Sunteți pe pagina 1din 59

IORDANESCU IONELA ANUL I-SEM I-EXPERT CONTABIL-CECCAR

Aplicatii Stagiu An I semestrul I 2013

Studiu de caz privind constituirea si majorarea capitalului social

1.Constituirea capitalului social


In structura capitalurilor proprii intra si capitalul social constituit la infiintarea unei entitati,prin aportul in natura sau in numerar al proprietarilor sau asociatiilor. Datorita faptului ca este un capital investit, capitalul social reprezinta creante reziduale, in sensul ca la lichidarea unei societati se achita mai intai drepturile creditorilor apoi ceea ce ramane este inapoiat asociatilor. Capitalul propriu este o sursa permanenta de finantare a activelor intreprinderii. Studiu de caz: Conform certificatului de inmatriculare, se constituie societatea comerciala SC LIDER SRL cu un capital social de 5.000 lei, divizat in 20 de parti sociale, cu valoarea nominala de 250 lei. Capitalul social este subscris de 2 ascociati A si B atstfel: Asociatul A detine 15 parti sociale in valoare de 3750 lei, din care 8 parti sociale, echivaland 2.000 lei, cu aport in natura respectiv constructii, iar 7 parti sociale de 1750 lei cu aport in disponibilitati banesti depuse in numerar, in termenul subscris in contract. Asociatul B detine 5 parti sociale de 1250 lei cu aport in numerar

a) Subscrierea capitalului social, pe baza actului constitutiv: 456 Decontari cu asociatii privind capitalul = 1011 Capital subscris nevarsat 5000 lei o Asociat A 3750 lei o Asociat B 1250 lei b) Depunerea aportului in natura, conform Procesului verbal de predare-preluare:
1

212 Constructii = 456 Decontari cu asociatii privind capitalul

2000 lei

o Asociat A 2000 lei c) Concomitent cu depunerea aportului in natura inregistram realizarea capitalului varsat: 1011 Capital subscris nevarsat = 1012 Capital subscris varsat d) Depunerea aportului in numerar, conform chitantelor, in luna urmatoarea; 5311 Casa in lei = 456 Decontari cu asociatii privind capitalul o Asociat A 1750 lei o Asociat B 1250 lei 3000 lei 2000 lei

e) Concomitent se inregistreaza realizarea capitalului social varsat: 1011 Capital subscris nevarsat = 1012 Capital subscris varsat 3000 lei

2. Majorarea capitalului social: Pe parcursul functionarii intreprinderii capitalul social al acesteia se modifica. Cresterea capitalului social poate avea loc pe mai multe cai, cum ar fi: aducerea de noi aporturi in bani/natura sau prin operatii interne de trecere a altor elemente din capitaluri proprii la capital, cum sunt: rezervele din reevaluare, rezervele, primele legate de capital si altele, precum si prin transformarea unor angajamente in actiuni. Scopul majorarii capitalului social poate avea drept scop consolidarea situatiilor financiare sau atragerea de noi resurse pentru finantarea investitiilor necesara continuarii activitatii Studiu de caz: Majorarea prin emisiunea de noi parti sociale:

Administratorii societatii SC Lider Srl hatarasc majorarea capitalului social prin emisiunea unui pachet de 600 parti sociale cu o valoare nominala de 10 lei, care se vor achita in numerar. a) Subscrierea partilor sociale: 600*10 lei= 6000 lei 456 Decontari cu asociatii privind capitalul = 1011 Capital subscris nevarsat b) Efectuarea varsamintelor: 5311 Casa in lei = 456 Decontari cu asociatii privind capitalul 6000 lei 6000 lei

c) Trecerea capitalului subscris nevarsat: 1011 Capital subscris nevarsat = 1012 Capital subscris varsat 6000 lei

Majorarea prin emisiunea de noi actiuni:

In cazul majorarii capitalului social prin emisiunea de noi actiuni la societatile pe actiuni apar primele de emisiune. Studiu de caz: Societatea Beta Sa decide majorarea capitalului social cu 12.000 lei, in urmatoarele conditii: Valoarea nominal a unei actiuni = 10 lei Pret de emisiune = 12 lei Numarul actiunilor emise = 1000 a) Subscrierea noului pachet de actiuni: = % 1011 Capital subscris nevarsat 1041 Prime de emisiune 12.000 lei 10.000 lei 2.000 lei

456 Decontari cu asociatii privind capitalul

b) Incasarea prin banca a noului pachet de actiuni si totodata si transferarea capitalului subscris nevarsat in capital varsat: 5121 Conturi la banci in lei = 456 Decontari cu asociatii privind capitalul 12.000 lei 10.000 lei

1011 Capital subscris nevarsat = 1012 Capital subscris varsat c) Incorporarea primelor de emisiune in rezerve: 1041Prime de emisiune = 1068 Alte rezerve

2.000 lei

Majorarea capitalului social prin incorporarea profitului: Asociatul hotaraste incorporarea profitului reportat in suma de 38.500 lei.

117 Rezultatul reportat

= 1012 Capital subscris varsat

38.500 lei

Studiu de caz privind diminuarea capitalului social


Micsorarea capitalului social are loc atunci cand se constata ca acesta este prea mare in raport cu activitatea intreprinderii, precum si in cazuri extreme cand nu exista alte surse pentru a acoperii pierderile obtinute. Reducerea capitalului se face cu acordul asociatilor si cu respectarea statutului. El se poate realize prin urmatoarele procedee: rambursarea catre actionari a unor parti din aporturile aduse, reducerea nr de actiuni prin schimbarea celor vechi cu unele noi , rascumpararea unei parti din actiuni si anularea lor, reducerea valorii nominale a actiunilor existente, etc Diminuarea capitalului social prin acoperirea unei pierderi Studiu de caz: Se hataraste diminuarea capitalului social cu suma de 5000 lei in vederea acoperirii unei piederilor reportate in valoare de 3700 lei si a celor din exercitiul financiar current in valoare de 1300 lei: 1012Capital social subscris varsat = 117 Rezultatul reportat Diminuarea capitalului social prin retragerea unui asociat Studiu de caz: Un asociat se retrage din companie restituidu-i-se astfel contravaloarea aportuli la capitalul social in suma de 3000 lei. a) Suma achitata asociatului care se retrage: 456 Decontari cu asociatii privind capitalul b) Inregistrarea diminuarii capitalului social: 1012 Capital subscris varsat = 456 Decontari cu asociatii privind capitalul 3000 lei = 5121 Conturi la banci in lei 3000 lei

Diminuarea capitalului social prin reducerea valorii nominale a actiunilor: Studiu de caz:

Sc ABC SA are capital social de 4000 de actiuni in valoare nominal de 10lei/actiune si decide reducerea capitalului social cu 10.000 lei, care se restituie actionarilor prin viramente bancare: Daca se decide reducerea valorii nominale a actiunilor, acestea se vor recalcula potrivit tabelului de mai jos:

Explicatii Capital social Numarul de actiuni Valoarea nominala

Inainte de reducere 40.000 4.000 10

Dupa reducere 30.000 4.000 7.5

Deci fiecarui actionar i se vor distribui 2.5 lei (10 lei - 7.5 lei) pentru fiecare actiune detinuta si i se vor preschimba actiunile vechi cu valoarea nominal de 10 lei in actiuni noi cu valoarea nominal de 75 lei. Inregistrarile contabile vor fi urmatoarele: a) 1012 Capital subscris varsat b) 456 Decontari cu asociatii privind capitalul = = 456 Decontari cu asociatii privind capitalul 5121 Conturi la banci in lei 10.000 lei 10.000 lei

Daca se decide reducerea numarului de actiuni, se vor anula 1.000 de actiuni cu valoare nominal de 10 lei, deci fiecarui actionari i se vor distribui 10 lei pentru fiecare actiune detinuta si anulata (inregistrarile contabile sunt aceleasi).

Studiu de caz privind evaluarea capitalului social


Evaluarea partilor sociale sau a actiunilor capitalului unei societati conduce insasi la evaluarea societatii. Valoarea actiunilor/partilor sociale este apreciata prin referinta la: piata prin care se negociaza aceste actiuni; ;imaginea societatii in fata tertilor; modul in care societatea isi stapaneste tehnologia; calitatea personalului. Actiunile sau partile sociale se pot evalua la urmatoarele valori: 1.Valoarea nominal La infiintarea unei societati cu raspundere limitata se constituie un capital social de 2000 lei, care este divizat in 20 de parti sociale. Valoarea nominal a unei parti sociale este Capital social/Numar Parti sociale 2000/20=10 lei 2. Valoarea de piata sau cotatia titlurilor este valoarea de vanzare/cumparare a titlurilor, care se stabileste prin negociere la bursa de valori. Pretul de piata al unei actiuni depinde de mai multi factori: - marimea dividendelor asteptate de catre actionari - stabilitatea financiara a intreprinderii - rata dobanzii Situatia generala a pietei de capital
5

Pretul de emisiune sau cursul actiunilor este pretul ce trebuie platit de catre persoanele care subscriu actiunile sau partile sociale (PE). El poate fie gal sau mai mare decat valoarea nominal. 3. Valoare financiara este suma care plasata la o anumita rata pe parcursul unui an, genereaza un venit egal cu dividendul actiunii. Studiu de caz: Pentru o actiune s-a primit un dividend de 1000 lei, iar rata medie a dobanzii este de 40%. VF=Valoare dividend/Rata dobanzii=1000/0.4=2500 lei Suma de 2500 lei corespunde sumei totale care ar trebui plasata la dobanda de 40% pentru a obtine un avantaj egal cu marimea dividendului de 1000 lei. 4. Valoarea de randament (VR) VR=(dividendul pe actiune+cota parte din profit pe actiune incorporate in reserve):rata medie a dobanzii. Dividendul pe actiune este de 1000 lei, partea din profit incorporate in reserve este de 100 lei/actiune, iar rata dobanzii este de 40% pe an. Valoarea de randament este VR = (Dividend pe actiune + Profit pe actiune) / Rata dobanzii = (1000+100) :40/100 = 2750 lei 5.Valoarea contabila(VC) sau valoarea bilantiera se calculeaza ca raport intre activul net contabil si numarul de titluri VC=ANC/NA Activul net contabil=Activul real-Datori Activ Imobilizarile corporale Stocuri Creante Disponibilitati Total Suma 2500 400 200 1500 4600 Capitaluri proprii+Datorii Capital social (1000 actiuni) Rezerve Profit Furnizori Credite bancare Total Suma 2500 500 1000 300 300 4600

Valoarea nominala = 2500:1000=2.5lei Activul net contabil = 4600-600 = 4000 lei Valoarea contabila = 4000/1000 = 4lei

Studiu de caz privind amortizarea capitalului social


Amortizarea capitalului social cere din partea intreprinderii sa ramburseze actionarilor sai, integral sau partial, valoarea nominal a actiunilor acestora, pe parcursul vietii societatii. Ea intervine in cazuri rare si in special in situatia intreprinderilor concesionare care la expirarea concesiunii trebuie sa remita gratuity societatii coedante bunurile afectate. Capitalul subscris varsat al entitatii ALFA este de 5000 lei. Se decide majorarea capitalului cu 600 lei, prin afectarea unei parti din rezervele disponibile. a) Inregistrarea deciziei de amortizare a capitalului pentru partea amortizata: 1012 Capital subscris varsat = 456 Decontari cu asociatii privind capitalul 600 lei

b) Afectarea rezervelor la amortizare: 1068 Alte rezerve = 1012.2 Capital amortizat 600 lei

c) Virarea la contul de capital a cotei corespunzatoare de capital neamortizat: 1012 Capital subscris varsat = 1012.1 Capital neamortizat 3500 lei

d) Rambursarea efectiva a actiunilor: 456 Decontari cu asociatii privind capitalul = 5121 Conturi la banci in lei 600 lei

