Sunteți pe pagina 1din 30

Corpul Expertilor Contabili si a Contabililor Autorizati

Filiala Bucuresti








Studii de caz


Florentina Preda
Stagiar an I






Bucuresti 2014
Aplicatii Stagiu An I semestru II- 2014
Aplicatiile reprezinta prezentarea rationamentului profesional in legatura cu urmatoarele
aspecte:

1. Studiu de caz privind constituirea si majorarea capitalului social.
2. Studiu de caz privind diminuarea capitalului social.
3. Studiu de caz privind evaluarea capitalului.
4. Studiu de caz privind amortizarea capitalului social.
5. Studiu de caz privind rezervele, rezervele din reevaluare si primele de capital.
6. Studiu de caz privind rezultatul exercitiului.
7. Studiu de caz privind rezultatul reportat.
8. Studiu de caz privind tranzactiile cu instrumente de capitaluri proprii.
9. Studiu de caz privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli.
10. Studiu de caz privind imprumuturile din emisiuni de obligatiuni.
11. Studiu de caz privind creditele bancare pe termen mediu si lung.
12. Studiu de caz privind contractele de leasing financiar.
13. Studiu de caz privind contractele de leasing operational.
14. Studiu de caz privind cheltuielile de dezvoltare.
15. Studiu de caz privind brevetele, licentele si drepturi similare.
16. Studiu de caz privind amortizarea imobilizarilor.
17. Studiu de caz privind deprecierea imobilizarilor.
18. Studiu de caz privind intrarile de imobilizari necorporale.
19. Studiu de caz privind iesirile de imobilizari necorporale.
20. Studiu de caz privind tranzactiile de intrare in patrimoniu a imobilizarilor corporale.
21. Studiu de caz privind tranzactiile de iesire din patrimoniu a imobilizarior corporale.
22. Studiu de caz privind evaluarea la intrare a imobilizarilor.
23. Studiu de caz privind subventiile pentru investitii si subventiile de exploatare.
24. Studiu de caz privind veniturile si cheltuielile in avans.
25. Studiu de caz privind intrarile si iesirile de imobilizari financiare.
26. Studiu de caz privind contabilitatea materiilor prime, materialelor consumabile.
27. Studiu de caz privind contabilitatea obiectelor de inventar.
28. Studiu de caz privind contabilitatea stocurilor aflate la terti.
29. Studiu de caz privind contabilitatea produselor finite.
30. Studiu de caz privind contabilitatea marfurilor.

Cerinte: fiecare studiu de caz va fi alcatuit din: enunt compus conform rationamentului
profesional si rezolvarea aplicatei (fluxul informational).




1. Studiu de caz privind constituirea si majorarea capitalului social.
SC Flower SA s-a constituit sub forma unei societati pe actiuni, in conditiile unui capital
subscris in suma de 30.000 RON, numar de actiuni 300 titluri, iar valoarea nominala a unei
actiuni a fost de 100 RON. Cheltuielile de constituire platite cu un cec bancar au fost in suma
de 1.000 RON. Ulterior, s-a realizat eliberarea a 40% din capitalul social subscris prin
depunerea in numerar direct in contul de la banca, iar un actionar care a subscris 100 actiuni
aduce ca aport un mijloc de transport cu o valoare de 10.000 RON.
Contabilizarea operatiilor privind constituirea capitalului social:
1) Subscrierea capitalului social conform actelor constitutive:
456 = 1011 30.000 RON
Decontari cu actionarii/ Capital subscris nevarsat
asociatii privind capitalul
2) Inregistrarea cheltuielilor de constituire:
201 = 512 1.000 RON
Cheltuieli de constituire Conturi curente la banci
3) Eliberarea a 40% din capitalul social subscris prin depunerea in numerar direct in contul
de la banca:
512 = 456 12.000 RON
Conturi curente la banci Decontari cu actionarii/
asociatii privind capitalul
4) Transformarea capitalului subscris nevarsat in capital subscris varsat:
1011 = 1012 12.000 RON
Capital subscris nevarsat Capital subscris varsat
5) Aducerea ca aport a mijlocului de transport:
2133 = 456 10.000 RON
Mijloace de transport Decontari cu actionarii/
asociatii privind capitalul
6) Transformarea capitalului subscris nevarsat in capital subscris varsat:
1011 = 1012 10.000 RON
Capital subscris nevarsat Capital subscris varsat



Contabilizarea operatiilor privind majorarea:
a) In vederea dezvoltarii mijloacelor sale de investitie, societatea SC Flower SA hotaraste
majorarea capitalului cu 15.000 RON, prin emiterea a 150 actiuni noi a caror valoare
nominala este 100 RON/actiune, iar pretul de emisiune este de 155 RON/actiune.
456 = % 23.250 RON
Decontari cu actionarii/ 1011 15.000 RON
asociatii privind capitalul Capital subscris nevarsat
1041 8.250 RON
Prime de emisiune
b) Compania decide incorporarea profitului reportat in suma de 2.000 RON.
Majorarea capitalului social prin incorporarea profitului:
117 = 1012 2.000 RON
Rezultat reportat Capital subscris varsat
c) Entitatea hotaraste majorarea capitalului social prin incorporarea unor rezerve din
reevaluare in suma de 3.800 RON:
105 = 1012 3.800 RON
Rezerve din reevaluare Capital subscris varsat
d) Majorarea capitalului social prin aporturi in natura, si anume un teren evaluat la 185.000
RON:
Subscrierea aportului in natura:
456 = 1011 185.000 RON
Decontari cu actionarii/ Capital subscris nevarsat
asociatii privind capitalul
Intrarea in patrimoniu a aportului subscris
2111 = 456 185.000 RON
Terenuri Decontari cu actionarii/
asociatii privind capitalul
Trecerea capitalului subscris nevarsat la capital subscris varsat
1011 = 1012 185.000 RON
Capital subscris nevarsat Capital subscris varsat
e) Majorarea capitalului social prin compensarea unor creante cedate de un actionar in favoarea
noii societati, creanta in suma de 1.000 RON.
Recunoasterea aportului
456 = 1011 1.000 RON
Decontari cu actionarii/ Capital subscris nevarsat
asociatii privind capitalul
Cesionarea creantei

461 = 456 1.000 RON
Debitori diversi Decontari cu actionarii/
asociatii privind capitalul
Incasarea creantei
512 = 461 1.000 RON
Conturi curente la banci Debitori diversi
Eliberarea capitalului
1011 = 1012 1.000 RON
Capital subscris nevarsat Capital subscris varsat

