Suport de curs Finanțele Întreprinderii

Semestrul I

 Elemente specifice fenomenului financiar

 Capitalurile întreprinderii
 Plasamentele de capital pe termen lung
 Amortizarea capitalului imobilizat în active corporale și
necorporale
 Plasamentele de capital pe termen scurt
 Finanţarea activelor circulante
 Trezoreria întreprinderii
 Profitul și politica de dividende
 Costul capitalului și structura financiară a întreprinderii
 Surse alternative de finanțare a întreprinderii
 1. ELEMENTE SPECIFICE FENOMENULUI FINANCIAR:

Întreprinderea: mediu de manifestare a fluxurilor bănești.

Fluxuri reale – raporturi cu furnizorii, clienții, salariații, administratorii

Fluxuri bănești (monetare) – raporturi exprimate valoric
Fluxuri financiare – raporturi cu bugetul statului, cu instituții financiar-bancare,
cu alte întreprinderi, raporturi în cadrul întreprinderii

Funcția financiară a întreprinderii: ansamblul raporturilor privind constituirea și

repartizarea fondurilor bănești, în vederea desfășurării activității întreprinderii.

2. CAPITALURILE ÎNTREPRINDERII

Formele de materializare a Structura capitalului întreprinderii

capitalului întreprinderii (active) după sursa de proveniență (pasive)

Active imobilizate Capital propriu

Active circulante Capital împrumutat

ACTIV PASIV
Active imobilizate (Ai) Capital social (Cs)
-imobilizari necorporale
-imobilizari corporale Rezerve, rezultate, prime de capital
-imobilizari financiare

Active circulante (Ac) Datorii pe termen mediu si lung

- Valori de exploatare (D1/DTML)
- Valori realuzabile pe termen scurt Datorii pe termen scurt (D2/DTS)
- lichiditati
 Capital social Capital propriu Capital Capital total
(Cs) (Cpr) permanent (Ct)
(Cpp)
Rezerve, Cpr = Cs + R Ct = Cpp + D2
rezultate, prime Cpp = Cp + D1
de capital (R)

Datorii pe D1
termen mediu și
lung (D1)

Datorii pe D2 D2
termen scurt
(D2)

Notatii:
Nv = nr. de acţiuni vechi;
Nn = nr. de acţiuni noi;
C = cursul bursier al acţiunilor;
PE = preţul de emisiune al unei acţiuni.
FRn = C – Ain
FRb = C – Aib
Ain = Aib – a,
unde:
FRn = fond de rulment net;
FRb = fond de rulment brut;
C = capital;
Ain = active imobilizate nete;
Aib = active imobilizate brute;
a = amortisment.
CF = cash-flow mediu generat de investiţie
Pn = profit net mediu generat de investiţie
I = valoarea investiţiei.
  Majorarea capitalului social prin noi aporturi
Valoarea unei acţiuni în urma majorării
capitalului social:

Dreptul de subscriere:

Nr. drepturilor de subscriere aferente

unei acţiuni:

 Majorarea capitalului social prin încorporarea de rezerve

Valoarea unei acţiuni în urma majorării

capitalului social:

Dreptul de subscriere:

Nr. drepturilor de subscriere aferente

unei acţiuni:

Fond de rulment: partea din capitalul întreprinderii destinată finanțării

activelor circulante.

Fondul de rulment propriu net:

FRprn = Cpr – Ain = Ac – D1 - D2
Fondul de rulment propriu brut:
FRprb = Cpr – Aib = Ac – D1 – D2 – a

Fondul de rulment permanent net:

FRppn = Cpp – Ain = Ac – D2
Fondul de rulment permanent brut:
FRppb = Cpp – Aib = Ac – D2 – a
Fondul de rulment total net:
FRtn = Ct – Ain = Ac
Fondul de rulment total brut:
FRtb = Ct – Aib = Ac – a

