2.2.7.

Contabilitatea rezultatului reportat

2.2.7.1. Noţiuni generale

Rezultatul reportat reprezintă profitul nerepartizat , respectiv pierderea neacoperită din

exerciţiile financiare precedente.

Profitul reportat urmează a se repartiza pe destinaţii în exerciţiile financiare

următoare, iar pierderea reportată urmează a se acoperi din profitul exerciţiilor
următoare, din rezerve, sau din capital social, potrivit hotărârii AGA.

2.2.7.2. Conturi utilizate

Contabilitatea sintetica a rezultatului reportat se realizează cu ajutorul contului sintetic de

gradul I 117 Rezultatul reportat, care se detaliază pe următoarele conturi de gradul II

 1171 Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat sau pierderea

neacoperită

 1174 Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile

Contul 1171 Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat sau pierderea

neacoperită

După conţinutul economic este un cont de surse proprii, iar dupa funcţia contabilă este un
cont bifunctional, care ţine evidenţa rezultatului ( profit sau pierdere) obţinut în exerciţiile
financiare precedente, nerepartizat, precum şi a profitului net obţinut în exerciţiul financiar
curent, repartizat provizoriu pentru participarea salariaţilor la profit, dividende, vărsăminte
la bugetul statului din profitul net al regiilor autonome.

În CREDIT se înregistrează:

 profitul net realizat în exerciţiul financiar încheiat, evidenţiat la începutul exerciţiului

financiar următor în rezultatul reportat (121).

 pierderile contabile ale exerciţiilor financiare precedente, acoperite din prime de

capital (1041 la 1044)

 capitalul social utilizat pentru acoperirea pierderilor din exerciţiile financiare

precedente (1012)

În DEBIT se înregistreză:

 pierderile contabile realizate în exercitiul financiar încheiat, transferate la începutul

exerciţiului financiar următor în rezultatul reportat (121).

 profitul net realizat în exerciţiile financiare precedente, repartizat la capitalul social

 (1012), la reserve (1063,1068), pentru dividend (457), pentru vărsăminte la bugetul
statului din profitul net al regiilor autonome (446)

SOLDUL creditor al contului reprezintă profitul nerepartizat.

SOLDUL debitor al contului reprezintă pierderea neacoperită

2.2.7.3. Operaţii privind rezultatul reportat

Exemplu 1.

Se înregistrează următoarele operaţii :

a) Acoperirea din rezerve legale a pierderii contabile din anii precedenti:

1061 = 1171
Rezerve legale Rezultatul reportat reprezentând
pierderea nerepartizat

b) Reportarea profitului net realizat în exerciţiul financiar precedent, care nu a fost înca repartizat:
121 = 1171
Profit sau pierdere Rezultatul reportat reprezentând
profitul nerepartizat

c) Reportarea pierderii contabile realizate în exerciţiul financiar precedent:

1171 = 121
Rezultatul reportat Profit sau pierdere
reprezentând profitul
nerepartizat

d) Repartizarea profitului reportat la rezerve statutare:

1171 = 1063
Rezultatul reportat Rezerve statutare sau contractuale
reprezentând profitul
nerepartizat

e) Încorporarea unei parţi din profitul reportat în capitalul social:

1171 = 1012
Rezultatul reportat Capital subscris vărsat
reprezentând profitul
nerepartizat

2.3. CONTABILITATEA PROVIZIOANELOR

2.3.1. Noţiuni generale

Într-o economie concurenţială, orice entitate este expusă la multiple riscuri şi pentru
evitarea acestora se impune constituirea de provizioane, potrivit principiului prudenţei în
evaluare.
 Provizioanele sunt datorii cu valoare incertă, recunoscute în bilanţ, numai dacă îndeplinesc
cumulativ următoarele condiţii:

 entitatea are o obligaţie curentă generată de un eveniment anterior

 necestitatea ieşirii de resurse pentru onorarea obligaţiei

 estimarea în mod credibil a valorii obligaţiei

Provizioanele se constituie pentru elemente, astfel:

