Sunteți pe pagina 1din 26

CATEGORIA I - CONTABILITATE CARJILA GEORGETA

An.II sem.II

31. Întreprinderea BETA fabricã un singur produs finit PF pentru care sunt necesare trei materii
prime MP1, MP2 şi MP3. Din procesul de producţie se obţin, de asemenea, un produs secundar PS
care poate fi vândut dupã ce este supus unui tratament şi un deşeu D, fãrã valoare, care este
deversat şi genereazã cheltuieli pentru prevenirea poluãrii mediului.

Procesul de producţie se desfãşoarã dupã urmãtoarea schemã:

– în Secţia 1, MP1 este prelucratã şi se obţine produsul intermediary PI1 care este transferat fãrã
stocaj în secţia 2;

– în Secţia 2, la PI1 se adaugã MP2 şi MP 3, operaţie în urma cãreia se obţine produsul finit PF,
produsul secundar PS şi deşeul D;

– în Secţia 3, PS este tratat pentru a putea fi comercializat;

– în Secţia 4, D este supus unui proces de epurare înainte de a fi deversat.

Se cunosc urmãtoarele informaţii:

Costul produsului intermediar PI 292.242.857

Costul materiilor prime consumate este de:

M2 4.000.000

M3 1.500.000

Costul manoperei directe în secţia S2 20.000.000

Cheltuieli indirecte ale secţiei S2 încorporabile 4.871.428,57

Valoarea producţiei în curs la începutul perioadei 12.500.000

Valoarea producţiei în curs la sfârşitul perioadei 27.573.538,5

Valoarea realizabilã netã a produsului secundar PS 5.250.000

Costul eliminãrii deşeului D

(ce s-ar obţine în condiţii normale) 3.600.000

Calculaţi costul produselor finite conform IAS 2.


Rezolvare: RON

elemente valoare

Produs intermediary PI (+)292.242

Materii prime (+)4.000

MP2 (+)1.500

MP3 (+)20.000

Manopera directa S2 (+)4.871

Cheltuieli indirecte ale sectiei S2 incorporabile (+)12.500

Valoarea productiei in curs la inceputul perioadei (-)27.573

Valoarea productiei in curs la sfarsitul perioadei (-)5.250

Valoarea realizabila neta a produsului secundar PS (+)3.600

Costul eliminarii deseului D(pt cele obtinute in cond.normale) 305.890

Costul de productie al produsului finit PF

Obtinerea produselor finite genereaza urmatoarea inregistrare:

345 produse finite = 711 variatia stocurilor 305.890

32. Societatea Alfa deţine un utilaj achiziţionat la costul de 2.500 u.m. şi care la 01.01.N are o
amortizare cumulatã de 1.500 u.m. Cota de amortizare anualã este de 15%, iar valoarea
amortizabilã a utilajului este egalã cu costul. La 1 iulie N utilajul a fost avariat ca urmare a unui
accident. Deoarece nu sunt disponibile piesele necesare pentru a-l repara acesta este utilizat, dar la
o capacitate redusã. Ca urmare a accidentului durata de utilitate rãmasã se va reduce la 3 ani. În
aceste condiţii, valoarea de utilitate a utilajului este de 300 u.m. Utilajul poate fi vândut la preţul de
100 u.m. Alfa dispune de o ofertã de a ceda utilajul pentru suma de 320 u.m. la schimb cu un utilaj
nou al cãrui cost este de 3.000 u.m. Managementul societãţii Alfa nu doreşte sã schimbe utilajul cu
unul nou deoarece nu crede cã pe termen lung va exista cerere pentru produsele obţinute cu ajutorul
acestuia. Care sunt înregistrãrile efectuate de societatea Alfa în anul N conform IAS 16 şi IAS 36?
Rezolvare:

Amortizarea pe perioada 01.01.N- 01.07.N este de 2500x15%x1/2=187.50 u.m

6811 - 2813 = 187.50

Ca urmare a accidentului utilajul ar putea fi depreciate, motiv pentru care la 01.07 N se efectueaza
testul de depreciere

Valoarea contabila neta =2.500 – 1.500 – 187.50 = 812.50 u.m

O estimare realista a valorii juste este de 100 u.m deoarece societatea nu doreste sa realizeze
schimbul

Valoarea recuperabila a utilajului este de 300 u.m

Deprecierea constatata = 812.50-300 = 512.50 u.m

6813 - 2913 = 512.50

Amortizarea pentru perioada 01.07.N este de 300/3x1/2=50 u.m

6811 - 2813 = 50

33. Societatea ALFA SA are un contract cu societatea GAMA SA sã achiziţioneze 1.000 litri de
benzinã cu preţul de 3 lei/l. Preţul pe piaţã la benzinã este de 2,5 lei/l. ALFA SA

încheie un alt contract cu societatea BETA SA sã vândã benzina la preţul de 2,7 lei/l. Pentru a rezilia
contractual încheiat cu GAMA SA, ALFA SA trebuie sã plãteascã o penalitate de 400 lei. Contractul
încheiat cu GAMA SA este un contract oneros deoarece beneficiile economice din contract de 2.700
lei sunt mai mici decât costurile inevitabile ale contractului de 3.000 lei. Ce înregistrãri efectueazã
societatea ALFA?

