OPERATIUNI DE CONSTITUIRE A CAPITALILUI SOCIAL LA O

ENTITATE

Exemplu 1.
O societate comercială pe acţiuni are un capital subscris de 6.600 lei, divizat pe 1.000 acţiuni.
Valoarea nominală unitară este de 6,60 lei. Aporturile subscrise sunt formate din:
- terenuri 3.000 lei
- obiecte de inventar 2.600 lei
- numerar, depus în contul de la bancă 1.000 lei

a) Subscrierea capitalului social conform actului constitutiv al societăţii comerciale:

456 = 1011 6.600 lei
Decontări cu Capital subscris nevărsat
acţionarii/asociaţii privind
capitalul
b) Înregistrarea aporturilor efective:
% = 456 6.600 lei
Decontări cu acţionarii/asociaţii
privind capitalul
2111 3.000 lei
Terenuri
2131 2.600 lei
Echipamente tehnologice
5311 1.000 lei
Casa in lei

c) Evidenţierea capitalului subscris ca efectiv vărsat pentru valoarea aporturilor vărsate:

1011 = 1012 6.600 lei
Capital subscris nevărsat Capital subscris vărsat
Exemplu 2.
Se înfiintează o societate cu răspundere limitata cu un capital social de 10.000 lei, divizat în 100 de părţi sociale
cu o valoare nominală unitară de 100 lei. Asociaţii subscriu aporturi în numerar şi în natură, astfel:
- construcţii 2.500 lei
- un utilaj 1.500 lei
- materii prime 1.000 lei
- numerar, depus la casierie 5.000 lei

Aporturile urmează sa fie depuse in termen de 30 de zile de la data subscrierii, potrivit statutului şi actelor de
constituire.
a) Subscrierea capitalului social conform actului constitutiv al societăţii comerciale:
456 = 1011 10.000 lei
Decontări cu Capital subscris nevărsat
acţionarii/asociaţii privind
capitalul

b) Înregistrarea aporturilor efective:

% = 456 10.000 lei
Decontări cu acţionarii/asociaţii
privind capitalul
212 2.500 lei
Construcţii
2131 1.500 lei
Echipamente tehnologice
301 1.000 lei
Materii prime”

5311 5.000 lei

Casa in lei

c) Evidenţierea capitalului subscris ca efectiv vărsat pentru valoarea aporturilor vărsate:

1011 = 1012 10.000 lei
Capital subscris nevărsat Capital subscris vărsat

Exemplu 3.
O societate pe acţiuni se constituie cu un capital social de 200.000 lei, divizat în 10.000 acţiuni, cu o valoare
nominală de 20 lei/acţiune. Capitalul social este subscris integral la înfiintarea societăţii, aporturile fiind
structurate astfel:
- un teren, pentru 2.000 de acţiuni, adică 40.000 lei
- o construcţie, pentru 3.000 de acţiuni, adică 60.000 lei
- aport de lichidităţi, pentru 5 mii de acţiuni, liberat în două tranşe ( prima transă reprezentată de 3 mii de
acţiuni se eliberează la subscriere, iar a doua transă constituită din 2 mii de acţiuni se eliberează în
termen de 2 luni de la constituire).

Aportul în natura se depune integral în prima transă.

a) Subscrierea capitalului:
 456 = 1011 200.000 lei
Decontări cu Capital subscris nevărsat
acţionarii/asociaţii privind
capitalul

b) Depunerea aportului în natura şi a lichidităţilor corespunzătoare primei transe:

% = 456 160.000 lei
Decontări cu acţionarii/asociaţii
privind capitalul
2111 40.000 lei
Terenuri
212 60.000 lei
Construcţii
5121 60.000 lei
Conturi la banci in lei

c) Constituirea capitalului subscris vărsat:

1011 = 1012 160.000 lei
Capital subscris nevărsat Capital subscris vărsat

d) Depunerea contravalorii celor 2 mii acţiuni subscrise şi nevărsate la data stabilită:

5121 = 456 40.000 lei
Conturi la banci in lei/ Decontări cu acţionarii/asociaţii
5311 privind capitalul
Casa in lei

e) Formarea capitalului vărsat:

1011 = 1012 40.000 lei
Capital subscris nevărsat Capital subscris vărsat

OPERATIUNI DE CREŞTERE A CAPITALILUI SOCIAL, PRIN ADUCEREA DE NOI

APORTURI

Exemplu 1.
A) Adunarea generală a acţionarilor hotărăşte majorarea capitalului social prin emisiunea unui numar de 3.000
noi actiuni, cu o valoare nominală de 10 lei/acţiune, care se achită în numerar.
a) Subscrierea acţiunilor
456 = 1011 30.000 lei
Decontări cu Capital subscris nevărsat
acţionarii/asociaţii privind
capitalul

b) Efectuarea vărsămintelor de către acţionari ( achitarea acţiunilor în numerar)

5311 = 456 30.000 lei
Casa in lei Decontări cu acţionarii/asociaţii
privind capitalul

c) Constituirea capitalului subscris vărsat:

 1011 = 1012 30.000 lei
Capital subscris nevărsat Capital subscris vărsat

B) Adunarea generală a acţionarilor hotărăşte majorarea capitalului social prin acceptarea unui nou aport în
natură concretizat într-un mijloc de transport ( autoturism) evaluat la 20.000 lei.
a) Subscrierea aportului în natură
456 = 1011 20.000 lei
Decontări cu Capital subscris nevărsat
acţionarii/asociaţii privind
capitalul

b) Intrarea în gestiunea societăţii a aportului subscris

2133 = 456 20.000 lei
Mijloace de transport Decontări cu acţionarii/asociaţii
privind capitalul

c) Constituirea capitalului subscris vărsat:

1011 = 1012 20.000 lei
Capital subscris nevărsat Capital subscris vărsat

OPERATIUNI DE MICŞORARE A CAPITALULUI SOCIAL

Exemplu 1.

SC ARDENT SA, detine capitaluri proprii de 5.000 de acţiuni în valoare nominală de 10 lei acţiune şi decide
reducerea capitalului social cu 12.000 lei, restituindu-se actionarilor prin virament bancar.

b) recalcularea valorii nominale a acţiunilor, astfel-

Explicaţii Înainte de reducere După reducere

Capital social 50.000 38.000
Numarul de acţiuni 5.000 5.000
Valoarea nominală 10 7,6

Fiecarui acţionar i se vor distribui 2,4 lei (10 lei-7,6 lei) pentru fiecare acţiune deţinută şi i se vor
transforma acţiunile vechi cu valoarea nominală de 10 lei în acţiuni noi cu valoarea nominală de 7, 6
lei.
1011 = 456 12.000 lei
Capital subscris nevărsat Decontări cu acţionarii/asociaţii
privind capitalul

456 = 5121 12.000 lei

Decontări cu Conturi la banci in lei
acţionarii/asociaţii privind
capitalul
 2.2.2. Contabilitatea primelor de capital

2.2.2.1. Noţiuni generale

Primele de capital reprezintă suplimentul de aport neîncorporat în capitalul social.

Primele de capital se împart în mai multe categorii în funcţie de modul de constituire:

a) Prime de emisiune - apar în cazul unor noi emisiuni de acţiuni sau părţi sociale cu
aporturi în lichidităţi şi se calculează ca diferenţă între preţul de vânyare al noilor titluri şi
valoarea nominală a titlurilor acordate în schimbul aportului primit.

b) Primele de fuziune sau divizare - apar cu ocazia majorării capitalului social în urma
fuziunii prin absorbţie şi se calculează ca diferenţă între valoarea bunurilor primite prin
fuziune-divizare şi suma cu care a crescut capitalul social.

c) Primele de aport - apare în cazul aporturilor în natură şi se calculează ca diferenţă între

valoarea bunurilor aportate şi valoarea nominală a acţiunilor sau părţilor sociale atribuite în
schimbul contribuţiei.

d) Prima de conversie - apare în cazul în care are loc conversia datoriilor în acţiuni.