Studiu de caz privind rezervele, rezervele din reevaluare si primele de capital


Rezervele se constituie in scopul conservarii capitalului in anii in care intreprinderea isi incheie activitatea cu pierdere, precum si in scopul majorarii capitalului. Legislatia in vigoare prevede constituirea urmatoarelor categorii de rezerve: rezerve legale, rezerve pentru actiuni proprii, rezerve statutare si alte rezerve. Studiu de caz: Rezerve legale constituite la sfarsitul anului din profitul brut SC LIDER SRL constituie rezerve legale pe baza urmatoarelor informatii extrase din evident contabila de la sfarsitul exercitiului financiar: Capital social: 30.000 lei Venituri obtinute: 1.700.000 lei Cheltuieli efectuate: 1.200.000 lei

a) Calculam: - Profitul brut: 500.000 lei - Rezervele legale repartizate din profitul brut: 5%*500.000 lei = 25.000 lei b) Repartizarea la rezerve legale a unei parti din profitul brut: 129 Repartizarea profitul = 1061 Rezerve legale Rezerve pentru actiuni proprii Unul din asociati hotareste rascumpararea a 600 parti sociale. Dobandirea acestora se face cu plata in numerar, la pretul de 2.5 lei/parte sociale. Sursa de procurare a partilor sociale este profitul distribuibil asociatilor. In exercitiul urmator, partile sociale se revand in numerar la pretul de 3lei/parte sociala. a) Rascupararea in numerar a partilor sociale: 600 *2.5 lei = 1500 lei 502 Actiuni proprii = 5311 Casa in lei 1500 lei 25.000 lei

b) Constituirea rezervelor pentru actiuni proprii din profitul exercitiului current, in suma egala cu valoarea partilor sociale rascumparate: 129 Repartizarea profitului = 1062 Rezerve pentru actiuni proprii c) Vanzarea in numerar a partilor sociale: 5311 Casa in lei = % 502 Actiuni proprii 1800 lei 1500 lei 1500 lei

7642 Castiguri din investitii pe termen scurt cedate 300 lei d) Disponibilizarea rezervelor pentru actiuni proprii, prin transferarea acestora la rezultatul reportat: 1062 Rezerve pentru actiuni proprii = 117 Rezultatul reportat 1500 lei

Rezerve statutare se constituie anual din profitul net obtinut conform prevederilor din statutul societatii. a) Se constituie din profitul net al exercitiului curent rezerve statutare in suma de 300 lei: 129 Repartizarea profitului = 1063 Rezerve statutare b) Se constituie din profitul reportat rezerve statutare in suma de 300 lei: 117 Rezultatul reportat = 1063 Rezerve statutare 300 lei

300 lei

c) Se utilizeaza rezerve statutare pentru acoperirea unei pierderi din exercitiul precedent in suma de 2000 lei 1063 Rezerve statutare = 121 Profit si pierdere 2000 lei

Alte rezerve se constituioe in mod facultative din profitul net obtinut, la hotararea AGA si se utilizeaza pentru acoperirea pierderilor, cresterea capitalului a) Se constituie din profitul net al exercitiului curent alte rezerve in suma de 200lei 129 Repartizarea profituli = 1068 Alte rezerve b) Se constituie din profitul reportat alte rezerve in suma de 300 lei 117 Rezultatul reportat = 1068 Alte rezerve c) Se majoreaza capitalul social prin incorporarea altor rezerve in suma de 600 lei 1068 Alte rezerve = 1012 Capital subscris varsat 600 lei 300 lei 200 lei

Rezervele din reevaluare

In exercitiul financiar 2011 se reevalueaza un utilaj la valoarea justa de 10.000 lei, tinandu-se seama de gradul de uzura fizica si morala al acestuia. Valoarea de intrare (contabila) a utilajului este de 8.000 lei, iar valoarea amortizarii cumulate este de 1000 lei.

In exercitiul financiar 2012, valoarea justa stabilita prin reevaluare este de 7.000 lei, amortizarea cumulata intre cele doua reevaluari fiind de 1000 lei.

a) Inregistrari contabile in exercitiul 2011: Valoarea contabila neta = valoarea contabila amortizarea calculate = 8.000-1000 = 7.000 lei Rezerva din reevaluare = valoarea justa valoarea contabila neta = 10.000 7.000 = 3.000 lei 2131 Echipamente tehnologice = 105 Rezerve din reevaluare 3000 lei

Valoarea contabila actualizata = valoarea contabila neactualizata*(valoarea justa/valoarea contabila neta) = 8.000*(10.000/7.000) = 11.428.57 lei Amortizarea actualizata = amortizarea calculata*(valoarea justa/valoarea contabila neta) =1000*(10.000/7.000) = 1428.57 lei
9

Diferenta dintre amortizarea actualizata si amortizarea calculata = 1428.57 1000 = 428.57lei 2131 Echipamente tehnologice = 2813 Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport a) Inregistrari conatbile in exercitiul 2012: Valoarea contabila neta = valoarea contabila amortizarea calculata = 10.000 (1000+428.57+1000) = 7571.43 lei Rezerva din reevaluare = valoarea justa valoarea contabila neta =7.000 lei7571.43 lei = -571.43 lei Valoarea contabila actualizata = valoarea contabila neta neactualizata*(valoarea justa/valoarea contabila neta) = 10.000* (7.000/571.43) = 9245.28 lei Amortizarea actualizata = amortizarea calculate*(valoarea justa/valoarea contabila neta) = 2428.57*(7000/7571.43) = 2245.28 lei Diferenta dintre amortizarea actualizata si amortizarea calculate = 2245.28 2428.57 = - 183.29 lei Rezulta astfel o diminuare a rezervei din reevaluare, intrucat valoarea justa stabilita prin reevaluare este mai mica decat valoarea contabila neta cu 571.43 lei. Acest minus din reevaluare va fi acoperit din plusul din reevaluare inregistrat in 2011 % = 2131 Echipamente tehnologice 757.72 lei 571.43 lei 183.29 lei 428.57 lei

105 Rezerve din reevaluare 2813Amortizarea instalatiilor, mijloace de transport

Primele de capital
Primele legate de capital reprezinta diferenta dintre valoarea nominal si valoarea de emisiune a actiunilor noi, emise cu ocazia aducerii de noi aporturi la societate, precum si in toate cazurile de modificare a capitalului social prin operatiuni interne.

Primele de emisiune

Studiu de caz: Se emit 1600 parti sociale cu valoarea de emisiune de 1.8 lei si valoarea nominal de 1.2 lei, care se incaseaza in numerar. Ulterior, primele de emisiune se incorporeaza in capitalul social. a) Emisiunea partilor sociale:
10

456 Decontari cu asociatii privind capitalul =

% 1011 Capital subscris nevarsat 1041 Prime de emisiune

2880 lei 1920 lei 960 lei

b) Incasarea in numerar a partilor sociale: 5311 Casa in lei = 456 Decontari cu asociatii privind capitalul c) Trecerea capitalului subscris nevarsat la capital subscris varsat: 1011Capital subscris nevarsat = 1012Capital subscris varsat 2880 lei

1920 lei

d) Incorporarea primei in capitalul social: 1041 Prime de emisiune Primele de fuziune = 1012Capital subscris varsat 960 lei

In urma fuziunii, o societate comerciala absorbanta preia activul societatii absorbite reprezentat de masini si utilaje evaluate la suma de 6000 lei si disponibilitati banesti in conturile bancare de 3000 lei. Se decide ca in schimbul activului preluat sa se emita 7.000 de parti sociale cu valoarea nominal de 1 leu. Prima de fuziune se integreaza ulterior in capitalul social. valoarea contabila a activelor preluate: 9000 lei valoarea nominal a partilor sociale: 7.000 lei prime de fuziune: 9000-7000=2000 lei a) Subscrierea capitalului: 456 Decontari cu asociatii privind capitalul = % 9000 lei

1011 Capital subscris nevarsat 7000 lei 1042 Prime de fuziune 2000 lei b) Preluarea activelor aduse prin fuziune: % 2131 Echipamente tehnologice 5121 Conturi curente la banci c) Trecerea capitalului subscris nevarsat la capital subscris varsat: 1011 Capital subscris nevarsat = 1012 Capital subscris varsat 7000 lei = 456 Decontari cu asociatii privind capitalul9000 lei 6000 lei 3000 lei

11

d) Integrarea primelor in capitalul social: 1042 Prime de fuziune = 1012 Capital subscris varsat 3000 lei

Studiu de caz privind rezultatul exercitiului


In decursul anului 2012 o societate a inregistrat urmatoarele cheltuieli si venituri: 6022 603 604 611 612 613 622 623 624 625 627 628 635 641 645 658 6811 Cheltuieli privind combustibilul Cheltuieli cu obiectele de inventar Cheltuieli cu materialele nestocate Cheltuieli cu intretinerea si reparatii Cheltuieli cu redevente si chirii Cheltuieli cu primele de asigurare Cheltuieli cu comisioane si onorarii Cheltuieli privind protocolul Cheltuieli cu transportul de bunuri si persoane Cheltuieli cu deplasari si detasari Cheltuieli cu servicii bancare Alte cheltuieli cu servicii la terti Cheltuieli cu alte impozite si taxe Cheltuieli cu salarii personal Cheltuieli sociale Alte cheltuieli de exploatare Cheltuieli privind amortizarea si provizioanele Total cheltuieli exploatare Cheltuieli cu diferentele de curs Total cheltuieli financiare Venituri din vanzarea marfurilor Venituri din prestari servicii Total venituri din exploatare Venituri din diferentele de curs Venituri din dobanzi Total venituri financiare Rezultatul din exploatare Rezultatul financiar Prifit brut Cheltuiala cu impozitul pe profit Rezultatul exercitiului 4300 8300 5450 600 6000 10000 1300 2500 1400 2400 400 6300 2800 8600 3000 800 33000 97150 300 300 350000 300000 650000 290 70 360 552850 60 552910 88465.6 464444.4

665 707 704 765 766

691

12

Dupa inchiderea tuturor conturilor de venituri si cheltuieli, rezultatul exercitiului (cont 121 Profit si pierdere) la 31.12.2012 s-a finalizat cu profit contabil de 464444.4 lei

Studiu de caz privind rezultatul reportat


a) Se acopera pierderea contabila precedenta din profitul anului curent in suma de 5000 lei: 129Repartizarea profitului = 117Rezultatul reportat 5000 lei

b) Se acopera din rezerve legale o pierdere contabila precedent in suma 900 lei: 1061Rezerve legale = 117 Rezultatul reportat 900 lei

c) In exercitiul urmator, distribuirile sunt reflectate de dividende pentru asociati, in suma de 2000, altfel: 117Rezultatul reportat = 457 Dividende de plata 2000 lei

d) Se reporteaza pierderea contabila realizata in exercitiul precedent de 800 lei: 117Rezultatul reportat = 121 Profit si pierdere 800 lei

e) Se repartizeaza profitul reportat la rezerve statutare in suma de 450 lei: 117Rezultatul reportat = 1063 Rezerve statutare 450 lei

f) Se incorporeaza in capital social o parte din profitul reportat in suma de 6000 lei: 117Rezultatul reportat = 1012Capital social subscris varsat 6000 lei

Studiu de caz privind tranzactiile cu instrumente de capitaluri proprii

Castiguri sau pierderilelegate de emiterea, rascumpararea, vanzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii Studiu de caz: O entitate detine un capital social in suma de 500.000 lei, reprezentand 200.000 actiuni, cu o valoare nominala de 2.5 lei/actiune. Legat de instrumentele de capital propriu (actiuni proprii), de-a lungul timpului entitatea desfasoara mai multe operatii, astfel:
13

1. In anul N, entitatea rascumpara 2.000 de actiuni in vederea anularii, la un pret de rascumparare unitar de 2.00 lei/actiune. Tot in acest an urmeaza sa se reduca capitalul social cu valoarea actiunilor rascumparate. a) Rascumpararea actiunilor proprii: 109Actiuni proprii = 5121 Conturi la banci in lei 4000 lei

b) Anularea actiunilor rascumparate, la valoarea nominala a acestora: 1012Capital subscris varsat = % 5000 lei 4000 lei 1000 lei

