sp  100  30  40%
Active totale
5) Capacitatea de plată (Cp)
Cp = Db - Ob
6) Coeficientul capacităţii de plată (Cp%)
Db
Cp%   100
Ob
CORELATIA DINTRE INCASARI
SI PLATI
BUGETUL DE TREZORERIE

Pentru realizarea acestuia trebuie parcurse


următoarele etape:
1. - prognozarea intrărilor de disponibilităţi
(încasărilor) pentru perioada următoare. Aceasta se
bazează pe prognoza vânzărilor, nivelul creditului
comercial acordat clienţilor, alte încasări provenind
din vânzarea de active, majorări ale capitalului
social, contractarea de împrumuturi;
2. - prognozarea ieşirilor de numerar (plăţilor) în funcţie
de: aprovizionările făcute în perioada următoare,
creditul comercial primit de la furnizori, plăţile de
salarii, impozite şi taxe, achiziţii de imobilizări,
rambursări de credite, inclusiv dobânzi aferente pentru
perioada următoare etc.
3. - determinarea pentru fiecare subperioadă a
surplusului / deficitului de disponibilităţi;
4. - plasarea surplusului sau atragerea de noi resurse
pentru acoperirea deficitului.
ţiunea
Opera Periada
1 2 … n
ăţi la de
Sold începutul
disponibilit
perioadei
ĂRI PREVIZIONATE:
INCAS
- ări;
din vânz
- valorificare de active;
- major
ări de capital social;
- contractarea de împrumuturi etc.
ĂŢI PREVIZIONATE:
PL
- aprovizion
ări cu materiale;
- şi
salarii,
taxe;impozite
- achizi
ţii de imobilizări;
- ramburs
ări de credite;
- pl
ăţi de dividende etc.
FLUX NET DE TREZORERIE (Î – P)
Sold
ăţi la de
sfârşitul
disponibilit
perioadei
Costuri

Cost total
Cost de
oportunitate

Cost de ajustare

Nivel optim Disponibilităţi

Evoluţia costului total în raport cu nivelul


disponibilităţilor
Modele de determinare a nivelului
optim al disponibilităţilor

• Modelul BAT (Baumol - Allais - Tobin), ce


consideră ca ipoteze: cunoaşterea cu
certitudine a fluxurilor nete de trezorerie
şi evoluţia constantă a acestora;
• Modelul Miller - Orr, ce are ca ipoteză
variaţia aleatorie a fluxurilor de încasări şi
plăţi.
ANALIZA CORELATIEI DINTRE
CREANTE SI OBLIGATII

Di 
 Sd  365
 Rd sau CA
Df 
 Sc  365
 Rc sau CA
Interpretarea rezultatelor

 Sd   Sc =>  Sd  Di =  Sc  Df
Di = Df

 Sd   Sc =>  Sd  Di >  Sc  Df
Di > Df
3.3. ANALIZA CORELATIEI
DINTRE FR, NFR SI T
3.3.1. ANALIZA FONDULUI DE RULMENT

A) Calculul FR pe baza bilanţului financiar

a) Pe baza elementelor cu caracter permanent


FR = Capital permanent - Active imobilizate = Kper – AI
Kper > AI => FR > 0, când se apreciază că echilibrul financiar pe
termen lung este asigurat, existând un surplus de resurse ce va fi
utilizat pentru finanţarea activelor pe termen scurt;
Kper < AI => FR < 0, când avem o situaţie de dezechilibru
financiar ce trebuie analizată în funcţie de specificul activităţii
desfăşurate.
b) Pe baza elementelor pe termen scurt
FR = Activele circulante - Datoriile pe termen scurt = AC – Dts

B) Calculul FR pe baza bilanţului funcţional:

FR = Resurse stabile - Nevoi stabile = Rs - Ns

Fondul de rulment propriu (FRp) reprezintă excedentul


capitalurilor proprii faţă de activele imobilizate.

FRp = Kpr - AI

FRp = FR - Dtml
Fondul de rulment străin (FRs) se determină ca diferenţă între
fondul de rulment total şi fondul de rulment propriu

FRs = FR - Frp = Dtml.


RATELE FONDULUI DE RULMENT
1) Finanţarea imobilizărilor (FI)

Kper
FI  100
AI
2) Finantarea imobilizărilor prin capital propriu (FIKpr)
Kpr
FI Kpr  100
AI
3) Acoperirea capitalurilor investite (AKI)

Kper
AKI  100
Ai  NFR
4) Ponderea FR în capitalul permanent (GKper)

FR
GKper  100
Kper
5) Rata de finanţare a activelor circulante (RAC) 

FR
R AC   100
AC
6) Rata de finanţare a stocurilor (RSt) 

FR
R St   100
St
7) Rata de acoperire a necesarului de fond de rulment total (RNFR)

FR
RNFR   100
NFR

8) Rata de finantare a cifrei de afaceri (RCA)

FR
RCA   365
CA
Pentru determinarea nivelului fondului de rulment, în
practica financiară întâlnim trei opţiuni strategice:
a) Strategie defensivă (prudenţială) prin care se urmăreşte
constituirea unui fond de rulment care să acopere orice
oscilaţii ale necesarului de finanţare din cursul perioadei.