2.2.2.2. Conturi utilizate

Contabilitatea sintetică a primelor de capital se realizează cu ajutorul contului
sintetic de gradul I 104 Prime de capital care se debiteaza pe următoarele conturi
de gradul II:
 1041 Prime de emisiune
 1042 Prime de fuziune/divizare
 1043 Prime de aport
 1044 Prime de conversie a obligaţiunilor în acţiuni

Dupa conţinutul economic sunt conturi de capitaluri proprii, iar dupa funcţia contabilă sunt
conturi de pasiv, care ţin evidenţa primelor de emisiune, de aport, de fuziune/divizare şi de
conversie a obligaţiunilor în acţiuni.
În CREDIT se înregistrează
 valoarea primelor stabilite cu ocazia emisiunii, fuziunii/ divizării, aportului la capital şi-
sau din conversia obligaţiunilor în acţiuni (456)
În DEBIT se înregistreză
 primele de capital încorporate în capitalul social (1012)
 primele de capital încorporate în rezerve (1063, 1068)
 pierderile contabile ale exerciţiilor precedente, acoperite din primele de capital (1171)
SOLDUL creditor al contului reprezintă primele de capital netransferate la capital sau la
rezerve.
 2.2.2.3. Operaţii privind primele de capital

Exemplu 1.
O societate comercială pe acţiuni emite 2.000 de acţiuni cu o valoare de emisiune de 3,00 lei/acţiune şi valoare
nominală de 2,60 lei/acţiune.
a) Constituirea capitalului social şi a primelor de emisiune:
456 = % 6.000 lei
Decontări cu
acţionarii/asociaţii privind 1011 5.200 lei
capitalul Capital subscris nevărsat
1041 800 lei
Prime de emisiune

b) Încasarea în numerar a valorii actiunilor:

5311 = 456 6.000 lei

Casa in lei Decontări cu acţionarii/asociaţii
privind capitalul

c) Inregistrarea capitalului subscris ca efectiv depus ( la nivelul valorii nominale a actiunilor):

1011 = 1012 5.200 lei
Capital subscris nevărsat Capital subscris vărsat

Exemplu 2.
O societate comercială preia de la societatea pe care o absoarbe activul acesteia reprezentat de un teren şi o
construcţie evaluate la suma de 2.000 lei, respectiv 4.500 lei, precum şi disponibilităţi bănesti în conturile
bancare de 2.750 lei. În schimbul activului preluat societatea absorbantă emite 2.000 de acţiuni cu valoare
nominală de 4,20 lei/acţiune.

a) Înregistrarea majorării capitalului social al societăţii absorbante şi cu primele de fuziune :

456 = % 9.250 lei

Decontări cu
acţionarii/asociaţii privind 1011 8.400 lei
capitalul Capital subscris nevărsat
1042 850 lei
Prime de fuziune/dizolvare

b) Înregistrarea aportului de la societatea absorbită:

% = 456 160.000 lei

Decontări cu acţionarii/asociaţii
privind capitalul
2111 9.250 lei
Terenuri
212 4.500 lei
Construcţii
5121 2.750 lei
Conturi la banci in lei

c) Înregistrarea capitalului subscris ca efectiv depus ( la nivelul valorii nominale a acţiunilor):

 1011 = 1012 8.400 lei
Capital subscris nevărsat Capital subscris vărsat

Exemplu 3.
O societate comercială pe acţiuni hotăraşte majorarea capitalului social printr-un aport de 5.000 lei, care este
remunerat cu 1.500 de acţiuni la o valoare nominală de 3.20 lei/acţiune.
a) Constituirea capitalului social şi a primelor de aport:
456 = % 5.000 lei
Decontări cu
acţionarii/asociaţii privind 1011 4.800 lei
capitalul Capital subscris nevărsat
1043 200 lei
Prime de aport

b) Încasarea în numerar a valorii acţiunilor:

5311 = 456 5.000 lei
Casa in lei Decontări cu acţionarii/asociaţii
privind capitalul

c) Înregistrarea capitalului subscris ca efectiv depus ( la nivelul valorii nominale a acţiunilor)

1011 = 1012 4.800 lei
Capital subscris nevărsat Capital subscris vărsat

Exemplu 4.
La o societate pe actiuni hotaraste AGA hotaraste reducerea capitalului social; de la 200.000 lei la 150.000 lei.
Aceasta reducere are drept scop :
a- acoperirea pierderilor inregistrate in anii precedenti
b- rambursarea unei parti din aporturile initiale in capitalul social
c- rascumpararea unei parti de actiuni si anularea acestora
Pretul de rascumparare a titlurilor este de :
i) 52.500 lei si
ii) 49.000 lei
a) Inregistrarea reducerii capitalului social pentru acoperirea pierderilor:
1012 = 1171 50.000 lei
Capital subscris vărsat Rezultatul reportat reprezentand
profitul nerepartizat sau pierderea
neacoperita

b)1) Diminuarea capitalului social cu valoarea rambursarilor de efectuat catre actionari, in baza hotaririi AGA:
1012 = 50.000 lei
Capital subscris vărsat 456
Decontări cu acţionarii/asociaţii
privind capitalul

b)2) Plata catre actionari a sumei reprezentand rambursarile din aportul la capital:

456 = 5121 50.000 lei

Decontări cu Conturi la banci in lei/
acţionarii/asociaţii privind 5311
capitalul Casa in lei

c ) Rascumpararea actiunilor in vederea anularii acestora

ci.
 1091 = 5121 52.500 lei
Actiuni proprii detinute pe Conturi la banci in lei/
termen scurt 5311
Casa in lei

cii.

1091 = 5121 49.000 lei

Actiuni proprii detinute pe Conturi la banci in lei/
termen scurt 5311
Casa in lei

Anularea actiunilor proprii rascumparate :

ci.
% = 1091 52.500 lei
Actiuni proprii detinute pe termen
scurt
1012 50.000 lei
Capital subscris varsat
1498 2.500 lei
Alte pierderi legate de
instrumentele de capitaluri
proprii

cii.
1012 = % 50.000 lei
Capital subscris varsat
1091 49.000 lei
Actiuni proprii detinute pe termen
scurt
1412 1.000 lei
Castiguri legate de anularea
instrumentelor de capitaluri proprii

2.2.3. Contabilitatea rezervelor din reevaluare

2.2.3.1. Noţiuni generale

Rezervele din reevaluare reprezintă plusurile sau minusurile de valoare rezultate

din reevaluarea activelor.

Rezervele din reevaluare se calculează ca diferenţă între valoarea justă de la data

bilanţului şi valoarea contabilă netă.

Valoarea contabilă netă a unui activ este valoarea contabilă diminuată cu amortizarea şi
ajustările pentru depreciere .

Valoarea justă este valoarea actuală , determinată de specialişti şi reprezintă preţul încasat
pentru vânzarea unui activ într-o tranzacţie reglementată .

Rezervele din reevaluare se calculează numai în cazul în care creşterea sau diminuarea de
 valoare este considerată sigură ţi durabilă.

Atunci când o imobilizare corporală complet amortizată mai poate fi folosită, entitatea
poate proceda la reevaluarea acesteia, stabilindui-se o nouăp valoare şi o nouă durată de
utilizare economică.

Conform Ordinului ministrului finanţelor publice nr.1802/2014,

 dacă rezultatul reevaluarii este o creştere fată de valoarea contabilă netă, atunci
aceasta se traterază astfel :

- ca o creştere a rezervei din reevaluare prezentată în cadrul elementului „ Capital şi

rezerve”, dacă nu a existat o descreştere anterioară recunoscută ca o cheltuiala
aferentă acelui activ: sau

- ca un venit care să compenseze cheltuiala cu descreşterea recunoscută anterior, la

acel activ.

 dacă rezultatul reevaluarii este o descreştere a valoarii contabile nete, atunci

aceasta se tratează :