2. Studiu de caz privind diminuarea capitalului social.

Diminuarea capitalului social poate avea loc in urmatoarele cazuri: acoperirea pierderilor,
scutirea totala sau partiala a asociatilor de varsamintele datorate, rambursarea catre asociati,
rascumpararea si anularea actiunilor.

a) Micsorarea capitalului social prin acoperirea pierderilor:
Societatea Alfa SA are un capital social de 50.000 RON alcatuit din 2.500 actiuni cu o
valoare nominala de 20 RON/actiune. Rezervele legale sunt in suma de 5.000 RON, iar
categoria Alte rezerve are o valoare de 1.000 RON. Pierderea reportata este de 16.000 RON,
ceea ce inseamna ca total capital propriu este in suma de 40.000 RON, iar valoarea
matematica contabila a unei actiuni ste 16 RON (40.000 RON/2.500 actiuni).
AGA decide o diminuare a capitalului propriu pentru a acoperi pierderea reportata.
Noua valoare nominala a unei actiuni stabilita in urma reducerii capitalului este de 15 RON.
Diferenta de 2.500 actiuni * (16 15) = 2.500 RON va fi mentinuta la rezerva legala.
Inregistrarea contabila este:
% = 117 16.000 RON
1068 Rezultat reportat 1.000 RON
Alte rezerve
1061 2.500 RON
Rezerve legale
1012 12.500 RON
Capital subscris varsat
Dupa diminuare, situatia capitalului propriu se prezinta astfel:
Capital social : 2.500 actiuni * 15 RON/actiune = 37.500 RON
Rezerve legale: 2.500 RON
Total capital propriu 40.000 RON
b) Diminuarea capitalului social prin rambursarea catre asociati:

Societatea Beta SA are un capital social de 40.000 RON, rezerve in suma de 8.000 RON,
ceea ce inseamna un total al capitalurilor propriu in suma de 48.000 RON, format din 2.000
actiuni, cu o valoare nominala de 20 RON/actiune. Se hotaraste diminuarea capitalului social
cu 10%.
Valoarea nominala a unei actiuni descreste de la 20 RON la 18 RON, astfel incat suma de
2.000 actiuni * (20 RON/actiune 18 RON/actiune) = 4.000 RON va fi rambursata
actionarilor, ceea ce inseamna ca fiecare actionar va primi suma de 2 RON pentru fiecare
titlu de valoare detinut.
Consemnarea obligatiei de rambursare a capitalului:
1012 = 456 4.000 RON
Capital subscris varsat Decontari cu actionarii/
asociatii privind capitalul
Inregistrarea contabila aferenta rambursarii:
456 = 512 4.000 RON
Decontari cu actionarii/ Conturi curente la banci
asociatii privind capitalul

3. Studiu de caz privind evaluarea capitalului.
In general, capitalurile se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate la valoarea nominala.
Astfel, pentru capitalul social o asemenea valoare este indicata pe actiunile si partile sociale,
in calitatea lor de titluri de valoare. Avand in vedere ca actiunile ca instrumente de capital
propriu cu valoare negociabila se tranzactioneaza pe piata bursiera si extrabursiera, valorii
nominale i se ataseaza si alte forme de evaluare care, in procesul formarii valorii, au in
vedere mai multe elemente: piata capitalurilor, rezultatele obtinute de entitate, cresterea sa
economica, calitatea personalului.
a) Valoarea de piata: este valoarea de cumparare-vanzare a actiunilor stabilitata prin
negociere la bursa, in functie de raportul cerere-oferta. In stransa legatura cu valoarea de
piata si valoarea nominala este pretul de emisiune care este platit de persoanele care
subscriu actiunile in momentul emiterii lor.

SC Gama SA decide sa emita 2.000 parti sociale cu valoarea de emisiune de 2 RON si
valoarea nominala de 1,5 RON, care se va incasa in numerar. Ulterior, primele de
emisiune se incorporeaza in capitalul social:
o Emiterea partilor sociale:
456 = % 4.000
1011 3.000
1041 1.000
o Incasarea in numerar a valorii titlurilor:
5121 = 456 4.000
o Trecerea capitalului subscris nevarsat la capital subscris varsat:
1011 = 1012 3.000
o Incorporarea primei de emisiune in capitalul social:
1041 = 1012 1.000
b) Valoarea de rentabilitate este o valoare estimata si calculata pe baza profitabilitatii
entitatii si se regaseste sub forma valorii financiare si de randament.
b.1) Valoarea financiara (VF): Pentru o actiune s-a primit un dividend in suma de 2.000
RON, iar rata medie a dobanzii este 40%.
VF = Dividendul mediu distribuit pe o actiune / Rata media a dobanzii
VF = 2.000 / 40% = 5.000 RON
b.2) Valoarea de randament (VR): Dividendul pe o actiune este de 2.000 RON, partea din
profit afisata la titluri si incorporata in rezerve este de 400 RON, iar rata dobanzii este
40%.
VR =




VR = (2.000 + 400) / 40% = 6.000 RON
c) Valoarea contabila sau patrimoniala a titlurilor se estimeaza pe baza activului net
contabil, fiind egala cu activul net raportat la numarul de titluri.
Societatea Alfa SA are urmatoarea structura a capitalurilor proprii:
Capital social: 100.000 RON
Rezerve (+): 16.000 RON
= Activ net contabil 116.000 RON
Numar de actiuni 400 titluri
Valoarea contabila a unei actiuni = 116.000/400 = 290 RON/actiune

4. Studiu de caz privind amortizarea capitalului social.
Amortizarea capitalului social consta in rambursarea depunerilor catre actionari fara ca prin
aceasta sa se reduca marimea capitalului social. Rambursarea se face din rezervele
disponibile constituite sau prin afectarea unei parti din beneficiu.
Societatea Beta are un capital social subscris varsat de 5.000 RON. Se decide sa se
amortizeze capitalul cu 1.200 RON prin afectarea unei parti din rezervele disponibile.
a) Inregistrarea deciziei de amortizare a capitalului pntru fractiunea amortizata:
1012 = 456 1.200
b) Afectarea rezervelor la amortizare:
1068 = 1012.02 1.200
Capital amortizat
c) Virarea la contul de capital a cotei corespunzatoare de capital neamortizat:
1012 = 1012.01 3.800
Capital neamortizat
d) Rambursarea efectiva a actiunilor:
456 = 5121 1.200