Rezolvare:

Societatea Alfa trebuie sa inregistreze un provision la minimul dintre costul indeplinirii contractului
(300) lei si penalitatile (400 lei)

6812 - 1518 = 300

4. Societatea ALFA SA semneazã pe 30 noiembrie N un contract cu societatea BETA, prin care se


obligã sã-i furnizeze 5 utilaje la preţul de 10.000 lei/utilaj. Data livrãrii este 15 martie N+1. Procesul
de producţie, care constã în asamblarea pieselor în utilaje cu ajutorul unui echipament special,
dureazã 2 luni. Orice amânare sau anulare a contractului va determina plata unei penalitãţi de 5.000
lei. La sfârşitul anului, ca urmare a scumpirii pieselor, costul s-a dublat, determinând o pierdere de
3.500 lei pentru contract. Producţia nu a început încã şi nu au fost cumpãrate piesele necesare
îndeplinirii contractului. Echipamentul necesar asamblãrii este testat pentru depreciere. Acesta are o
valoare contabilã de 100.000 lei şi o valoare recuperabilã (determinate ţinând cont şi de contract) de
98.000 lei. Ce înregistrãri efectueazã societatea ALFA conform IAS 36?

Rezolvare:

Sociatatea Alfa trebuie sa recunoasca mai intai un provision pentru deprecierea echipamentului de
2.000 lei(valoarea cont.- valoarea recuper.) si apoi un provision pentru contractul deficitar de 1.500
lei (pierderea din ctr. – provizionul ptr deprecierea echipamenyului)

6813 - 2913 = 2.000

6812 - 1518 = 1.500

35. La 31.12.N societatea GAMA determinã valoarea recuperabilã pentru un utilaj pe care
intenţioneazã sã-l cedeze la 15.000 lei, costul acestuia fiind de 20.000 lei. Potrivit normei IAS 36,
GAMA înregistreazã la aceastã datã un provizion pentru deprecierea utilajului în valoare de 5.000
lei. Pe 15 februarie N+1, GAMA vinde utilajul la 10.000 lei. GAMA trebuie sau nu sã ajusteze
situaţiile financiare ale exerciţiului N? De ce?

Rezolvare:

Pretul de vanzare obtinut pe utilaj confirma valoarea recuperabila a acestuia.Decizia de a ceda


utilajul fusese luata inainte de 31.12.N iar scaderea pretului reflecta conditii existente inainte de data
bilantului.

Alfa suplimenteaza provizionul pentru deprecierea utilajului:

6813 - 2913 = 5.000

36. Societatea BETA deţine un echipament care la 31.12.N este clasificat ca disponibil pentru
vânzare şi evaluat la valoarea justã mai puţin cheltuielile de cesiune. Vânzarea este estimatã a avea
loc peste un an şi 3 luni. Valoarea justã la 31.12.N este de 30.000 lei, iar cheltuielile, de cesiune sunt
de 2.000 lei. Rata dobânzii lunarã este de 0,8%. Ce înregistrare efectueazã societatea BETA la
31.12.N+1 conform IFRS 5 ştiind cã efectul trecerii timpului este semnificativ?

Rezolvare:

La 31.12 N valoarea justa diminuata cu cheltuielile de cesiune este de 30.000-2.000/(1,008)15=

= 28.225,31 lei

La 31.12 N+1 valoarea justa este de 29.500 lei iar chwltuielile de cesiune sunt estimate la 2.100 lei

Valoarea justa minus cheltuielile de cesiune = 29.500-2.100/(1,008)3=27.449,6 lei

Diminuarea valorii juste minus cheltuielile de cesiune se datoreaza:

-Cresterii valorii actualizate a cheltuielilor de cesiune cu 178,0699 lei, ca urmare a trecerii timpului
- modificarii estimarilor referitoare la valoarea justa si cheltuielile de cesiune

La 31.12 N+1 societatea Beta va inregistra pierderea de valoare astfel:

% - 2813 = 775,71

6813 597.6401

666 178,0699

37. La sfârşitul exerciţiului N-1, societatea ALFA a clasificat un utilaj ca deţinut în vederea vânzãrii.
La data clasificãrii, utilajul avea o valoare brutã de 102.000 lei, amortizare cumulatã de 20.000 lei,
duratã de viaţã utilã rãmasã de 8 ani şi o valoare rezidualã de 2.000 lei. Valoarea justã mai puţin
cheltuielile de cesiune este la sfârşitul exerciţiului N-1 de 78.000 lei. La 1 septembrie N utilajul
înceteazã a mai fi clasificat ca deţinut în vederea vânzãrii şi are o valoare recuperabilã de 70.000 lei.
Ce înregistrare se efectueazã la 1 septembrie N, conform IFRS 5? La ce valoare va fi evaluat
utilajul?

Rezolvare:

La sfarsitul exercitiului N-1 se inregistreaza o pierdere de valoare pentru utilaj de 4.000 lei.Utilajul
inceteaza sa mai fie amortizat

La 1 septembrie utilajul este evaluat la minimul dintre:

- 82.000 – (82.000-2.000) /8x8/12=75.333 lei

Si -70.000

Societatea Alfa inregistreaza pierderea de valoare astfel:

6813 - 2913 = 8.000

38. Pe baza urmãtoarelor informaţii, determinaţi valoarea bilanţierã a activelor imobilizate, a activelor
circulante şi a capitalurilor proprii, conform OMFP nr. 1.752/2005:

– împrumuturi acordate pe termen lung: 653.000 u.m.;

– construcţii: 954.000 u.m.;

– provizioane pentru deprecierea împrumuturilor acordate pe termen lung: 15.750 u.m.;

– investiţii financiare pe termen scurt: 68.350 u.m.;

– materiale consumabile: 268.000 u.m.;

– furnizori-debitori: 64.125 u.m.;


– provizioane pentru riscuri şi cheltuieli: 65.850 u.m.;

– amortizarea construcţiilor: 354.000 u.m.;

– rezerve: 280.500 u.m.;

– subvenţii pentru investiţii: 65.000 u.m.;

– capital social: 800.000 u.m.;

– interese de participare deţinute pe termen lung: 90.000 u.m.;

– mãrfuri: 65.000 u.m.;

– terenuri: 255.000 u.m.;

– rezultat reportat: 56.000 u.m.