a) litigiile, amenzile şi penalităţile, despăgubirile, daunele şi alte datorii incerte;

b) cheltuielile legate de activitatea de service în perioada de garanţie şi alte cheltuieli

privind garanţia acordată clienţilor;

c) dezafectarea imobilizărilor corporale şi alte acţiuni similare legate de acestea;

d) acţiunile de restructurare;

e) pensiile şi obligaţii similare;

f) impozitele;

g) terminarea contractului de munca;

h) primele ce urmează a fi acordate personalului în funcţie de profitul realizat, potrivit

prevederilor legale sau contractuale;

i) provizioane în legatură cu acorduri de concesiune;

j) provizioane pentru contracte cu titlu oneros;

k) alte provizioane

2.3.2. Conturi utilizate

Contabilitatea sintetică a provizioanelor se realizează cu ajutorul contului sintetic de gradul I

151 Provizioane, care se desfasoră pe următoarele conturi sintetice de gadul II:

Contul 1511 Provizioane pentru litigii

Contul 1512 Provizioane pentru garanţii acordate clienţilor

Contul 1514 Provizioane pentru restructurare

Contul 1515 Provizioane pentru pensii şi obligaţii similare

Contul 1516 Provizioane pentru impozite

Contul 1518 Alte provizioane

Dupa conţinutul economic sunt conturi de capitaluri , iar dupa funcţia contabilă sunt
conturi de pasiv, care ţin evidenţa provizioanelor pentru litigii, pentru garantii acordate
clientilor, pentru restructurare, pentru pensii si obligatii similare, pentru impozite si a altor
provizioane constituite pe seama cheltuielilor de exploatare .

În CREDIT se înregistrează:

 valoarea provizioanelor constituite sau majorate (6812).

În DEBIT se înregistreză:

 valoarea provizioanelor anulate sau diminuate( 7812).

SOLDUL creditor al conturilor reprezintă provizioanele existente la un moment dat.

2.3.3. Operatii privind provizioanele

Exemplu 1.

O societate comercială se află in litigiu cu un client pentru suma de 5.000 lei, reprezentat din produse finite
livrate şi neâncasate. În exerciţiul financiar următor, s-a caştigat litigiul , fiind încasată suma de 4.000 lei.

 Evidenţierea distinctă a clientului în litigiu

4118 = 411 5.000 lei
Clienţi incerţi sau în litigiu Clienţi

 Constituirea provizionului
6812 = 1511 5.000 lei
Cheltuieli de exploatare Provizioane pentru litigii
privind provizioanele

 Stingerea creanţei fată de client

% = 4118 5.000 lei
Clienţi incerţi sau în litigiu
5121 4.000 lei
Conturi la bănci în lei
654 1.000 lei
Pierderi din creanţe şi debitori
diverşi

 Anularea provizionului pentru litigiu

 1511 = 7812 5.000 lei
Provizioane pentru litigii Venituri din provizioane

Exemplu 2.
O societate comercială constituie un provizion în suma de 600 lei pentru penalităţile probabile care vor fi
suportate în exerciţiul financiar următor, ca urmare a neachitării la termen a unor datorii. În exerciţiul financiar
următor se achită în numerar penalităţi în sumă de 500 lei.

 Constituirea provizionului
6812 = 1511 600 lei
Cheltuieli de exploatare Provizioane pentru litigii
privind provizioanele

 Achitarea penalităţilor în numerar

6581 = 1511 500 lei
Despăgubiri, amenzi, Provizioane pentru litigii
penalităti

 Anularea provizionului


1511 = 7812 600 lei
Provizioane pentru litigii Venituri din provizioane

2.4. CONTABILITATEA ÎMPRUMUTURILOR ŞI DATORIILOR ASIMILATE

Pentru dezvoltarea activităţii, o entitate poate să atragă resurse suplimentare sub forma unor
împrumuturi şi datorii asimilate . Acestea sunt incluse în clasa conturilor de capital , pentru
ca sunt utilizate pe termen mediu sau lung.

