2.

CONTABILITATEA CAPITALURILOR

2.1. CONŢINUTUL ŞI STRUCTURA CAPITALRILOR

Noţiunea de capitaluri, potrivit terminologiei contabilităţii europene, delimitază sursele

stabilite de finanţare a valorilor economice constituite ca activ patrimonial al întreprinderii pe
o perioada mai mare de un an.
Elementele care intra în componenţa capitalurilor sunt:
- capitalurile proprii (capitalul şi rezervele);
- împrumuturi şi datorii asimilate pe termen lung ( capitalul străin);
- provizioanele;
Capitalurile proprii (activul net), ca structură descrisă în situaţiile financiare reprezintă
interesul rezidual în activele unei entităţi, după deducerea tuturor datoriilor sale. Capitalul
propriu se înscrie în pasivul bilanţului şi se compune din:
- capital social
- prime de capital
- rezerve din reevaluare
- rezerve
- rezerve din conversie
- acţiuni proprii
- rezultatul reportat
- rezultatul exerciţiului financiar
Capitalul social este divizat în acţiuni la societăţile pe acţiuni şi în părţi sociale la
societăţile de persoane. Aceste fracţiuni de capital au valoare înscrisă pe ele numită
valoare nominală şi care dă posibilitatea evaluării capitalului social al entităţii, astfel:
Capital social = Numărul de acţiuni x Valoarea nominală sau
Capital social = Numărul de parţi sociale x Valoarea nominală
Împrumuturi şi datorii asimilate pe termen lung sunt datorii ce trebuiesc plătite într-o
perioadă mai mare de 1 an şi reprezintă resurse financiare străine furnizate de terţe persoane.
Acestea sunt folosite pentru finanţarea activităţilor de investiţii, credite bancare pe termen
lung, datorii ce privesc imobilizările financiare, alte împrumuturi şi datorii asimilate, precum
şi dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor pe termen lung.
Provizioanele sunt datorii cu exigibilitate sau valoare incerta. Un provizion va fi recunoscut
în bilanţ dacă entitatea are o obligaţie curentă generată de un eveniment anterior şi care poate
fi estimată credibil. Provizioanele trebuie corelate cu riscurile şi cheltuielile estimate.
Conform articolului 377 din OMFP nr. 1802/2014 Reglementări contabile, precizează că
provizioanele se constituie pentru urmatoarele elemente:
a) litigii, amenzi şi penalităţi, despăgubiri, daune şi alte datorii incerte
b) cheltuieli legate de activitatea de service în perioada de garanţie şi alte cheltuieli privind
garanţia acordată clienţilor
c) dezafectarea imobilizărilor corporale
d) acţiuni de restructurare
e) pensii şi obligaţii similare
f) impozite
g) prime ce urmează a se acorda personalului în funcţie de profitul realizat
h) provizioane pentru contracte cu titlu oneros
i) alte provizioane

2.2. CONTABILITATEA CAPITALURILOR PROPRII

CONTURI SPECIFICE PREVĂZUTE ÎN PLANUL DE CONTURI GENERAL

10. CAPITAL ŞI REZERVE

101. Capital
1011. Capital subscris nevărsat (P) 1012. Capital subscris vărsat (P)
1015. Patrimoniul regiei (P)
4
1016. Patrimoniul public (P)
104. Prime de capital
1041. Prime de emisiune (P)
1042. Prime de fuziune/divizare (P) 1043. Prime de aport (P)
1044. Prime de conversie a obligaţiunilor în acţiuni (P)
105. Rezerve din reevaluare (P)
106. Rezerve

1061. Rezerve legale (P)

1063. Rezerve statutare sau contractuale (P) 1064. Rezerve de
valoare justă (P)
1065. Rezerve reprezentând surplusul realizat din

rezerve din reevaluare (P)

1067. Rezerve din diferenţe de curs valutar în relaţie cu investiţia
netă într-o entitate străină (A/P)
1068. Alte rezerve (P)

107. Rezerve din conversie (A/P)

108. Interese care nu controlează

1081. Interese care nu controlează - rezultatul exerciţiului

financiar (A/P)
1082. Interese care nu controlează - alte capitaluri proprii (A/P)
109. Acţiuni proprii
1091. Acţiuni proprii deţinute pe termen scurt (A) 1092. Acţiuni
 proprii deţinute pe termen lung (A)

REZULTATUL REPORTAT
117. Rezultatul reportat
1171. Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat sau pierderea
neacoperită (A/P)
1172. Rezultatul reportat provenit din adoptarea pentru prima dată a IAS,
mai puţin IAS 29 (A/P)
1174. Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor
contabile (A/P)
1176. Rezultatul reportat provenit din trecerea la
aplicarea Reglementărilor
contabile conforme cu Directiva a IVa CEE (A/P)
12. REZULTATUL EXERCIŢIULUI FINANCIAR
121. Profit sau pierdere (A/P)
129. Repartizarea profitului (A)