Rezolvare:

Sunt active imobilizate: imprumuturile acordate pe termen lung la valoare neta 637.250 u.m,
constructiile la valoare neta 600.000 u.m, interesele de participare 90.000 u.m si terenurile 255.000
u.m

Valoarea bilantiera totala este de 1.582.250 u.m

Sunt active circulante:investiciile financiare pe termen scurt 68.350u.m, materialele consumabile


268.000 u.m, furnizorii debitori 64.125.u.m, si marfurile 65.000 u.m.

Valoarea bilantiera totala este de 465.475 u.m

Sunt capitaluri proprii:rezervele 280.500u.m, capitalul social 800.000 u,m,rezultatul reportat 56.000
u.m.

Valoarea bilantiera totala este de 1.136.500 u.m

39. Dispunem de urmãtoarele informaţii cu privire la societatea ALFA (sumele sunt exprimate în lei):
venituri din vânzarea produselor finite 50.000, venituri din vânzarea semifabricatelor 30.000, TVA
colectatã 15.200, venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri 12.000, intrãri de
produse finite 77.000, ieşiri de produse finite 58.000, cheltuieli cu materiile prime şi materialele
consumabile 32.000, cheltuieli cu personalul 18.000, cheltuieli cu dobânzile 7.500, venituri din
participaţii la societãţile asociate 8.700, venituri din diferenţe de curs valutar 18.000, cheltuieli cu
diferenţele de curs valutar 16.500, cheltuieli cu amenzi şi penalitãţi 1.000, cheltuieli cu servicii
prestate de terţi 10.000, venituri din subvenţii aferente materiilor prime 2.500, cheltuieli cu redevenţe
şi chirii 1.500, cheltuieli cu amortizarea imobilizãrilor corporale 22.000, cheltuiala cu impozitul pe
profit 2.752.
Structura costului de producţie este VALORI
urmãtoarea: ELEMENTE
Materii prime şi materiale 320.000
consumabile 150.000
Cheltuieli cu personalul 200.000
Cheltuieli cu amortizarea 100.000
Cheltuieli cu servicii, prestaţii externe
TOTAL 770.000
Cheltuielile administrative(lei)
-cheltuieli cu redevente,chirii 1.500
- cheltuielile cu personalul 3.000
-cheltuielile cu amortizarea imobilizarilor corporale 2.000
Calculati costul vanzarilor si cheltuielilor administrative conform IAS 1

Rezolvare
Costul vanzarilor reprezinta iesirile de produse finite in decursul perioadei
Structura costului de productie prezentata in textul aplicatiei se refera la produsele finite obtinute in
decursul perioadei
Costul vanzarilor = 58.000 lei
Cheltuielile administrative = 1.500+3.000+2.000 = 6.500 lei
Categoria II – AUDIT CARJILA GEORGETA

An.II sem.II

3. Când verificaţi fundamentarea provizioanelor la sfârşit de an aveţi în vedere:


a) modul de calcul şi conformitatea cu contractele şi/sau textele legale;
b) deductibilitatea;
c) o ieşire viitoare de resurse.

7. La verificarea conturilor de trezorerie, ce fel de sold trebuie să găsiţi la contul de


viramente interne la 31 decembrie:
a) debitor;
b) creditor;
c) fără sold.
11. Imaginea fidelă este:
a) o consecinţă a regularităţii şi sincerităţii conturilor;
b) o condiţie pentru a emite o opinie fără rezerve;
c) un criteriu de apreciere a situaţiilor financiare.

15. În calitate de auditor al întreprinderii Omega SA aţi constatat că la 31 decembrie stocul


la produsul X este contabilizat pentru 6.500.000 lei. Care este valoarea stocului la 31
decembrie cunoscând că întreprinderea foloseşte metoda FIFO, că stocul la 1 decembrie a
fost de 500 unităţi a 10.000 lei fiecare, că în 10 decembrie s-au cumpărat 500 unităţi a
12.000 lei fiecare şi că în 20 decembrie au ieşit 400 unităţi:
a) 7.000.000 lei;
b) 6.600.000 lei;
c) 6.200.000 lei.

Rezolvare:
data explicatii cantitate pret valoare
01.12 Stoc 500 10.000 5.000.000
10.12 Intrare 500 12.000 6.000.000
20.12 iesire (400) 10.000 (4.000.000)
31.12 Stoc 100 10.000 1.000.000
31.12 Stoc 500 12.000 6.000.000
Total stoc 31.12 600 7.000.000
Categoria III – Expertize contabile CARJILA GEORGETA

An.II sem.II

9. Ce conţine cap.II al Raportului de expertiză contabilă (Desfăşurarea expertizei


contabile)?
Continutul cap. II al Raportului de expertiza contabila contine cate un paragraf
distinct pentru fiecare obiectiv (intrebare) a expertizei contabile, care sa cuprinda o
descriere amanuntita a operatiilor efectuate de expertul contabil cu privire la
structura materialului utilizat , obiectiile ridicate de parti sau explicatiile luate in
calcul de expertul contabil.
Fiecare paragraf trebuie sa se incheie cu concluzia expertului contabil care trebuie
sa fie precisa , concise si fara echivoc.