109 Actiuni proprii 141Castiguri legate de vanzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii c) Transferarea la rezerve a castigurilor obtinute din anularea actiunilor proprii: 141 Castiguri legate de vanzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii = 1068 Alte rezerve

1000 lei

2. In anul N+1, entitatea rascumpara 2.000 de actiuni in vederea anularii, la un pret de rascumparare unitar de 3lei/actiune. In acelasi exercitiu urmeaza sa se reduca capitalul social cu valoarea actiunilor rascumparate. a) Rascumpararea actiunilor proprii la valoarea de rascumparare (2.000 actiuni x 3lei/actiune = 6.000lei) 109Actiuni proprii = 5121 Conturi la banci in lei 6000 lei

b) Anularea actiunilor rascumparate la valoarea nominala a acestora (2.000 actiuni x 2.5 lei/actiune = 5.000 lei) si inregistrarea pierderii rezultate din anulare: % 1012 Capital subscris varsat 149 Pierderi legate de emitere, rascumpararea, vanzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii = 109 Actiuni proprii 6000 lei 5000 lei 1000 lei

14

c) Acoperirea din rezerve a pierderilor inregistrate: 1068 Alte rezerve = 149 Pierderi legate de emitere, rascumpararea, vanzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii 3. In anul N+2, entitatea inregistreaza pierderi legate de emiterea instrumentelor de capital propriu, precum si din cedarea acestora. S-au efectuat cheltuieli legate de emiterea instrumentelor de capital propriu in suma de 5.000 lei. Aceste cheltuieli nu au indeplinit conditiile de recunoastere la imobilizari necorporale in contul 201Cheltuieli de constituire, motiv pentru care se vor inregistra in contul 149 Pierderi legate de emitere, rascumpararea, vanzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii. 149 Pierderi legate de emitere, rascumpararea, vanzarea, = 5121 Conturi la banci in lei cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii S-au rascumparat 2.000 actiuni cu o valoare de rascumparare de 3lei/actiune, in care 1.000 actiuni au fost cedate cu titlu gratuity, iar restul de 1.000 de actiuni au fost vandute cu o valoare de vanzare de 2.9 lei/actiune. a) Rascumpararea celor 2.000 de actiuni la o valoare de rascumparare de 3lei/actiune: 109 Actiuni proprii = 5121 Conturi la banci in lei 6000 lei 1000 lei

5000 lei

b) Cesiunea celor 2.000 de actiuni rascumparate se inregistreaza astfel: Cesiunea cu titlu gratuit a 1.000 de actiuni la valoarea de rascumparare (1.000 actiuni x 3lei/actiune = 3000 lei) 149 Pierderi legate de emitere, rascumpararea, vanzarea, = 109 Actiuni proprii cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii
15

3000 lei

Cesiunea cu titlu oneros a 1.000 de actiuni la valoarea de cesiune (1.000 actiuni x 2.9 lei/actiune = 2900 lei) si inregistrarea pierderii din cesiune in valoare de 200 lei (diferenta intre pretul de cesiune si valoarea de rascumparare, (2.9 lei-3lei)x1.000 actiuni =100 lei se inregistreaza dupa cum urmeaza: Vanzarea de actiuni la pretul de cesiune: % 461 Debitori diversi 149Pierderi legate de emiterea, rascumpararea,vanzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii Incasarea contravalorii actiunilor vandute: 5121Conturi curente la banci = 461 Debitori diversi 2900 lei = 109 Actiuni proprii 3000 lei 2900 lei 100 lei

Diminuarea rezervelor cu pierderile inregistrate in contul 149 Pierderi legate de emiterea, rascumpararea,vanzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii in anul N+2 (5.000+3.000+100) = 8.100 lei: 1068 Alte rezerve = 149 Pierderi legate de emiterea, rascumpararea,vanzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii 8100 lei

Studiu de caz privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli

Cazurile n care este necesar constituirea provizioanelor sunt numeroase. Cele mai frecvente exemple sunt legate de litigiile n curs, de amenzile si penalitatile probabile ca urmare a controalelor fiscale aflate in desfasurare, despagubirile, daunele si alte datorii incerte. Se constituie provizioane si pentru produsele vandute cu perioada de garantie, pentru costurile generate de structurarea intreprinderilor, pentru cele implicate de remedierea unor probleme de poluare a mediului, etc.

16

Prin armonizarea sistemului contabil romnesc la referentialul contabil european si international, profesionistii contabili au la ndemna norma contabila internationala IAS 37 Provizioane, datorii contingente si active contingente care asigura aplicarea criteriilor de recunoastere si evaluare a provizioanelor, datoriilor si activelor contingente precum si prezentarea unor informatii legate de acestea n cadrul notelor explicative. Provizioanele pentru litigii trebuiesc constituite la nivelul sumelor aflate in litigii. Ele nu sunt deductibile fiscal dar ajuta la determinarea corecta a profitului net si a dividendului pe actiune Studiu de caz: O societate se afla in litigiu cu un client pentru suma de 3.000 lei, reprezentand produse finite livrate si neincasate . In exercitiul financiar urmator, litigiul este castigat , fiind incasata suma de 2.500 lei. a) Evidentierea distincta a clientului in litigiu: 4118 Clienti incerti in litigiu b) Constituirea provizionului : 6812 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele c) Stingerea creantelor fata de client , conform Hotararii judecatoresti si a ordinului de plata: 5121Conturi la banci in lei 654Pierderi din creante si debitori diversi d) Anularea provizionului pentru litigiu: 1511Provizioane pentru litigii = 7812Venituri din provizioane 3.000 lei = = 4118Clienti incerti in litigiu 4118 Clienti incerti in litigiu 2.500 lei 500 lei = 1511Provizioane pentru litigii 3.000 lei = 4111Clienti 3.000 lei

Provizioane pentru garantii acordate clientilor

17

Studiu de caz: O societate livreaza in cursul exercitiului financiar produse finite in valoare de 4.000 lei plus tva pentru care acorda garantii pe o perioada de un an. Cota medie de cheltuieli cu remedierile produselor in perioada de garantie realizata in exercitiul financiar precedent este de 3%. a) Constituirea provizionului : 4.000 *3% = 120 lei 6811Cheltuieli de exploatare privind provizioanele = 1512Provizioane pentru garantii acordate clientilor 120lei

b) Anularea provizionului la expirarea perioadei de garantie: 1512Provizioane pentru garantii= acordate clientilor 7812Venituri din provizioane 120lei

Studiu de caz privind imprumuturile din emisiuni de obligatiuni


Firma Sc Alfa Srl emite 2000 obligatiuni. Valoarea nominala a unei oligatiuni este de 200 lei. Valoarea nominala totala a celor 2000 de obligatiuni emise este de 400.000 lei. Valoarea de emisiune pentru o obligatiune este de 95 lei, iar valoarea de rambursare este de 110 lei. Termenul imprumutului este de 4 ani, cu o rata a dobanzii de 15% pe an. Cunoscand urmatoarele date, se inregistreaza in contabilitate operatiunile specific emisiunii de obligatiuni:

Valoarea de incasat de la obligatari este de 190.000 lei (95*2000) Valoarea de rambursare este de 220. 000 lei (110*2000) Prima de rambursare este de 30.000 ((110 95) *2000) Dobanda anuala este de 60.000 lei (15%*400.000) Amortizarea anuala a primei de emisiune este de 7500 lei (30.000/4ani)

a) Inregistrarea subscrierii imprumutului din emisiuni de obligatiuni la valoarea de rambursare: % 461 Debitori diversi = 161 Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni 220.000 lei 190.000 lei 30.000 lei

169Prime privind rambursarea obligatiunilor b) Incasarea sumelor de la persoanele care au subscris: 5121 Conturi la banci in lei = 461Debitori diversi
18

190.000 lei

c) Inregistrarea dobanzii anuale de 60.000lei 666Cheltuielile privind dobanzile = 1681 Dobanzi aferente imprumuturilor din emisiuni de obligatiuni d) Achitarea dobanzii la termenul scadent conform contractului: 1681Dobanzi aferente imprumuturilor din emisiuni de obligatiuni e) Inregistrarea pentru primul an a amortizarii primelor privind rambursarea obligatiunilor, in valoare de 7500 lei 6868Cheltuieli financiare privind = 169Prime privind rambursarea 7500 lei obligatiunilor = 5121 Conturi la banci in lei 60.000 lei 60.000 lei

amortizarea primelor de rambursare a obligatiunilor

Studiu de caz privind creditele bancare pe termen mediu si lung

O societate comerciala contracteaza si primeste in contul de disponibil un credit pe 5ani, in suma de 40.000lei care se ramburseaza in transe egale. Dobanda anuala de 25% se calculeaza si se achita lunar. a) Incasarea creditului in contul de disponibil: 5121Conturi la banci in lei = 1621Credite bancare pe termen lung 40.000 lei

b) Calcularea, inregistrarea si achitarea dobanzii in prima luna (40.000*25%:12luni) 666Cheltuieli privind dobanzile = 5121Conturi la banci in lei 833.33 lei

c) Rambursarea primei rate lunare a creditului (40.000 : 60luni) 1621Credite bancare pe termen lung = 5121 Conturi la banci in lei 666.66 lei

d) Calcularea, inregistrarea si achitarea dobanzii in luna a doua (39166.67lei*25%/12) 666Cheltuieli cu dobanzile = 5121 Conturi la banci in lei 815.97 lei

e) Rambursarea ratei a doua a creditului:

19

1621Credite bancare pe termen lung = 5121 Conturi la banci in lei

666.66 lei

Aceeasi inregistrare contabila se face lunar la fiecare achitare a ratei si a dobanzii, pana la finalizarea celor 5ani.

Studiu de caz privind contractele de leasing financiar

O entitate incheie in data de 21.05.2010 un contract de leasing pe o perioada de trei ani pentru achizitia unui autoturism, in valoare de 170.000lei. Clauzele contractuale sunt urmatoarele: Avans 11.000lei Scadente trimestriale pe data de 25 a ultimei luni din trimestru Durata contractului: 3ani Rata dobanzii 20% Se platesc transe egale in suma de 17.000lei fiecare, mai putin ultima rata in valoare de 30431 lei, valoare la care se transfera dreptul de proprietate si care nu contine dobanda; Fiecare transa este formata din dobanda si rambursare de principal (rata de principal = cota parte din valoarea activului) conform graficului prezentat mai jos Valoarea reziduala 30431 lei este insotita de transferul dreptului de proprietate Durata de utilizare economica a activului este de 5 ani

GRAFIC DE RABURSARE CALCULAT DE LOCATOR Sold initial 1


170000 159000 149950 140448 130470 119994 108994 97444 85316 72582 59211 45172 30431

Dobanda 2=1*20%*3/12
8500 7950 7498 7022 6524 6000 5450 4872 4266 3629 2961 2259

Total

66929

Rata 3 17000 17000 17000 17000 17000 17000 17000 17000 17000 17000 17000 17000 30431 234431

Principal 4=3-2 11000 9050 9503 9978 10477 11000 11550 12128 12734 13371 14039 14741 30431 170000

Sold final 5=1- 4 159000 149950 140448 130470 119994 108994 97444 85316 72582 59211 45172 30431 0

20

Studiu de caz privind contractele de leasing operational

Entitatea Sc Alfa Srl inchiriaza in regim de leasing o cladire pentru a putea desfasura activitatea de productie in urmatoarele conditii: durata contractului de leasing 3 ani platile se efectueaza trimestrial si sunt in suma de 20.000 lei fiecare

Se mai cunosc: valoarea cladirii: 1.600.000 lei durata de utilizare economica: 20 de ani

Inregistrarile contabile efectuate de locatar pe durata de leasing: a) Primirea facturii reprezentand rata trimestriala: 612Cheltuieli cu redeventele,locatiile de gestiune si chiriile b) Plata facturii catrea societatea de leasing: 401Furnizori = 5121conturi la banci in lei 20.000 lei = 401Furnizori 20.000 lei