5. Studiu de caz privind rezervele, rezervele din reevaluare si primele de capital.
Studii de caz privind rezervele
5.1. Rezerve legale
SC Beta constituie rezerve legale pe baza urmatoarelor informatii contabile de la sfrsitul
exercitiului financiar: capital social 20.000 RON, venituri obtinute 1.500.000 RON,
cheltuieli efectuate 1.300.000 RON, ceea ce inseamna ca profitul brut este in suma de
200.000 RON.
Rezervele legale repartizate din profitul brut=10.000 RON (5% din profitul contabil).
Inregistrarea repartizarii la rezerve legale a unei parti din profitul brut:
129 = 1061 10.000
Societatea Alfa constituie rezerve legale in suma de 2.000 RON din primele de emisiune,
dupa acoperirea cheltuielilor de constituire:
1041 = 1061 2.000

Societata Gama utilizeaza rezervele legale in suma de 1.500 pentru acoperirea pierderilor
din exercitiile anterioare:
1061 = 117 1.500
5.2. Rezerve statutare si alte rezerve
Anual, compania SC Alfa SA constituie din profitul net rezerve statutare in suma de
1.200 RON si alte rezerve de 700 RON:
117 = % 1.900
1063 1.200
1068 700
Societatea Beta utilizeaza rezervele in suma de 5.000 RON pentru finantarea unor
investitii, prin incorporarea in capitalul social:
1068 = 1012 5.000
Societatea Gama acorda dividende in suma de 4.500 RON din rezervele disponibile:
1068 = 457 4.500
O societate constituie rezerve din diferenta dintre valoarea titlurilor primite si valoarea
neamortizata a imobilizarilor corporale care fac obiectul participarii in natura la capitalul
social al unei alte entitati:
261 = 1068 5.000
O entitate incorporeaza in alte rezerve, rezerve din reevaluare in valoare de 2.500 RON:
105 = 1068 2.500

Studiu de caz privind rezervele din reevaluare
In anul 2010, compania Alfa reevalueaza un utilaj la valoarea justa de 12.000 RON, tinndu-
se seama de uzura sa fizica si morala. Valoarea de intrare (contabila) a utilajului este de
10.000 RON, iar valoarea amortizarii cumulate (expresia valorica a uzurii fizice si morale)
este de 2.000 RON.
In 2011, valoarea justa stabilita prin reevaluare este de 6.000 RON, amortizarea calculata
ntre cele doua reevaluari fiind de 1.500 RON.
a) Inregistrari contabile in 2010:
Valoarea contabila neta = 10.000 - 2.000 = 8.000 RON
Rezerva din reevaluare = Valoarea justa - Valoarea contabila neta =
= 12.000 - 8.000 = 4.000 RON
2131 = 105 4.000
Valoarea contabila actualizata = Valoarea contabila neactualizata * (Valoarea justa /
Valoarea contabila neta)
= 10.000 * (12.000/ 8.000) = 15.000 RON
Amortizarea actualizata = Amortizarea cumulata * (Valoarea justa/ valoarea contabila neta) =
2.000 * (12.000/ 8.000) = 3.000 RON
Diferenta dintre amortizarea actualizata si amortizarea calculata
= 3.000 - 2.000 = 1.000 RON
2131 = 2813 1.000
b) Inregistrari contabile n exercitiul 2011:
Valoarea contabila neta = valoarea contabila - amortizarea calculata =
= 12.000 - (3000 + 1500) = 7.500 RON
Rezerva din reevaluare = valoarea justa - valoarea contabila neta = 6.000 - 7.500 = - 1.500
RON
Valoarea contabila actualizata = valoarea contabila neactualizata * (valoarea justa/ valoarea
contabila neta)
= 12.000 * (6.000/ 7.500) = 9.600 RON
Amortizarea actualizata = amortizarea calculata * (valoarea justa/ valoarea contabila neta) =
4.500 * (6.000/ 7.500) = 3.600 RON
Diferenta dintre amortizarea actualizata si amortizarea calculata = 3.600 - 4.500 = - 900 RON
In acest caz rezulta o diminuare a rezervei din reevaluare, deoarece valoarea justa stabilita
prin reevaluare este mai mica decat valoarea contabila neta cu 1.500 RON. Acest minus din
reevaluare va fi acoperit va fi acoperit integral din rezerva din reevaluare pentru ca anterior s-
a inregistrat o rezerva din reevaluare in suma de 4.000 RON, fara a mai fi nevoie sa se
inregistreze si o cheltuiala (s-ar fi inregistrat daca scaderea valorii juste ar fi depasit rezerva
recunoscuta anterior)
105 = 2131 900

Studiu de caz privind primele de capital
Cu ocazia subscrierii aporturilor, valoarea la pret de emisiune este de 15.000 RON, iar
valoarea nominala a actiunilor subscrise este de 13.000 RON. Primele de emisiune constituite
se folosesc astfel: 500 pentru constituirea de rezerve si 1.500 pentru majorarea capitalului
social.
Constituirea capitalului social si a primelor de capital:
456 = % 15.000
1011 13.000
1041 2.000
Incorporarea primelor de capital in capitalul social si in rezervele societatii:
1041 = % 2.000
1012 1.500
1061 500

6. Studiu de caz privind rezultatul exercitiului.
SC Alfa SRL a avut la sfarsitul anului cheltuieli in suma de 50.000 RON si venituri in valoare de
60.000 RON. Are loc inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli, iar profitul rezultat se
repartizeaza astfel: 5 % la rezerve legale, iar restul profitului ramane nerepartizat.
o 121 = 6xx 50.000
o 7xx = 121 60.000
o Repartizarea rezultatului:
121 = % 10.000
129 500
1171 9.500
o Inregistrarea repartizarii rezervei legale:
129 = 1061 500

7. Studiu de caz privind rezultatul reportat.

7.1. Profitul reportat
Se incorporeaza in capital social o parte din profitul reportat n suma de 2.500 RON:
117 = 1012 2.500
Societatea Gama SRL corecteaza doua erori contabile concretizate in omisiunea
inregistrarii in exercitiul financiar precedent a unei facturi aferente vanzarii unor marfuri
catre un client in suma de 400 RON plus TVA.
o Inregistrarea facturii privind vanzarea marfurilor :
4111 = % 496
1174 400
4427 96
o Inregistrarea impozitului pe profit aferent profitului neimpozitat in exercitiul
financiar precedent :
6588 = 441 64