3. PLASAMENTELE DE CAPITAL PE TERMEN LUNG

Investițiile: principală formă de dezvoltare a întreprinderii. (progresul tehnic –
înnoirea permanentă a activelor imobilizate)

Structura investițiilor:
După natura lor Tehnice
Umane
Sociale
Comerciale
Financiare
După riscul lor de înlocuire
de modernizare
de expansiune
de cercetare
strategice
După sursa de finanțare din resurse proprii
din resurse împrumutate
După modul de efectuare în antrepriză
în regie

Criterii simple de opțiune a investiției

1. Criteriul costurilor de producţie
2. Criteriul ratei rentabilităţii contabile:

CF Pn
Rrc = x100 Rrc = x100
I I
3. Criteriul duratei de recuperare a investiţiei:

dacă CF sunt constante dacă CF nu sunt constante

1 2 k

k +1

1 2 k k +1

Criterii de opțiune a investiției bazate pe actualizare

Actualizarea prin discontare:

4. Valoarea actualizată netă (VAN): diferența dintre suma cash-flow-urilor sperate
actualizate, generate de investiție și valoarea cheltuielilor cu investiția.

VAN > 0 → creștere a valorii întreprinderii, ca urmare a adoptării proiectului de investiție.

Dacă atunci:

5. Indicele de rentabilitate (profitabilitate) (IR/IP): raportul dintre suma cash-flow-urilor

sperate actualizate și valoarea cheltuielilor cu investiția.

Este de dorit ca IP>1 pentru a accepta investiţia.

6. Rata internă de randament (rentabilitate) (RIR): rata de actualizare care asigură
egalitatea între suma cash-flow-urilor sperate actualizate și valoarea investiției.
Rata internă de randament (RIR)

Decizia de investiție într-un mediu probabilistic:

Riscul investiției - variabilitatea în timp a cash-flow-urilor.
Etape:
- evaluarea cash-flow-urilor în diferite ipoteze: optimiste, medii, pesimiste;
- determinarea coeficienților de probabilitate;
- calculul cash-flow-urilor așteptate.

Ecartul tip:

Coeficientul de variație:

Cu cȃt ecartul tip și coeficientul de variaţie sunt mai scăzute, cu atȃt riscul asociat proiectului de
investiţie respective este mai redus.

3. AMORTIZAREA ACTIVELOR IMOBILIZATE

Uzura activelor imobilizate: fizică și morală.
Amortizarea = proces de recuperare treptată a valorii investiției (prin includerea în
costurile de producție).
 Amortisment = partea recuperată (treptat) din capitalul plasat în active imobilizate.
Dublul caracter al amortismentului:
- element al costurilor de producție (cheltuială de exploatare);
- resursă bănească (resursă de finanțare a investițiilor).
Dublul rol al amortismentului:
- reproducția simplă a activelor imobilizate;
- reproducția lărgită a activelor imobilizate

Valoarea de intrare a mijloacelor fixe:

- cheltuielile de achiziţie, pentru mijloacele fixe procurate cu titlu oneros;
- costul de producţie, pentru mijloacele fixe construite sau produse de unitatea patrimonială;
- valoarea actuală, pentru mijloacele fixe dobândite cu titlu gratuit, estimată la înscrierea lor în
activ pe baza raportului întocmit de experţi;
- valoarea de aport, acceptată de părţi, pentru mijloacele fixe intrate în patrimoniu cu ocazia
asocierii, fuziunii etc., conform statutelor sau contractelor, determinată prin expertiză.
Amortizarea fiscală se calculează începând cu luna următoare celei în care mijlocul fix
amortizabil se pune în funcţiune.