Studiu de caz privind cheltuielile de dezvoltare

Societatea Sc Crisdent Srl isi desfasoara activitatea in domeniul medical si are ca obiect de activitate cercetareadezvoltarea, realizata prin: Laborator propriu de cercetare Colaborare si cu alte centre de cercetare pentru realizare aparatura ultraperformanta

Ea demareaza un proiect de cercetare prin laboratorul propriu astfel: 01.01.2012 - 31.03.2012 activitati desfasurate pentru obtinerea de noi cunostinte 200.000lei 01.04.2012 01.07.2012 evaluarea si selectia finala a aplicatiilor din cercetare 8000 lei 01.08.2012 30.09.2012 cercetare pentru alternative materiale si sisteme servicii 150.000lei 12.10.2012 30.12.2012 design, constructie, testarea productiei 400.000 lei 01.01.2013 31.01.2013 constructia si testarea unei alternative 250.000 lei
21

Flux informational: Separarea activitatilor desfasurate in faza de cercetare si dezvoltare si totalizarea cheltuielilor:

Total cheltuieli faza de cercetare: 358.000 lei Total cheltuieli faza de dezvoltare: 650.000lei Conform IAS 38 Un activ necorporal provenit din cercetare (sau din faza de cercetare a unui proiect intern) nu trebuie recunoscut. Cheltuiala de cercetare (sau din faza de cercetare) trebuie recunoscuta ca o cheltuiala atunci cand este efectuata . In concluzie inregistrarile cheltuielilor din perioada 01.01.2012 - 30.09.2012 activitati desfasurate in faza de cercetare vor fi: 614Cheltuieli cu studiile de cercetare = 5121Conturi la banci in lei 358.000 lei

Inregistrarile cheltuielilor din perioada 12.10.2012 30.12.2012 design, constructie, testarea productiei , activitati desfasurate in faza de dezvoltare vor fi: Conform standardului analizat, Un active necorporal provenit din faza de dezvoltare (sau din faza de dezvoltare a unui proiect intern) trebuie recunoscut ca active daca indeplineste anumite conditii

Inregistrarea productie in curs la sfarsitul anului 2012 (design, constructie, testarea productiei 400.000 lei): 233 Imobilizari necorporale in curs = 721 Venituri din productia de imobilizari in curs 400.000 lei

Inregistrarea productie la inceputul anului 2013 : 233 Imobilizari necorporale in curs = 721 Venituri din productia 250.000 lei

Inregistrarea incheierii productie la 31.01.2013: 203Cheltuieli de dezvolatare = 233Imobilizari necorporale in curs 650.000 lei

Studiu de caz privind brevetele, licentele si drepturi asimilate

O firma achizitioaneaza un program informatic de calcul al salariilor in suma de 30.000 lei, care urmeaza a fi utilizat. Durata de utilizare economica este de 3 ani.

22

Odata cu achizitia programului unitatea achizitioneaza si licenta in valoare de 38.000 lei si totodata dreptul de a multiplica si de a vinde tertilor acest program, pe o perioada de doi ani. Deoarece se poate efectua o separare clara intre cele doua componente, in contabilitate ele vor fi urmarite separate: % = 404Furnizori de imobilizari 68.000 lei 38.000 lei 30.000 lei

205Concesiuni, brevete,licente,marci comerciale 208Alte imobilizari necorporale

In aceste conditii, amortizarea programului informatics utilizat pentru necesitati proprii se va efectua pe perioada de utilizare, respective trei ani, iar costul licentei va fi amortizat pe o perioada de doi ani, asfel: a) Amortizare lunara program de contabilitate (30.000/36luni=833.33lei) 6811Cheltuieli de exploatare privind = 2805Amortizarea concesiunilor, brevetelor 833.33 lei amortizarea imobilizarilor b) Amortizare lunara licenta (38.000/24luni=1583.33lei) 6811Cheltuieli de exploatare = 2808Amortizarea altor imobilizari necorporale 1583.33 lei si activelor similar

privind amortizarea imobilizarilor

Studiu de caz privind amortizarea imobilizarilor

Din punct de vedere economic amortizarea reprezinta procesul de repartizare a valorii de intrare a imobilizarii (valoarea contabila) asupra intregii sale durate de utilizare. In aceasta acceptie, amortziarea este o cheltuiala a exercitiului ce corespunde consumatiei unei parti din valoarea imobilizarilor. Din punct de vedere economic, amortizarea este considerate, in anumite conditii, existent unui rezultat financiar pozitiv, ca o componenta a capacitatii de autofinantare ce permite finantarea reinoirii imobilizarilor. Studiu caz: Sc Pan Vitan Srl a achizitionat un utilaj de productie in anul 2009 in valoare de 200.000lei. Durata sa de viata este de 10 ani. Firma a ales ca metoda de calcul si inregistare amortizarea lineara. Anual prin folosirea acestei metode de calcul ea va aloca pe cheltuieli o suma de 200.000 lei/10 ani = 20.000 lei Asadar inregistrarea lunara in contabilitate va fi (20.000 lei/12 luni = 1666.67 lei)

23

6811Cheltuieli de exploatare ptr amortizarea imobilizarilor

2813Amortizarea instalatiilor,

1666.67 lei

mijloacelor de transport, animalelor

Amortizarea in functie de unitatile produse Unitatea are ca obiect al unui contract cu o firma colaboratoare livrarea a 70.000 bucati de paine in 3 ani. Pentru a atinge acest obiectiv firma Sc Pan Vitan Srl a adaptat un utilaj, iar costul de productie al utilajului insumeaza 700.000 lei. Conform contractului incheiat cu clientul, scadentarul livrarilor a fost intocmit astfel: o in primul an : o in al doilea an: o in al treilea an: 23 500 buc 29 500 buc 17 000 buc

Total: 70.000 buc Utilajul este scos din functiune la sfarsirul perioadei de derulare a contractului. Daca se aplica metoda de amortizare linear sau degresiva pe 3 ani, metodele nu ar conduce la un ritm real de depreciere deci, ca urmare este preferabil ca amortizarea sa se bazeze pe cantitatile produse, adica: Amortizarea pe bucata 700.000/70.000 = 10 lei Amortizarea in primul an 23 500 buc*10 lei/buc = 235.000 lei Amortizarea in al doilea an 29 500 buc*10lei/buc = 295.000 lei Amortizarea in al treilea an 17.000 buc * 10lei/buc = 170.000lei Total: 700.000 lei Aplicarea metodelor lineare si degresive pentru acelasu utilaj: Valoarea activului: 700.000 lei Durata normala de viata: 10 ani Aplicand metoda lineara, rezulta o amortizare de 70.000lei/an (700 000/10) Aplicarea metodei degresive: C=2.5 ptr o durata a bunului >6ani Anul Norma de amortizare degresiva sau lineara 25% 25% 25% 25% Amortizare lineara Valoarea amortizabila la inceputul anului 700 000 525 000 393 750 295 313 221 485
24

Amortizarea anuala

Valoarea amortizabila la sfarsitul anului 525 000 393 750 295 313 221 485 184 571

1 2 3 4 5

175 000 131 250 98 437 73 828 36 914

6 7 8 9 10

Amortizare lineara Amortizare lineara Amortizare lineara Amortizare lineara Amortizare lineara

184 571 147 657 110 743 73 829 36 915

36 914 36 914 36 914 36 914 36 915

147 657 110 743 73 829 36 915 0

Aplicarea metodei accelerate:

Conform art 24 alin (9) din Legea 571/2003 privind Codul Fiscal "In cazul metodei de amortizare accelerata, amortizarea se calculeaza dupa cum urmeaza: a) pentru primul an de utilizare, amortizarea nu poate depasi 50% din valoarea fiscala de la data intrarii in patrimoniul contribuabilului a mijlocului fix; b) pentru urmatorii ani de utilizare, amortizarea se calculeaza prin raportarea valorii ramase de amortizare a mijlocului fix la durata normala de utilizare ramasa a acestuia". Anul Norma de amortizare degresiva sau lineara 50% Amortizare lineara Amortizare lineara Amortizare lineara Amortizare lineara Amortizare lineara Amortizare lineara Amortizare lineara Amortizare lineara Amortizare lineara Valoarea amortizabila la inceputul anului 700 000 350 000 311 111 272 222 233 333 194 444 155 555 116 666 77 777 38 888 Amortizarea anuala Valoarea amortizabila la sfarsitul anului 350 000 311 111 272 222 233 333 194 444 155 555 116 666 77 777 38 888 0

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

350 000 38 889 38 889 38 889 38 889 38 889 38 889 38 889 38 889 38 888

Prin mecanismul su de aplicare, amortizarea accelerat nu rezult ntr-o reducere a fiscalitii. Este n schimb o important prghie de amnare a acesteia, cu impact benefic asupra fluxurilor de trezorerie. Pe de alt parte, comparativ cu amortizarea liniar, amortizarea accelerat creeaz pe termen scurt un excedent de cheltuieli, care lezeaz interesul asociailor, categorie orientat spre obinerea de profituri (dividende). n acest context, nu puine sunt cazurile n care decizia de afaceri evit utilizarea amortizrii accelerate, n detrimentul fiscalitii.

Studiu de caz privind deprecierea imobilizarilor


La inceputul exercitiului 2010, intreprinderea ALFA a achizitionat un echipament tehnologic la costul de 500.000 lei, TVA 24%. Se estimeaza o durata de utilizare de 5 ani, iar metoda de amortizare este cea liniara. La sfarsitul exercitiului 2010 exista indicii ca echipamentul si-a pierdut din valoare. Valoarea justa a echipamentului la data bilantului este de 300.000 lei, iar costurile de cesiune sunt estimate la 20.000 lei. Previziunea fluxurilor de
25

trezorerie ce se asteapta a fi obtinute din utilizarea echipamentului pe durata ramasa de utilizare este prezentata mai jos (rata de actualizare este de 15%): Ani 2011 2012 2013 2014 Valoarea de utilitate Flux net 55.000 175.000 150.000 80.000 Factor de actualizare (rata de 15%) Flux net actualizat 0,870 47.850 0,756 132.300 0,658 98.700 0,572 45.760

324.610

La sfarsitul exercitiului 2011, valoarea justa minus costurile de cesiune este estimata la 320.000 lei iar valoarea de utilitate la 290.000 lei. Inregistrarile efectuate in contabilitate:

a) Achizitia echipamentului: 404 % 2131 500.000 Echipamente tehnologice 4426 120.000 TVA deductibila b) Inregistrarea amortizarii echipamentului 2010: 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor = 2813 Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor 100.000 = Furnizori de imobilizari 620.000

c) La sfarsitul exercitiului 2010 se efectueaza testul de depreciere: Valoarea contabila neta = 500.000 100.000 = 400.000 lei Valoarea recuperabila = max (valoarea justa minus costul de cesiune; valoarea de utilitate) Valoarea justa minus costul de cesiune = 300.000 20.000 = 280.000 lei; Valoarea de utilitate = 324.610 lei; Valoarea recuperabila = max (280.000; 324.610) = 324.610 lei;

26

Deprecierea de valoare = Valoarea contabila neta Valoarea recuperabila = 400.000 324.610 = 75.390 lei Aceasta depreciere se inregistreaza prin mecanismul provizioanelor pentru depreciere: 6813 Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea imobilizarilor = 2913 Ajustari pentru deprecierea instalatiilor, mijloacelor de transport.. 75.390

Valoarea bilantiera a echipamentului = Cost amortizare ajustarea pentru depreciere = 500.000 100.000 75.390 = 324.610 lei. Inregistrarea amortizarii echipamentului 2011: Amortizarea = 324.610 / 4 = 81.153 lei 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor = 2813 Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor 81.153

d) La sfarsitul exercitiului 2011 se efectueaza testul de depreciere: Valoarea contabila neta = 324.610 81.153 = 243.457 lei Valoarea justa minus costurile de cesiune = 320.000 lei; Valoarea de utilitate = 290.000 lei; Valoarea recuperabila = max (290.000; 320.000) = 320.000; Apreciere de valoare = 320.000 243.457 = 76.543 lei Aceasta apreciere de valoare se va inregistra prin reluarea provizionului pentru depreciere constatat la sfarsitul exercitiului 2011: 2913 Ajustari pentru deprecierea instalatiilor, mijloacelor de transport.. = 7813 Venituri din ajustari pentru deprecierea imobilizarilor 56.543

Din motive de prudenta, plusul de valoare de 20.000 = 320.000 300.000 nu se contabilizeaza. Altfel spus, dupa reluarea deprecierii, valoarea contabila a activului nu trebuie dusa la o valoare superioara celei pe care acesta ar fi avut-o daca nu s-ar fi depreciat in trecut. Daca deprecierea nu ar fi existat, valoarea contabila neta ar fi fost de 500.000 100.000 x 2 = 300.000 lei. Prin urmare, nu se va relua intregul provizion de 75.390 lei ci 56.543 lei cat este necesar pentru a aduce activul la valoarea pe care ar fi avut-o daca deprecierea nu ar fi existat.