Din categoria împrumuturilor şi datoriilor asimilate, fac parte următoarele:

a) împrumuturile din emisiuni de obligaţiuni şi prime de rambursare a acestora

b) credite bancare pe termen lung, mediu şi scurt

c) sume datorate entităţilor afiliate şi entităţilor de care compania este legata prin interese
de participare

d) alte împrumuturi şi datorii asimilate

e) dobânzile aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate

2.4.1. Contabilitatea împrumuturilor din emisiuni de obligaţiuni

2.4.1.1. Notiuni generale

Obligaţiunea este un titlu de valoare, care reflectă o sumă de bani împrumutată de o

persoana juridica de la publicul investitor. Aceste obligaţiuni pot fi de doua feluri:

- nominative sau

- la purtator

Obligaţiunile au valoare nominală care nu poate fi mai mică de 2,50 lei.

Cele mai cunoscute obligaţiuni sunt:

- obligaţiuni ordinare

- obligaţiuni cu primă de rambursare

- obligaţiuni cu loterie

Obligaţiunile se rambursează fie la scadenţă , fie prin tragere la sorţi înainte de

scadenţa.

2.4.1.2.Conturi utilizate

În contabilitate reflectarea împrumuturilor din emisiuni de obligaţiuni se face prin conturile

din grupa 16 Împrumuturi şi datorii asimilate

- 161 Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni

- 1614 Împrumuturi externe din emisiuni de obligaţiuni garantate de stat

- 1615 Împrumuturi externe din emisiuni de obligaţiuni garantate de bănci

- 1617 Împrumuturi interne din emisiuni de obligaţiuni garantate de stat

- 1618 Alte împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni

- 1681 Dobânzi aferente împrumuturilor din emisiuni de obligatiuni

- 169 Prime privind rambursarea obligaţiunilor

Contul 1614 Împrumuturi externe din emisiuni de obligaţiuni garantate de stat

Contul 1615 Împrumuturi externe din emisiuni de obligaţiuni garantate de bănci

Contul 1617 Împrumuturi interne din emisiuni de obligaţiuni garantate de stat

Contul 1618 Alte împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni

Aceste conturi dupa conţinutul economic sunt conturi de surse împrumutate, iar dupa
funcţia contabilă sunt conturi de pasiv care ţin evidenţa împrumuturilor din emisiunea
obligaţiunilor.

În CREDIT se înregistrează:

 suma împrumut de primit/primite din emisiuni de obligaţiuni (451, 512).

 primele privind rambursarea obligaţiunilor (169)

 diferenţele nefavorabile de curs valutar rezultate din evaluarea împrumuturilor în

valută la încheierea exerciţiului financiar (665)

 împrumuturi de primit/primite din emisiuni de obligaţiuni (461, 512

În DEBIT se înregistreză:

 împrumuturile din emisiunea de obligaţiuni rambursate (5121, 5124)

 valoarea obligaţiunilor emise si răscumpărate, anulate (505)

 împrumuturile din emisiunea obligaţiunilor convertite în acţiuni (456)

 diferenţele favorabile de curs valutar aferente împrumuturilor în valută stabilite la

încheierea exerciţiului financiar şi la rambursarea împrumuturilor în valută (765).

SOLDUL creditor al contului reprezintă împrumuturile din emisiunea obligaţiunilor

nerambursate.

Contul 1681 Dobânzi aferente împrumuturilor din emisiuni de obligaţiuni

Dupa conţinutul economic este un cont de surse atrase, iar dupa funcţia contabilă este un
cont de pasiv care ţine evidenţa dobanzilor datorate, aferente împrumuturilor din emisiuni
de obligaţiuni.