Normele de amortizare

1. Metoda normelor egale:

2a. Normele de amortizare progresive:

2b. Normele de amortizare regresive:

AMORTIZAREA ACTIVELOR IMOBILIZATE

Programarea amortismentului annual

N= 100
Norma de amortizare liniară: Dn

A = Va 
Amortismentul anual: 100
Valoarea medie anuală a activelor imobilizate: Va = Vex +Vai −Vae

Vai = Vi 
Valoarea medie anuală a intrărilor: 12

nf
Vae = Ve 
Valoarea medie anuală a ieșirilor:

Amortismentul anual: A = Aex+ Ai − Ae

Aex = Vex 
Amortismentul anual aferent existentului: 100

N
Ai = Vai 
Amortismentul anual aferent intrărilor: 100

Ae = Vae 
Amortismentul anual aferent ieșirilor: 100

Repartizarea amortismentului anual pe trimestre

1
Atrim ex = Aex 
Amortismentul trimestrial aferent existentului:
f trim
Atrim i = Ai 
Amortismentul trimestrial aferent intrărilor: f

nf trim
Atrim e = Ae 
Amortismentul trimestrial aferent ieșirilor:

Amortismentul trimestrial: Atrim = Atrim ex + Atrim i − Atrim e

Metoda de amortizare degresivă

Cota (norma) de amortizare degresivă: N d = N l  k
k = coeficient de multiplicare a cotelor (normelor) de amortizare liniară
Dn = 2-5 ani, k = 1,5
Dn = 6-10 ani, k = 2,0
Dn > 10 ani, k = 2,5
Variante:
- amortizarea degresivă fără influența uzurii morale (AD1);
- amortizarea degresivă cu influența uzurii morale (AD2).
 Amortizarea degresivă fără influența uzurii morale AD1

Calculul amortizării:
- în primul an de funcţionare se aplică la valoarea de intrare cota de amortizare degresivă;
- pentru anii următori se aplică aceeaşi cotă, dar la valoarea rămasă, până în anul de funcţionare
în care amortizarea anuală rezultată este egală sau mai mică cu/decât amortizarea anuală liniară,
calculată pentru perioada de funcţionare rămasă. Din acel an şi până la expirarea duratei normale de
funcţionare, se trece la amortizarea anuală liniară.

Amortizarea degresivă cu influența uzurii morale AD2

Permite amortizarea mijloacelor fixe într-o perioadă de timp mai mică decât durata normală de utilizare,
diferenţa în ani reprezentând influența uzurii morale (Dn > 5 ani).

Vezi exemple cu aplicaţii la curs/seminar.

 4. PLASAMENTELE DE CAPITAL PE TERMEN SCURT
Ciclul de exploatare: ansamblul operațiunilor desfășurate de întreprindere pentru
producerea de bunuri și servicii, în scopul obținerii de profit.

Fazele ciclului de Valori de exploatare

exploatare
Materii prime şi materiale
Aprovizionarea consumabile

Producția Produse în curs de fabricaţie

Desfacerea Produse finite şi

semifabricate destinate
Decontarea vânzării

Metode de dimensionare a stocurilor

Metoda analitică Metoda sintetică (globală)

Dimensionarea stocurilor de materii prime şi materiale consumabile

Stocul maxim

Stocul curent Stocul de Stocul de Stocul pentru Stocul pentru

siguranță condiționare transporturi iarnă
prealabilă interioare
Stocul minim

Sc
= stocul curent (asigură consumul mediu zilnic între două aprovizionări consecutive);
N = necesarul de materie primă/material pentru producție (pe o perioadă);
T = durata în zile a perioadei luate în calcul;
 tc
= intervalul între două aprovizionări consecutive, aferent stocului curent.

N
Sc =  tc

N
S max = (tc + t s + tcd + tti + ti )
Stocul maxim:
Notatii:
N = necesarul de materie primă/material pentru producție (pe o perioadă);
T = durata în zile a perioadei luate în calcul;
tc
= intervalul între două aprovizionări consecutive, aferent stocului curent;
ts
= intervalul aferent stocului de siguranță;
t cd
= intervalul aferent stocului de condiționare prealabilă;
tti
= intervalul aferent stocului de transporturi interioare;
ti
= intervalul aferent stocului de iarnă.
p = preț unitar al materiei prime/materialului.