Trezorerie
pozitivă
FR

NFR

Strategie defensivă a FR
b) Strategie ofensivă constă în asigurarea unui fond de rulment
inferior oscilaţiilor necesarului de fond de rulment din cursul
exerciţiului financiar.

Trezorerie negativă

NFR

FR

Strategie ofensivă a FR
c) Strategie optimală presupune constituirea unui fond de
rulment care să acopere nevoile medii de finanţare ale
întreprinderii.

Trezorerie negativă

Trezorerie pozitivă
FR

NFR

Strategie optimală a FR
3.3.2. ANALIZA NECESARULUI
DE FOND DE RULMENT
Necesarul de fond de rulment poate fi definit ca reprezentând
acele capitaluri pe care întreprinderea trebuie să le deţină
pentru finanţarea stocurilor si a decalajelor temporare dintre
plata furnizorilor şi a altor datorii de exploatare şi încasarea
creanţelor de la clienţi.
Pe baza bilanţului financiar:
NFR = (Stocuri + Creanţe) - Datorii de exploatare pe termen scurt
Pe baza bilanţului funcţional:

NFR = Active ciclice - Resurse ciclice


FACTORI DE INFLUENŢĂ

• a) Natura sectorului de activitate


• b) Durata ciclului de exploatare
• c) Nivelul şi evoluţia cifrei de afaceri
• d) Rata inflaţiei
• e) Nivelul costurilor de producţie
• f) Nivelul datoriilor de exploatare
RATELE NFR
1) Rata necesarului de fond de rulment:

NFR
R  365
CA
2) Rata de finanţare a necesarului de fond de
rulment totală prin trezorerie:
Sold de trezorerie
R  100
NFR
ANALIZA TREZORERIEI NETE
Pe baza bilanţului financiar:

T = Disponibilităţi - Datorii financiare curente

Pe baza bilanţului funcţional:


T = Trezoreria de activ – Trezoreria de pasiv

Pe baza ecuaţiei fundamentale a trezoreriei:

T = FR - NFR
a) Criza de creştere, întâlnită atunci când are loc o creştere
puternică a cifrei de afaceri care nu este corelată cu
rentabilitatea obţinută. Necesarul de fond de rulment creşte
proporţional cu cifra de afaceri în timp ce creşterea
resurselor permanente este insuficientă conducând la
accentuarea deficitului de trezorerie. Pentru remedierea
situaţiei se recomandă măsuri de creştere a rentabilităţii
concomitent cu capitalizarea profitului obţinut sau majorarea
capitalului social.
b) Criza de gestionare se caracterizează prin creşterea
necesarului de fond de rulment într-un ritm superior
creşterii cifrei de afaceri. Această situaţie apare atunci
când firma beneficiază de o trezorerie pozitivă care o
determină să acorde clienţilor termene de plată mai
îndepărtate, măsură care nu are efectul scontat, cifra de
afaceri rămânând constantă. Pentru remedierea situaţiei se
impune o gestionare mai bună a nivelului stocurilor şi
creanţelor.
c) Politică financiară deficitară se întâlneşte atunci când
firma realizează investiţii masive pentru care nu-şi
asigură surse de finanţare stabile, recurgând la credite
pe termen scurt. Are loc astfel o diminuare a fondului de
rulment, sau chiar înregistrarea unui fond de rulment
negativ. Remedierea situaţiei necesită majorarea
capitalului propriu, contractarea unor împrumuturi pe
termen lung sau chiar vânzarea unor imobilizări
neproductive.
d) Criza de rentabilitate apare atunci când firma
înregistrează pierderi care provoacă reducerea capitalului
propriu şi prin aceasta a fondului de rulment, pentru
finanţarea necesarului de fond de rulment aceasta fiind
obligată să apeleze la credite pe termen scurt
suplimentare. Soluţia care se impune se referă la
rentabilizarea activităţii.
Active imobilizate
nete Capital permanent
Fond de rulment

Stocuri Datorii de
exploatare
Creanţe de
exploatare NFRE
FR
Datorii din afara NFR
T
exploatării
Creanţe din afara
exploatării NFRAE

Disponibilităţi
Datorii
financiare
Trezorerie

Echilibrul financiar al întreprinderii


CORELATIA DINTRE FR-NFR-T
a) Echilibru financiar stabil

FR > 0 ; NFR >0 ; FR > NFR => T > 0.

b) Echilibru financiar clasic (relativ stabil)

FR >0 ; NFR > 0 ; FR < NFR => T < 0.

c) Dezechilibru financiar

FR < 0; NFR > 0 => T < 0.


d) Excedent de resurse plasat necorespunzător

FR > 0; NFR < 0 => T > 0.

e) Echilibru financiar riscant


FR < 0 => DFR;
NFR < 0 => RFR;
DFR < RFR => T > 0.

f) Situaţie financiară critică


FR < 0 => DFR;
NFR < 0 => RFR;
DFR > RFR => T < 0.

S-ar putea să vă placă și