27

Studiu de caz privind intrarile de imobilizari necorporale


Cost de achizitie pentru imobilizarile necorporale La data de 1 ian 2010, o societate comerciala achizitioneaza un program informatic in valoare de 200.000 lei, taxe vamale 5 500 lei, tva platit in vama 48 000lei, rabat primit de la furizor 2 000 lei. In vederea achizitiei societatea a suportat urmatoarele costuri: Cost instalare 45 000 lei Costuri de administratie 6 000 lei Cheltuieli cu reclama 21 000 lei Onorariile informaticienilor care instaleaza programul 15 000 lei Odata cu programul informatic, societatea a achizitionat si licenta corespunzatoare, respective dreptul de a vinde programul timp de doi ani, la valoarea de 10 000 lei Pret de cumparare: +taxe vamale -rabat primit +costuri insatalare +onorarii informaticieni = Costul programului informatic 200 000 lei 5 500 lei -2 000 lei 49 000 lei 15 000lei 267 500 lei

a) Inregistrarea achizitiei programului informatic si a licentei aferente: 208Alte imobilizari corporale = % 404Furnizori imobilizari 446Alte impozite si taxe 205 Concesiuni, brevete, licente b) Plata taxelor in vama: % 446Alte impozite si taxe = 5121Conturi la banci in lei 53 500 lei 5 500 lei = 404Furnizori imobilizari 267 500 lei 262 000 lei 5 500 lei 10 000 lei

28

4426Tva deductibila Costul de productie pentru imobilizarile necorporale

48 000 lei

O intreprindere realizeaza un program informatics software pentru care a mobilizat mai multe echipe de informaticieni. Cheltuielile ocazionate sunt impartite in faza de cercetare si dezvoltare astfel: Cheltuieli din faza de cercetare (studierea si analiza unor programe informatice similar, intocmirea modelului logic care va sta la baza urmatorului program, intocmirea modelului conceptual al datelor) in suma totala de 10 000 lei Cheltuieli din faza de dezvoltare (programarea si analiza efectiva software). Testarea programului in suma totala de 25 000lei Cheltuieli aerente cursurilor pentru preagatirea personalului in vederea utilizarii programului 1 500lei a) Inregistrarea cheltuielilor din faza de cercetare: 614Cheltuieli cu studiile de cercetare = 5121Conturi la banci in lei 10 000 lei

b) Faza de dezvoltare se recunoaste imobilizarea necorporala in curs: 233 Imobilizari necorporale in curs = 721Venituri din productia de imobilizari necorporale c) Receptia imobilizarii necorporale: 208Alte imobilizari necorporale = 233 Imobilizari necorporale in curs d) Inregistrarea chetuielilor aferente cursurilor de pregatire: 628Alte cheltuieli cu serviciile efectuate de terti = 5121Conturi la banci in lei 1 500 lei 25 000 lei 25 000 lei

Studiu de caz privind iesirile de imobilizari necorporale


Scoaterea din functiune a unei imobilizari necorporale O firma decide scoaterea din uz a unui program informatic cu o valoarea contabila de 10.000 lei. a) programul informatic este complet amortizat:
29

2805 208 Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licentelor, marcilor comerciale, drepturilor si activelor similare = Alte imobilizari necorporale 10.000 lei

b) programul informatic este amortizat in proportie de 70% si se vinde unui tert la pretul de 8.000 inregistrarea transferului de proprietate: = % 7583Venituri din vanzarea activelor si alte operatii de capital 4427TVA colectata 9.920 lei 8.000 lei 1.920 lei

461Debitori diversi

c)

inregistrarea scoaterii din evidenta a licentei: % = 205Concesiuni, brevete licente 10.000 lei 7000 lei

2805Amortizarea concesiunilor,brevetelor, licentelor, marcilor comerciale,drepturilor si activelor similar 6583 Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital

3000 lei

Cesiunea unei imobilizari necorporale integral amortizate Sc Beta Srl vinde unui client o licenta. Stim urmatoarele: Valoarea activului = 26.000lei Amortizarea cumulata = 13.000 lei Pretul de vanzare = 16.000 lei plus tva 24% Inregistrarile efectuate in contabilitate sunt: a) Transferul de proprietate:
30

461 Debitori diversi

% 19840 lei 7583Venituri din vanzarea 16000 lei activelor si alte operatiuni de capital 4427Tva colectata 3840 lei

b) Scoaterea din evidenta a imobilizarii necorporale: % = 205Concesiuni, brevete licente 26000 lei 13000 lei

2805Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licentelor, marcilor comerciale, drepturilor si activelor similar 6583 Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital

13000 lei

Studiu de caz privind tranzactiile de intrare in patrimoniu a imobilizarilor corporale


Intrari de imobilizari prin achizitie Factura de achizitie pentru un utilaj se prezinta astfel:

Valoarea la pret de cumparare +Cheltuieli de transport facturate de furnizor +Tva deductibil TOTAL FACTURA Avans acordat Tva aferent avansului Valoarea neta de plata

16.000 lei 2000 lei 4320 lei 22320 lei 6000 lei 1440 lei 14880lei

a) Inregistrarea avansului acordat pe baza facturii: % = 404Furnizori de imobilizari 7440 lei 6000 lei

232Avansuri acordate pentru imobilizari corporale 4426Tva deductibila


31

1440 lei

b) Receptia utilajului: % = 404Furnizori de imobilizari 22320 lei 18000 lei 4320 lei

2131 Echipamente tehnologice 4426 Tva deductibil

c) Achitarea datoriei catre furnizor cu retinerea avansului acordat: 404Furnizori de imobilizari = % 232Avansuri acordate pentru imobilizari corporale 4426Tva deductibila 5121Conturi la banci in lei 22320 lei 6000 lei 1440 lei 14880 lei

Intrari de imobilizari prin productie proprie O societate construieste in regie proprie o cladire, in urmatoarele conditii Cheltuieli inregistrate in contabilitatea financiara: 200.000lei 120.000lei 140.000lei 50.000lei

+Materii prime +Salarii +Amortizari +Dobanzi la credite pentru finantarea investitiei TOTAL

510.000lei Costul de productie calculate in contabilitatea de gestiune: 200.000lei 100.000lei 300.000lei 130.000lei 50.000lei

Cheltuieli cu materiile prime +Salarii directe Total costuri directe +Cheltuieli indirect repartizate +Dobanzi capitalizate

32

Total cost de productie +Cheltuieli generale de administratie Total cost cu investitia

480.000lei 30.000lei 510.000lei

Reflectarea operatiunilor in contabilitatea financiara se prezinta astfel:

a) Constatarea cheltuielilor: 301 Materii prime 421 Personal-salarii datorate 281Amortizari privind imobilizarile corporale 1682 Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen lung b) Receptia si punerea in functiune a cladirii, la cost de productie: 212 Constructii = 722 Venituri din productia de imobilizari corporale 601 Cheltuieli cu materii prime = 641 Cheltuieli cu salarii personal = 6811 Cheltuieli de exploatare privind= amortizarile 212 Constructii = 200.000 120.000 140.000 50.000

480.000

Intrari de imobilizari prin aport in natura O societate emite 8000 de actiuni, valoarea nominala 3 lei. Asociatul unic face aport sub forma unui mijloc de transport a carui valoare justa este de 60.000 lei. Valoarea primelor de aport = 60.000-8000*3=36.000 lei a) Subscrierea celor 8000 actiuni*3lei = 24.000 lei 456Decontari cu asociatii privind capitalul b) Inregistrarea aportului in natura: 2133Mijloace transport = % 60.000 lei = 1011Capital social nevarsat 24.000 lei

456Decontari cu asociatii privind 24.000 lei 1043Prime de aport 1011Capital social nevarsat = 36.000 lei

1012Capital subscris varsat 24.000 lei

Intrari de imobilizari corporale cu titlu gratuity prin donaii, plusuri de valoare la inventar O societate primeste sub forma de donatie un calculator a carui valoare este de 3500lei.
33

a) Inregistrarea donatiei in contabilitate: 214Mobilier,aparatura,birotica = 4753Donatii pentru investitii 3500 lei

La sfarsitul exercitiului 2012, cu ocazia inventarierii, s-a descoperit ca un utilaj in valoare de 5000 lei nu era inregistrat in contabilitate. a) Inregistrarea imobilizarii corporale ca plus la inventar: 2131Instalatii tehnologice 4754Plusuri la inventar de natura 5000 lei imobilizarilor

Studiu de caz privind tranzactiile de iesire din patrimoniu a imobilizarilor corporale


Iesirea imobilizarilor corporale prin casare

Scaderea din evidenta a imobilizarilor corporale se efectueaza diferit in functie de valoarea recuperata integral sau partial pe calea amortizarii si se inregistreaza in baza procesului verbal de scoatere din functiune. Studiu caz: 1. O societate comerciala detine un utilaj in valoare de 250.000 lei - valoare de intrare. La sfarsitul duratei utile de viata economica utilajul este casat. In exemplul dat, valoarea contabila a imobilizarilor corporale a fost recuperata integral. Scoaterea din functiune se realizeaza astfel:
2813 = 2131 250.000lei

Amortizareainstalatiilor,mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor

Echipamentetehnologice

2. O societate comerciala detine un utilaj in valoare de 250.000 lei - valoare de intrare. Societatea hotaraste casarea utilajului, pentru care s-a inregistrat o amortizare cumulata de 200.000 lei. In acest exemplu, valoarea contabila a fost recuperata partial, recunoasterea in contabilitate a scoaterii din functiune a utilajului este urmatoarea: 2813 = 2131 200.000lei Amortizareainstalatiilor,mijloacelor Echipamentetehnologice de transport, animalelor si plantatiilor

34

6583 Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital

2131 Echipamente tehnologice

50.000 lei

Cheltuielile ocazionate de procesul de scoatere din functiune sunt inregistrate dupa natura elementelor de cheltuieli prin folosirea conturilor din clasa 6 Cheltuieli. Bonurile de consum, statele de plata a salariilor, situatia de calcul a C.A.S. sunt documente pe baza carora se inregistreaza aceste cheltuieli.
3 .O

societate comerciala detine un utilaj in valoare de 250.000 lei - valoare de intrare. La 31.12. N societatea hotaraste casarea utilajului. In procesul de casare s-au efectuat o serie de cheltuieli, respectiv: cheltuieli cu materialele consumabile 2.000 lei, cheltuieli cu salariile 10.000 lei, contributia la asigurarile sociale 1.860 lei.