1
NFR =  S max  p
Necesarul de fond de rulment:

Producție cu proces de fabricație continuu

- lansarea comenzilor în fabricație în mod continuu, fără a aștepta finisarea comenzilor
anterioare.

Notatii:
Qc = producția exprimată în costuri;
T = perioada luată în calcul, exprimată în zile;
D = durata ciclului de fabricație (exprimată în zile);
K = coeficientul de corecție.
C0
= cheltuiala initiata
Cn= cheltuiala finală.
Ci
= cheltuiala inițială pentru faza i+1; cheltuiala finală pentru faza i;
di
= durata fazei i;
Qc = producția exprimată în costuri;
T = perioada luată în calcul, exprimată în zile;
Dt
= durata totală de stocare (exprimată în zile).
Dmax
= durata ciclului maxim de fabricație;
Dst
= durata de staționare.

Qc
NFR =  D K
Necesarul de fond de rulment:

- Evoluție uniformă a cheltuielilor pe durata ciclului de fabricație:

C +C
2 C0 + Cn
Cn  D 2Cn

- Evoluție neuniformă a cheltuielilor pe durata ciclului de fabricație:

C0 + C1 C1 + C2 Cn 1 + C n
 d1 +  d 2 + ...+  dn
K=
Cn  D D = d1 + d 2 + ...+ d n

Necesarul de fond de rulment:

Qc
NFR =  Dt

Dacă produsele finite formează un lot comercial complex:

Dt = (Dmax − D) + Dst

Dst = Dr + Ds + Dm + D f + Da + Dt + De
Durata de staționare:
Dr = durata recepției în magazie;
Ds
= durata sortării;
Dm
= durata de maturizare;
Df
= durata formării loturilor pentru expediere;
Da
= durata etichetării și ambalării;
Dt
= durata încărcării în mijloacele de transport;
De
= durata întocmirii documentelor de expediție.

Metoda sintetică (globală) de dimensionare a stocurilor:

Procedee:
- Viteza de rotație a activelor circulante;
- Corelația dintre totalul activelor circulante și valoarea producției sau cifra de afaceri;
- Activele circulante ce revin la 1000 de lei producție sau cifră de afaceri.

Creanțele întreprinderii asupra terților:

Creditul comercial: împrumut pe care și-l acordă direct participanții pe o piață, fără intervenția
unei instituții financiare; credit pe termen scurt (până la 90 de zile); nu este în mod explicit purtător de
dobândă.
- Creanțe asupra clienților (beneficiarilor de bunuri și servicii) - creditul client;
- Creanțe asupra furnizorilor - avansuri acordate furnizorilor.
Metode de evaluare a clienților (modele de estimare a riscurilor și a probabilității ajungerii
clienților în stare de faliment):
- Metoda scorurilor;
- Metoda ABC.

Metoda ABC:
Grupa Pondere în soldul Pondere în
total al creanțelor numărul clienților
A - clienți foarte 60% 10%
importanți
B - clienți importanți 30% 30%
C - clienți puțin 10% 60%
importanți
Gestiunea portofoliului titlurilor de valoare
D + (Ct − Ct −1 )
rt = 100
Rentabilitatea titlului la momentul t: t 1

r
n
(r − r) 2 t
= t =1 t
r= t =1

Riscul titlului: n

rP;t = x1  r1;t + x2  r2;t

Rentabilitatea unui portofoliu format din două titluri la momentul t:

= 2
1
2
1
2
2
2
2 1 2 1 2 1;2
Riscul unui portofoliu format din două titluri:

5. TREZORERIA ÎNTREPRINDERII

Bugetul de trezorerie

Previzionarea disponibilităților bănești: previziuni privind intrările de numerar (încasările) și

ieșirile de numerar (plățile), ținând seama de termenele de încasare şi de plată.

