EXEMPLUL 1

Acordarea împrumuturilor între societățile din grup și costurile excedentare ale

îndatorării

Grupul de societăți este format de socieatea-mamă și filiale acesteia

Figura nr. 1. Perimetrul de consolidare

Societate-mamă a unui grup mare de societăți1 care are obligaţia să întocmească situaţii
financiare anuale consolidate poate întocmi aceste situaţii:
poate întocmi aceste situaţii:

fie potrivit Reglementărilor contabile privind fie în baza Reglementărilor contabile

situațiile financiare anuale individuale și
situațiile financiare anuale consolidate
(legiferate prin OMFP nr.1802/2014)
conforme cu Standardele Internaţionale
de Raportare Financiară (IFRS),
aplicabile societăţilor comerciale ale căror
valori mobiliare sunt admise la
tranzacţionare pe o piaţă reglementată
(aprobate prin OMFP nr. 2844/2016, cu
modificările şi completările ulterioare).

1
În anumite condiții și societatea-mamă a grupului mic/mijlociu
1
Fie următoarea organigramă a grupului:
SM
80%
40%

F1 50% F2

20%

F3
25%

Societatea SM acordă pe parcursul exercițiului 2021 un împrumut în sumă de 10.000.000 lei

societății F1 pe parcursul exercițiului financiar
Societatea F1 are următoarele rezultate financiare ( cursul de schimb valutar este de 4,8551 lei/
euro):

Venituri totale, din care: 40.000.000

- Venituri din dobânzi 30.000
Cheltuieli totale, din care: 36.000.000
- Cheltuieli cu dobânzile 5.000.000
Venituri neimpozabile 40.000
Cheltuială cu impozitul pe profit 640.000
Amortizare fiscală 600.000

Din anul anterior, societatea a raportat o dobândă potențial deductibilă de 480.000 lei.

Cerințe:
- Cum se înregistrează operațiunile în contabilitățile celor două societăți?
- Ce operațiuni se fac cu ocazia consolidării conturilor pentru exercițiul 2021?
- Comentați costurile excedentare ale îndatorării la filiala F1

Rezolvare:

Pe parcursul exerciţiului 2021, în contabilităţile individuale ale entităţilor SM şi F1, s-au înregistrat
următoarele operaţii:

În contabilitatea societăţii SM:

- acordarea împrumutului societăţii F1:

2671 Sume datorate de = 5121 Conturi la 10.000.000

entităţile afiliate bănci în lei

- încasarea dobânzii aferente împrumutului acordat:

5121 Conturi la bănci în lei = 766 Venituri din X

dobânzi

2
- încasarea unei părţi din împrumutul acordat:

5121 Conturi la bănci în lei = 2671 Sume datorate de Y

entitatile afiliate

În contabilitatea societăţii F1:

- primirea împrumutului de la societatea SM:

5121 Conturi la bănci în lei = 1661 Datorii faţă de 10.000.000

entităţile afiliate

- plata dobânzii aferente împrumutului primit:

666 Cheltuieli privind = 5121 Conturi la X

dobânzile bănci în lei

- restituirea parţială a împrumutului primit:

1661 Datorii faţă = 5121 Conturi la bănci Y

de entităţile afiliate în lei

Cu ocazia consolidării conturilor pentru exercițiul N se înregistrează următoarele operații:

Eliminarea datoriilor şi creanţelor reciproce:

1661 Datorii faţă de entităţile = 2761 Sume datorate 10.000.000-Y

afiliate de entităţile afiliate
(cont la societatea F1) (cont la societatea
SM)

Eliminarea veniturilor şi cheltuielilor reciproce

766 Venituri din dobânzi = 666 Cheltuieli privind dobânzile X

(cont la societatea SM) (cont la societatea F1)

- Comentați costurile excedentare ale îndatorării la filiala F1

Costurile excedentare ale îndatorării = Costurile îndatorării – Veniturile din dobânzi și alte
venituri echivalente din punct de vedere economic

Costurile excedentare ale îndatorării pot fi deduse astfel:

• Până la limita unui plafon deductibil reprezentat de echivalent în lei al unei sume de
1.000.000 euro calculat la cursul de schimb comunicat de BNR valabil pentru ultima zi a
trimestrului/anului fiscal;
• Partea ce depășește plafonul de 1.000.000 euro poate fi dedusă limitat până la nivelul a
30% din următoarea bază de calcul:
Veniturile – Cheltuielile înregistrate conform reglementărilor contabile aplicabile în perioada
fiscală de referință – Venituri neimpozabile + Cheltuielile cu impozitul pe profit + Costuri
excedentare ale îndatorării + Amortizarea fiscală

3
Venituri totale, din care: 40.000.000
- Venituri din dobânzi 30.000
Cheltuieli totale, din care: 36.000.000
- Cheltuieli cu dobânzile 5.000.000
Venituri neimpozabile 40.000
Cheltuială cu impozitul pe profit 640.000
Cost excedentar al îndatorării 4.970.000
(5.000.000-30.000)
Amortizare fiscală 600.000

Costul excedentar al îndatorării, de 4.970.000 lei plus 480.000 lei din perioada anterioară, este
deductibil până la plafonul de 1.000.000 euro ( 4.855.100 lei la cursul, de schimb valutar de
4,8551 lei/euro). Suma care depășește plafonul = 5.450.000 lei –4.855.100 lei = 564.900 lei.