7.2. Pierderea reportata
Se acopera pierderea contabila precedenta din profitul anului curent in valoare de 1.700:
129 = 117 1.700
Se acopera din rezerve legale o piedere contabila precedenta in suma de 1.200:
1061 = 117 1.200
Se reporteaza pierderea contabila realizata in exercitiul precedent de 7.500:
117 = 121 7.500

8. Studiu de caz privind tranzactiile cu instrumente de capitaluri proprii.
Societatea Flower SA detine un capital social in suma de 100.000 RON, reprezentand 10.000
actiuni, cu o valoare nominala de 10 RON/actiune. Entitatea desfasoara mai multe operatiuni
in ceea ce priveste instrumentele de capital propriu (actiuni proprii):
Societatea rascumpara 2.000 de actiuni in vederea anularii, la un pret de rascumparare
unitar de 4 RON/actiune. Totodata, capitalul social va fi diminuat cu valoarea actiunilor
rascumparate.
Inregistrarea rascumpararii actiunilor proprii la valoarea de rascumparare
(2.000 actiuni x 4 RON/actiune = 8.000 RON):
109 = 5121 8.000
Inregistrarea anularii actiunilor rascumparate la valoarea nominala a acestora
(2.000 actiuni x 10 RON/actiune = 20.000 RON) si inregistrarea castigului
rezultat din anulare:
1012 = % 20.000
109 8.000
141 12.000
Inregistrarea transferarii castigurilor obtinute din anularea actiunilor, la
rezerve:
141 = 1068 12.000
Entitatea SCUT rascumpara 2.000 de actiuni in vederea anularii, la un pret de
rascumparare unitar de 5 RON/actiune. In acelasi exercitiu urmeaza sa se reduca capitalul
social cu valoarea actiunilor rascumparate.
Inregistrarea rascumpararii actiunilor proprii la valoarea de rascumparare
= 2.000 actiuni * 5 RON/actiune = 10.000 RON):
109 = 5121 10.000
Inregistrarea anularii actiunilor rascumparate la valoarea nominala a acestora
(2.000 actiuni * 4,00 RON/actiune = 8.000 RON) si inregistrarea pierderii
rezultate din anulare:
% = 109 10.000
1012 8.000
149 2.000
Inregistrarea acoperirii din rezerve a piederilor inregistrate:
1068 = 149 2.000

9. Studiu de caz privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli.
O societate livreaza marfuri unui client in valoare de 10.000 RON. Clientul constata ca o
parte din marfuri prezinta dfecte si intenteaza firmei un proces judecatoresc. La sfarsitul
anului 2009, societatea estimeaza ca probabilitatea de pierdere a procesului este de 40%. La
sfarsitul anului 2010, procesul nu este finalizat, iar probabilitatea dxe pierdere se estimeaza a
fi de 90%. In 2011, procesul se termina, iar compania este obligata sa plateasca o amnda in
suma de 5.000 RON.
2009: Constituire provizion pentru 10.000 * 40% = 4.000 RON
6812 = 1511 4.000
2010: Majorare provizion cu 10.000 * 90% - 4.000 = 5.000 RON
6812 = 1511 5.000
2011: Plata amenda:
6581 = 5121 5.000
Anulare provizion:
1511 = 7812 9.000

10. Studiu de caz privind imprumuturile din emisiuni de obligatiuni.

10.1.Societatea Gama emite un 2.000 obligatiuni, cu o valoare nominala de 15
RON/obligatiune, pret de emisiune 13 RON/obligatiune, dobanda anuala este de 15%,
durata de rambursare 2 ani, dupa care obligatiunile sunt rascumparate la un pret de
24.000 RON si, ulterior, sunt anulate.
Subscrierea imprumutului sub forma obligatiunilor emise si distribuite:
% = 161 30.000
461 26.000
169 4.000
Varsarea sumelor datorate de persoanele care au subscris:
5121 = 461 26.000
Inregistrare cheltuiala cu dobanda: 2.000 * 15 * 15% = 4.500 se realizeaza in fiecare an
666 = 1681 4.500
Achitarea prin banca a dobanzii - se realizeaza in ficare an:
1681 = 5121 4.500
Rascumpararea in numerar a obligatiunilor la scadenta:
505 = 5311 24.000
Anularea obligatiunilor rascumparate:
161 = % 26.000
505 24.000
768 2.000
Trecerea asupra cheltuielilor a primelor cu ocazia rascumpararii obligatiunilor:
6868 = 169 4.000

11. Studiu de caz privind creditele bancare pe termen mediu si lung.
Societatea Flower SRL contracteaza un imprumut bancar de 200.000 RON, pe 4 ani, cu o
dobanda de 10% pentru achizitia de noi echipamente in vederea dezvoltarii afacerii.
Acordare imprumut:
5121 = 1621 200.000
Achizitionare echipamente:
213 = 512 200.000
Inregistrare dobanda anuala conform contractului toti cei 4 ani:
666 = 1682 20.000
Plata dobanda - toti cei 4 ani:
1682 = 5121 20.000
Creditul este restituit in anul 4:
162 = 5121 100.000

12. Studiu de caz privind contractele de leasing financiar.
Compania Beta SA incheie un contract de leasing pe o perioada de 3 ani cu scopul de a
achizitiona un echipament tehnologic in valoare de 300.000 RON, cu o durata de utilizare
economica a activului de 4 ani. Principalele clauze contractuale sunt: rata dobanzii 15% pe
an, si se plateste trimestrial pe data de 20 ale lunii impreuna cu transe egale in suma de
30.000 RON fiecare, mai putin ultima rata in valoare de 22.273 RON, valoare la care se
efectueaza transferul dreptului de proprietate si care nu contine dobanda. Fiecare transa este
formata din dobanda si rambursare de principal (cota parte din valoarea activului) conform
graficului urmator:
Sold
initial

Dobanda Rata

Principal
Sold
final

300.000

11.250

30.000

18.750

281.250

281.250

10.547

30.000

19.453

261.797

261.797

9.817

30.000

20.183

241.614

241.614

9.061

30.000

20.939

220.675

220.675

8.275

30.000

21.725

198.950

198.950

7.461

30.000

22.539

176.411

176.411

6.615

30.000

23.385

153.026

153.026

5.738

30.000

24.262

128.765

128.765

4.829

30.000

25.171

103.593

103.593

3.885

30.000

26.115

77.478

77.478

2.905

30.000

27.095

50.383

50.383

1.889

30.000

28.111

22.273

22.273 -

22.273

22.273

-
Total

82.273

382.273

300.000

12.1. Inregistrarile contabile efectuate de locatar pe durata contractului de leasing financiar
sunt:
a) Inregistrarea activului la valoarea capitalului de rambursat:
213 = 167 300.000 RON
Instalatii tehnice, mijloace de transport, Alte Imprumuturi si datorii
animale si plantatii asimilate