602 Cheltuieli cu materialele consumabile 641 Cheltuieli cu salariile personalului 645 Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala

302 Materiale consumabile

2.000 lei

421 Personal- salarii datorate

10.000 lei

431 Asigurarile sociale

1.860 lei

Se poate admite si solutia ca toate sa fie colectate intr-un singur cont de cheltuieli, respectiv 6588 Alte cheltuieli de exploatare: 6588 Alte cheltuieli de exploatare = % 302 Materiale consumabile 421 Personal - salarii datorate 431 Asigurari sociale 13.860 lei 2.000 lei 10.000 lei 1.860 lei

Valorile materiale obtinute din scoaterea din functiune a imobilizarilor corporale constiuie venituri pentru societate si se inregistreaza pe baza bonurilor de intrare. 4. O societate comerciala detine un utilaj in valoare de 250.000 lei valoare de intrar . La 31.12 N societatea hotaraste casarea utilajului . In procesul de casare s-au recuperat materiale consumabile in valoare de 5.000 lei si materiale de natura obiectelor de inventar in valoare de 4.000 lei. Acestea se inregistreaza astfel:
35

% 302 Materiale consumabile 303 Materiale de natura obiectelor de inventar

7588 Alte venituri din exploatare

9.000 lei 5.000 lei 4.000 lei

Iesirea imobilizarilor corporale prin vanzare

Deoarece vnzarea de active corporale nu este recunoscut ca o activitate curent, de zi cu zi, creanele companiei fa de cumprtorul utilajului nu vor fi nregistrate n contul 4111 Clieni, pentru a nu afecta rulajul acestui cont, ci vor fi nregistrate n contul 461 Debitori diveri. De asemenea, pentru a nu afecta cifra de afaceri a companiei, care este format din totalitatea activitilor curente, veniturile i cheltuielile ocazionate de cedarea unui mijloc fix vor fi nregistrate n contul 7583 Venituri din vnzarea activelor i alte operaii de capital, respectiv n contul 6583 Cheltuieli privind activele cedate i alte operaii de capital, care vor reflecta alte activiti extraordinare. Studiu caz: Se dorete vnzarea unui utilaj ce are o valoare contabil de 18.000 de lei, la preul de vnzare de 12.000 de lei plus TVA. Amortizarea cumulat aferent este de 8.000 de lei. ncasarea se face prin contul bancar.

a) nregistrarea vnzrii propriu-zise a utilajului: 461Debitori diversi = % 14.280 lei 12.000 lei 2.280 lei

7583Venituri din vanzarea activelor 4427Tva Colectata b) descarcarea gestiunii: % 2813Amortizarea instalatiilor 6583Cheltuieli cu activele cedate = 2131Echipamente tehnologice

18.000 lei

8.000 lei 10.000 lei

36

c) incasarea creantei: 5121Conturi la banci in lei Studiu caz: n cazul n care, aferent respectivului utilaj compania ar fi nregistrat n cursul perioadei sale de funcionare, ajustri pentru depreciere, tratamentul contabil ar fi fost urmtorul. Fie valoarea contabil = 18.000 lei, amortizarea cumulat = 3.000 lei, ajustarea pentru depreciere = 4.000 lei i preul de vnzare = 12.000 lei + TVA. Conform articolului 61, aliniatul (3), din ordinul 3055/2009: 61. (1) La data ieirii din entitate sau la darea n consum, bunurile se evalueaz i se scad din gestiune la valoarea lor de intrare sau valoarea la care sunt nregistrate n contabilitate (de exemplu, valoarea reevaluat pentru imobilizrile corporale care au fost reevaluate sau valoarea just pentru valorile mobiliare pe termen scurt admise la tranzacionare pe o pia reglementat). (2) Activele constatate minus n gestiune se scot din eviden la data constatrii lipsei acestora. (3) La scoaterea din eviden a activelor, se reiau la venituri ajustrile pentru depreciere sau pierdere de valoare aferente acestora. Inregistarile contabile efectuate: Atunci vnzarea i descrcarea din gestiune a unui activ pentru care s-au nregistrat ajustri pentru depreciere, se nregistreaz astfel: a) nregistrarea vnzrii propriu-zise a utilajului: 461Debitori diversi = % 14.280 lei 12.000 lei 2.280 lei = 461Debitori diversi 14.280 lei

7583Venituri din vanzarea activelor 4427Tva Colectata b) descrcarea gestiunii:

2131Echipamente tehnologice

18.000 lei

2813Amortizarea instalatiilor 6583Cheltuieli cu activele cedate c) anularea ajustrii pentru depreciere, care a rmas fr obiect:
37

3.000 lei 15.000 lei

2913Ajustari pentru deprecierea imobilizarilor corporale d) incasarea creantei: 5121Conturi la banci in lei =

7813Venituri din

4.000 lei

ajustari pentru deprecieri

461Debitori diversi

14.280 lei

Studiu de caz privind evaluarea la intrare a imobilizarilor corporale


Evaluarea la cost de achizitie Societatea ABC Srl achizitioneaza o linie de productie de pe piata interna, cheltuielile legate de achizitie fiind: - pretul de cumparare 75.250 lei - costuri de montaj 35.420 lei - cheltuieli de transport pana la locul de montare 4.500 lei - onorariile inginerilor care monteaza linia 9.000 lei - cheltuieli cu demontarea, montarea si restaurarea amplasamentului 18.000 lei Costul de achizitie se va compune din = 75.250+35.420+4500+9000+18.000=142.170 lei a) Reflectarea in contabilitate a achizitiei instalatiei:

2131Echipamente tehnologice

% 404Furnizori imobilizari 1513Provizioane ptr dezafectarea imobilizarilor corporale


38

142.170lei 124.170lei 18.000lei

Evaluarea la cost de productie Unitatea Sc Beta Srl, producatoare de produse de panificatie va executa in regie proprie o hala pentru depozitarea produselor, pentru care va avea urmatoarele cheltuieli: Costul de achizitie al materialelor de constructii Costul manoperei pentru muncitorii productivi Diverse servicii prestate de terti Cota de cheltuieli legate de construirea activului respectiv ( 7% din cheltuielile directe) Intregistrarile efectuate in contabilitate sunt: a) Inregistrarea consumului de material: 602Cheltuieli cu materialele = consumabile b) Inregistrarea manoperei: 641Cheltuieli cu salariile personalului c) Servicii executate de terti: 628Cheltuieli cu servicii efectuate = de terti d) Inregistrarea cheltuielilor repartizate pentru obiectivul construit in regie proprie: 231Imobilizari corporale in curs = 722Venituri din productia 524.300 lei de imobilizari corporale e) Receptia imobilizarii corporale: 212Constructii = 231Imobilizari corporale in curs 524.300 lei 401Furnizori 20.000lei = 421Personal salarii datorate 70.000lei 302Materiale consumabile 400.000lei 400.000 lei 70.000 lei 20.000 lei 34.300 lei

Studiu de caz privind subventiile pentru investitii si subventiile de exploatare

39

Subventii pentru investitii: O societate primeste o suma nerambursabila de 150.000lei pentru achizitionarea unui utilaj. Unitatea cumpara utilajul la pretul de 150.000lei. Durata de viata estimata a utilajului este de 10 ani, iar amortizarea se calculeaza prin metoda liniara: In contabilitate se vor efectaua urmatoarele inregistrari: a) Recunoasterea dreptului de a incasa subventia de 120.000lei 445Subventii b) Incasarea subventiei: 5121Conturi la banci in lei = 2131Echipamente tehnologice= 404Furnizori de imobilizari = 6811Cheltuieli de exploatare= privind amortizarea imobilizarilor f) Recunoasterea venitului aferent subventiei (venitul din subventie este la nivelul cheltuielii cu amortizarea deoarece investitia a fost subventionata integral): 475Subventii pentru investitii= 7584Venituri din subventii ptr investitii In ceea ce priveste recunoasterea subventiilor in contul de profit si pierdere, aceasta se face pa masura inregistrarii cheltuielilor cu amortizarea, casarea sau cedarea activelor care fac obiectul subventiei. Practic vorbim in acest caz de un venit amanat, fapt ce determina si caracterul fiscal special al acestor subventii, afectand impozitul pe profit doar pe masura recunoasterii venitului in contul de profit si pierdere. Subventii de exploatare: O entitate primeste sub forma de investitii suma de 12000lei, din care 2500 se incaseaza la data acordarii, iar 9500lei se incaseaza in aceeasi perioada. Suma de 8000 lei
40

475Subventii pentru investitii 445Subventii 404Furnizori de imobilizari 5121Conturi la banci in lei 2813Amortizarea instalatiilor

150.000 lei

150.000 lei

c) Achizitionarea utilajului de la furnizor: 150.000 lei

d) Achitarea furnizorului de imobilizari: 150.000 lei

e) Inregistrarea amortizarii lunare de 1250lei: 1250 lei

1000 lei

este aferenta cifrei de afaceri (2000lei pentru perioada curenta, restul pentru perioadele urmatoare), iar 4000 lei este pentru plata personalului si este aferenta perioadei in curs). 12.000 lei 10.000lei 2000lei % = 7411Venituri din subventii 12.000 de expl af cifrei de afaceri 2000

445Subventii

5121Conturi la banci in lei 7414 Venituri din subventii 4000 de expl ptr plata pers. 472Venituri in avans 6000

Studiu de caz privind veniturile si cheltuielile in avans

Aplicarea principiului independentei exercitiului financiar impune o delimitare clara a cheltuielilor si veniturilor care trebuie incorporate in rezultatul exercitiului financiar curent de cheltuieli si venituri realizate in perioada curenta, dar care sunt aferente exercitiilor financiare urmatoare. Venituri inregistrate in avans O societate comerciala incaseaza prin banca in luna noiembrie 2012 contravaloarea serviciilor facturate in avans pe perioada ian-aprilie 2013 in suma de 58.000lei plus tva. a) Emiterea facturilor: 4111Clienti = % 472Venituri in avans 4427Tva colectata b) Incasarea facturilor: 5121Conturi la banci in lei = 4111Clienti 71920 lei 71920 lei 58000 lei 13920 lei

Anul urmator se va descarca pe venituri lunar suma de 58000/12=4833.33lei 704Venituri din servicii prestate = 472Venituri in avans 4833.33 lei

41

Cheltuieli inregistrate in avans: Plecnd de la faptul c profesionistul contabil asigur calitatea nregistrrilor contabile, acesta nu trebuie s se evidenieze n contabilitate elemente care s pun n discuie sau s pun la ndoial coerena sau credibilitatea structurilor prezentate n cadrul situaiilor financiare anuale (conturilor anuale). Studiu caz:
n anul 2011, o societate comercial pltete chiria pentru anul n curs n valoare de 27000 lei, i n avans chiria pentru anul 2012 n valoare de 36 000 lei.

Plata chiriei pentru anul 2012 612 = Cheltuieli cu redevenele, locaiile de gestiune i chiriile Plata chiriei n avans: 471 Cheltuieli n avans

5121 Conturi la bnci n lei

27000lei

5121 Conturi la bnci n lei

36 000 lei

nregistrarea cheltuielilor n avans - n anul 2013 612 = 471 Cheltuieli cu redevenele, Cheltuieli n avans ocaiile de gestiune i chiriile

36 000 lei

Studiu de caz privind intrarile si iesirile de imobilizari financiare

Imobilizarile financiare denumite si investitii financiare sau de portofoliu cuprind valorile financiare investite de intreprindere in capitalul altor societati comerciale sub forma titlurilor de participare detinute la societatile din cadrul grupului, creantelor asupra societatilor din cadrul grupului, titlurilor sub forma de interese de participare, creantelor din interese de participare, titlurilor detinute ca imobilizari si altor creante.