Baza de calcul = Veniturile – Cheltuielile înregistrate conform reglementărilor contabile

aplicabile în perioada fiscală de referinșă – Venituri neimpozabile + Cheltuielile cu impozitul
pe profit + Costuri excedentare ale îndatorării + Amortizarea fiscală= 40.000.000-
36.000.000- 40.000 + 640.000+ 4.970.000+600.000= 10.170.000 lei

Limita de deductibilitate = 10.170.000 lei x 30% =3.051.000 lei

Costurile excedentare ale îndatorării pot fi deduse integral în perioada fiscală de calcul suma
care a depășit plafonul de 1.000.0000 euro poate fi dedusă integral din suplimentul de 30 %
din baza de calcul prezentată mai sus 564.900 lei< 3.051.000 lei

Observație ! Dacă costurile excedentare ale îndatorării nu pot fi deduse în perioada fiscală de
calcul se reportează, fără limită de timp, în anii fiscali următor în aceleași condiții de deducere.

EXEMPLUL 2

La 31.12.N, se cunosc următoarele informaţii despre societatea X:

1. Bilanţul societăţii X:

31.12.N-1 31.12.N
Structuri bilanţiere
(mii lei) (mii lei)
A. Active imobilizate
Cheltuieli de constituire 10 5
Construcții 840 1.645
Instalaţii tehnice şi maşini 950 3.290
Actiuni deținute la entități afiliate 280 350
Total 2.080 5.290
B. Active circulante
Materii prime 180 200
Produse finite 90 120

4
 31.12.N-1 31.12.N
Structuri bilanţiere
(mii lei) (mii lei)
Mărfuri 80 80
Clienţi 515 530
Efecte de primit 200 230
Investiţii financiare pe termen scurt (acțiuni) 70 70
Casa şi conturi la bănci 60 70
Total 1.195 1.300
C. Cheltuieli în avans (a) 115 155
D. Datorii sumele care trebuie plătite într-o
perioadă de pana la un an
Credite bancare pe termen lung (partea care ajunge la 240 100
scadentă într-o perioadă mai mică de un an)
Furnizori 200 410
Efecte de plată 125 100
Furnizori de imobilizări 260 200
Impozit pe profit 40 55
Dividende de plată 20 10
Credite bancare pe termen scurt 110 50
Alte datorii (datorii fața de salariați) 100 120
Total 1.095 1.045
E. Active circulante nete/ datorii curente nete
(B+C-D-I)(b) 50 240
F. Total activ minus datorii curente (A+E) 2.130 5.530
G. Datorii sumele care trebuie plătite într-o
perioadă mai mare de un an
Credite bancare pe termen lung (partea care ajunge la 760 1.810
scadență într-o periodă mai mare de un an)
H. Provizioane 35 55
I. Venituri în avans
Subvenţii pentru investiţii (c) 100 160
Venituri înregistrate în avans (d) 125 120
J. Capital şi rezerve
Capital subscris vărsat 940 3.190
Rezerve 275 293
Rezultatul perioadei (profit) 75 90
Repartizarea profitului (15) (18)
Capitaluri propria – Total 1.275 3.555

(a) Toate cheltuielile în avans afectează rezultatul în exercițiul următor;

(b) De la I se iau în calcul sumele care afectează rezultatul într-o perioadă mai mare de un an.
(c) Subvențiile pentru investiții, de la 31.12.N-1, se împart în:
- sume care sunt reluate la rezultat în exercițiul N sunt în valoare de 40.000 de lei;
- sume care sunt reluate la rezultat într-o periodă mai mare de un an sunt în valoare de 60.000 de
lei;
Subvențiile pentru investiții, de la 31.12.N, se împart în:
- sume care sunt reluate la rezultat în exercițiul N+1 în valoare de 50.000 de lei;
- sume care sunt reluate la rezultat într-o periodă mai mare de un an în valoare de 110.000 de
lei.
d)Veniturile înregistrate în avans, de la 31.12.N-1, afectează în totalitate rezultatul exercițiului N, în timp
ce veniturile înregistrate în avans, de la 31.12.N, afectează în totalitate rezultatul exercițiului N+1.