Evidentierea dobanzii aferente contractului de leasing, in cont extrabilantier:
Debit cont 8051 Dobanzi de platit 82.273 RON
b) Inregistrarea primei facturi pentru rata scadenta:
% = 404 30.000 RON
167 Alte Imprumuturi si datorii asimilate Furnizori de imobilizari 18.750
666 Cheltuieli privind dobanzile 11.250
Extracontabil, diminuarea dobanzii de plata cu suma de 11.250 RON:
Credit cont 8051 Dobanzi de platit 11.250 RON
Achitarea facturii:
404 = 5121 30.000 RON
Furnizori de imobilizari Conturi la banci In RON
c) Primirea facturii pentru a doua rata in suma totala de 30.000 RON:
% = 404 30.000 RON
167 Alte Imprumuturi si datorii asimilate Furnizori de imobilizari 19.453
666 Cheltuieli privind dobanzile 10.547
Extracontabil, diminuarea dobanzii de plata cu suma de 10.547 RON:
Credit cont 8051 Dobanzi de platit 10.547 RON
Plata ceRON de a doua rate:
404 = 5121 30.000 RON
Furnizori de imobilizari Conturi la banci In RON
In mod similar se inregistreaza toate operatiunile pana la sfarsitul perioadei de leasing financiar.
La plata ultimei rate, locatarul achita valoarea reziduala si obtine dreptul de proprietate juridica
asupra activului respectiv:
d) Primirea facturii de la societatea de leasing pentru valoarea reziduala:
167 = 404 22.273 RON
Alte Imprumuturi si datorii asimilate Furnizori de imobilizari
e) Achitarea facturii catre societatea de leasing:
404 = 5121 22.273 RON
Furnizori de imobilizari Conturi la banci In RON
f) Lunar, se inregistreaza amortizarea:
Amortizare lunara = 300.000 RON/4 ani / 12 luni = 6.250 RON
6811 = 2813 6.250 RON
Cheltuieli de exploatare privind Amortizarea instalatiilor
amortizarea imobilizarilor mijloacelor de transport
12.2. Inregistrarile contabile efectuate de locator pe durata contractului de leasing financiar
sunt:
Recunoasterea creantei la valoarea imobilizarii cedate in regim de leasing:
267 = 213 300.000 RON
Evidentierea dobanzii aferente contractului in conturile extrabilantiere :
Debit 8052 Dobanzi de incasat 82.273 RON
Emiterea facturii aferente primelor doua rate :
4111 = % 60.000 RON
267 38.203
766 21.797
Extrabilantier, se inregistreaza diminuarea dobanzii de incasat:
Credit 8052 Dobanzi de incasat 21.797 RON
Incasarea facturilor :
512 = 411 60.000 RON
In mod similar se inregistreaza toate operatiile pana la sfarsitul perioadei de leasing.
La sfarsitul contractului se inregistreaza valoarea reziduala:
411 = 267 22.273 RON
Incasarea facturii :
512 = 411 22.273 RON

13. Studiu de caz privind contractele de leasing operational.
La data de 01.08.2010, societatea Alfa a inchiriat pentru un an o cladire de la Beta. Chiria
lunara este in suma de 50.000 RON, valoarea neta a cladirii este de 800.000 RON, durata d
viata utila ramasa 40 ani, iar metoda de amortizare utilizata este cea liniara.
La data de 01.08.2010, locatarul (Alfa) inregistreaza pe baza contractului de inchiriere
valoarea totala a chiriilor aferente cladirii intr-un cont extrabilantier :
Debit 8036 Redevente, locatii de gestiune, chirii 600.000 RON
Lunar, se fac urmatoarele inregistrari :
Se inregistreaza chiria :
% = 401 62.000 RON
612 50.000
4426 12.000
Plata datoriei privind chiria :
401 = 5121 62.000 RON
Concomitent, extrabilantier se diminueaza rata de leasing cu 50.000 RON :
Credit 8036 Redevente, locatii de gestiune, chirii 50.000 RON

La locator (Beta) se fac urmatoarele inregistrari :
Inregistrare amortizare lunara :
800.000 RON / 40 ani * 1/12 = 1.667 RON
6811 = 2812 1.667 RON
Facturarea chiriilor lunare :
411 = % 62.000 RON
706 50.000
4427 12.000
Incasare chirie :
5121 = 411 62.000 RON

14. Studiu de caz privind cheltuielile de dezvoltare.
Societatea Alfa achizitioneaza dreptul de explorare a unui perimetru in zona Valea Jiului
pentru suma de 50.000 RON. Durata licentei este de 5 ani, cu posibilitatea de a fi
transformata in licenta de exploatare. Totodata, compania efectueaza si studii geologice in
suma de 4.000 RON, pentru a estima cantitatea de carbune din subsol.
Inregistrarea achizitiei dreptului de explorare:
203 = 404 50.000
Inregistrarea studiilor geologice:
203 = 404 4.000
Inregistrarea amortizarii pentru fiecare din cei 4 ani:
6811 = 2803 10.800

15. Studiu de caz privind brevetele, licentele si drepturi similare.
Societatea Alfa isi desfasoara activitatea in domeniul materialelor de constructie. Compania
a incheiat un contract cu un centru de cercetare in domeniu pentru a achizitiona o tehnologie
de obtinere a unui produs nou in suma de 40.000 RON. Se considera ca sunt indeplinite
criteriile pentru recunoasterea acestor cheltuieli ca activ. Compania inregistreaza inventia si
la OSIM, iar taxele platite pentru brevetarea acestei inventii sunt de 6.000 RON.
Inregistrare achizitie:
203 = 404 40.000 RON
Inregistrare licenta:
205 = % 46.000 RON
203 40.000
404 6.000