42

Studii de caz: 1.Se achizitioneaza titluri imobilizate in valoare de 55.000lei, eliberate in proportie de 60% si achitate prin banca pentru 10.000lei 261Actiuni detinute la entitatile afiliate = % 5121Conturi curente la banci 404Furnizori de imobilizari 269Varsaminte 12.000lei financiare Varsamintele efectuate pentru emitent pe masura valorii eliberate: 269Varsaminte de efectuar ptr imobilizari = financiare 2. O societate vinde titluri imobilizate la un pret de vanzare de 70.000lei si plateste un comision de 1000 lei. Titlurile au fost achizitionate la suma de 60.000lei a) Scadearea din evidenta a titlurilor la valoarea de intrare: 6641Cheltuieli privind imobilizarile financiare cedate b) Reflectarea veniturilor din cedarea titlurilor: 461Debitori diversi = 7641Venituri din imobilizari 70.000 lei financiare cedate c) Incasarea titlurilor cedate si inregistrarea comisionului: % 5121Conturi la banci in lei 622Cheltuieli privind comisioanele
43

55.000 lei 10.000 lei 33.000 lei ptr imobilizari

de

efectuar

5121Conturi curente la banci 10.000 lei

261Actiuni detinute la entitati afiliate

60.000 lei

461Debitori diversi

70.000 lei 69.000 lei 1.000 lei

3. O enitatate ALFA SA participa la capitalul social al entitatii TETA SA, nou infiintata, cu un utilaj a carui valoare de aport determinata de un expert evaluator este de 340.000lei.Aceasta participatie ii asigura un procent de control de 40%. Caracteristicile utilajului sunt: Valoarea contabila 360.000 lei Durata de utilizare economica:6ani Amortizarea anului N:60.000lei a) Inregistrarea titlurilor de participare in limita valorii neamortizate a utilajului: % = 2131Echipamente tehnologice 360.000 lei 60.000 lei

2813Amortizarea instalatiilor mijloacelor de transport 263Interese de participare

300.000 lei

b) Inregistrarea valorii titlurilor de participare primite care excedente valoarea neamortizata a imobilizarilor corporale (340.000 300.000 lei) 263Interese de participare = 1068 Alte rezerve 40.000 lei

Entitatea cedeaza jumatate din titlurile obtinute in urma participarii la capitalul social cu o valoare de 320.000 lei. Tranzactiile de inregistrare sunt urmatoarele: a) Vanzarea titlurilor: 461Debitori diversi = 7641Venituri din imobilizari 320.000 lei financiare cedate b) Descarcarea gestiunii: 6641Cheltuieli privind imobilizarile financiare cedate c) Virarea rezervei la venituri: 1068 Alte rezerve = 7641Venituri din imobilizari 20.000lei = 263Interese de participare 170.000 lei

44

4. Enitatea ALFA SA acorda entitatii BETA SA un imprumut de 70.000 lei pe termen de 2 ani, cu o dobanda de 10%, care trebuie achitata la sfarsitul fiecarui an. Dobanda in primul an se incaseaza cu intarziere, adica in cursul anului urmator: a) Acordarea imprumutului in anul I: 2675Imprumuturi acordate pe termen lung b) Inregistrarea dobanzii curente in primul an, la 31.12 anul I (70.000lei*10%=7.000lei) 2676Dobanda aferenta imprumuturilor acordate pe termen lung c) Incasarea dobanzii restante in cursul anului II 5121Conturi la banci in lei = 2676Dobanda aferenta imprumuturilor acordate pe termen lung d) Inregistarea dobanzii cuvenite in al doilea an , al 31.12 an II: 5121Conturi la banci in lei = 763Venituri din creante imobilizate e) Rambursarea imprumutului la sfarsitul celor 2 ani: 5121Conturi la banci in lei = 2675Imprumuturi acordate 70.000 lei pe termen lung 7.000 lei 7.000 lei = 763Venituri din creante imobilizate 7.000 lei = 5121Conturi la banci in lei 70.000 lei

Studiu de caz privind contabiliatea materiilor prime, materialelor consumabile

Continutul conturilor de stocuri (materii prime, material consumabile) se evindetiaza diferit in functie de metoda inventarului folosit (permanent sau intermitent, astfel:

45

a. in cazul folosirii metodei inventarului permanent, conturile de stocuri si comenzi in curs de executie se debiteaza cu intrarile de valori materiale si se crediteaza cu iesirile de valori materiale pe masura ce se realizeaza aceste operatiuni; b. in cazul folosirii metodei inventarului intermitent, la incheierea exercitiului, in debitul conturilor se inregistreaza stocurile de la sfasitul perioadei, determinate prin inventariere, iar la deschiderea exercitiului, in credit, stocurile de la inceputul perioadei in categoria cheltuielilor, pentru perioada urmatoare de gestiune in cazul materialelor si marfurilor si ca venituri, in cazul produselor si productiei in curs de fabricatie. A. In cazul utilizarii inventarului permanent 1. O entitate care tine evidenta stocurilor la cost de achizitie detine un stoc initial de 200 kg, evaluat la cost de achizitie 0,80 ron/kg. In cursul lunii cumpara materii prime astfel: 600 kg la1 ron/kg plus TVA achitate prin banca, la care s-au platit in numerar cheltuieli de transport in valoare de 60 ron plus TVA. S-a efectuat un consum de materii prime de 700 kg, evaluat dupa metoda LIFO. - achizitionare de materii prime conform facturii: % 301Materii prime 4426Tva deductibil = 401Furnizori 714 lei 600 lei 114 lei

- cheltuieli de transport achitate in numerar: % 301Materii prime 4426 Tva deductibil = 5311Casa in lei 71 lei 60 lei 11 lei

- achitare cu ordin de plata a materiilor prime : 401Furnizori = 5121Conturi la banci in lei 714 lei

- consum de materii prime conform bonului de consum: 601Cheltuieli cu materii prime = 301Materii prime 740 lei

Costul de achizitie unitar al materiilor prime achizitionate este : (600+60):600 =1,10 lei/ kg Valoarea consumului avand in medere metoda utilizata este : 600*1,10 +100*0,80 = 740 lei 2.O entitate care tine evidenta stocurilor la prt standard prezinta la inceputul lunii noiembrie urmatoarea situatie privind materiile prime : - stoc initial : 200 kg * 2 ron/kg (pret standard); - diferente de pret aferente stocului intial : 20 ron;
46

- achizitie in numerar : 500 kg la pret 2,10 ron/ Kg plus TVA, conform facturii; - consum de materiale : 600 kg - achizitionare materii prime; inregistrarea se face la pret standard 2 ron/kg: % 301Materii prime 308Diferente de pret 4426Tva deductibil - achitarea in numerar a facturii : 401Furnizori = 5311Casa in lei 1.249 lei = 401Furnizori 1.249 lei 1.000 lei 50 ( (2,10- 2 )*500=50) 199 (1050 *0,19 = 199)

- consum de materiale inregistrate la pret standard (600 kg * 2 roni/kg= 1.200 ron) 601Cheltuieli cu materii prime = 301 Materii prime 1.200 lei

Coeficientul privind diferente de pret K = (SI 308* RD 308)/(SI 301+RD 301)= 0,05 - diferente de pret aferente consumului de materiale : 1.200* 0,5 = 60 ron 601Cheltuieli cu materii prime = 308Diferente de pret 60 lei

Atunci cand pretul de achizitie este sub valoare pretului standard avem:

- presupunem acelasi exemplu ca si mai sus , cu deosebirea ca pretul de achizitie este 1,8 ron/kg. Inregistrarile contabile in acest caz vor fi: - achizitionare materii prime; inregistrarea se face la pret standard 1,8 ron/kg. % 301Materii prime 308Diferente de pret 4426Tva deductibil - achitarea in numerar a facturii : 401Furnizori = 5311Casa in lei 1.071 lei = 401Furnizori 1.071 lei 1.000 lei 100 lei 171 lei

- consum de materiale inregistrate la pret standard (600 kg * 2 ron/kg= 1.200 ron) 601Cheltuieli cu materii prime = 301Materii prime 1.200 lei

Coeficientul privind diferente de pret K = (SI 308* RD 308)/(SI 301+RD 301)= -0,0571
47

- diferente de pret aferente consumului de materiale : 1.200 * -0,0571 601Cheltuieli cu materii prime = 308Diferente de pret 68,52 lei

B. In cazul utilizarii inventarului intermitent 1. O entitate care utilizeaza metoda inventarului intermitent tine evidenta stocurilor la cost de achizitie . Stocul initial de combustibil evaluat la costul de achizitie, care se include in cheltuieli este de 200 ron . S-a efectuat o cumparare de combustibil de 500 ron plus TVA cu plata in numerar. La inventarierea de la sfarsitul perioadei se constata un sold de combustibil de 100 ron. - includerea in cheltuieli a a soldului initial de combustibil pornind de la premisa ca se vor consuma in cursul perioadei : 6022Cheltuieli privind combusibilul = 3022Combustibilii 200 lei

- achizitionarea de combustibil cu plata in numerar : % 6022Cheltuieli privind combusibilul 4426Tva deductibil = 5311Casa in lei 595 lei 500 lei 95 lei

- inregistrarea stocului final de combustibil stabilit la inventariere: 6022Cheltuieli privind combusibilul = 3022Combustibilii 100 lei

2.Presupunem un stoc initial de materii prime evaluate la cost de achizitie de 0,90 ron/l,400 l, care se include in cheltuieli. S-a efectuat o cumparare de de materii prime : 600 l, la pret de facturare de 1 ron plus TVA , achitate dintr-un avans de trezorerie. Cheltuieli de transport:60 ron plus TVA care se achita in numerar. La inventariere s-a constatat un stoc de materii prime de 200 l, care se evalueaza conform metodei costului mediu ponderat. - includerea in cheltuieli a soldului initial :0,90 ron/l * 400 l = 360 ron 601Cheltuieli cu materii prime = 301Materii prime 360 lei

- receptia materiilor prime achitate printr-un avans de trezorerie: % 601 Cheltuieli cu materii prime 4426 Tva deductibil = 542Avansuri de trezorerie 714 lei 600 lei 114 lei

48

cheltuieli de transport achitate in numerar : % 601Cheltuieli cu materii prime 4426Tva deductibil = 5311Casa in lei 71 lei 60 lei 11 lei

Costul efectiv unitar al materiilor prime intrate (600+60):600= 1,10 ron/l Costul unitar mediu ponderat (360 + 660) :1000 = 1,02 ron/l - inregistrarea stocului final de materii prime stabilit prin inventariere : 200 * 1,02 ron/l=204 ron 601Cheltuieli cu materii prime = 301Materii prime 204 lei

Contabilitatea materialelor consumabile 1. Societatea Beta Sa achizitioneaza combustibil in valoare de 1800 lei, tva 24%, destinat unui vehicul pentru care nu este permisa deducerea decat in proportie de 50%, deoarece nu este utilizat pentru desfasurarea de activitati exceptate. a) In cazul in care combustibilul este stocat: A1) Achizitia de combustibil: % 3022Combustibili 4426Tva deductibila A2) Includerea a 50% din Tva in costul de achizitie al combustibilului: 3022Combustibil = 4426Tva deductibil 216lei = 401Furnizori 2232lei 1800lei 432lei

b) In cazul in care combustibilul nu este stocat: B1) Achizitia de combustibil: % 6022Cheltuieli privind combustibilul 4426Tva deductibila B2) Includerea a 50% din Tva in costul de achizitie al combustibilului:
49

401Furnizori

2232 lei 1800 lei 432 lei

6022Cheltuieli privind combustibilul =

4426Tva deductibil

216 lei

Studiu de caz privind contabiliatea obiectelor de inventar

Sc Lider Srl achizitioneaza dulapuri pentru arhivarea documentelor in valoare de 3000 lei, tva 24%. Se dau in folosinta dulapurile: a) Achizitia de materiale de natura obiectelor de inventar: % 303Materiale de natura obiectelor de inventar 4426 Tva deductibila b) Darea in folosinta a obiectelor de inventar: 603Cheltuieli cu obiecte de inventar = 303Materiale de natura obiectelor de inventar 3720 lei = 401Furnizori 3.720 lei 3.000 lei

7.20 lei

Studiu de caz privind contabiliatea stocurilor aflate la terti

O firma (neplatitoare de TVA) intrucat nu dispunde de spatiu suficient de depozitare, in data de 01.10.2012 trimite la terti pentru depozitare temporara produse finite in valoare de 5.000 lei. Chiria facturata de tert in data de 31.10.2012 este de 200, plus TVA 24% si se achita pe loc in numerar. in 01.01.2013 produsele sunt aduse inapoi in unitate. a) Trimitere produse finite la terti 354Produse finite b) Cheltuieli cu chiria: % 612 Cheltuieli cu redeventele, locatiile de gestiune si chiriile 4426Tva deductibil c) Achitarea datorie: 401Furnizori 5311Casa in lei
50

345Produse aflate la terti

5000 lei

401Furnizori

248 lei 200 lei

48 lei

248 lei

d) Returnarea produselor finite la terti: 345Produse aflate la terti = 354Produse finite 5000 lei