2.2.1. Contabilitatea capitalului social

2.2.1.1. Noţiuni generale

2.2.1.2. Documente privind evidenţa capitalului social
2.2.1.3. Evaluarea capitalului social
2.2.1.4. Constituirea capitalului social
2.2.1.5. Majorarea capitalului social
2.2.1.6. Reducerea capitalului social
2.2.1.7. Conturi utilizate
2.2.1.6. Operaţii privind capitalul social

2.2.1.1. Noţiuni generale

Capitalul social reprezintă o componentă a capitalurilor proprii care se constituie la

înfiinţarea întreprinderii/societăţii, prin aportul în natură şi/sau în numerar al
proprietarilor sau asociaţilor.
Capitalul social se împarte în capital subscris nevărsat şi capital subscris vărsat.
 Capital subscris nevărsat este capitalul pe care proprietarii sau asociaţii s-au angajat să-l
pună la dispoziţia întreprinderii societare. În măsura în care capitalul este eliberat sau
capitalizat în bani sau natură el devine capital subscris vărsat.
Capitalul social este divizat în acţiuni sau părti sociale, în raport cu natura juridica a
societăţii.

2.2.1.2. Documente privind evidenţa capitalului social

Documentele necesare pentru evidenţa capitalului social sunt :
- actul constitutiv
- vărsarea capitalului social subscris
- registrul acţionarilor (asociaţilor)
a) Actul constitutiv este documentul prin care se stabileste modul de organizare şi
funcţionare a societătii comerciale, şi cuprinde: denumirea, sediul societăţii, forma
juridică, obiectul de activitate, capitalul social subscris, structura acestuia, oraganele de
conducere şi administrare, etc.
b) Vărsarea capitalului social subscris cuprinde următoarele tipuri de documente:
chitanţa, foaie de vărsământ, proces verbal de predare-preluare
c) Registrul acţionarilor (asociaţilor) ţine evidenţa nominală a capitalului social pe
fiecare asociat (acţionar) cuprinzând numarul de parţi sociale (acţiuni) subscrise
precum şi valoarea nominală a acestora.

2.2.1.3. Evaluarea capitalului social

Capitalul social este divizat în acţiuni la societăţile de capitaluri şi în părţi sociale care se
pot evalua la următoarele valori:
- valoare nominală
- valoare de piaţa sau cotaţia titlurilor
- preţul de emisiune sau cursul acţiunilor
- valoarea financiară
- valoarea de randament
- valoarea matematică-contabilă

a) Valoarea nominală este dată de raportul dintre valoarea capitalului social şi numarul
de titluri emise (acţiuni sau părţi sociale).
Exemplu: O societate cu răspundere limitata la înfiinţare îşi constituie un capital social de
 2.000 lei, care este divizat în 40 de parţi sociale, cu o valoare nominală în sumă de 50 lei
(2000 : 40 = 50)

b) Valoare de piaţa sau cotaţia titlurilor este valoarea de vânzare-cumpărare a titlurilor

stabilită de regulă prin negociere la bursa de valori pe baza raportului dintre cerere si
ofertă. Preţul de piaţă al unei acţiuni este dependent de mai multi factori, cum ar fi:
marimea dividendelor, stabilitatea financiara a întreprinderii, situaţia generală a pieţei
de capital, rata dobânzilor, etc.
c) Preţul de emisiune sau cursul acţiunilor este preţul care trebuie plătit de către
persoanele care subscriu acţiunile sau părtile sociale. Acesta poate fi egal cu valoarea
nominală, deci cursul este alpari sau superior valorii nominale, deci curs suprapari,
iar în situaţia inversă, subpari.
Astfel se poate determina valoarea capitalului societăţii:

Valoarea bursieră = Numarul de acţiuni x Cursul titlurilor

d) Valoarea financiară (VF) exprimă echivalentul corespunzător capitalizarii

dividendului anual pe o acţiune la o rată medie a dobânzii pe piaţa.

Dividendul distribuit pe o acţiune

VF=
Rata medie a dobân zii pe piata
Exemplu: daca pentru o acţiune s-a primit un dividend de 3 lei, iar rata medie a dobânzii este
de 6 % , valoarea financiara = 3 : 6/100 = 50 lei. Suma de 50 lei corespunde sumei totale care
ar trebui plasată la dobanda de 6% pentru a obţine un avantaj egal cu mărimea dividendului de
3 lei.

e) Valoarea de randament (VR) este valoarea corespunzătoare profitului net pe o

acţiune care se poate capitaliza în cursul unui exerciţiu financiar, la o medie a dobânzii
pe piaţa.