16. Studiu de caz privind amortizarea imobilizarilor.
16.1. Durata de utilizare economica este mai mare decat durata normala de functionare
In ianuarie 2010 o societate achizitioneaza un echipament cu valoarea de 20.000 RON,
amortizabil pe o perioada de utilizare economica estimat de cinci ani, folosind metoda de
amortizare liniara. Din punct de vedere fiscal, durata normala de functionare este de patru
ani.
Potrivit datelor de mai sus, amortizarea contabila anuala este de 4.000 RON - 20.000 RON /
5 ani, iar cea fiscala este de 5.000 RON (20.000 RON/4 ani).
Amortizarea contabila lunara este de 334 RON (4.000 RON/12 luni).
Pe parcursul duratei de utilizare economica, lunar, in contabilitate se inregistreaza aceasta
amortizare in valoare de 334 RON:
6811 = 2813 334 RON
16.2. Durata de utilizare economica este mai mica dect durata normala de functionare
In ianuarie 2011 o entitate a achizitionat un echipament cu valoarea de 24.000 RON,
amortizabil pe o perioada de utilizare economica estimata de trei ani, folosind metoda de
amortizare liniara. Din punct de vedere fiscal, durata normala de functionare este de patru
ani.
Amortizarea contabila anuala este de 8.000 RON (24.000 RON/3 ani), iar cea fiscala este
6.000 RON.
Amortizarea contabila lunara este de 667 RON (8.000 RON/12 luni).
Aceasta amortizare de 667 RON se inregistreaza in contabilitate, lunar, pe parcursul duratei
de utilizare economica de trei ani.
6811 = 2813 667 RON

17. Studiu de caz privind deprecierea imobilizarilor.
17.1. O societate are o cladire achizitionata la data de 01.01.2009 cu pretul de 80.000 RON,
iar durata de utilizare economica este de 10 ani. La 31.12.2011, s-a constatat ca valoarea
recuperabila este de 50.000 RON, iar durata de viata ramasa s-a micsorat la 5 ani.
Amortizarea anuala = 80.000 / 10 = 8.000 RON
Amortizarea cumulata pana la 31.12.2011 = 8.000 * 3 ani = 24.000 RON. In fiecare an se
inregistreaza amortizarea:
681 = 281 8.000 * 3 ani
Valoarea contabila neta la 31.12.2011: 80.000 24.000 = 56.000 RON, iar valoarea
recuperabila este 50.000 RON, ceea ce inseamna ca valoarea cladirii s-a depreciat cu
suma de 6.000 RON. Astfel, inregistrarile contabile sunt:
o Anulare amortizare cumulata:
281 = 212 24.000 RON
o Recunoastere depreciere:
682 = 212 6.000 RON
Amortizarea pentru urmatoarea perioada = 50.000 / 5 ani = 10.000 RON
17.2. In urma inventarierii efectuata la data de 31 decembrie 2011 la societatea Alfa, s-au
constat urmatoarele diferente intre valorile nete contabile si valorile de inventar pentru
activele sale:
O cladire cu valoarea contabila neta (VNC) 200.000 RON, iar valoarea de inventar (VI)
de 190.000 RON (distrugere partiala), ceea ce inseamna ca valoarea cladirii s-a depreciat
cu suma de 10.000 RON si astfel se va inregistra o depreciere ireversibila.
6811 = 2812 10.000 RON
Un copiator cu VNC = 4.000 RON, iar VI = 4.300 RON, apreciere in suma de 300 RON
care insa nu se inregistreaza;
O instalatie tehnica ce avea o VNC de 8.500 RON, iar VI constatata a fost de 7.000
RON, diferenta de 1.500 RON fiind o depreciere reversibila, ceea ce inseamna ca se face
urmatoarea inregistrare:
6813 = 2913 1.500 RON

18. Studiu de caz privind intrarile de imobilizari necorporale.
Societatea Beta a achizitionat un program informatic de contabilitate pentru suma de 30.000
RON, program pentru care societatea a obtinut licenta de utilizare pentru o perioada de 5 ani.
Licenta este evaluata la 10.000 RON.
% = 404 30.000 RON
208 20.000
2051 10.000

19. Studiu de caz privind iesirile de imobilizari necorporale.
Societatea Gama SRL vinde o licenta la un pret de vanzare de 10.000 RON, TVA 24%,
achizitionata cu 8.000 RON, amortizata pentru 6.500 RON.
Vanzarea licentei:
461 = % 12.400 RON
7583 10.000
4427 2.400
Inregistrarea scoaterii din gestiune:
% = 205 8.000 RON
6583 1.500
2805 6.500

20. Studiu de caz privind tranzactiile de intrare in patrimoniu a imobilizarilor
corporale.
20.1. Entitatea Alfa achizitioneaza un utilaj la pretul de 5.000 RON, TVA 24%. Utilajul este
receptionat pe data de 15.05.2011, dar este pus in functiune pe 20.06.2011. Cheltuielile cu
punerea in functiune au fost de 1.000 RON, TVA 24% (s-a apelat la o firma specializata).
15.05.2011 Intrarea in patrimoniu a utilajului:
% = 404 6.200 RON
231 5.000
4426 1.200
Inregistrarea cheltuielilor cu punerea in functiune ca parte a costului utilajului pe
20.06.2011:
% = 404 1.240 RON
231 1.000
4426 240
Punerea in functiune a utilajului pe 20.06.2011:
2131 = 231 6.000 RON

20.2. Societatea Gama primeste sub forma de donatie un laptop in valoare de 5.000 RON.
Inregistrarea in contabilitate aferenta intrarii in patrimoniu a laptopului este:
214 = 4753 5.000 RON

20.3. Societatea Alfa schimba un automat pentru inghetata cu o lada frigorifica ce apartine
entitatii Beta. La data efectuarii schimbului, valoarea contabila, valoarea justa si amortizarea
cumulata erau:
Valoarea contabila Amortizarea cumulata Pretul de vanzare
Automat inghetata 7.000 2.000 5.300
Lada frigorifica 6.500 1.600 5.200

Societatea Alfa va derecunoaste automatul pentru inghetata si va recunoaste lada frigorifica
la cost de achizitie, in cadrul tranzactiilor separate de vanzare si cumparare pe baza
facturilor:
Vanzarea automatului pentru inghetata:
461 = % 6.572 RON
7583 5.300
4427 1.272
Descarcarea din gestiune a automatului pentru inghetata:
% = 2131 7.000 RON
281 2.000
6583 5.000
Achizitia lazii frigorifice:
2131 = 404 5.200 RON