17. Care sunt principiile deontologice după care se ghidează expertul contabil în efectuarea
expertizelor contabile judiciare şi extrajudiciare?
Principiile deontologice dupa care se ghideaza expertul contabil in efectuarea
expertizelor judiciare si extrajudiciare sunt urmatoarele:
independenta expertului contabil¬
¬ competenta expertului contabil
calitatea expertului contabil¬
¬ secretul profesional si confidentialitatea expertului contabil

30. Enumeraţi faptele ce constituie abateri disciplinare ale membrilor Corpului?

Faptele care pot atrage raspundere disciplinara a expertilor contabili sunt


urmatoarele :
Comportamentul necuvincios fata de¬ membrii Corpului ,reprezentantii Min. Fin.
sau fata de alti participanti la reuniunle de lucru ale organelor de conducere si
control ale Corpului
Categoria – IV – Evaluarea întreprinderilor CARJILA GEORGETA

An.II sem.II

55. Ce semnificatie are relatia ANC . i în evaluarea elementelor intangibile ale unei
întreprinderi în care: ANC = activul net corijat (valoarea patrimonialã a întreprinderii); i =
rata de capitalizare:
a) prag de semnificatie în cadrul diagnosticului;
b) prag de rentabilitate al întreprinderii;
c) goodwill-ul întreprinderii.

114. Ce este actualizarea?


Actualizarea este estimarea valorii actuale a unui flux de trezorerie
Actualizarea = calcularea valorii prezente a unei sume viitoare (care reflecta o plata sau o
incasare).

137. Ce este valoarea de randament propriu-zisã si cum se determinã?


Valoarea de randament sau capacitatea beneficiara reprezinta randamentul totalitatii
capitalurilor care finanteaza intreprinderea
Valoarea de randament este estimata prin actualizarea fluxului de dividende previzionate a
fi oferite actionarilor de-a lungul perioadei pentru care se face eval;uarea, in ipoteza unei
rate de actualizare constante pe intreaga eprioada. Valoarea intreprinderii este privita prin
prisma actionarilor, respective a veniturilor pe care le primesc.
CARJILA GEORGETA

An.II sem.II

CATEGORIA . VI Administrarea şi Lichidarea Întreprinderilor

14. În ce ordine vor fi plătite creanţele în cazul falimentului?

taxe, timbre si orice alte cheltuieli aferente vanzarii bunurilor respective, inclusiv
cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea acestor bunuri, precum si plata
remuneratiilor persoanelor angajate in conditiile art. 10, art. 19 alin. (2), art. 23 si 24; 2.
creantele creditorilor garantati, cuprinzand tot capitalul, dobanzile, majorarile si
penalitatile de orice fel, precum si cheltuielile.

32. Rolul deschiderii procedurii şi efectele deschiderii procedurii de insolvenţă?

Rol- este instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului aflat in
insolventa.
Indiferent daca este vorba despre deschiderea procedurii generale sau a celei simplificate,
dreptul de administrare a debitorului va fi acordat unui administrator judiciar/lichidator.
Acesta va analiza situatia societatii si va incerca sa achite datoriile catre creditori. Un
aspect deosebit de important este validitatea actelor incheiate anterior de catre debitor.
Pentru actele frauduloase incheiate cu cel mult trei ani inainte de deschiderea procedurii,
administratorul judiciar va putea cere anularea. Dupa data deschiderii procedurii
insolventei, nu vor mai curge impotriva debitorului dobanzi, penalizari sau majorari de
intarziere. De asemenea, se vor suspenda de drept toate procedurile de recuperare a
creantelor. Aceasta prevedere se aplica, cu anumite exceptii, chiar si in cazul creditorilor
garantati, cei in favoarea carora a fost constituita o garantie reala mobiliara/imobiliara (gaj,
ipoteca etc). Astfel, daca un creditor a demarat o procedura de recuperare a creantei, dar un
alt creditor a obtinut deschiderea procedurii, atunci primul creditor va trebui sa se inscrie la
masa credala, si anume, in tabelul creantelor intocmit de administratorul judiciar si depus
la instanta.
Creditorul care doreste sa intenteze o cerere de deschidere a procedurii insolventei
impotriva unui debitor trebuie sa aiba in vedere mai multe aspecte, dupa cum urmeaza:

• procedura insolventei se desfasoara sub controlul de legalitate exercitat de


judecatorul sindic, toate actiunile intreprinse de administratorul judiciar/lichidator
trebuind sa fie incuviintate de judecator;
• chiar daca termenele de indeplinire a procedurilor stabilite de lege nu sunt foarte
extinse, variind de obicei intre 15 si 60 zile, intreaga procedura de
insolventa/faliment dureaza de cele mai multe ori in jur de 3-4 ani;
• creditorii sunt inregistrati in tabelul de creante in functie de tipul creantei,
garantata sau negarantata, acest lucru avand o importanta covarsitoare, intrucat,
din sumele obtinute, vor fi achitate mai intai creantele garantate, cele insotite de o
garantie reala. Plata creantelor garantate se va face proportional cu valoarea
creantei respective din totalul creantelor inregistrate impotriva debitorului. In
consecinta, este recomandabil ca in cazul creantelor neinsotite de o garantie
deschiderea procedurii sa se faca doar dupa ce creditorul s-a asigurat ca
patrimoniul debitorului este suficient pentru acoperirea tuturor creantelor.