2. Contul de profit şi pierdere al societăţii X:

5
 Ex. N
Indicatori
(mii lei)
Cifra de afaceri (producţia vândută) 26.260
Venituri aferente costului produselor (sold creditor) 40
Alte venituri din exploatare:
- venituri din despăgubiri, amenzi şi penalităţi 32
- castiguri din vanzarea activelor si alte operatiuni de capital 35
- venituri din subvenţii pentru investiţii 40
Venituri din exploatare - Total 26.407
Cheltuieli cu materiile prime şi materiale consumabile 7.390
Alte cheltuieli materiale 100
Cheltuieli cu personalul 11.781
Ajustarea de valoare privind imobilizările corporale și necorporale 985
(a-b)
a) cheltuieli: 985
b) venituri:-
Ajustări de valoare privind activele circulante (a-b) 120
a) cheltuieli: 210
b) venituri: 90
Cheltuieli privind prestatiile externe (servicii executate de terţi) 3.210
Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate 2.510
Alte cheltuieli de exploatare (cheltuieli cu despăgubiri, amenzi,
penalităţi şi donaţii) 34
Ajustări privind provizioanele (a-b) 20
a) cheltuieli: 20
b) venituri:-
Cheltuieli de exploatare - Total 26.150
Rezultatul din exploatare (profit) 257
Venituri din interese de participare (dividende de la entitățile 25
afiliate) 8
Venituri din dobânzi 33
Venituri financiare - Total 30
Ajustări de valoare privind imobilizările financiare (a-b)
a) cheltuieli: 35
b) venituri: 5 75
Cheltuieli privind dobânzile 105
Cheltuieli financiare - total (72)
Rezultat financiar (pierdere) 26.440
Venituri totale 26.255
Cheltuieli totale 185
Rezultatul brut al exercitiului (profit) (95)
Impozitul pe profit 90
Rezultatul net al exercitiului exerciţiului

3. Situaţia activelor imobilizate (valoari brute - mii lei)

Sold la Sold la
Imobilizări Creşteri Reduceri
31.12.N-1 31.12.N
Cheltuieli de constituire 25 25
Construcţii 1.175 1.000 2.175
Instalaţii tehnice şi maşini 1.330 3.590 890 4.030
Acțiuni deținute la entități 300 100 400
afiliate
Total 2.830 4.690 890 6.630

6
4. Situaţia amortizării şi ajustărilor pentru pierderea de valoare a activelor imobilizate (mii lei)

Sold la Sold la
Imobilizări Creşteri Reduceri
31.12.N-1 31.12.N
Cheltuieli de constituire 15 5 20
Construcţii 335 195 530
Instalaţii tehnice şi maşini 380 785 425 740
Actiuni detinute la entitati 20 35 5 50
afiliate
Total 750 1.020 430 1.340

5. Situaţia ajustărilor pentru depreciere a activelor circulante (mii lei)

Sold la Sold la
Active circulante Creşteri Reduceri
31.12.N-1 31.12.N
Materii prime 20 90 50 60
Produse finite 10 10 20
Mărfuri 50 40 40 50
Clienţi 160 70 230
Total 240 210 90 360

6.Situaţia provizioanelor (mii lei):

Sold la Sold la
Provizioane Creşteri Reduceri
31.12.N-1 31.12.N
Provizioane pentru litigii 20 10 - 30
Provizioane pentru 15 10 - 25
garanţii acordate clienţilor
Total 35 20 - 55

7. Situaţia repartizării profitului în exerciţiile N-1 şi N la rezerve (mii lei):

Destinaţia Ex. N-1 Ex. N

Rezerve 15 18
În exercițiul N, au fost distribuite dividende din rezultatul exercițiului N-1 în valoare de 60.000 de lei.

8. Informaţii complementare:

a) În cursul exerciţiului N, societatea X a vândut un utilaj, achiziţionat în exerciţiile precedente, la preţul

de vânzare de 500.000 de lei. Utilajul vândut a avut o valoare de înregistrare în contabilitate de
890.000 de lei, amortizarea calculată până în momentul vânzării fiind de 425.000 de lei;
b) Un împrumut contractat în exerciţiul N-5 a fost rambursat în exerciţiul N pentru suma de 240.000 de
lei; de asemenea, în cursul exercitiului N nu au fost contractate credite bancare pe termen scurt;
c) Majorarea capitalului s-a realizat, în totalitate, prin aportul în numerar al acţionarilor;
d) În cursul exerciţiului N, s-a încasat o subvenţie pentru active de 100.000 de lei.

7
Rezolvare:

a) Tabloul fluxurilor de trezorerie (metoda indirectă):