- ca o cheltuiala cu întreaga valoare a deprecierii

- ca o scădere a rezervei din reevaluare prezentată în cadrul elementului „Capital şi

rezerve”, şi minimul dintre valoarea acelei rezerve şi valoarea descreşterii

2.2.3.2. Conturi utilizate

Contabilitatea sintetică a rezervelor din reevaluare se realizează cu ajutorul:

Contului 105 Rezerve din reevaluare
Dupa conţinutul economic este un cont de capitaluri proprii, iar dupa funcţia contabilă este un
cont de pasiv, care ţine evidenţa rezervelor din reevaluarea imobilizarilor corporale.
În CREDIT se înregistrează:
 creşterea fată de valoarea contabilă netă, rezultată din reevaluarea imobilizărilor
corporale (2111,212, 2131 la 2134, 214).
În DEBIT se înregistreză:
 capitalizarea surplusului din reevaluare, prin transferul direct în capitalul propriu
(1065).
 descreşterea fată de valoarea contabilă netă rezultată din reevaluarea ulterioară a
imobilizărilor corporale (211, 212, 2131 la 2134, 214)
 ajustarea amortizarii cumulate înregistrate până la data reevaluarii imobilizării
corporale (281).
SOLDUL creditor al contului reprezintă rezerva din reevaluarea imobilizărilor corporale
existente în evidenţa entităţii.

2.2.3.3. Operaţii privind rezervele din reevaluare

Exemplu 1.
La o societate se efectuează operaţia de reevaluare a utilajelor existente , la data de 31.12.N
- valoarea iniţială de înregistrare este de 8.000 lei
- valoarea amortizării calculată este de 2.000 lei.
- valoarea recalculată în urma reevaluării este de 15.500 lei
Pentru determinarea rezervei din reevaluare se ţine cont de valoarea netă contabilă
brut amortizare net
Înaintea reevaluării 8.000 2.000 6.000
După reevaluare 17.500 2.000 15.500
Rezerve din reevaluare 11.500 - 11.500

a) Înregistrarea rezervei din reevaluare constatată:

2131 = 105 11.500 lei
Echipamente tehnologice Rezerve din reevaluare

După ce s-a efectuat reevaluarea, amortizarea este calculată aplicând la noua valoare netă contabilă, planul de
amortizare decis iniţial.
Surplusul de rezerve inclus în rezervele din reevaluare este capitalizat prin transferul direct în rezultatul reportat.
105 = 1175 11.500 lei
Rezerve din reevaluare Rezultatul reportat reprezentând
surplusul realizat din rezerve din
reevaluare

Exemplu 2.
La sfârşitul exerciţiului financiar 200N se reevaluează un utilaj la valoarea justă de 9.000 lei.
Valoarea de intrare a utilajului este de 8.000 lei, iar valoarea amortizării cumulate (uzură fizică şi morală) este de
2.000 lei .

Înregistrari contabile în exerciţiul financiar 200N:

 valoarea contabilă netă este formata din: (valoarea contabilă - amortizarea) = 8.000 - 2.000 = 6.000
lei
 rezerva din reevaluare este formată din: ( valoarea justă - valoarea contabilă netă) = 9.000 - 6.000 =
3.000 lei
2131 = 105 3.000 lei
Echipamente tehnologice Rezerve din reevaluare

 valoarea contabilă actualizată este formată din: valoare contabilă neactualizată x (valoare justă :
valoarea contabilă netă) = 8.000 x ( 9.000: 6.000) = 12.000 lei.
 amortizarea actualizată este formată din: amortizarea calculată x (valoarea justă : valoarea contabilă
netă) = 2.000 x (9.000 : 6.000) = 3.000 lei
 diferenţa dintre amortizarea actualizată şi amortizarea calculată : 3.000 – 2.000 = 1.000

2131 = 2813 1.000 lei

Echipamente tehnologice Amortizarea instalaţiilor,
mijloacelor de transport, animalelor
şi plantaţiilor