Un mit al procedurii insolventei este acela ca, odata deschisa procedura


insolventei/falimentul, actionarii sau administratorii nu vor raspunde decat in limita
capitalului social al societatii debitoare. Acest lucru este adevarat doar pana la un punct,
pentru ca acestia vor putea fi constransi sa acopere creantele neplatite daca prin faptelor
lor au cauzat starea de insolventa a societatii debitoare. In concluzie, este greu de
afirmat ca solutia cea mai facila si ieftina pentru iesirea dintr-un impas economico-
comercial este insolventa.
CATEGORIA VII: STUDII DE FEZABILITATE CARJILA GEORGETA

An.II sem.II

8.După obiectivul investițional, de câte tipuri sunt investițiile?


Dezvoltați pe scurt.

-cea mai intalnita este investitia tehnica privind achizitia,constructia si


montajul unor masini,utilaje,mijloace de transport
- investitia umana – pentru formarea calificarea,specializarea
personalului
- investitia sociala (constructia la intreprindere a unei cantine)
- investitii financiare –cumpararea de titluri de participare la alte
societati
- investitii comerciale –pentru publicitate si reclama
22 Rata de actualizare este un element esențial în metodele de fezabilitate bazate pe
actualizare. Care este conținutul acestei rate?
- este o metoda prin care se asigura comparabilitatea parametrilor economici si
indicatorilor financiari ce se realizeaza in perioade diferite de timp. se realizeaza si
se exprima prin 2 tehnici speciale dupa cum este luat in calcul factorul timp: 1. daca
factorul timp este luat in calcul: trecut -- mai mare prezent -- mai mare viitor : se
aplica tehnica de capitalizare, fructificare [ se amplifica cu (1+i)n ] 2. daca factorul
timp este luat in calcul: viitor -- mai mare prezent -- mai mare trecut: se aplica
tehnica de actualizare [ se amplifica cu 1 / (1+i)n ] determinarea ratei (se calculeaza
de experti pentru fiecare intreprindere in parte): Rata de baza fara riscuri (Rf) =
Dobanda la imprumutul de stat ( variaza intre 4% - 8% ) Rata la nivelul BNR = Rf +
Prima de risc Rata = Medie a dobanzilor practicate de bancile comerciale Rata =
Media tuturor dobanzilor practicate pe piata financiara Rata la nivelul costului
capitalului intreprinderii expertizate (CMP)
Categoria VIII - Analiza diagnostic a întreprinderii CARJILA GEORGETA

An.II sem.II

11. O întreprindere este caracterizată 31.12.n


de situația bilanțieră descrisă în
tabelul de mai jos. Ştiind că
imobilizări necorporale în valoare de
200 sunt aferente chelnuielilor de
constituire ale întreprinderii, datorii
pe termen lung în valoare de 400
reprezintă rate scadente în anul
curent, iar 10% din creanțe sunt
garanții de bună execuție ce vor fi
încasate peste 20 de luni să se
analizeze poziția financiară a
întreprinderii pe baza bilanțului
contabil şi a bilanțului financiar şi să
se explice diferențele constatate.
Indicator
Imobilizări corporale 3000
Imobilizări necorporale 800
Stocuri 1000
Creante 2000
Disponibilități 1000
Capitaluri proprii 2000
Datorii mai mari de un an 3000
Datorii de exploatare 2400
Datorii bancare pe termen foarte 400
scurt

12. Calculați şi interpretați indicatorii de lichiditate în cele două cazuri şi explicați


diferențele.

Cazul Bilantului patrimonial


a) Lichiditate generala= Active circulante / Datorii curente= 4000/2800=1,43 >1
rezulta ca intreprinderea
este capabila sa-si acopere datoriile pe termen scurt din activele circulante
b) lichiditatea redusa= (Active circulante –Stocuri)/ Datorii curente=
3000/2800=1,07
O valoare cuprinsa intre 0,5-1 este considerata a fi normala
c) lichiditatea imediata = Disponibilitati /Datorii exigibile imediate=1000/2800
=0,36
d) Rata solvabilitatii generale = Active totale/Datorii curente=7800/2800= 2,79
e) Rata solvabilitatii pe termen lung = Activ total/ Datorii totale=7800/5800= 1,34
Un raport mai mic de 1,5 dovedeste riscul de insolvabilitate al intreprinderii
Indicatori de lichiditate:
Cazul Bilantului financiar
a) Lichiditate generala= Active circulante / Datorii curente= 2800/2800=1 =1
rezulta ca intreprinderea este
capabila sa-si acopere datoriile pe termen scurt din activele circulante insa este la
limita superioara
b) lichiditatea redusa= (Active circulante –Stocuri)/ Datorii curente=
1800/2800=0,64
O valoare cuprinsa intre 0,5-1 este considerata a fi normala
c) lichiditatea imediata = Disponibilitati /Datorii exigibile imediate=1000/2800
=0,36
d) Rata solvabilitatii generale = Active totale/Datorii curente=7600/2800= 2,71
e) Rata solvabilitatii pe termen lung = Activ total/ Datorii totale=7600/5800= 1,31
Un raport mai mic de 1,5 dovedeste riscul de insolvabilitate al intreprinderii
Din cele calculate , rezulta ca fata de bilantul contabil,in cazul bilantului financiar
indicatorii au valori
diferite.Aceasta se explica prin modul de grupare a elementelor de activ si pasiv in
cadrul acestor tipuri de
bilanturi.