21. Studiu de caz privind tranzactiile de iesire din patrimoniu a imobilizarior corporale.
21.1. Iesirea prin casare
Situatia la scoaterea din functiune a unui utilaj se prezinta astfel: cost de achizitie 50.000
RON, amortizare cumulata 35.000 RON, cheltuieli ocazionate de casare: 8.000 RON
(matriale consumabile 3.000 RON si salarii 5.000 RON), iar piesele de schimb recuperate
sunt in suma de 15.000 RON.
Colectarea cheltuielilor efectuate cu dezmembrarea utilajului:
602 = 302 3.000 RON
641 = 421 5.000 RON
Inregistrarea pieselor de schimb recuperate:
346 = 711 15.000 RON
302 = 346 15.000 RON
Scoaterea din gestiune a utilajului:
% = 2131 50.000 RON
281 35.000
6583 15.000
21.2. Iesirea prin vanzare (cedare)
O societate vined o cladire la pretul de 10.000 RON. Cladire are un cost de 40.000 RON,
amortizare cumulata 35.000 RON.
Vanzarea cladirii:
461 = 7583 10.000 RON
Descarcarea din gestiune a cladirii:
% = 212 40.000 RON
281 35.000
6583 5.000

22. Studiu de caz privind evaluarea la intrare a imobilizarilor.
22.1. Cost de achizitie
Societatea Alfa achizitioneaza un utilaj la pretul de 12.000 RON, cheltuieli de transport
facturate la furnizori in suma de 1.500 RON, avans acordat de 5.000 RON.
Inregistrarea avansului acordat pe baza facturii:
% = 512 6.200 RON
232 5.000
4426 1.200
Receptia utilajului:
% = 404 16.740 RON
232 13.500
4426 3.240
Achitarea datoriei catre furnizor cu retinerea avansului acordat:
404 = % 16.740 RON
232 5.000
4426 1.200
512 10.540

22.2. Cost de productie
Societatea Beta realizeaza o constructie in regie proprie. Executarea constructiei genereaza
urmatoarele cheltuieli: materii prime 150.000 RON; salarii 80.000 RON, amortizari 90.000
RON. Dobanda aferenta creditelor de finantare a investitiei au o valoare de 40.000 RON.
Lucrarea a fost terminata si constructia este data in folosinta.
Inregistrarile contabile aferente obtinerii constructiei in regie proprie sunt:
Constatarea cheltuililor:
601 = 301 150.000 RON
641 = 421 80.000 RON
681 = 281 90.000 RON
212 = 1682 40.000 RON
Receptia si punera in functiune a cladirii, la cost de productie:
212 = 722 360.000 RON
22.3. Valoare justa
Societatea Gama primeste sub forma de donatie o masina in valoare de 10.000 RON.
Inregistrarea in contabilitate aferenta intrarii in patrimoniu a laptopului este:
213 = 4753 10.000 RON
22.4. Valoare de aport
Compania Beta emite 100 actiuni cu o valoare nominala de 50 RON/actiune. Actionarul care
a subscris aceste actiuni face un aport sub forma unui mijloc de transport, a carui valoare
justa este 6.000 RON.
Valoare prime de aport = 6.000 100 * 50 = 1.000 RON
Subscrierea celor 100 actiuni la valoarea nominala de 50 RON/actiune:
456 = 1011 5.000 RON
Inregistrarea aportului reprezentat de mijlocul de transport:
2133 = % 6.000 RON
456 5.000
1043 1.000
Varsarea capitalului:
1011 = 1012 5.000

23. Studiu de caz privind subventiile pentru investitii si subventiile de exploatare.
23.1. Subventii pentru investitii
La data de 08.05.2008, SC Gama SRL achizitioneaza o linie de productie la costul de 15.000
RON, subventia guvernamentala fiind de 10.000 RON. Durata normala de utilizare a activului
este de 5 ani, iar metoda de amortizare este cea liniara. La 20.05.2011, ca urmare a nerespectarii
clauzelor impuse, societatea trebuie sa ramburseze 90% din valoarea subventiei primite.
Achizitia instalatiei:
% = 404 18.600 RON
2131 15.000
4426 3.600
Recunoasterea dreptului de a primi subventia:
4451 = 4751 10.000 RON
Primirea subventiei:
5121 = 4451 10.000 RON
Inregistrarea amortizarii anuale:
6811 = 2813 3.000 RON
Trecerea anuala a subventiei la venituri:
4751 = 7584 2.000 RON
La data rambursarii subventiei (20.05.2011):
Sold subventie la venituri in avans = 10.000 3 * 2.000 = 4.000 RON
Subventie de rambursat = 10.000 * 90% = 9.000 RON
Astfel, la rambursarea subventiei, societatea recunoaste la cheltuieli surplusul de
5.000 RON (9.000 4.000):
% = 5121 9.000 RON
4751 4.000
6588 5.000
23.2. Subventii de exploatare
Societatea Beta primeste sub forma de subventie suma de 20.000 RON, din care 4.000 RON se
incaseaza la data acordarii, iar restul de 16.000 RON se incaseaza in aceeasi perioada. Suma de
10.000 RON este aferenta cifrei de afaceri (3.000 RON pentru perioada curenta si restul pentru
perioadelor urmatoare), iar 6.000 RON pentru plata personalului si este aferenta perioadei in
curs.
20.000 % = % 20.000 RON
16.000 445 7411 3.000
4.000 5121 7414 6.000
472 11.000


24. Studiu de caz privind veniturile si cheltuielile in avans.
24.1. Venituri in avans
In luna martie 2011 societatea Flower SRL primeste factura aferenta serviciilor de internet
pentru perioada aprilie - mai 2011 in valoare de 4.500 RON, plus TVA.
Inregistrari luna martie 2011 - Inregistrarea facturii privind serviciile de internet:
% = 401 5.580 RON
471 4.500
4426 1.080
Aprilie 2011 Recunoasterea cheltuielii ca fiind aferenta perioadei:
626 = 471 2.250 RON
Mai 2011 Recunoasterea cheltuielii ca fiind aferenta perioadei:
626 = 471 2.250 RON
24.2. Cheltuieli in avans
Societatea Gama emite in aprilie o factura de chirie in avans pentru luna mai, in valoare de 5.000
RON, plus TVA.
Inregistrarea facturii emise privind chiria:
411 = % 6.200 RON
472 5.000
4427 1.200
Descarcarea veniturilor in avans aferente lunii mai:
472 = 706 5.000 RON