Divid endul distribuit pe o acţiune+Cota parte de profit pe o acţiune

VR=
Rata medie a dobânzii pe piaţa

Exemplu: Dividendul pe o acţiune este de 10 lei, partea din profit ataşată la titluri şi
încorporată în rezerve este de 5 lei iar rata dobanzii este de 30%.
 10+5
VR= =50 lei
30/100
f) Valoarea matematică – contabilă sau valoare bilanţiera se obţine în doua feluri
- raportând activul net contabil la numarul de titluri sau
- raportând situaţia netă la numarul de titluri.
Activul net contabil se determină ca diferenţa între activul real şi datorii.
ANC = Activul real – Datorii
sau
ANC = Capitaluri proprii – Active fictive
În componenţa activelor fictive intră urmatoarele structuri = cheltuieli de constituire a
societăţilor inclusiv cele cu emisiunea de acţiuni şi primele privind rambursarea
obligaţiunilor, active de regularizare.
Exemplu: SC DUNAREA SA prezintă urmatoarea situaţie patrimonială

ACTIV sume PASIV sume

Imobilizari corporale 5.000 Capital social 6.000
Stocuri 1.600 Rezerve 1.000
Creanţe 600 Profit 2.000
Disponibilităţi 2.000 Furnizori 400
Active de regularizare 800 Credite bancare 600
TOTAL 10.000 TOTAL 10.000

Pe baza datelor existente se poate calcula următoarele elemente:

- valoarea nominală 6.000 /2000= 3 lei
- valoarea contabilă ( 10.000 - 1.000 – 800)/2.000 = 4,10 lei

2.2.1.4. Constituirea capitalului social

Constituirea capitalului social se face prin subscriere de aport social de către asociaţi sau
acţionari, care se angajează să contribuie în bani sau natură, în vederea înfiinţării sau
dezvoltării unei societăţi comerciale.
La constituirea societăţilor pe acţiuni trebuie vărsat cel putin 30% din capitalul subscris
iar restul de capital se va vărsa in termen de 12 luni de la înmatriculare în cazul
aportului în numerar şi în termen de 2 ani în cazul aportului în natură.
 Societatea pe acţiuni poate fi constituită de către membrii fondatori, care sunt şi
semnatarii actului constitutiv.
În societătăţile de capital, capitalul social se divide pe acţiuni. Acţiunile sunt titluri de
valoare care exprimă dreptul de proprietate al celui care o deţine asupra unei parţi din
capitalul social subscris.
Pe baza actului constitutiv, societatea poate emite acţiuni nominative sau la purtător.
Acţiunile nominative – sunt cele care au înscris numele proprietarului, iar evidenţa lor
este ţinută în Registrul acţionarilor
Acţiunile la purtător – sunt acele acţiuni care nu cuprind înscrisuri referitoare la
proprietar, individualizarea lor fiind efectuată printr-o serie a acţiunilor.
Societăţile cu răspundere limitată, în nume colectiv şi în comandită simplă sunt obligate
să verse integral capitalul social subscris, la data constituirii.
Mărimea minimă a capitalului social este influenţată de tipul de societate
- la societăţile pe acţiuni, capitalul social minim este de 90.000 lei, dar nu mai putin
de 25.000 euro în echivalent lei, valoarea nominală minimă a unei actiuni este de
0,10 lei şi trebuie să aiba minimum 2 acţionari.
- la societăţile cu raspundere limitată capitalul social minim este de 200 lei şi se
divide în părti egale a căror valoare nominală nu poate fi mai mică de 10 lei iar
numărul maxim de asociaţi este de 50.
La societăţile în nume colectiv şi în comandită simplă nu este stabilită o limita minimă a
capitalului social.
2.2.1.5. Majorarea capitalului social
Majorarea capitalului social se poate face prin mai multe căi:
a) Majorarea capitalului prin noi aporturi în natura sau numerar - aceasta este
determinată de necesitatea procurării de noi resurse pentru finanţarea investiţiilor sau
pentru întărirea situaţiei financiare a entităţii.Toate aceste operaţiuni determină o
creştere a activelor şi o majorare a capitalului social.
b) Majorarea capitalului prin operaţiuni interne - aceasta se realizează prin
includerea unor elemente care aparţin capitalurilor proprii ( rezervele, cu excepţia
rezervelor legale, primele de capital, profitul ).
c) Majorarea capitalului prin conversia unor datorii ale societăţii pe acţiuni –
aceasta determină anularea anumitor datorii fară a apela la trezorerie. Mărirea
capitalului social se produce prin conversia unor datorii în acţiuni sau părti sociale,
creditorul devenind astfel acţionar sau asociat.
 2.2.1.6. Reducerea capitalului social

Situaţiile în care se impune reducerea capitalului social sunt:

- acoperirea pierderilor din exerciţiile fianciare anterioare;

- retragerea unor asociaţi sau acţionari, cărora li se restituie contravaloarea aportului
social depus;
- cand există un capital supradimensionat în raport cu activitatea economică a
entităţii.
Această reducere de capital social se realizează prin doua metode:
- prin reducerea valorii nominale sau a numarului de acţiuni sau părţi sociale;
- prin răscumpararea acţiunilor proprii şi anularea acestora.