28. să se calculeze capacitatea de autofinanțare şi autofinanțarea pornind de la informațiile prezentate mai jos:
Indicator u.m.
Venituri din vânzarea mărfurilor 1000
Producția vândută 14000
Producția stocată 500
Subvenții de exploatare 2000
Venituri din vânzarea mijloacelor fixe 600
Cheltuieli cu materii prime 2000
Costul mărfurilor vândute 700
Cheltuieli salariale 8000
Cheltuieli cu amortizarea 1000
Cheltuieli cu provizioane 200
Cheltuieli cu chirii 200
Cheltuieli cu asigurări sociale 1000
Valoarea netă contabilă a elementelor 400
de activ cedate
Impozite şi taxe 300
Venituri din dobânzi 200

Capacitatea de autofinatare se poate determina prin doua metode- deductiva si aditionala


Prin procedeul deductive se porneste de la excedentul brut de exploatare(EBE) care semnifica rezultaul
brut al activitatii , din care se deduc succesiv, celelelte cheltuieli platibile
CAF = venituri incasabile – cheltuilei platibile = EBE
+ venituri financiare exceptionale incasabile
- cheltuieli financiare exceptionale platibile
- impozit pe profit

Excedent brut de exploatare 3100


+venituri (fara reluari asupra proviz) 700
-cheltuieli finaciare(fara amort.proviz) 400
- impozitul pe profit 300
CAPACIATATEA DE AUTOFINANTARE 3100
CATEGORIA aIXa - FISCALITATE_an1, an2 si an3 CARJILA GEORGETA
An.II sem.II

B Impozite indirecte – an II

3. Ce operaţiuni sunt asimilate livrărilor de bunuri efectuate cu plată din punctul de vedere al TVA.

Sunt asimilate livrarilor de bunuri efectuate cu plata urmatoarele operatiuni:


a) preluarea de catre o persoana impozabila a bunurilor mobile achizitionate sau produse
de catre aceasta pentru a fi utilizate in scopuri care nu au legatura cu activitatea economica
desfasurata, daca taxa aferenta bunurilor respective sau partilor lor componente a fost
dedusa total sau partial;
b) preluarea de catre o persoana impozabila a bunurilor mobile achizitionate sau produse
de catre aceasta pentru a fi puse la dispozitie altor persoane in mod gratuit, daca taxa
aferenta bunurilor respective sau partilor lor componente a fost dedusa total sau partial;
c) preluarea de catre o persoana impozabila de bunuri mobile corporale achizitionate sau
produse de catre aceasta, altele decât bunurile de capital prevazute la art. 149 alin. (1) lit. a)
[activele corporale fixe, precum si operatiunile de constructie, transformare sau
modernizare a activelor corporale fixe, exclusiv reparatiile sau lucrarile de intretinere a
acestor active, chiar in conditiile in care astfel de operatiuni sunt realizate de beneficiarul
unui contract de inchiriere, leasing sau orice alt contract prin care activele fixe corporale se
pun la dispozitia unei alte persoane], pentru a fi utilizate in scopul unor operatiuni care nu
dau drept integral de deducere, daca taxa aferenta bunurilor respective a fost dedusa total
sau partial la data achizitiei;
d) bunurile constatate lipsa din gestiune, cu exceptia:
– bunurilor distruse ca urmare a unor calamitati naturale sau a unor cauze de forta majora
(incendiu, dovedit prin documente de asigurare si/sau alte rapoarte oficiale, razboi, razboi
civil, acte de terorism, orice alte evenimente pentru care se poate invoca forta majora),
precum si bunurilor pierdute (bunurile disparute in urma unor calamitati naturale, cum ar fi
inundatiile, alunecarile de teren, sau a unor cauze de forta majora) ori furate (bunurile lipsa
din gestiune, neimputabile, pentru care persoana impozabila poate prezenta dovada
constatarii furtului de catre organele de politie, care este acceptata de societatile de
asigurari), dovedite legal;
– bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate, precum
si activele corporale fixe casate; pentru a nu considera livrare de bunuri cu plata trebuie ca
bunurile sa indeplineasca cumulativ conditiile: 1) sa nu fie imputabile; 2) degradarea
calitativa a bunurilor sa se datoreze unor cauze obiective dovedite cu documente; 3) se face
dovada ca s-au distrus bunurile si nu mai intra in circuitul economic;
– perisabilitatilor, in limitele prevazute prin lege.

Incadrarea operatiunilor in categoria livrarilor de bunuri efectuate cu plata presupune


colectarea TVA aferent valorii lor.

33. Societatea comercială A din Franţa (înregistrată în scop de TVA ca persoană impozabilă
normală) pune la dispoziţia societăţii B din România (înregistrată în scop de TVA cu art 153) piese
auto. Bunurile sunt trimise din Franţa la depozitul lui B din România, urmând ca aprovizionarea lui B
să intervină pe măsură ce are nevoie de ele (sunt bunuri puse la dispoziţia clientului). Analizaţi speţa
din punctul de vedere al TVA stabilind tipul operaţiunilor, locul lor, precum şi obligaţiile ce revin
plătitorilor de TVA dacă se aplică măsuri de simplificare.