25. Studiu de caz privind intrarile si iesirile de imobilizari financiare.
25.1.Intrari de imobilizari financiare
Entitatea Flower achizitioneaza titluri imobilizate in valoare de 40.000 RON, eliberate in
proportie de 80% si achitate prin banca pentru 12.000 RON.
Inregistrarea achizitiei:
261 = % 40.000 RON
269 8.000
5121 12.000
404 20.000
Varsaminte efectuate pntru emitent pe masura valorii elberate:
269 = 512 8.000 RON
25.2. Iesiri de imobilizari financiare
Dupa 2 ani, compania Flower vinde titlurile imobilizate achizitionate la pretul de 40.000 RON cu
50.000 RON, iar comisionul pe care il plateste este in suma de 1.500 RON.
Reflectarea veniturilor din cedarea titlurilor la pretul de cesiune:
461 = 7641 50.000 RON
Scoaterea din evidenta a titlurilor la valoarea de intrare:
6641 = 261 40.000 RON
Incasarea titlurilor si inregistrarea comisionului:
% = 461 51.500 RON
512 50.000
622 1.500

26. Studiu de caz privind contabilitatea materiilor prime, materialelor consumabile.
Societatea Gama SRL achizitioneaza materii prime in valoare de 5.000 RON si materiale
consumabile in suma de 4.000 RON, din care combustibil de 1.800 RON si piese de schimb
2.200 RON. Ulterior, acestea sunt date in consum conform bonurilor de consum.
Achizitia materiilor prime:
% = 401 6.200 RON
301 5.000
4426 1.200
Achizitia combustibilului:
% = 401 2.232 RON
3022 1.800
4426 432
Achizitia pieselor de schimb:
% = 401 2.728 RON
3024 2.200
4426 528
Consumul materiilor prime, combustibilului si a pieselor de schimb:
601 = 301 5.000 RON
6022 = 3022 1.800 RON
6024 = 3024 2.200 RON

27. Studiu de caz privind contabilitatea obiectelor de inventar.
Entitatea SC Alfa SA obtine din productie proprie produse finite (mobilier) la costul de productie
20.000 RON. Societatea retine produse finite in valoare de 13.000 RON pentru a fi utilizate ca
materiale de natura obiectelor de inventar.
Se obtin produse finite din productie proprie:
345 = 711 20.000 RON
Se transfera produse finite pentru a fi utilizate ca materiale de natura obiectelor de
inventar:
303 = 345 13.000 RON
Darea in folosinta a obiectelor de inventar:
603 = 303 13.000 RON

28. Studiu de caz privind contabilitatea stocurilor aflate la terti.
Societatea Flower SA trimite unei alte entitati spre prelucrare materii prime in valoare de 50.000
RON. Prelucrarea costa 8.000 RON, la care se adauga TVA 1.920 RON. Dupa prelucrare,
materiile prime sunt returnate beneficiarului societatea Flower.
Inregistrarea transferului de materii prime in gestiunea entitatii prelucratoare:
351 = 301 50.000 RON
Inregistrarea facturii de prelucrare a materiilor prime:
% = 401 9.920 RON
351 8.000
4426 1.920
Inregistrarea materiilor prime prelucrate:
301 = 351 58.000 RON

29. Studiu de caz privind contabilitatea produselor finite.
Societatea Alfa obtine din productie proprie 8.000 pungi la costul de 0,4 RON/bucata. Aceasta ii
vinde socitatii Gama 2.000 pungi la pretul de 1,00 RON/bucata plus ecotaxa de 0,2 RON/punga,
TVA 24%.
Inregistrari la societatea Alfa:
Obtinerea pungilor din productie proprie:
345 = 711 3.200 RON
Vanzarea pungilor si descarcarea lor din gestiune:
4111 = % 2.976 RON
701 2.000
446 400
4427 576
711 = 345 2.000 * 0,4 = 800 RON
Inregistrari la societatea Gama:
Achizitia de marfuri:
% = 401 2.976 RON
371 2.400
4426 576

30. Studiu de caz privind contabilitatea marfurilor.
Societatea Flower SRL are in stoc la inceputul lunii noiembrie marfuri in suma de 10.000 RON
(250 bucati * 40 RON). Compania utilizeaza metoda FIFO pentru scoaterea din gestiune a
marfurilor si metoda inventarului permanent. In cursul lunii au loc urmatoarele tranzactii:
02.11. achizitie de marfuri 100 buc * 50 RON/buc = 5.000 RON
10.11. vanzare de marfuri 300 buc la pretul de 17.000 RON
23.11. achizitie de marfuri 200 buc * 45 RON/buc = 9.000 RON
28.11. vanzare de marfuri 150 buc la pretul de 10.000 RON
La sfarsitul lunii se face inventarierea si se constata ca soldul marfurilor este in suma de 2.000
RON.
Achizitie de marfuri:
371 = 401 5.000 RON
Vanzarea si descarcarea din gestiune a marfurilor:
4111 = 707 17.000 RON
607 = 371 250 * 40 + 50 * 50 = 12.500 RON
Achizitie de marfuri:
371 = 401 9.000 RON
Vanzarea si descarcarea din gestiune a marfurilor:
4111 = 707 10.000 RON
607 = 371 50 * 50 + 150 * 45 = 9.250 RON
La sfarsitul lunii, societatea are un sold de marfuri scriptic:
50 buc * 45 RON/buc = 2.250 RON
Soldul faptic este 2.000 RON, ceea ce inseamna ca trebuie sa se inregistreze un minus la nivelul
marfurilor in suma de 250 RON:
607 = 371 250 RON

Daca s-ar fi folosit metoda inventarului intermitent, s-ar fi facut urmatoarele inregistrari:
Anularea soldului initial:
607 = 371 10.000 RON
Inregistrarea achizitiilor de marfuri:
607 = 401 5.000 RON
607 = 401 9.000 RON
Vanzarea marfurilor:
4111 = 707 17.000 RON
4111 = 707 10.000 RON
Descarcarea din gestiune nu se inregistreaza, ci se determina la sfarsitul perioadei:
Iesiri = Sold initital + Intrari Sold de la inventar
Iesiri = 10.000 + 14.000 2.000 = 22.000 RON
Prin metoda inventarului intermitent, minusurile de inventar nu pot fi identificate, ci la sfarsitul
perioadei soldul final se determina pe baza inventarului faptic.




























Bibliografie:


Ghid practic de aplicare a Reglementarilor contabile conforme cu Directivele
Europene aprobate prin OMFP 3055/2009, Editura CECCAR, Bucuresti, 2010

Unele aspecte privind aplicarea Reglementarilor contabile conforme cu Directivele
Europene aprobate prin OMFP 3055/2009 Ghid practic