Studiu de caz privind contabiliatea produselor finite A) Inregistrarea in contabilitate a produselor finite , in cazul utilizarii costurilor de productie efective Aceasta varianta este utilizata mai rar , deoarece presupune cunoasterea costurilor de productie efective a produselor , in timpul lunii , in momentul obtinerii lor . Studiu de caz : Sc Beta Srl este o entitate producatoare de pantofi de dama.Ea obtine produse finite din productia proprie avand un cost de productie de 1.400.000 lei. a) Inregistrarea intrarii produse lor finite in gestiune se face astfel : 345 Produse finite = 711 Venituri din productia stocata b) Vanzarea de produse finite , in cursul lunii la pret de vanzare 1.200.000 , T.V.A. 24% costul de productie efectiv al produselor vandute este de 1.000.000 lei . 411 Clienti = % 701 Venituri din vanzari de produse finite 4427 T.V.A. colectat
c) Concomitent se face descarcarea gestiunii pentru produsele finite vandute :

1.400.000 lei

1.488.000 lei 1.200.000 lei

288.000 lei

411 Venituri din productia stocata

345 Produse finite

1.000.000 lei

d) Se consatata la inventariere plusuri de produse finite in valoare de 1.700.000 lei 345 Produse finite = 711 Venituri din productia stocata 1.700.000 lei

e) Se constata la inventariere minusuri de produse finite in valoare de 500.000 lei 711 Venituri din productia stocata = 345 Produse finite 500.000 lei

51

f) Produsele finite se vand in magazinele .Ele se vor transfera la marfuri si vor fi vandute ca atare Inregistrarea se face astfel : 371 Marfuri = 345 Produse finite 1.700.000 lei

B) Inregistrarea in contabilitate a produselor finite , in cazul utilizarii preturilor prestabilite(standard ) De regula , costurile de productie efective se determina la sfarsitul lunii deci pentru produsele finite obtinute in cursul lunii nu se cunoaste costul de productie efectiv in momentul obtinerii lor in procesul de productie . Ca urmare este necesara inregistrarea lor la costuri prestabilite (standard ) . La sfarsitul lunii se vor calcula diferentele dintre stocurile de productie efective si preturile prestabilite(standard), care se vor inregistra in conturile de diferente . Studiu de caz : La inceputul lunii , soldul contului 345 Produse finite este de 80.000 lei , iar soldul contului 348Diferente de pret la produse este de 10.000 lei, diferenta favorabila , deci in minus . a) In cursul lunii se obtin produse finite ( 1.000 bucati ),pret prestabilit ( standard ) 800 lei / buc. , care se vor inregistra astfel : 345 Produse finite = 711 Venituri din productia stocata b) Se vand , in cursul lunii , 600 bucati la pret de vanzare 900 lei / buc T.V.A. 24% . Se va inregistra astfel : 701 Clienti = % 701 Venituri din vanzarea produselor finite 4427 Tva colectat 669.600 lei 540.000 lei 800.000 lei

129.600 lei

c) Concomitent se inregistreaza si scaderea din gestiune a produselor vandute , pretul prestabilit fiind de 80 lei / buc. :

52

711 Venituri din productia = stocata

345 Produse finite

480.000 lei

d) La sfarsitul lunii se calculeaza costul de productie efectiv al produselor finite obtinute in

cursul lunii , care este de 720 lei / buc. si se inregistreaza diferentele de pret , astfel : 348Diferente de pret produse = 711 Venituri din productia stocata 80.000 lei la

Studiu de caz privind contabilitatea marfurilor

Organizarea contabilitatii marfurilor este influentata de mai multi factori. Un prim factor il reprezinta forma circulatiei: - cu ridicata (en-gross) - cu amanuntul (en-detail) In cazul circulatiei marfurilor en-gross, vanzarea se face pe baza de documente. Incasarea urmeaza a se realiza ulterior, prin virament, si astfel este necesara interventia unui cont anume, 411 Clienti. Acest cont evidentiaza creantele din momentul vanzarii marfurilor pana in momentul incasarii lor. In cazul circulatiei en-detail, vanzarea se face, de regula, cu plata imediata, in numerar. Un alt factor de influenta il constituie metoda de contabilitate a stocurilor:

inventarul permanent sau inventarul intermitent.

Studiu de caz: A)Contabilitatea operatiilor privind marfurile cumparate, evaluate la la cost de achizitie Metoda inventarului permanent

1. Firma SC DAB AUTO SERV SRL cumpara pe credit comercial marfuri in valoare de 20 lei, iar cheltuielile de transport inscrise in facture de 1 leu, TVA deductibul 24%.

53

% 371 Marfuri 4426Tva deductibil

401Furnizori

26.04 lei 21 lei 5.04 lei

2. Se achizitioneaza de la un furnizor marfuri (piese Renault) in valoare de 100 lei, TVA 24% cu plata numerar din casierie: a) Inregistrarea achizitiei marfii: % 371 Marfuri 4426Tva deductibil b) Plata prin casierie: 5311Casa in lei = 401Furnizori 124 lei = 401Furnizori 124 lei 100 lei 24 lei

3. Se vinde unui client marfa in valoare de 200 lei, tva 24% en-gros in baza contractului: c) Inregistararea vanzarii: % 411Clienti 4427Tva colectata d) Se descarca gestiunea cu marfa vanduta: 607 Cheltuieli cu marfurile = Inventarul intermitent 371Marfuri 100 lei = 707Venituri din vanzarea marfurilor 248 lei 200 lei 48 lei

1. Unitatea se aprovizioneaza cu marfa in valoare de 115 lei, tva 24% de la furnizor: In cazul in care se foloseste metoda inventarului intermitent inregistrarile sunt urmatoarele:

a) Inregistrarea achizitiei marfii:

% 607 Cheltuieli cu marfurile

401Furnizori

142.6 lei 115 lei

54

4426Tva deductibil

27.6 lei

2. La sfarsitul perioadei, pe baza listelor de inventariere intocmite, stocurile finale sunt in valoare de 31 lei si sunt reflectate prin urmatoarea formula contabila: 371Marfuri

607Cheltuieli cu marfurile

31 lei

Calcul Valoarii marfurilor iesite = 115-31=84 lei

1.Stocuri cumparate fara factura Societatea comerciala, in anul 2012 primeste marfa fara factura in valoare de 120 lei, Tva 24%.. In anul 2013 se primeste factura din care rezulta ca pretul de achitare este de 140 lei. 1.Inregistrarea receptiei marfurilor prime sosite fara factura in anul 2012: = % 371 Marfuri 4428 Tva neexigibil 2.La primirea facturii se inregistreaza numai diferentele intre valoarea estimata si cea inscrisa in factura: = % 408 Furnizori-facturi nesosite 371 Marfuri 4426 20 lei 401 Furnizori 148.8 lei 173.6 lei 408 Furnizori-facturi nesosite 28.8 lei 120 lei 148.8 lei

55

TVA deductibila Si concomitent: 4426 = 4428 Tva neexigibila

4.8 lei

28.8 lei

Tva deductibila

Marfuri la pret de vanzare cu amanuntul Studiu de caz: Societatea Beta Srl este a unui mic intreprinzator care cumpara si revinde marfa utilizeand pretul de vanzare cu amanuntul pentru evidentierea acestora. In luna iulie achizitioneaza marfuri la un pret de achizitie de 1.000 lei plus TVA .

La revanzarea aceasta se adauga un adaos comercial de 25%. Ulterior, se vand marfuri in valoare de 868 lei , suma care include si TVA. Societatea este inregistrata ca platitor de TVA. 1. Achizitionarea marfurilor : % 371 Marfuri 4426 Tva deductibila 2. Inregistrarea diferentelor de pret la marfuri Mai intai se calculeaza pretul de vanzare cu amanuntul astfel: Adaosul comercial = 25% * pretul de achizitie = 25% * 1.000 lei = 250 lei Tva neexigibila = (1.000 lei + 250 lei )*24 % = 300 lei Pretul de vanzare cu amanuntul = cost de achizitie + adaos comercial+tva neexigibila = 1.000 lei + 250 lei + 300 lei = 1.550 lei In momentul de fata, in contul 371, marfurile sunt inregistrate la costul de achizitie de 1.000 lei. Pentru a se ajunge la pretul de vanzare de 1.550 lei se fac urmatoarele inregistrari contabile : = 401 Furnizori 1.240 lei 1.000 lei 240 lei

56

371 Marfuri

% 378 Diferente de pret la marfuri 4428 Tva neexigibila

550 lei 250 lei 300 lei

3. Vanzarea marfurilor : 5311 Casa in lei = % 707 Venituri din vanzarea marfurilor 4427 TVA colectata 868 lei 700 lei 168 lei

Pret de vanzare = 868 lei => Tva = 868 lei* 24/124 = 168 lei = > baza = 868 lei -168 lei =700 lei 4. Descarcarea gestiunii La descarcarea gestiunii trebuie sa tinem cont atat de contul 371 cat si de contul 378. Astfel, pretul de vanzare fara Tva = 700 lei, conform calculelor de mai sus, pret care se compune din cost de achizitie si adaos comercial. Adaosul comercial = 700 lei *25 /125 = 140 lei Baza = 700 lei 140 lei = 560 lei % 607 Cheltuieli privind marfurile 378 Diferente de pret la marfuri 4428 Tva neexigibila Conturile se prezinta astfel: 371 Marfuri = 371 Marfuri 868 lei 560 lei 140 lei 168 lei

Debit: 1.000 lei Debit : 550 lei Credit : 868 lei


57

Sold final (debitor) : 682 lei 378 Diferente de pret aferente marfurilor

Credit :250 lei Debit: 140 lei Sold final(creditor) : 110 lei 4428 TVA neexigibila

Credit 300 lei Debit : 168 lei Sold final (creditor) = 132 lei Achizitia de maruri cu discount comercial Reglementarile aplicabile sunt date de pct. 51 alin. (3) din O.M.F.P. nr. 3.955/2009 privind contabilitatea, armonizat cu directivele europene, ce stabileste: "Reducerile comerciale acordate de furnizor si inscrise pe factura de achizitie ajusteaza in sensul reducerii costul de achizitie al bunurilor." Prin urmare, valoarea bunurilor cumparate care se inregistreaza in contabilitate este valoarea din factura din care se scade reducerea comerciala. Studiu de caz: Societatea Sc Alfa Srl a primit o factura de marfa in valoare de 100 lei fara TVA. Pe aceeasi factura, la pozitia a doua este facurat un discount de 15 lei. Vom stabili astfel care sunt inregistrarile contabile atat la achizitia marfii, dar si la vanzare, in cazul in care societatea vinde marfa primita mai departe, acordand clientului un asemenea discount.
a) Inregistrarea valoarii de intrare in patrimoniu 85 lei

- TVA aferenta valorii de intrare in patrimoniu: 85 lei x 24% = 20,4 lei

Inregistrarea in evidenta contabila:

58

371 "Marfuri"

401 "Furnizori" 401 "Furnizori"

85 lei

4426 = "TVA deductibila"

20,4 lei

Valoarea reducerii nu se inregistreaza distinct in contabilitate pentru reducerile comerciale inregistrate pe aceeasi factura. Daca reducerea comerciala se acorda ulterior achizitiei, evidentiata in alta factura, acest caz este reglementat de pct. 51 alin. (4) din O.M.F.P. nr. 3.055/2009, ce prevede "Reducerile comerciale primite ulterior facturarii, respectiv acordate ulterior facturarii, indiferent de perioada la care se refera, se evidentiaza distinct in contabilitate (contul 609 "Reduceri comerciale primite", respectiv contul 709 "Reduceri comerciale acordate"), pe seama conturilor de terti. Se retine functionarea inversa a acestor conturi fata de functionarea clasei de conturi din care fac parte. Daca reducerea este de natura financiara, primita pe o factura ulterioara, acestea reprezinta venituri ale perioadei perioadei, indiferent de perioada la care se refera (contul 767 "Venituri din sconturi obtinute").

59