Raspuns:
Pentru societatea B din Romania este o achizitie intracomunitara de
bunuri (AIC), deoarece livrarea bunurilor incepe din Franta si se incheie
in Romania in cazul comunicarii societatii A din Franta a unui cod valid
de Tva, iar transferul proprietatii bunurilor se considera ca a avut loc la
data acceptarii bunurilor de catre societatea B, Tva inscrisa pe factura
va fi 0 eur, iar Tva inregistrata in contabilitate lui B (4426=4427).
In cazul in care valoarea achizitiei intracomunitare a bunurilor este sub
plafonul de 10.000 euro societatea B din Romania nu este obligata sa se
inregistreze in scopuri de tva, astfel societatea A din Franta va colecta
tva, iar societatea B din Romania va inscrie pe factura mentiunea
“neimpozabila in Romania”

Art. 134^1 - (1) Faptul generator intervine la data livrarii bunurilor sau
la data prestarii serviciilor, cu exceptiile prevazute in prezentul capitol.
(2) Pentru livrarile de bunuri in baza unui contract de consignatie sau in
cazul operatiunilor similare, cum ar fi stocurile la dispozitia clientului,
livrarile de bunuri in vederea testarii sau a verificarii conformitatii, astfel
cum sunt definite prin norme, se considera ca bunurile sunt livrate la
data la care consignatarul sau, dupa caz, beneficiarul devine proprietar
al bunurilor.
Norme metodologice:
(2) Pentru bunurile transmise in vederea testarii sau a verificarii
conformitatii, se considera ca transferul proprietatii bunurilor a avut loc
la data acceptarii bunurilor de catre beneficiar. Bunurile transmise in
vederea verificarii conformitatii sunt bunurile oferite de furnizor
clientilor, acestia avand dreptul fie sa le achizitioneze fie, sa le
returneze furnizorului. Contractul aferent bunurilor livrate in vederea
testarii este un contract provizoriu prin care vanzarea efectiva a
bunurilor este conditionata de obtinerea de rezultate satisfacatoare in
urma testarii de catre clientul potential, testare ce are scopul de a
stabili ca bunurile au caracteristicile solicitate de clientul respectiv.
2. Accizele

2. Prezentaţi modul de determinare a accizelor în cazul ţigaretelor.

Calculul accizei pentru tigarete

Pentru tigarete, acciza datorata este egala cu suma dintre acciza


specifica si acciza ad valorem.

Acciza specifica se calculeaza In echivalent euro pe 1.000 de tigarete.

Acciza ad valorem se calculeaza prin aplicarea procentului legal stabilit,


asupra pretului maxim de vanzare cu amanuntul.

Pretul maxim de vanzare cu amanuntul este pretul la care produsul este


vandut altor persoane decat comercianti si care include toate taxele si
impozitele.

Pretul maxim de vanzare cu amanuntul pentru orice marca de tigarete


se stabileste de catre persoana care produce tigaretele In Romania sau
care importa tigaretele si este adus la cunostinta publica In conformitate
cu cerintele prevazute de norme.
Este interzisa vanzarea, de catre orice persoana, a tigaretelor pentru
care nu s-au stabilit si declarat preturi maxime de vanzare cu
amanuntul.

Este interzisa vanzarea de tigarete, de catre orice persoana, la un pret


ce depaseste pretul maxim de vanzare cu amanuntul, declarat.

13. O societate comercială A produce o cantitate de 5.000 sticle de vin spumos a 0,75 l/sticlă la un
preţ de producţie de 8 lei/sticlă. Societatea A vinde către societatea B cele 5.000 de sticle. Să se
determine valoarea accizei. Acciza unitară şi cursul de schimb sunt cele prevăzute de codul fiscal.

O societate comerciala A produce o cantitate de 2.000 sticle de vin spumos a 0,75 l/sticla la un
pret de productie de 80.000 lei/sticla. Societatea A vinde catre societatea B cele 2.000 de
sticle in luna aprilie 2005. Valoarea accizei specifice pentru vinul spumos este de 30 euro/hl
produs, iar cursul de schimb este de 37.000 lei/euro.

Determinati valoarea accizei si a TVA aferente lunii aprilie pe care trebuie sa le declare
societatea B la administratia financiara.

Raspuns:

Cantitate produsa=5.000 x 0.75/100 = 15 hl

=> acciza=15 x 35 euro = 525 euro ó

525 x 4.2 = 2205 lei

Care este pretul de vanzare? Presupunand ca PV=pret productie + acciza => TVA =

= (5.000 x 8+2205) x 24% =42205+10129.2 =52334.2


CARJILA GEORGETA

An.II sem.II

Categoria X – Organizarea auditului intern si controlul intern al intreprinderii

Anul II – Organizarea controlului intern al unei intreprinderi

12. Aprovizionarea presupune:


a) Comenzile sa contina produse care indeplinesc specificatiile corespunzatoare;
b) Sa se plateasca preturi corespunzatoare;
c) Comanda sa contina cantitatile de produse si termene de aprovizionare
corespunzatoare;
d) Actualizarea informatiilor legate de furnizor astfel incit comanda sa contina date
reale;
e) Produsele comandate sa se obtina in timp util;
f) Inregistrarea comenzilor aprobate complet si corect;
g) Prevenirea lansarii comenzilor neaprobate.

Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control


intern care pot diminua aparitia riscurilor respective.