Fluxuri de trezorerie generate de activităţile de exploatare Ex. N
(metoda indirectă) (mii lei)
Rezultatul înainte de impozit(1) 185
Eliminarea veniturilor şi cheltuielilor care nu au incidenţă
asupra trezoreriei:
Subvenţii pentru investiţii virate la venituri(2) (40)
Cheltuieli cu amortizările, ajustările și provizioanele
(985+210+20+35)(3) 1.250
Venituri din ajustări și provizioane (90+5)(4) (95)
Eliminarea cheltuielilor şi veniturilor care nu au legătură cu
exploatarea:
Rezultatul din vânzarea de imobilizări (500-465)(5) (35)
Cheltuielile cu dobânzile(6) 75
Venituri din interese de participare (dividende) şi dobânzi(7) (33)
Rezultatul din exploatare înaintea variaţiei necesarului de fond
de rulment(+) 1.307
Variaţia stocurilor (260+140+130-200-100-130)(8) (100)
Variaţia clienţilor şi a altor creanţe asimilate (760+230-675-200)(9) (115)
Variaţia cheltuielilor înregistrate în avans (155-115)(10) (40)
Variaţia furnizorilor şi a altor datorii asimilate (410+100-200- 185
125)(11) 20
Variaţia altor datorii (datorii fata de salariati) (120-100) (5)
Variaţia veniturilor înregistrate în avans (120-125)(12) (145)
Dobânzi şi dividende plătite ( 75 +70)(13) (80)
Impozit pe profit plătit (40+95-55)(14) 1.027
I. Flux net de trezorerie generat de activităţile de exploatare (+/-)
Fluxuri de trezorerie generate de activităţile de investiţii
Plăţi generate de achiziţionările de imobilizări necorporale şi (4.650)
corporale (100)
(1.000+3.590-200+260)(15) 500
Plăţi generate de achiziţionări de imobilizări financiare (-)(16) 33
Încasări rezultate din vanzarea de de imobilizări corporale (+)(17) 100
Dobânzi şi dividende încasate (18) (4.117)
Incasări din subvențiile pentru active
II. Flux net de trezorerie generat de activităţile de investiţii (+/-) 2.250
Fluxuri de trezorerie generate de activităţile de finanţare
Creşterile de capital în numerar (3.190-930) 1.150
Încasări generate de contractarea de credite bancare pe termen lung
(1.810+100-760-240+240)(19) (300)
Plăţi generate de rambursarea de credite bancare pe termen lung și 3.100
scurt (240 + 60)
III. Flux net de trezorerie generat de activităţile de finanţare (+/-) 10
IV. Variaţia netă a trezoreriei (numerarului şi a echivalentelor de
numerar)(I+II+III)(20) 60
V. Efectele variaţiei cursurilor de schimb
VI. Trezorerie (numerar şi echivalente de numerat) la începutul
anului (70+60) 70
VII.Trezorerie (numerar şi echivalente de numerar) la sfârşitul
anului (IV + V + VI)

8
(1) Deoarece îmbracă forma de profit, rezultatul brut se ia în calcul cu semnul plus; dacă acesta este sub
formă de pierdere, se ia în calcul cu semnul minus;
(2) Subvenţiile pentru active virate la venituri reprezintă un venit calculat care nu are influenţă asupra
trezoreriei; astfel, pentru determinarea fluxului net de trezorerie generat de activităţile de exploatare,
acestea vor diminua rezultatul;
(3) Cheltuielile cu amortizarea, ajustările și provizioanele sunt cheltuieli calculate (nu generează plăţi)
și, în consecință, acestea se adaugă la rezultatul brut;
(4) Veniturile din ajustări nu au nicio influenţă asupra trezoreriei (nu generează încasări) și, în
consecință, acestea se scad din rezultatul brut;
(5) Câștigul generat de vânzarea de imobilizări este o consecinţă a politicii de dezinvestiţii a
întreprinderii; în consecinţă, veniturile şi cheltuielile care stau la baza determinării acestui rezultat,
trebuie să fie eliminate, în vederea obţinerii fluxului net de trezorerie generat de activităţile de
exploatare; dacă rezultatul aferent vânzării de imobilizări este sub formă de castig, se ia în calcul cu
semnul minus, iar dacă este pierdere, se ia în calcul cu semnul plus;
(6) Cheltuielile cu dobânzile se elimină, urmând ca dobânzile plătite să fie incluse fie în categoria
fluxurilor aferente activităților de exploatare, fie în categoria fluxurilor aferente activităților de
finanțare; eliminarea acestora se realizează prin adăugarea lor la rezultatul brut.
(7) Veniturile din interesele de participare deținute la entitățile afiliate, care îmbracă forma unor
dividende, şi cele din dobânzi sunt eliminate (prin adăugarea lor la rezultatul brut), iar încasările
aferente acestora sunt prezentate fie la activitățile de exploatare, fie la activitățile de investiții.
(8) Variaţia stocurilor se calculează ca diferenţă între valorile brute (valorile la care stocurile sunt
prezentate în bilanț la care se adaugă ajustările pentru depreciere) existente la sfârşitul anilor N şi N-
1; dacă variaţia este pozitivă, înseamnă că întreprinderea a utilizat resurse pentru activitatea de
exploatare şi, în consecinţă, aceasta diminuează fluxul net de trezorerie aferent exploatării; dacă este
negativă, aceasta se ia în calcul la determinarea fluxului net de trezorerie generat de activităţile de
exploatare cu semnul plus;
(9) De asemenea, variaţia clienţilor şi creanţelor asimilate acestora se determină pe baza valorilor brute;
dacă aceasta este pozitivă, înseamnă că există valori facturate, care au fost înregistrate sub formă de
venituri, dar care nu au fost încasate, situaţie ce necesită o diminuare a a rezultatului cu această
variaţie; în schimb, variaţia negativă a clienţilor şi creanţelor asimilate presupune o majorare a
rezultatului;
(10) Creşterea cheltuielilor în avans este consecinţa efectuării unei plăţi sau a contractării unei datorii,
ceea ce înseamnă că aceasta diminuează fluxul net de trezorerie generat de activităţile de exploatare;
(11) Creşterea datoriei faţă de furnizori este consecinţa efectuării de achiziţionări fără ca acestea să fie
plătite în totalitate; această creştere reprezintă o resursă pentru întreprindere, ceea ce înseamnă că va
fi luată în calcul la determinarea fluxului net de trezorerie cu semnul plus; dacă datoriile faţă de
furnizori sunt mai mici la sfârşitul anului faţă de începutul anului, variaţia este luată în calcul cu
semnul minus; menţionăm că nu s-a ţinut cont de datoria faţă de furnizorii de imobilizări, deoarece
aceasta rezultă în urma desfăşurării activităţilor de investiţii;
(12) Diminuarea veniturilor în avans, înregistrate în bilanţ, are drept consecinţă o creştere a veniturilor de
exploatare din contul de profit şi pierdere; recunoaşterea acestor venituri, în contul de profit şi
pierdere, nu are nici o consecinţă asupra fluxurilor de trezorerie şi, în consecinţă, acestea vor fi
eliminate din rezultat în vederea determinării fluxului net de trezorerie;
(13) Flux de trezorerie ce poate să fie inclus şi în categoria fluxurilor de trezorerie generate de activităţile
de finanţare; însă, pentru asigurarea comparabilităţii, prezentarea acestui flux la una din cele două
categorii de activităţi trebuie menţinută de la un exerciţiu la altul; dobanzile platite sunt de 75.000 de
lei, în timp ce dividendele platite sunt de 70.000 de lei (60.000 de lei + 20.000 de lei - 10.000 de lei)
(14) Ideal ar fi ca acest flux să fie repartizat pe fiecare din cele trei activități. Însă, de regulă, impozitul pe
profit plătit este inclus în categoria fluxurilor aferente activităților de exploatare.
(15) La determinarea acestor plăţi se ţine cont atât de achiziţionări, cât şi de variaţia furnizorilor de
imobilizări.
(16) Plăţile generate de achiziţionarea de titluri de participare;
(17) Preţul la care a fost vândut utilajul;
(18) Flux de trezorerie ce poate să fie inclus şi în categoria fluxurilor de trezorerie generate de activităţile
de exploatare;
9
(19) La determinarea acestui flux s-a tinut cont și de rambursarea care a avut loc în timpul anului N;
(20) Trezoreria netă este asimilată cu numerarul și echivalentele de numerar. Pentru exemplul prezentat,
investițiile financiare pe termen scurt (sub formă de acțiuni) nu sunt considerate echivalente de
numerar.
(21) Pentru verificarea corectitudinii întocmirii tabloului fluxurilor de trezorerie, trezoreria de la începutul
anului şi cea de la sfârşitul anului prezentate în cadrul acestuia sunt comparate cu cele obţinute pe
baza informaţiilor din bilanţ:

mii lei
Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi 31.12.N-1 31.12.N
+Casa şi conturi la bănci(+) 60 70
=Trezorerie 60 70

b) Tabloul fluxurilor de trezorerie (metoda directă)

Fluxurile de trezorerie generate de activităţile de exploatare (metoda directă) Ex. N

(mii lei)
Încasările generate de relaţiile cu clienţii (1) 31.134,4
Plăţi către furnizori şi personal (2) (24.380,4)
Dobânzi şi dividende plătite (145)
Impozite şi taxe (mai putin impozitul pe profit) (3) (5.455)
Impozit pe profit platit (80)
Alte plăţi (4) (74)
Alte încasări(5) 27
I.Flux net de trezorerie generat de activităţile de exploatare(+/-) 1.027

(1) Pentru determinarea încasărilor de la clienti se ține cont de vânzări (inclusiv TVA) si variaţia clienţilor
şi a conturilor asimilate.
Vânzările către clienţi = Cifra de afaceri x 1,192 = 26.260.000 de lei x 1,19 = 31.249.400 de lei.
Variaţia clienţilor şi conturilor asimilate = 115.000 de lei.
Încasările de la clienţi = 31.249.400 de lei – 115.000 de lei = 31.134.400 de lei.

(2) Plăţile către personal = Cheltuielile cu personalul – Variatia datoriilor cu personalul = 11.781.000 de lei –
(120.000 de lei – 100.000 de lei) = 11.761.000 de lei
Plăţile către furnizori = Cumpărările de la furnizori - Variaţia furnizorilor şi conturilor asimilate (mai
puţin furnizorii de imobilizări) = 12.804.400 de lei – 185.000 de lei = 12.619.400 de lei
Cumpărările de la furnizori = (Cheltuielile cu materiile prime si materialele consumabile + Variaţia
stocului de materii prime + Alte cheltuieli materiale + Cheltuielile cu serviciile prestate de terţi) x 1,19 =
(7.390.000 de lei + 60.000 de lei + 100.000 de lei + 3.210.000 de lei) x 1,19= 12.804.400 de lei;

(3) Impozite taxe şi vărsăminte asimilate + Impozit pe profit plătit + TVA plătită = = 2.510.000 de lei +
2.945.000 de lei = 5.610.000 de lei;
TVA plătită = TVA colectată - TVA deductibilă = (Cifra de afaceri – cumpărările de la furnizori) x 19% =
(26.260.000 de lei - 10.760.000 de lei) x 19% = 2.945.000 de lei
(4) Cheltuieli cu despăgubiri, amenzi, penalităţi şi donaţii + Variaţia cheltuielilor înregistrate în avans =
34.000 de lei + 40.000 de lei = 74.000 de lei.