În CREDIT se înregistrează:

 dobânzile datorate, aferente împrumuturilor din emisiuni de obligaţiuni (666).

 diferenţele nefavorabile de curs valutar rezultate din evaluarea dobânzilor datorate în

valută la sfârşitul exerciţiului financiar (665)

În DEBIT se înregistreză:

 dobânzile plătite (5121, 5124)

  diferenţele favorabile de curs valutar aferente dobânzilor datorate în valută constatate
la încheierea exerciţiului financiar şi la achitarea dobânzilor în valută (765).

SOLDUL creditor al contului reprezintă dobânzile datorate şi neachitate

Contul 169 Prime privind rambursarea obligaţiunilor

Dupa conţinutul economic este un cont rectificativ al surselor de împrumut, iar dupa
funcţia contabilă este un cont de activ care ţin evidenţa primelor de rambursare
reprezentând diferenţa dintre valoarea de rambursare şi valoarea de emisiune a
obligaţiunilor.

În DEBIT se înregistreză:

 primele de rambursare aferente împrumuturilor din emisiunea de obligaţiuni (161)

În CREDIT se înregistrează:

 primele privind rambursarea obligaţiunilor amortizate (6868)

SOLDUL debitor al contului reprezintă primele privind rambursarea obligaţiunilor

neamortizate.

2.4.2. Contabilitatea creditelor bancare pe termen lung

2.4.2.1. Noţiuni generale

Creditele sunt sume împrumutate de către instituţii bancare specializate, persoanelor fizice
şi juridice, care trebuie restituite la scadenţa.

Creditele bancare pe termen lung ( peste 5 ani) şi pe termen mediu (1- 5 ani) sunt purtătoare
de dobandă şi sunt destinate finanţării investiţiilor. Pentru obţinerea acestor împrumuturi
entităţile trebuie să întocmească un dosar de creditare şi totodată să depună garanţii care
trebuie să depaşească 20-30 % din valoarea creditului.

2.4.2.2.Conturi utilizate

Contabilitatea creditelor bancare pe termen lung se realizează cu ajutorul contului sintetic

de gradul I 162 Credite bancare pe termen lung, care se detaliază pe următoarele conturi de
gradul II :

1621 Credite bancare pe termen lung

1622 Credite bancare pe termen lung nerambursate la scadenţă

1623 Credite externe guvernamentale

 1624 Credite bancare externe garantate de stat

1625 Credite bancare externe garantate de bănci

1626 Credite de la trezoreria statului

1627 Credite bancare interne garantate de stat

Conturile 1621, 1623, 1624, 1625, 1626, 1627:

Dupa conţinutul economic sunt conturi de surse împrumutate, iar dupa funcţia contabilă
sunt conturi de pasiv, care ţin evidenţa credidelor bancare pe termen mediu şi lung primite
de la instituţii bancare sau alte persoane juridice.

În CREDIT se înregistrează:

 creditele pe termen mediu şi lung primite (5121, 5124)

 diferenţele nefavorabile de curs valutar rezultate din evaluarea creditelor în valută la

sfârşitul exerciţiului financiar (665)

În DEBIT se înregistreză:

 creditele bancare pe termen mediu şi lung rambursate (5121, 5124)

 diferenţele favorabile de curs valutar aferente creditelor în valută stabilite la sfârşitul

exerciţiului financiar şi la rambursarea creditelor(765)

SOLDUL creditor al conturilor reprezintă creditele bancare pe termen mediu şi lung

nerambursate.

Conturile 1622 Credite bancare pe termen lung nerambursate la scadenţa

După conţinutul economic este un cont de surse împrumutate, iar dupa funcţia contabilă
este un cont de pasiv, care ţine evidenţa creditelor bancare pe termen mediu şi lung
nerambursate la scadenţa.

În CREDIT se înregistrează:

 creditele pe termen mediu şi lung nerambursate la scadenţa (1621, 1623 la 1627)

 diferenţele nefavorabile de curs valutar rezultate din evaluarea creditelor restante în

valută la sfârşitul exerciţiului financiar (665)

În DEBIT se înregistreză:
  creditele bancare restante (5121, 5124)

 diferenţele favorabile de curs valutar aferente creditelor restante în valută stabilite la

sfarşitul exerciţiului financiar şi la rambursarea creditelor(765)

SOLDUL creditor al contului reprezintă creditele bancare pe termen mediu şi lung

nerambursate la scadenţa.