RISCURI POSIBILE PROCEDURI DE CONTROL INTERN


a) specificațiile să fie necorespunzătoare Revizuirea specificațiilor existente de către
personalul tehnic.
Monitorizarea problemelor de producție
legate de specificațiile materialelor folosite.
Specificațiile trebuie să cuprindă date ale
perioadei curente ,comenzi rapide, stoc
corespunzător, prețul materialului.
Comunicarea specificațiilor de producție
departamentului de aprovizionare.
Revizuirea corespunzătoare și aprobarea
contractelor și comenzilor.

b) informații incomplete legate de preț Obținerea de oferte competitive pentru


fiecare aprovizionare periodică.
Volumul producției aprovizionată să fie
determinată prin analiza indicatorului de
utilizare a unor materiale similare
Revizuirea corespunzătoare a comenzilor de
aprovizionare.
Monitorizarea variantelor de preț,
amănunțit.

c) informație indisponibilă sau incorectă Menținerea unor date corecte în evidența


legată de nivelul stocului sau nivelul stocurilor.
producției Corelarea programării producției cu
informațiile legate de stoc și cerințele legate
de termenele de livrare din comenzi
Revizuirea corespunzatoare a comenzilor de
aprovizionare
Folosirea previziunii
d) informațiile dintro comandă sunt Emiterea de copii ale comenzilor emise
neclare personalului corespunzător.
Comenzile nu sunt introduse în sistem în Prenumerotarea comenzilor
timp util Verificarea periodică a intrarilor în sistem.
Investigarea intrărilor de date

e) Informație indisponibilă sau incorectă a Specificarea modului de transport și a datei


produselor comandate și neprimite de livrare în comanda de aprovizionare
Prenumerotarea comenzilor de aprovizionare
Corelarea informației producției
recepționate și informațiile legate de
comenzi date
Urmărirea comenzilor neonorate de furnizor

f) Comenzile date pot fi pierdute Prenumerotarea și înregistrarea corectă a


comenzilor

c) Proceduri inadecvate de prevenire a Proceduri de aprobare a comenzilor


utilizării neautorizate Desemnarea de personal autorizat care să
aprobe comenzile
Menținerea unei securități a comenzilor de
aprovizionare

13. Activitatea Departamentului Resurse umane presupune:


a) Respectarea legislatiei si reglementarilor in vigoare precum si a politicilor
companiei;
b) Mentinerea de inregistrari care demonstreaza respectarea legilor si reglementarilor ;
c) Asigurarea confidentialitatii din cadrul Departamentului Resurse umane;
d) Asigurarea productivitatii muncii la un nivel acceptabil;
e) Angajarea unui numar sufficient si adcvat calificat de personal;
f) Asigurarea ca personalul este pregatit adecvat in scopul indeplinirii
responsabilitatilor corespunzatoare;
g) Asigurarea ca personalul primeste informatii cu privire la performantele lor si la
dezvoltarea carierei.
Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control
intern care pot diminua aparitia riscurilor respective.
Riscurile posibile ce pot să apară :
• neconcordanţe între atribuţii şi competenţa profesională;
• neconformitatea cu legile, regulamentele, regulile şi politicile
specifice;
• nerespectarea confidenţialităţii informaţiilor;
• caracterul incomplet şi inexact al operaţiilor şi documentaţiilor;
• modul profesional de abordare a informaţiilor financiare;
• nerespectarea atribuţiilor din fisa postului
• suprasolicitarea personalului
• nerespectrarea normelor privind securitatea muncii

Proceduri de control intern care pot diminua apariţia riscurilor:


- Atribuţiile entităţii pot fi realizate numai dacă sunt cunoscute de
salariaţi şi aceştia acţionează concertat;
- Fiecare salariat are un rol bine definit în entitatea publică, stabilit prin
fişa postului;
- Sarcinile sunt încredinţate şi rezultatele sunt comunicate numai în
raportul manager – salariat – manager (şef – subaltern – şef);
- Managerul trebuie să susţină salariatul în îndeplinirea sarcinilor sale.
- Managementul entităţii publice va comunica tuturor angajaţilor care
sunt sarcinile entităţii, rezultate din actul normativ de organizare şi
funcţionare. Totodată, se va îngriji că aceste sarcini să se regăsească în
Regulamentul de organizare şi funcţionare a entităţii publice, la care să
aibă acces toţi salariaţii. Se vor întocmi şi se vor actualiza, ori de câte
ori necesităţile o vor cere, fişele postului pentru toţi funcţionarii publici
şi personalul contractual din entitatea publică. Aceasta este o obligaţie
permanentă a fiecărui nivel de management.
- Managerul asigură ocuparea posturilor de către persoane competente,
cărora le încredinţează sarcini potrivit competenţelor şi asigură condiţii
pentru dezvoltarea capacităţii profesionale a salariatului.
- Managerul şi salariaţii au acele cunoştinţe, abilităţi şi experienţa care
fac posibilă îndeplinirea eficientă şi efectivă a sarcinilor;
- Competenţa angajaţilor şi sarcinile încredinţate trebuie să se afle în
echilibru permanent, stabil. Acţiuni pentru asigurarea acestuia:
a) definirea cunoştinţelor şi deprinderilor necesare pentru fiecare loc de
muncă;
b) conducerea interviurilor de recrutare, pe baza unui document de
evaluare definit;
c) identificarea planului de pregătire de bază a noului angajat, încă din
timpul procesului de recrutare;
d) revederea necesităţilor de pregătire, în contextul evaluării anuale a
angajaţilor şi urmărirea evoluţiei carierei;
e) asigurarea faptului că necesităţile de pregătire identificate sunt
satisfăcute;
f) dezvoltarea capacităţii interne de pregătire, complementară formelor
de pregătire externe entităţii publice;
g) definirea politicii de pregătire / mobilitate;
h) se verifică dacă se respectă programul de lucru, norma de lucru.
- Performanţele angajaţilor se evaluează cel puţin o dată pe an şi sunt
discutate cu aceştia de către realizatorul raportului;
- Competenţa şi performanţa trebuiesc susţinute de instrumente
adecvate, care includ tehnica de calcul, software-urile, brevetele,
metodele de lucru etc.;
- Se verifică listele de pontaj, întocmirea corectă a statelor de plată şi a
celorlalte documente privind asigurările sociale.