Excedentul de trezorerie
Se poate fructifica prin:
- plasamente tradiționale (conturi de depozite la termen);
- plasamente monetare negociabile (certificate de depozit, titluri de trezorerie);
- plasamente în valori mobiliare (acțiuni, obligațiuni).
Deficitul de trezorerie
Se poate acoperi prin contractarea de credite bancare pe termen scurt (credite de trezorerie).

Situația fluxurilor de trezorerie

Fluxuri de trezorerie din:
- activități de exploatare (principalele activități generatoare de venituri);
- activități de investiții (achiziționarea și cedarea de active imobilizate și de alte
investiții);
- activități de finanțare (care determină modificări ale valorii și structurii capitalurilor
proprii și împrumuturilor).

Fluxuri de trezorerie din activități de exploatare (metoda directă):

- Încasări de la clienți
- Plăți către furnizori și angajați
 - Plăți de impozite
Fluxuri de trezorerie din activități de investiții:
- Încasări din vânzarea de active imobilizate
- Încasări din vânzarea de instrumente financiare
- Plăți pentru achiziționarea de active imobilizate
- Plăți pentru achiziționarea de instrumente financiare
Fluxuri de trezorerie din activități de finanțare:
- Încasări din emisiuni de acțiuni
- Încasări din împrumuturi
- Plăți pentru răscumpărarea acțiunilor
- Plata datoriilor pe termen lung (rambursarea împrumuturilor)
Fluxuri de trezorerie din activități de exploatare (metoda indirectă):
Profit brut
+ Cheltuieli cu amortizarea
+ Cheltuieli cu provizioanele și ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare
- Venituri din reluări de provizioane și ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare
+ Cheltuieli financiare
- Venituri financiare
+ Cheltuieli privind activele cedate
- Venituri din vânzarea activelor
+/- Variația soldurilor conturilor de creanțe comerciale și alte creanțe din exploatare
+/- Variația soldurilor conturilor de datorii comerciale și alte datorii din exploatare
+/- Variația soldurilor conturilor de stocuri
- Impozit pe profit plătit

6. PROFITUL ÎNTREPRINDERII
Pragul de rentabilitate
 Pragul de rentabilitate zero (punctul mort): acel volum al producției sau al
vânzărilor, la nivelul căruia cheltuielile de producție se recuperează în
totalitate pe seama veniturilor, fără a se obține profit.
CF
CF CAm =
Qm = V
1
p − cv CA

 Pragul de rentabilitate sperat: acel volum al producției sau al

vânzărilor, la nivelul căruia veniturile depășesc cheltuielile de producție,
obținându-se profitul sperat.
 CF + Px
CF + Px CAx =
Qx = 1−
p − cv CA

Rata rentabilității economice (rata randamentului activelor):

Px
Rr =

7. PROFITUL ȘI POLITICA DE DIVIDENDE

Factori care influențează politica de dividende:

- Situația financiară a întreprinderii;
- Preferințele acționarilor;
- Psihologia investitorilor;
- Fiscalitatea.
Politici de dividende:
- Dividend constant;
- Dividend care presupune constant raportul dividende/profit;
- Dividend reziduu;
- Dividend maxim posibil;
- Politică de dividende neutră.

8. COSTUL CAPITALULUI
Costul capitalului: efortul financiar al întreprinderii în vederea procurării capitalului necesar realizării
activității.
Costul capitalului propriu: rata de capitalizare sperată de acționari (rata dobânzii fără risc + primă de
risc).
Costul capitalului împrumutat: costul creditelor bancare și costul creditului obligatar (dobânzi,
comisioane și alte cheltuieli financiare).
Costul mediu ponderat al capitalului:
Cp Cd
K C = K Cp  + K Cd 
Cp + Cd Cp + Cd
Costul marginal al capitalului: costul adițional pentru obținerea unei unități monetare de capital nou.
Mult succes tuturor!