Conturile 1682 Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung

Dupa conţinutul economic este un cont de surse atrase, iar dupa funcţia contabilă este un
cont de pasiv, care ţine evidenţa dobânzilor datorate aferente creditelor bancare pe termen
lung.

În CREDIT se înregistrează:

 dobânzile datorate , aferente împrumuturilor pe termen mediu şi lung (666)

 diferenţele nefavorabile de curs valutar rezultate din evaluarea dobânzilor datorate în

valută la sfârşitul exerciţiului financiar (665)

În DEBIT se înregistreză:

 dobânzile plătite (5121, 5124)

 diferenţele favorabile de curs valutar aferente dobânzilor datorate în valută constatate la

încheierea exerciţiului financiar şi la achitarea dobânzilor în valută (765)

 SOLDUL creditor al contului reprezintă dobânzile datorate şi neachitate.

Exemplu 1.
O societate comercială primeşte un credit în contul de disponibil pe o perioadă de 4 ani, în sumă de 48.000 lei,
care se rambursează în tranşe lunare egale. Dobânda este de 10% şi se calculează şi achită lunar.

 Încasarea efectivă a creditului:

5121 = 1621 48.000 lei
Conturi la banci în lei Credite bancare pe termen lung

 Calcularea şi înregistrarea dobânzii în prima lună: ( 48.000 x 10 % : 12 luni=400)

666 = 1682 400 lei
Cheltuieli privind dobânzile Dobânzi aferente creditelor bancare
pe termen lung

 Achitarea dobânzii în luna 1:

1682 = 5121 400 lei
Dobânzi aferente creditelor Conturi la banci în lei
bancare pe termen lung
  Rambursarea primei rate lunare a creditului: (48.000 : 48 luni=1.000)
1621 = 5121 1.000 lei
Credite bancare pe termen Conturi la banci în lei
lung

 Calcularea şi înregistrarea dobânzii în luna a doua:

(48.000 – 1.000= 47.000) ( 47.000 x 10 % : 12 luni=391,67)

666 = 1682 391,67 lei
Cheltuieli privind dobânzile Dobânzi aferente creditelor bancare
pe termen lung

 Achitarea dobânzii în luna 2:

1682 = 5121 391,67 lei
Dobânzi aferente creditelor Conturi la banci în lei
bancare pe termen lung

 Rambursarea ratei a doua a creditului:

1621 = 5121 1.000 lei
Credite bancare pe termen Conturi în banci în lei
lung

Dobânzile achitate la scadenţa se pot înregistra şi fară a utiliza contul 1682

666 = 5121 391,67 lei
Cheltuieli privind dobânzile Conturi în banci în lei

Exemplu 2.
O societate comercială primeşte un credit bancar în valută pe o perioada de 2 ani, în sumă de 20.000 euro, la
cursul de 4,70 lei, care se rambursează în 3 tranşe egale la sfarşitul fiecarui an.
Dobânda anuală este de 7% şi se achită anual.
Curs euro este de 4,60 lei la sfârşitul primului an şi 4,80 lei la sfârşitul anului 2 .

 Încasarea efectivă a creditului: 20.000 euro x 4,70 =94.000

5124 = 1621 94.000 lei
Conturi în banci în valută Credite bancare pe termen lung

 Calcularea şi înregistrarea dobânzii în primul an: 20.000 x 4,60 x 7%= 6.440

666 = 5124 6.440 lei
Cheltuieli privind dobânzile Conturi în banci în valută

 Rambursarea creditului la sfarşitul primului an: ( 10.000 x 4,70= 47.000)

 1621 = % 47.000 lei
Credite bancare pe termen 5121
lung Conturi la banci în lei (10.000 x 46.000 lei
4,60= 46.000)
765 1.000 lei
Venituri din diferenţe de curs
valutar