(5) Venituri din despăgubiri, amenzi şi penalităţi + Variaţia veniturilor în avans = 32.000 de lei – 5.000 de
lei = 27.000 de lei.

2
Pentru facilitarea calculelor, presupunem că taxa pe valoarea adăugată aferentă achizițiilor și vânzărilor este de
19%.
10
Exemplul nr. 3

Analiza ratelor de lichiditate și solvabilitate

Se dau următoarele date din cadrul companiei SC DELTA SRL:

Tabelul nr. 1
Date de intrare SC DELTA SA

Perioada de analiză
Specificație Simbol/Formulă U.M.
An 0 An 1
Capital propriu Cpr lei 18,783,817.28 17,130,418.79
Capital social Cs lei 3,134,189.90 2,816,863.73
Capital permanent Cperm lei 19,382,603.99 18,993,994.15
Datorii pe termen mediu și lung DTML lei 598,786.71 1,863,575.36
Datorii pe termen scurt DTS lei 10,986,886.28 7,349,205.24
Datorii totale DT lei 11,585,672.99 9,212,780.60
Pasiv total PT lei 30,369,490.27 26,343,199.39
Stocuri St lei 9,227,817.79 7,868,696.70
Creanțe Cr lei 14,173,448.34 12,937,409.73
Investiții financiare pe termen scurt Ifts lei 0.00 0.00
Disponibilități bănești Db lei 2,216,619.76 1,056,004.92
Active imobilizate Ai lei 4,693,545.06 4,472,995.64

Pe baza datelor existente realizați analiza ratelor de lichiditate (rata lichidității generale, reduse,
curente și imediate) și solvabilitate (solvabilitatea patrimonială și solvabilitatea patrimonială la
termen).

Rezolvare
Tabelul nr. 2
Ratele de lichiditate și solvabilitate
Specificație Simbol/ U.M. Perioada de analiză Δ I ΔI
Formulă
An 0 An 1
Capital propriu Cpr lei 18,783,817.28 17,130,418.79 -1,653,398.49 91.20 -8.80
Capital social Cs lei 3,134,189.90 2,816,863.73 -317,326.17 89.88 -10.12
Capital permanent Cperm lei 19,382,603.99 18,993,994.15 -388,609.84 98.00 -2.00
Datorii pe termen DTML lei 598,786.71 1,863,575.36 1,264,788.65 311.23 211.23
mediu și lung
Datorii pe termen DTS lei 10,986,886.28 7,349,205.24 -3,637,681.04 66.89 -33.11
scurt
Datorii totale DT lei 11,585,672.99 9,212,780.60 -2,372,892.39 79.52 -20.48
Pasiv total PT lei 30,369,490.27 26,343,199.39 -4,026,290.88 86.74 -13.26
Stocuri St lei 9,227,817.79 7,868,696.70 -1,359,121.09 85.27 -14.73
Creanțe Cr lei 14,173,448.34 12,937,409.73 -1,236,038.61 91.28 -8.72
Investiții financiare Ifts lei 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

11
 pe termen scurt
Disponibilități Db lei 2,216,619.76 1,056,004.92 -1,160,614.84 47.64 -52.36
bănești
Active imobilizate Ai lei 4,693,545.06 4,472,995.64 -220,549.42 95.30 -4.70
Active circulante Ac = lei 25,617,885.89 21,862,111.35 -3,755,774.54 85.34 -14.66
St+Cr+Ifts+Db
Activ total Ai + Ac lei 30,311,430.95 26,335,106.99 -3,976,323.96 86.88 -13.12
Rata lichidității Ac/DTS = 2.33 2.97 0.64 127.58 27.58
generale (St+Cr+Ifts+Db)/
1 Distribuție DTS
2 în sectoarele
industriale
Rata lichidității (Ac - St)/DTS 1.49 1.90 0.41 127.64 27.64
reduse
0,5/0,6-1
Rata lichidității (Ifts+Db)/DTS 0.20 0.14 -0.06 71.22 -28.78
curente
0,4-0,6
Rata lichidității Db/DTS 0.20 0.14 -0.06 71.22 -28.78
imediate
0,2-0,3
Solvabilitatea Cs/(Cs + DTML) % 83.96 60.18 -23.78 71.68 -28.32
patrimonială x 100
Min 30%
Asig 40%-60%
Solvabilitate
patrimonială la At/DT 2.62 2.86 0.24 109.26 9.26
termen
1,5-3

Etapa 1. Identificarea formulei de calcul

a. Rata lichidității generale =

b. Rata lichidității reduse =
c. Rata lichidității curente =
d. Rata lichidității imediate =
e. Solvabilitate patrimonială = x100
f. Solvabilitatea patrimonială la termen = x100

Etapa 2. Nivelul și dinamica indicatorilor

a. Rata lichidității generale

Nivelul
= 2,33
= 2,97
Dinamica
Δ Rlg = - = 2,97 - 2,33 = 0,64
= x 100 = 127,58%
12
Δ = – 100 = 27,58%

În perioada analizată, rata lichidității generale a înregistrat o creștere de la 2,33 în anul 0

la 2,97 în anul 1, ceea ce reprezintă o majorare de 0,64 în mărimi absolute, adică 27,58% în
mărimi relative.

b. Rata lichidității reduse

Nivelul
= 1,49
= 1,90
Dinamica
Δ Rlr = - = 1,90 – 1,49 = 0,41
= x 100 = 127,64%
Δ = – 100 = 27,64%

În perioada analizată, rata lichidității reduse a înregistrat o creștere de la 1,49 în anul 0 la

1,90 în anul 1, ceea ce reprezintă o majorare de 0,41 în mărimi absolute, adică 27,64% în
mărimi relative.

c. Rata lichidității curente

Nivelul
= 0,20
= 0,14
Dinamica
Δ Rlc = - = 0,14 – 0,20 = -0,06
= x 100 = 71,22%
Δ = – 100 = -28,78%

În perioada analizată, rata lichidității curente a înregistrat o scădere de la 0,20 în anul 0 la

0,14 în anul 1, ceea ce reprezintă o reducere de 0,06 în mărimi absolute, adică 28,78% în mărimi
relative.

d. Rata lichidității imediate

Nivelul
= 0,20
= 0,14
Dinamica
Δ Rli = - = 0,14 – 0,20 = -0,06
= x 100 = 71,22%
Δ = – 100 = -28,78%

În perioada analizată, rata lichidității imediate a înregistrat o scădere de la 0,20 în anul 0

la 0,14 în anul 1, ceea ce reprezintă o reducere de 0,06 în mărimi absolute, adică 28,78% în
mărimi relative.

e. Solvabilitatea patrimonială
Nivelul
= 83,96%
13
 = 60,18%
Dinamica
Δ Gsp = - = 60,18% - 83,96% = -23,78%
= x 100 = 71,68%
Δ = – 100 = -28,32%

În perioada analizată, solvabilitatea patrimonială a înregistrat o scădere de la 83,96% în

anul 0 la 60,18% în anul 1, ceea ce reprezintă o reducere de 23,78% în mărimi absolute, adică
28,32% în mărimi relative.

f. Solvabilitatea patrimonială la termen

Nivelul
= 2,62
= 2,86
Dinamica
Δ Spt = - = 2,86 – 2,62 = 0,24
= x 100 = 109,26%
Δ = – 100 = 9,26%

În perioada analizată, solvabilitatea patrimonială la termen a înregistrat o creștere de la

2,62 în anul 0 la 2,86 în anul 1, ceea ce reprezintă o majorare de 0,24 în mărimi absolute, adică
9,26% în mărimi relative.

Etapa 3. Identificarea factorilor de influență

a. Rata lichidității generale:

✓ active circulante
✓ datorii pe termen scurt
b. Rata lichidității reduse:
✓ active circulante – Stocuri
✓ datorii pe termen scurt
c. Rata lichidității curente:
✓ investiții financiare pe termen scurt
✓ datorii pe termen scurt.
d. Rata lichidității imediate:
✓ disponibilități bănești
✓ datorii pe termen scurt
e. Solvabilitate patrimonială:
✓ capital social
✓ capital social + datorii pe termen mediu și lung
f. Solvabilitatea patrimonială la termen = x100
✓ activ total
✓ datorii totale

Etapa 4. Măsuri de optimizare

Rata lichidităţii generale presupune raportarea lichidităţilor potenţiale la exigibilităţile

potenţiale, ţinând cont însă că pasivele circulante sunt obligaţii imperative care trebuie onorate.
14
Limitele între care trebuie să se situeze valoarea acceptabilă sunt 1,2 şi 2, această asimetrie faţă
de risc a lichidităţii activelor circulante faţă de exigibilitatea pasivelor circulante fiind
fundamentată pe ideea că riscul de neîncasare este mai mare decât cel de neplată.
În perioada analizată nivelul activelor circulante reprezintă 2,33 şi 2,97 din nivelul
datoriilor sub un an, ceea ce înseamnă că situaţia întreprinderii este una stabilă deoarece activele
ciclice reprezintă mai mult decât dublu față de utilizările ciclice. În acest caz, în situația apariţiei
unor evenimente neprevăzute, cum ar fi imposibilitatea valorificării stocurilor sau neîncasarea
clienţilor la scadenţă, va putea fi acoperită suma pe seama diferenţei dintre valoarea activelor
circulante şi a datoriilor pe termen scurt.
În dinamică, rata lichidităţii generale crește, ceea ce înseamnă că firma este asigurată
împotriva incapacităţii de plată pe termen scurt. Trendul crescător se datorează ritmului de
scădere mai lent al activelor circulante în raport cu cel al datoriilor pe termen scurt.
Determinarea ratei lichidității reduse îşi află raţiunea întrucât după eliminarea stocurilor
(a căror valoare este extrem de ridicată), numărătorul poate să scadă mult, cum este şi cazul de
faţă. Rata lichidităţii reduse a crescut cu 27,64% în anul 1 faţă de nivelul ratei lichidităţii reduse
din anul de bază. Nivelul crescut al ratei şi trendul său crescător indică îmbunătățirea capacităţii
de plată a companiei pe termen scurt, deoarece creanţele şi disponibilităţile băneşti sunt
suficiente pentru achitarea datoriilor scadente sub un an.
Evoluţia ratei se datorează modificării în proporţie mai mică a datoriilor pe termen scurt
faţă de modificarea activelor circulante fără stocuri.
Nivelul investiţiilor financiare pe termen scurt este de 0 în toată perioada analizată așadar
rata lichidităţii curente corespunde cu rata lichidităţii imediate.
Creanţele au o influenţă foarte ridicată asupra lichidităţii curente/imediate, deoarece prin
înlăturarea lor rata scade ca nivel de la 1,90 (rata lichidităţii reduse în ultimul an) la numai 0,14
(rata lichidităţii curente/imediate în ultimul an). Aşadar, lichiditatea curentă/imediate este
scăzută, societatea neputându-şi acoperi datoriile faţă de furnizori, personal, stat, asigurări
sociale şi bănci din disponibilităţile băneşti de care dispune.

Din analiza ratelor de lichiditate reiese că societatea se caracterizează prin: grad ridicat de

lichiditate generală și redusă și niveluri scăzute ale lichidității curente și imediate. Compania nu poate

face faţă obligaţiilor curente pe seama disponibilităților bănești, așadar se recomandă o utilizare mai

eficientă a acestora.

Întrucât lichiditatea se determină prin raportarea unor elemente extrem de volatile, putem
presupune că lipsa capacităţii de plată la sfârşitul celor doi ani este temporară şi se datorează
unor situaţii conjuncturale; această afirmaţie este adevărată doar dacă compania este solvabilă.

Compania dispune de o solvabilitate patrimonială de 60,18% în ultimul an, ceea ce

înseamnă că este capabilă de a-i remunera din capitalul social în proporţie de 60,18% pe cei care
au participat cu capital la finanţarea activităţii (acţionari şi creditori). Acest nivel se încadrează în
nivelul considerat optim pentru o companie. Nivelul capitalului social a scăzut puțin în perioada
analizată, dar modificările la nivelul solvabilităţii patrimoniale se datorează modificării
împrumuturilor pe termen mediu şi lung, care s-au triplet.
Nivelul ratei solvabilității patrimoniale la termen depășește limitele acceptabile, deci
solvabilitatea patrimonială în caz de lichidare este asigurată, iar tendinţa crescătoare a acesteia
indică îmbunătățirea posibilităţii onorării angajamentelor pe seama mijloacelor economice
deţinute (datoriile totale sunt acoperite în întregime de către active, dar contează ca diferenţa

15
rămasă să fie cât mai ridicată, pentru a atenua o eventuală valorificare a activelor la o valoare de
piaţă mai mică decât cea contabilă).

Din analiza ratelor de solvabilitate reiese că bonitatea companiei pe termen lung este
asigurată. Compania dispune de un grad ridicat al solvabilităţii patrimoniale, deţinând siguranţa
că, în caz de lichidare, datoriile sale vor putea fi acoperite prin valorificarea activelor şi, de
asemenea, că va putea să îşi satisfacă serviciul datoriei pe seama autofinanţării.

Solvabilitatea unei companii este generată de o activitate eficientă, iar lipsa lichidităţii se
poate datora unor situaţii conjuncturale. Acest lucru înseamnă că o firmă poate să dispună de
capacitate de plată pe termen lung (să fie solvabilă), chiar dacă, la un moment dat ea nu dispune
de lichidităţi financiare. Compania se află în această situaţie şi trebuie să ia măsuri pentru
îmbunătăţirea lichidităţii, mai ales pentru că ratele au o evoluţie descrescătoare de la un an la
altul.

Exemplul nr.4

(a) este permisă o perioada de creditare de patru luni pentru toţi clienţii?
(b) este permisă o perioada mai lungă de creditare doar clienţilor noi, iar cei existenţi vor urma aceeaşi
politică de creditare de până acum?

Rezolvare

16
Exemplul nr. 5

O companie are vânzări anuale de 20 de milioane um și tuturor clienților li se acordă un credit de 60 de

zile. Marja brută din vânzări este de 40%. În prezent, creanțele neperformante reprezintă 1,5% din
vânzări. Costul capitalului pentru companie este de 10%.
Conducerea este îngrijorată de nivelul ridicat al datoriilor neperformante și estimează că prin reducerea
termenelor de creditare la 30 de zile pentru toți clienții, creanțele neperformante pot fi reduse la 0,5% din
vânzări. Cu toate acestea, veniturile totale din vânzări sunt probabil să scadă cu 5%, ca urmare a reducerii
condițiilor de creditare.

Calculați efectul estimat asupra profitului anual al reducerii termenelor de credit de la 60 de zile la 30 de
zile.

17
Reduceri financiare acordate. Costul implicit al dobânzii

Exemplul nr. 6

Rezolvare:

18
Exemplul nr. 7

Entitatea X se împrumută pe termen scurt prin linie de credit la o rată anuală a dobânzii de 15%.
Are vânzări anuale pe credit de 500.000 um și toți clienții cumpără pe credit. În mod normal,
clienții trebuie să plătească în termen de 45 de zile. Entitatea X oferă o reducere de 1,5% dacă plata
se face în termen de zece zile. 60% dintre clienți beneficiază de reducere.
Care este costul anual al politicii de reduceri?

Rezolvare:

19