2.2.1.7. Conturi utilizate

Contabilitatea capitalului social se ţine cu ajutorul contului 101 Capital, care se debiteaza
pe următoarele conturi de gradul II:
 1011 Capital subscris nevărsat
 1012 Capital subscris vărsat
 1015 Patrimoniul regiei
 1016 Patrimoniul public

Contul 1011 Capital subscris nevărsat

Dupa conţinutul economic este un cont de capitaluri proprii iar dupa funcţia contabilă este un
cont de pasiv, care ţine evidenţa capitalului subscris de către asociaţi sau acţionari .
În CREDIT se înregistrează
 capitalul social subscris de către acţionari/asociaţi în natură şi/sau în numerar (456)
În DEBIT se înregistreză
 trecerea capitalului subscris nevărsat la capital subscris vărsat (1012)
SOLDUL creditor al contului reprezintă capitalul subscris, dar nevărsat.

Contul 1012 Capital subscris vărsat

Dupa conţinutul economic este un cont de capitaluri proprii iar dupa funcţia contabilă este un
cont de pasiv, care ţine evidenţa existenţei, creşterii şi diminuării capitalului social subscris şi
vărsat în natură sau în numerar de către asociaţii sau acţionarii unei societăţi comerciale .
În CREDIT se înregistrează
 trecerea capitalului subscris nevărsat la capital subscris vărsat (1011)
 primele încorporate în capitalul social (1041, 1042, 1043, 1044)
 rezervele încorporate în capitalul social (1063, 1068)
 profitul net reportat repartizat în capitalul social (1171)
În DEBIT se înregistreză
 capitalul social retras de asociaţi sau acţionari cu ocazia fuziunii sau lichidarii
societăţii comerciale(456)
 capitalul social utilizat pentru acoperirea pierderilor din exerciţiile financiare
precedente(1171)
  diferenţa dintre valoarea nominală şi costul de achiziţie a acţiunilor proprii
răscumparate şi anulate (141)
SOLDUL creditor al contului reprezintă capitalul subscris vărsat.

Contul 141 Câştiguri legate de vânzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii

După conţinutul economic este un cont de capitaluri proprii iar dupa funcţia contabilă este un
cont de pasiv, care ţine evidenţa câştigurilor legate de vânzarea sau anularea instrumentelor de
capitaluri proprii
În CREDIT se înregistrează
 diferenţa între preţul de vânzare al instrumentelor de capitaluri proprii şi valoarea lor
de răscumpărare (461, 5121, 5124)
 diferenţa între valoarea nominala a instrumentelor de capitaluri proprii anulate şi
valoarea lor de răscumparare (1012)
În DEBIT se înregistreză
 câştigurile legate de vânzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii,
transferate la rezerve (1068)
SOLDUL creditor al contului reprezintă caştigurile legate de vânzarea sau anularea
instrumentelor de capitaluri proprii.

Contul 149 Pierderi legate de emiterea, răscumpararea, vânzarea, cedarea cu titlu gratuit sau
anularea instrumentelor de capitaluri proprii

După conţinutul economic este un cont de capitaluri proprii iar după funcţia contabilă este un
cont de activ, care ţine evidenţa pierderilor legate de emiterea, răscumpararea, vânzarea,
cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii
În DEBIT se înregistrezâ
 diferenţa între valoarea de răscumparare a instrumentelor de capitaluri proprii anulate
şi preţul lor de vânzare (109)
 diferenţa între valoarea de răscumparare a instrumentelor de capitaluri proprii anulate şi
valoarea lor nominală (109)
 valoarea instrumentelor de capitaluri proprii cedate cu titlu gratuit (109)
 cheltuieli legate de emiterea instrumentelor de capitaluri proprii, atunci când nu sunt
îndeplinite condiţiile pentru recunoasterea lor ca imobilizari necorporale (512, 531,
462)
 alte cheltuieli legate de răscumpararea instrumentelor de capitaluri proprii (512, 531,
462)
În CREDIT se înregistrează
 pierderile legate de emiterea, răscumpararea, vânzarea, cedarea cu titlu gratuit sau
anularea instrumentelor de capitaluri proprii, acoperite din alte rezerve (1068) sau
rezultatul reportat (1171).

SOLDUL debitor al contului reprezintă pierderile legate emiterea, răscumpararea, vânzarea,

cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii.