1.Monografia contabila pentru comertul cu amanuntul.

Comerul cu amnuntul/de dtail este activitatea desfurat de comercianii care vnd produse,
de regul, direct consumatorilor pentru uzul personal al acestora. Comerul cu ridicata/de gros este
activitatea desfurat de comercianii care cumpr produse n cantiti mari n scopul revnzrii
acestora n cantiti mai mici altor comerciani sau utilizatori profesionali i colectivi.Cele doua
activitati nu se pot desfasura in aceeasi structura de vanzare .(OG 99/2000)
Specific pentru comertul cu amanuntul este obligativitatea utilizarii casei de marcat .
Societatea X este a unui mic intreprinzator care cumpara si revinde marfa si utilizeaza pretul de
vanzare cu amanuntul pentru evidentierea acestora.
In luna iulie achizitioneaza marfuri la un pret de achizitie de 1.000 lei plus TVA .
La revanzarea aceasta se adauga un adaos comercial de 25%.
Ulterior, se vand marfuri in valoare de 868 lei , suma care include si TVA.
Societatea este inregistrata ca platitor de TVA.
1. Achizitionarea marfurilor :
%

401 Furnizori

371 Marfuri

1.240 lei
1.000 lei

4426 Tva deductibila

240 lei

2. Inregistrarea diferentelor de pret la marfuri

Mai intai se calculeaza pretul de vanzare cu amanuntul astfel:
Adaosul comercial = 25% * pretul de achizitie = 25% * 1.000 lei = 250 lei
Tva neexigibila = (1.000 lei + 250 lei )*24 % = 300 lei
Pretul de vanzare cu amanuntul = cost de achizitie + adaos commercial+ tva neexigibila = 1.000
lei + 250 lei + 300 lei = 1.550 lei
In momentul de fata, in contul 371, marfurile sunt inregistrate la costul de achizitie de 1.000 lei.
Pentru a se ajunge la pretul de vanzare de 1.550 lei se fac urmatoarele inregistrari contabile :
371 Marfuri

%
378 Diferente de pret la marfuri
4428 Tva neexigibila

3. Vanzarea marfurilor :

550 lei
250 lei
300 lei

5311 Casa in lei

868 lei

707 Venituri din vanzarea marfurilor

4427 TVA colectata

700 lei
168 lei

Pret de vanzare = 868 lei => Tva = 868 lei* 24/124 = 168 lei = > baza = 868 lei -168 lei =700
lei
4. Descarcarea gestiunii
La descarcarea gestiunii trebuie sa tinem cont atat de contul 371 cat si de contul 378.
Astfel, pretul de vanzare fara Tva = 700 lei, conform calculelor de mai sus, pret care se
compune din cost de achizitie si adaos comercial.
Adaosul comercial = 700 lei *25 /125 = 140 lei
Baza = 700 lei 140 lei = 560 lei
%

371 Marfuri

868 lei

607 Cheltuieli privind marfurile

560 lei

378 Diferente de pret la marfuri

140 lei

4428 Tva neexigibila

Conturile se prezinta astfel:
371 Marfuri
Debit: 1.000 lei
Debit : 550 lei
Credit : 868 lei
Sold final (debitor) : 682 lei
378 Diferente de pret aferente marfurilor
Credit :250 lei
Debit: 140 lei
Sold final(creditor) : 110 lei
4428 TVA neexigibila
Credit 300 lei
Debit : 168 lei

168 lei

Sold final (creditor) = 132 lei

2.Contabilitatea stocurilor de materii prime si materiale
Evidenta stocurilor si productiei in curs de executie se realizeaza prin conturile din clasa 3
Conturi de stocuri si productie in curs de executie .
In cadrul planului de conturi general, din clasa a 3-a face parte grupa 30 Stocuri de materii
prime si materiale , cu urmatoarele conturi sintetice :
301 Materii prime
Materiile prime sunt bunuri care participa direct la fabricarea produsului , in care se regasesc
integral sau partial , fie in starea lor initiala , fie transformate.
302 Materiale consumabile
Bunuri care participa sau ajuta la procesul de productie sau de exploatare, fara a se regasi de
regula in produsul finit.
303 Materiale de natura obiectelor de inventar
Bunuri care nu indeplinesc cumulativ conditiile pentru a fi incluse in categoria imobilizarilor
corporale, echipamente de lucru, de protectie, piese de schimb, baracamente si amenajari provizorii,
etc.
308 Diferente de pret la materii prime si materiale
Cont rectificativ al valorii de inregistrare a materiilor prime si materialelor care tine evidenta
diferentelor nefavorabile in plus sau favorabile in minus dintre costul de achizitie si pretul
standard aferente materiilor prime, materialelor consumabile si materialelor de natura obiectelor de
inventar.
Conturile de stocuri si productie in curs de executie sunt conturi de activ.
Monografiile contabile aferente stocurilor difera in functie de metoda folosita: inventar
permanent sau intermitent astfel:
a.inventarul permanent presupune inregistrarea operatiilor de intrare-iesire in timp real, pe
masura ce intervin;
b.inventarul intermitent, presupune ca la incheierea perioadei, in conturile de stocuri(debit) se
inregistreaza stocurile de la sfarsitul perioadei rezultate in urma inventarierii, urmand ca la
deschiderea perioadei sa se treaca pe cheltuiala stocurile de la inceputul perioadei .
Monografii contabile :
A. in cazul utilizarii inventarului permanent

Exemplu 1 :evidenta se face la cost de achizitie

O societate detine un stoc initial de 200 kg, evaluat la cost de achizitie 0,80 lei/kg. In cursul
lunii cumpara materii prime astfel: 100 kg la 0,50 lei /kg plus TVA , la care se adauga cheltuieli de
transport in valoare de 50 lei plus TVA. Din stoc se consuma 250 kg.
procurarea materiilor prime:
% = 401

62 lei

301

50 lei

4426

12 lei
inregistrarea cheltuielilor de transport :
% = 401

62 lei

301

50 lei

4426

12 lei
consum de materii prime -250 kg
601 = 301

210 lei

Nota: Costul de achizitie unitar al materiilor prime dobandite in cursul perioadei : (50+50):100
=1 leu/ kg
Valoarea consumului (presupunem ca descarcarea de gestiune are loc prin metoda FIFO) : 200* 0.8
+50*1 = 210 lei
Exemplu 2: evidenta se face la pret standard
O entitate prezinta la inceputul perioadei x urmatoarea situatie privind materiile prime :
stoc initial : 200 kg * 1 lei/kg ;
diferente de pret aferente stocului intial : 10 lei;
achizitie in cursul lunii : 500 kg la pret 1,10 lei/ Kg plus TVA;
consum de materiale : 300 kg.
achizitionare materiilor prime;
Pretul standard pentru luna x este de 1 leu /kg.
% = 401

682 lei

301

500 lei

308

50 lei ( (1,10- 1 )*500=50)

4426

132 lei (550 *0,24 = 132)

inregistrarea consumului de materiale :300 kg * 1 leu/kg = 300 lei

601 = 301

300 lei

Coeficientul pentru descarcarea diferentelor de pret , k = (SI 308* RD 308)/(SI 301+RD 301)=
(10+50)/(200+500) =0.0857
diferente de pret aferente consumului de materiale : 300* 0,0857 = 25.71 ron
601 = 308

25.71 lei

B. In cazul utilizarii inventarului intermitent

Exemplu:Evidenta la cost de achizitie
O societate are un stoc initial de materii prime de 100 lei . S-a efectuat o cumparare de materii
prime de 200 lei plus TVA . La inventarierea de la sfarsitul perioadei se constata un sold de materii
prime de 150 lei.
se trece pe cheltuiela soldul initial prin nota contabila:
601 = 301

100 lei

se achizitioneaza noi materii prime :

%=

401

601
4426

248 lei
200 lei

48 lei
inregistrarea stocului final stabilit la inventariere:
301 = 601

150 lei

3. Monografie contabila credite bancare pe termen lung

Exemplu : O societate comerciala contracteaza un credit bancar de 100.000 ron, pe 10 ani, cu o
dobanda de 15%. Inregistrarile contabile vor fi:
1. Inregistrarea imprumutului
5121 Conturi la banci in lei = 1621 Credite bancare pe termen lung 100.000
2. Inregistrarea dobanzii in prima luna
suma de inregistrat = 100.000 ron * 15 % / 12 luni = 1.250 ron /luna
666 Cheltuieli privind dobanzile = 1682 Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen lung
1.250
3. Plata dobanzii in prima luna
1682 Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen lung = 5121 Conturi la banci in lei 1.250
4. Rambursarea creditului

1621 Credite bancare pe termen lung = 5121 Conturi la banci in lei 100.000
5. Trecerea la credite restante
In cazul in care creditul nu s-a rambursat la scadenta, suma nerambursata se transfera in contul 1622
Credite bancare pe termen lung nerambursate la scadenta.
1621 Credite bancare pe termen lung = 1622 Credite bancare pe termen lung nerambursate la
scadenta 100.000
6. Rambursarea creditului restant
1622 Credite bancare pe termen lung nerambursate la scadenta = 5121 Conturi la banci in lei
100.000

Presupunem ca in cursul exercitiului financiar 2013 am omis sa inregistram o facture de

achizitii de servicii in valoare de 20.000 lei plus TVA eroare considerate semnificativa din punct de
vedere al companiei.
Cum se efectueaza corectia ?
In cursul exercitiului financiar 2014 se inregistreaza factura din 2013, astfel:
%

= 401 Furnizori

1174 Rezultat reportat provenit din corectarea erorilor contabile

4426 Tva deductibila

24.800
20.000
4.800

Recalcularea impozitului : 20.000 *0.16 = 3.200 lei

4411 Impozit pe profit = 1174 Rezultat reportat provenit din corectarea erorilor contabile 3.200
lei
Atentie pierderea reportata trebuie acoperita inaintea efectuarilor de repartizari din profit .
1171 Rezultat reportat reprezentand profitul nerepartizat = 1174 Rezultat reportat provenit din
corectarea erorilor contabile 16.800
Ordinul 3055/2009 prevede ca in cazul corectrii de erori care genereaz pierdere contabil
reportat, aceasta trebuie acoperit nainte de efectuarea oricrei repartizri de profit.

Debitori i creditori diveri

Diferenele de curs valutar rezultate cu ocazia
evalurii
debitorilor diveri n valut:

nefavorabile

favorabile
Lipsuri de valori imputate terilor
Lichidarea debitelor constituite prin ncasare
sau sczute
din eviden ca insolvabile
Sume ncasate de la creditori diveri i
necuvenite
Diferenele de curs valutar rezultate cu ocazia
evalurii
creditorilor diveri n valut:

nefavorabile

favorabile
Lichidarea datoriilor fa de creditorii diveri
Disponibiliti intrate n cont, neidentificate
Evidena sumelor n curs de clarificare de
restituit,
respectiv restituite

Intrarea imobilizrilor
Imobilizri necorporale obinute din producia
proprie

665
461
461

461
765
750

512, 531, 650

461

512, 531

462

665
462
462
512

462
765
512, 531
473

473

462

i
462

512, 531

200

%
230
721

Imobilizri necorporale n curs realizate cu fore

proprii
Imobilizri corporale i necorporale
achiziionate de la

230

721

400

teri

200
210
260

269

269

512, 531

681

280, 281

260

512, 531

512, 531

260

260

512, 531

512, 531

260

Ieirea imobilizrilor
Vnzarea imobilizrilor necorporale
Scoaterea din eviden a imobilizrilor

461

750

necorporale

valoarea neamortizat

amortizarea
Vnzarea imobilizrilor corporale
Scoaterea din eviden a imobilizrilor

200

650
280
461

750

210

650
281
461

768

668

260

Imobilizri financiare achiziionate

Vrsminte efectuate pentru imobilizri
financiare
achiziionate
Amortizarea imobilizrilor
Amortizarea imobilizrilor necorporale i
corporale
Creane imobilizate
mprumuturi pe termen lung i dobnzi
aferente, acordate
societilor comerciale la care se dein
participaii
ncasarea creanelor i dobnzilor aferente,
legate de
participaii
Garanii depuse i alte creane imobilizate la
dispoziia
terilor
Restituirea garaniilor depuse i a altor creane
imobilizate

corporale

valoarea neamortizat

amortizarea
Vnzarea imobilizrilor financiare
Scoaterea din eviden a imobilizrilor
financiare
Ajustri pentru deprecierea imobilizrilor

Ajustri pentru deprecierea imobilizrilor

necorporale,
corporale i n curs
Ajustri pentru deprecierea imobilizrilor
financiare
Reducerea sau anularea ajustrilor constituite
pentru
deprecierea imobilizrilor necorporale,
corporale i n curs
de execuie
Reducerea sau anularea ajustrilor constituite
pentru
deprecierea imobilizrilor financiare

681

290, 291, 293

686

296

290, 291, 293 781

296

786

Cum se inregistreaza in contabilitate un retur de marfa?

Luam un exemplu ipotetic: o entitate face un retur de marfa in suma de 10.000 lei +TVA .
Potrivit prevederilor OMFP 3055/2009, in cazul marfurilor returnate de clienti in acelasi
exercitiu financiar in care a avut loc operatiunea de vanzare, se corecteaza conturile 4111 Clienti, 707
Venituri din vanzarea marfurilor, 607 Cheltuieli privind marfurile si 371 Marfuri.
Inregistrarile contabile aferente returului de marfa sunt:
4111 Clienti =

707 Venituri din vanzarea marfurilor

4427 TVA colectata

- 10.000
- 2.400

607 Cheltuieli privind marfurile = 371 Marfuri

-10.000 lei

Potrivit Ordinului 3055/2009, semifabricatele sunt produsele al caror proces tehnologic a

fost terminat ntr-o sectie (faza de fabricatie) si care trec n continuare n procesul tehnologic al
altei secii (faze de fabricaie) sau se livreaz terilor;
Contabilitatea semifabricatelor se tine cu ajutorul contului 341 Semifabricate. Soldul contului
reprezinta valoarea la pret de nregistrare a semifabricatelor existente n stoc la sfrsitul perioadei.

Care este diferenta intre semifabricate si productie in curs de executie ?

Productia in curs de executie este productia care nu a trecut prin toate fazele de prelucrare
prevzute de procesul tehnologic, respectiv este neterminat . Productia in curs de executie se
inregistreaza in contul 331.
Exemplul 1 cost efectiv:
obtinerea de semifabricate in urma procesului de productie, in suma de 10.000 lei.
341 Semifabricate = 711 Variatia stocurilor 10.000
semifabricate in suma de 8.000 lei se transfera la o alta sectie de productie in vederea
prelucrarii ulterioare
711 Variatia stocurilor = 341 Semifabricate 8.000
semifabricatele ramase se vand catre terti , la pretul de 3.720 cu tva inclus .
scoaterea din evidenta:
711 Variatia stocurilor = 341 Semifabricate 2.000
vanzarea semifabricatelor :
4111 Clienti =

3.720

702 Venituri din vanzarea semifabricatelor 3.000

4427 TVA colectata

720

In cazul in care inregistarea semifabricatelor se face la cost standard, se mai utilizeaza un cont :
contul 348 Diferente de pret la produse .
Exemplul 2 cost standard:
La o entitate care utilizeaza ca metoda de inregistrare a stocurilor costul standard exista
urmatoarele date :
sold initial semifabricate (341) : 10.000 buc * 1 leu/bucata (cost standard)
sold initial debitor pe contul 348 Diferente de pret la produse de 1.000 lei .
in perioada curenta se produc semifabricate ( 500 bucati) pentru care societatea a utilizat
materii prime in suma de 200 lei si materiale auxiliare in suma de 400 lei.
unitatea vinde 100 de bucati la un pret de vanzare de 2,48 lei/bucata , inclusiv TVA.
-se inregistreaza consumului de materii prime:
601 Cheltuieli cu materii prime = 301 Materii prime 200
-se inregistrarea consumului de material auxiliare:
6021 Cheltuieli cu materialele auxiliare = 3021 Materiale auxiliare 400

 se inregistreaza productia obtinuta (la costul standard de 1 leu/bucata).

341 Semifabricate = 711 Variatia stocurilor 500
Diferenta intre costul standard(500 lei) mai mic si costul actual al productiei (200lei + 400 lei)
mai mare se inregistreaza in contul 348, astfel:
348 Diferente de pret la produse = 711 Variatia stocurilor 100
inregistrarea vanzarii :
4111 Clienti =

702 Venituri din vanzarea semifabricatelor

248
200

4427 Tva colectata

48

descarcarea de gestiune a semifabricatelor :

711 Variatia stocurilor = 341 Semifabricate 100
descarcarea corespunzatoare a diferentelor de pret :
In acest scop se calculeaza coeficientul K dupa formula:
K= (SID 348+ RD 348)/(SID 341+RD 341)
In cazul nostru :
K= (1.000-100)/(10.000+500)=900/10.500 =0,0857
Diferentele de pret de inregistrat sunt : 0,0857* 100 =8,57 lei
711 Variatia stocurilor = 348 Diferente de pret la produse 8,57
REGULARIZARE TVA
Contabilitatea decontarilor cu bugetul de stat privind TVA se reflecta in contabilitate cu ajutorul
contului 442 ,, Taxa pe valoare adaugata, cu urmatoarele conturi operationale:

4423 ,, TVA de plata

4424 ,, TVA de recuperat

4426 ,,TVA deductibil

4427 ,, TVA colectata

4428 ,, TVA neexigibil

TVA deductibila se calculeaza si se nregistreaza n contabilitatea firmei ca o creanta asupra
bugetului de stat.
TVA colectata se calculeaza si se nregistreaza ca o datorie fata de bugetul statului.

In practica se intalnesc doua situatii:

TVA DEDUCTIBILA aferenta cumpararilor > TVA COLECTATA aferenta

vnzarilor >Sold DEBITOR al contului 4426 (creanta a firmei fata de buget)
In aceasta situatie pentru recuperarea creantei fata de bugetul statului intervine contul 4424
TVA de recuperat

TVA DEDUCTIBILA aferenta cumpararilor < TVA COLECTATA aferenta

vnzarilor >Sold CREDITOR al contului 4427 (datorie a firmei fata de buget)
In aceasta situatie intervine contul 4423 TVA de plata
Un cont distinct folosit n reflectarea operatiilor aferente taxei pe valoare adaugata este
contul 4428 TVA neexigibila. Acest cont intervine n momentul cumpararilor sau vnzarilor fara a
fi ntocmita factura sau a unor cumparari si vnzari cu plata n rate. Acest cont intra n
corespondenta , n cazul cumpararilor, cu creditul contului 408 Furnizori facturi nesosite(n loc
de 401 sau 404) , iar n cazul vnzarilor, intra n corespondenta cu debitul contului 418 Clienti
facturi de ntocmit(n loc de 411).
REGULARIZAREA TVA
O entitate economica are la sfarsiul unei luni, urmatoarea situatie privind TVA:

TVA colectata = 22.800 lei ; TVA deductibila = 17.040 lei

TVA colectata =22.700 lei ; TVA deductibila = 28.960 lei

TVA colectata = 16.200 lei ;

TVA deductibila = 16.200 lei

TVA colectata = 26.520 lei ;

TVA deductibila = 0 lei

TVA colectata =

TVA deductibila = 21.280 lei

0 lei ;

Inregistratile in contabilitate sunt urmatoarele:

Prima varianta (cand TVA colectata > T VA deductibila)
4427 , ,TVA colectata
%

=
22.800

4426,, TVA deductibila

17.040
4423 ,, TVA de

plata

5.760

Varianta a II-a (cand TVA colectata < TVA deductibila)

%
deductibila

4426 ,,TVA

28.960

4427 ,,TVA colectata

22 .700
4424 ,,TVA de recuperat
6.269

Varianta a III-a (cand TVA colectata = TVA deductibila )

4427 ,,TVA colectata
deductibila

4426 ,, TVA

16.200

Varianta a IV-a (cand TVA deductibila = 0 )

4427,, TVA colectata

4423 ,, TVA de plata

4426 ,, TVA

26.520
Varianta a V-a (cand TVA colectata = 0)
4424,, TVA de recuperat
deductibila

21.280

La sfarsitul fiecarei luni se intocmesc jurnalele de cumparari si cele de vanzari si se

calculeaza TVA deductibila(pentru jurnalele de cumparari) si TVA colectata (din jurnalele de
vanzari).
Bonul fiscal in 2015
In ce priveste bonul fiscal, situatia valabila pentru anul 2015 este pe scurt urmatoarea :
1.

Deducerea TVA de pe bon

Deducerea TVA de pe bon se poate face daca:

valoarea bonului inclusiv TVA este sub 100 euro si
bonul are tiparit codul de inregistrare in scopuri de TVA al beneficiarului.

2.

Daca bonul fiscal are o valoare mai mare de 100 eur sau nu are tiparit codul de

inregistrare in scopuri de TVA, nu se poate deduce TVA. In acest caz, trebuie solicitata de la furnizor
o factura.
3.

Cursul de schimb utilizat pentru determinarea n euro a valorii bonului este cursul valabil

la data emiterii bonului.

4.

La bonurile de combustibil dreptul de deducere depinde in plus fata de cele doua conditii

generae de la punctul 1. si de utilizarea integrala/partiala a autoturismului in derularea activitatii

firmei . Exista drept de deducere integrala a combustibilului in situatia in se poate face dovada ca
autoturismul este utilizat exclusiv in scopul activitatilor economice. In caz contrar, dreptul de
deducere este de 50%.
Deseori bonul de combustibil depaseste 100 euro cu TVA inclus, astfel ca pentru a putea deduce
TVA (partial sau integral), trebuie sa solicitati factura.
5.

Spre deosebire de bonuri in general, bonurile de taxi trebuie sa mai contina cateva

elemente particulare cum sunt : numrul cursei, tariful pe km parcurs, distana parcurs i
valoarea,etc.n cazul aparatelor de marcat electronice fiscale destinate activitii de taximetrie n antet
se nscriu, dup caz, i numrul de nmatriculare a taxiului, numrul autorizaiei taxi, numrul
certificatului aprobrii metrologice de model emis pentru taximetru, numrul de telefon i de fax al
operatorului de transport sau al taximetristului .
Si bonurile de taxi se supun reglementarilor de la punctul 1 in vederea deducerii TVA-ului.
In ce priveste cheltuiala cu serviciile taxi, in vederea justificarii deductibilitatii se intocmeste si
se ataseaza un decont de cheltuieli /deplasare .Bineinteles, cheltuiala trebuie sa fie realizata in scopul
derularii activitatii, altfel nu numai ca nu este deductibila dar nu exista o ratiune pentru inregistrarea
ei in contabilitatea firmei.(ex. pentru deplasari personale ale administratorului ).
6.

Monografii contabile

O societate achizitioneaza combustibil pe baza de bon valoarea fara tva 200 lei, tva 24%.
Monografie contabila in cazul deductibilitatii integrale:
%

6022/deductibil Cheltuieli privind combustibilul

5311 Casa in lei

248
200

4426/deductibil TVA deductibil

48

Monografie contabila in cazul deductibilitatii partiale(50%)

%

5311 Casa in lei

248

6022/deductibil Cheltuieli privind combustibilul

100

6022/nedeductibil Cheltuieli privind combustibilul

100

4426/deductibil TVA deductibil

24

4426/nedeductibil TVA deductibil

24

si concomitent :
%

= 4426.nedeductibil TVA deductibila

24
6022.deductibil Cheltuieli privind combustibilul
12
6022.neductibil Cheltuieli privind combustibilul
12
Sau varianta:
%

5311 Casa in lei

248

6022.deductibil Cheltuieli privind combustibilul

112

6022.nedeductibil Cheltuieli privind combustibilul

112

4426 TVA deductibil

24

Monografie contabila in cazul in care bonul nu indeplineste cerintele pentru deducerea TVA si
autoturismul este utilizat partial pentru activitatea firmei:
%

= 5311 Casa in lei

248

6022.deductibil Cheltuieli privind combustibilul

100

6022.nedeductibil Cheltuieli privind combustibilul

100

4426.nedeductibil Tva deductibil

48

si concomitent
6022.nedeductibil Cheltuieli privind combustibilul = 4426.nedeductibil Tva deductibil 48
Sau varianta:
%

= 5311 Casa in lei

6022.deductibil Cheltuieli privind combustibilul

248
100

6022.nedeductibil Cheltuieli privind combustibilul

148

Monografie contabila in cazul in care bonul nu indeplineste cerintele pentru deducerea TVA si
autoturismul este utilizat integral pentru activitatea firmei:
%

5311 Casa in lei

248

6022.deductibil Cheltuieli privind combustibilul

200

4426.nedeductibil Tva deductibil

48

si concomitent
6022.nedeductibil Cheltuieli privind combustibilul = 4426.nedeductibil Tva deductibil 48
Sau varianta:
%

531 Casa in lei

6022.deductibil Cheltuieli privind combustibilul

248
200

6022.nedeductibil Cheltuieli privind combustibilul

48

7.Declaratia 394 si declaratia 300

In continuare, in declaratia 394 nu se nscriu bonurile fiscale (pana la 31 decembrie 2016).
Baza legala : Ordinul nr. 4019/2014 privind prorogarea termenului prevzut la pct. 1 lit. a) i b) din
anexa nr. 2 la Ordinul preedintelui Ageniei Naionale de Administrare Fiscal nr. 3.596/2011 privind
declararea livrrilor/prestrilor i achiziiilor efectuate pe teritoriul naional de persoanele nregistrate
n scopuri de TVA i pentru aprobarea modelului i coninutului declaraiei informative privind
livrrile/prestrile i achiziiile efectuate pe teritoriul naional de persoanele nregistrate n scopuri de
TVA-publicat in M.Of. 952 din 29.12.2014.
TVA-ul dedus se declara insa in declaratia 300.
Cum se va inregistra in contabilitate bacsisul? Contzilla.ro raspunde
Potrivit OUG nr. 8/2015 privind principalele modificari privind operatorii economici care
utilizeaza aparate de marcat electronic fiscal, bacsisul se va impozita incepand cu 8 mai 2015.
Intrebarea pentru contabili este cum se va inregistra in contabilitate bacsisul?
Articolul 2 alin. (6) din OUG nr. 8 /2015 spune asa:
()
(6) Sumele provenite din incasarea bacsisului se inregistreaza in contabilitate la alte
venituri, iar sumele distribuite salariatilor se inregistreaza pe seama cheltuielilor, potrivit
reglementarilor contabile aplicabile.
Asadar, in opinia noastra, contul in care se va inregistra bacsisul este Contul 758 Alte venituri
din exploatare
Cu ajutorul acestui cont se ine evidena veniturilor realizate din alte surse dect cele
nominalizate n conturile distincte de venituri ale activitii de exploatare.

n creditul contului 758 Alte venituri din exploatare se nregistreaz:

sumele datorate de personal privind debite, salarii, sporuri sau adaosuri necuvenite,
avansuri nejustificate (428);
valoarea bunurilor constatate lips sau deteriorate, imputate terilor (461);
valoarea despgubirilor, amenzilor i penalitilor datorate de teri (411, 451, 453, 461, 418);
cotaparte a subveniilor pentru investiii trecut la venituri, corespunztor amortizrii
nregistrate sau la scoaterea din eviden a activelor (475);
bunurile sau valorile primite gratuit (301, 302, 303, 361, 371, 381, 512, 531);
bunurile rezultate din dezmembrarea unor imobilizri (301, 302, 303);
drepturi de personal neridicate, prescrise, potrivit legii (426);
sumele cuvenite unitii, datorate de ctre bugetul statului, altele dect impozite i taxe (448);
preul de vnzare al imobilizrilor necorporale i corporale cedate (451, 453, 461);
diferena dintre valoarea participaiilor primite ca urmare a participrii cu mrfuri la capitalul
altor entiti i valoarea mrfurilor care fac obiectul participaiei (261, 262, 263, 265);
sume prescrise, scutite sau anulate, potrivit legii, reprezentnd datorii fa de furnizori,
creditori diveri, acionari/asociai (401, 404, 462, 455, 457 i alte conturi n care urmeaz s se
evidenieze sumele respective);
sume prescrise, scutite sau anulate, potrivit legii, reprezentnd datorii privind asigurrile
sociale, ajutorul de omaj, impozitul pe profit/venit, taxa pe valoarea adugat, alte impozite, taxe i
vrsminte asimilate, fonduri speciale, dividende de pltit i alte datorii cu bugetul statului (431, 437,
441, 4423, 446, 447, 448, 444, 438).

Achizitie intracomunitara monografie contabila taxare inversa

Se achizitioneaza o instalatie in valoare de 10.000 EURO (cursul valutar la data facturarii: 4,43
RON/EUR).
Termenul de plata o luna de zile. Cursul valutar folosit pentru actualizarea monetara este (4,49
RON/EUR). Cand are loc achitarea datoriei (4,42 RON/EUR). Instalatia se amortizeaza liniar.
1.

Achizitie instalatie (10.000 * 4,43 = 44.300 lei)

2131

2.

=
Taxare inversa

404

44.300

4426
3.

4427

10.632

Actualizare datorie (4,49 4,43)*10.000 = 600

665

4.

404

600

Achitare datorie (4,49-4,42)*10.000 = 700

404
5124
765

5.

44.900

44.200
700
Inregistrare amortizare

6811

2813

3.691

Contabilitatea instrumentelor financiare monografie contabila

Presupunem urmatoarele:
Achizitie 10.000 actiuni cu pretul de 10 lei/actiune. 80 % din actiuni se achita prin banca, iar
restul ulterior tot prin banca. Comisionul de 1 % se achita in numerar. Se incaseaza dividende anul
urmator in valoare de 50.000 lei. Se vand actiuni in valoare de 15.000 lei (1.000 * 15 lei)
1.

Achizitie titluri
263

5121

80.000

2692

20.000

2.

100.000

Achitare comision (100.000 * 0,01)

263

3.

5311

1.000

Incasare dividende prin banca

5121

4.

7613

50.000

Vanzare actiuni
461

5.

7641

15.000

Scoatere din evidenta titluri

6641

6.

263

10.100 (1.000 * 10,1)

461

15.000

Incasare creanta
5121

Monografie contabila dauna cu autoturismul firmei

Presupunem ca societatea X detine un autoturism pe firma, autoturism care recent a fost
implicat intr-un accident rutier (din vina soferului societatii X).
Suma estimata pentru reparatii de catre service-ul auto este de 3.000 lei plus TVA.
Presupunem ca autoturismul este utilizat exclusiv pentru activitatea firmei.

Daca autoturismul nu are asigurare se inregistreaza doar cheltuiala de reparatii astfel :

%

401 Furnizori

3.720

611 Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile

3.000

4426 TVA deductibila

720

Plata furnizorului prin banca:

401 Furnizori = 5121 Conturi la banci in lei

3.720

Daca autoturismul are asigurare si entitatea isi poate recupera suma , pe langa

inregistrarile de mai sus se mai efectueaza si notele :

461 Debitori diversi = 7581 Venituri din despgubiri, amenzi i penalti
Incasarea despagubirii prin banca:
5121 Conturi la banci in lei = 461 Debitori diversi
Recuperarea poate fi totala sau partiala.
Monografie contabila linie de credit
Principalele inregistrari contabile aferente unei linii de credit in lei sunt:

inregistrarea contabila a imprumutului:

5121 Conturi la banci in lei

519 Credite bancare pe termen scurt.

5121 Conturi la banci in lei

inregistrare dobanda:
666 Cheltuieli cu dobanzile

inregistrare comision pentru acordarea creditului:

627 Cheltuieli cu comisioane bancare

5121 Conturi la banci in lei .

schimb valutar cumparare valuta:

581 Viramente interne

5121 Conturi la banci in lei

5124 Conturi la banci in valuta = 581 Viramente interne.

inregistrare plata furnizori din conturile lei/valuta, plati avansuri:

401 Furnizori / 409 Furnizori debitori

5121 Conturi la banci in lei /5124 Conturi

la banci in valuta .

inregistrare incasari clienti, incasari avansuri in lei si valuta:

5121 Conturi la banci in lei /5124 Conturi la banci in valuta

4111 Clienti / 419

Clienti creditori.

rambursarea imprumutului catre banca:

519 Credite bancare pe termen scurt

5121 Conturi la banci in lei .

Cateva exemple de monografii contabile legate de rezerve

1.

Constituirea rezervei legale la sfarsit de an din profitul exercitiului curent :

129 Repartizarea profitului = 1061 Rezerve legale

2.

Constituirea rezervelor statutare si a altor rezerve din profitul reportat :

1171 Rezultat reportat = 1063 Rezerve statutare

1171 Rezultat reportat = 1068 Alte rezerve
3.

Utilizarea altor rezerve pentru a creste capitalul social :

1068 Alte rezerve = 1012 Capital subscris varsat

4.

Utilizarea rezervelor legale pentru a acoperi pierderea rezultat din exercitiile

financiare anterioare:
1061 Rezerve legale = 1171 Rezultat reportat
5.

Utilizarea altor rezerve pentru a fi distribuite sub forma de dividende:

1068 Alte rezerve = 457 Dividende de plata

Corectarea omisiunilor de inregistrare a unor facturi de achizitii monografie

contabila
Presupunem ca in cursul exercitiului financiar 2013 am omis sa inregistram o facture de
achizitii de servicii in valoare de 20.000 lei plus TVA eroare considerate semnificativa din punct de
vedere al companiei.
Cum se efectueaza corectia ?
In cursul exercitiului financiar 2014 se inregistreaza factura din 2013, astfel:

= 401 Furnizori

24.800

1174 Rezultat reportat provenit din corectarea erorilor contabile

20.000

4426 Tva deductibila

4.800

Recalcularea impozitului : 20.000 *0.16 = 3.200 lei

4411 Impozit pe profit = 1174 Rezultat reportat provenit din corectarea erorilor contabile 3.200
lei
Atentie pierderea reportata trebuie acoperita inaintea efectuarilor de repartizari din profit .
1171 Rezultat reportat reprezentand profitul nerepartizat = 1174 Rezultat reportat provenit din
corectarea erorilor contabile 16.800
Ordinul 3055/2009 prevede ca in cazul corectrii de erori care genereaz pierdere contabil
reportat, aceasta trebuie acoperit nainte de efectuarea oricrei repartizri de profit.

Monografie contabile decontari cu bugetul de stat si alte fonduri speciale

Decontri cu bugetul statului i alte fonduri
speciale
Impozitul pe profit/venit datorat
691, 698
Virarea la bugetul statului a impozitului datorat 441
Evidenierea T.V.A. colectat
410, 531
Regularizarea T.V.A. la sfritul perioadei:
4427
T.V.A. de plat;

T.V.A. de recuperat

Evidenierea altor impozite i taxe (ex.

impozitul pe
cldiri)
Constituirea impozitului pe dividende
Constituirea datoriilor sau vrsmintelor ctre
alte
organisme publice
Achitarea impozitelor i taxelor

%
4427
4424

441
512
4427
%
4426
4423
4426

635

446

457

446

635

447

512

444
4423
446
447
448
Alte datorii fa de bugetul statului (amenzi,

650

majorri,
penaliti, etc.)

448

Cum se evidentiaza in contabilitatea diferentele de curs valutar? Monografie contabila

Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009 prevede c evaluarea creantelor si a
datoriilor n valut se face la finele fiecrei luni, la cursul de schimb al pietei valutare, comunicat
de Banca National a Romniei din ultima zi bancar a lunii n cauz.
Diferentele de curs nregistrate se recunosc n contabilitate la venituri sau cheltuieli din
diferente de curs valutar, dup caz, iar n cazul creantelor si datoriilor exprimate n lei, a cror
decontare se face n functie de cursul unei valute, la alte venituri financiare sau alte cheltuieli
financiare, dup caz.
Diferentele de curs valutar care apar cu ocazia decontrii creantelor si datoriilor n valut,
precum si a decontrii creantelor si datoriilor exprimate n lei n functie de un curs valutar, la cursuri
diferite fat de cele la care au fost nregistrate initial pe parcursul lunii sau fat de cele la care sunt
nregistrate n contabilitate, trebuie recunoscute n luna n care apar.
Inregistrarea in contabilitate a diferentelor nefavorabile, respectiv favorabile de curs
valutar se face astfel:

Diferenta nefavorabila de curs valutar

665 ,, Cheltuieli din diferente de curs

valutar
5124 ,,Conturi la banci in valuta
5314,, Casa in valuta
5412 ,, Acreditive in valuta

Diferenta favorabila de curs

valutar
%

765 ,, Venituri din

diferente de curs valutar

5124 ,,Conturi la banci in valuta

5314,, Casa in valuta
5412 ,, Acreditive in valuta
O problema ce necesita a fi clarificata e daca aceste diferente de curs valutar reprezinta sau nu
diferente de pret facturabile.
Potrivit Codului fiscal: Pentru livrari de bunuri sau prestari de servicii in interiorul tarii,
contractate in valuta cu decontare in lei la cursul de schimb din data platii, diferentele de curs dintre
cursul de schimb mentionat in factura intocmita conform alin. (1) si cursul de schimb utilizat la data
incasarii nu sunt considerate diferente de pret si nu se emite o factura in acest sens. Din acest articol
reiese in mod explicit faptul ca, cumparatorul va fi nevoit sa ii plateasca vanzatorului diferentele de
curs fara ca vanzatorul sa ii emita in prealabil o factura in acest caz.

Cum se corecteaza o eroare contabila prin rezultatul reportat ?

Exemplu : Presupunem ca o companie platitoare de impozit pe profit a omis sa inregistreze in
contabilitate in anul 2014 o factura de servicii emisa catre clientii sai, in valoare de 10.000 lei plus
TVA.
Cum se inregistreaza aceasta factura in contabilitate, pornind de la premisa ca aceasta este o
eroare semnificativa pentru companie ?
Inregistrarea facturii in 2015:
4111 Clienti

= %

1174 Rezultat reportat provenit din corectarea erorilor contabile

4427

12.400
10.000

TVA colectata

2.400

Recalcularea impozitului datorat si inregistrarea diferentei :

10.000 * 0.16 = 1.600
1174 Rezultat reportat provenit din corectarea erorilor contabile = 4411 Impozit pe
profit

1.600
Contul 711- Variatia stocurilor
Contul 711 este un cont bifunctional, iar intelegerea modului sau de functionare este foarte

importanta pentru contabilizarea productiei.

Modul de functionare este urmatorul:

debiteaza cu costul de productie sau cu pretul standard al produselor sau productiei
neterminate iesite din gestiune si cu diferentele de pret aferente;
crediteaza cu costul de productie sau cu pretul standard al produselor si productiei neterminate
obtinute si cu diferentele de pret aferente;
rulajul debitor reprezinta costul de productie al productiei iesite in cursul perioadei;
rulajul creditor reprezinta costul de productie al productiei obtinute in cursul perioadei;
soldul final debitor reprezinta variatia in minus (diminuarea) a stocului de produse fata de
inceputul perioadei.
soldul final creditor reprezinta variatia in plus (cresterea ) a stocului de produse fata de
inceputul perioadei;
Exemplu :
O entitate detine la inceputul perioadei un stoc de ventilatoare (produse finite) de 200 buc.
inregistrate la cost de productie de 100 lei/buc. Pe parcursul perioadei s-au mai produs 500 buc.
pentru care s-au efectuat urmatoarele cheltuieli:
materii prime : 3.000 lei;
materiale auxiliare : 1.500 lei;
colaboratori : 600 lei;
energia electrica : 400 lei plus TVA;
Se livreaza 600 buc la pret de vanzare de 15 lei/buc plus TVA.Scoaterea din evidenta a
produselor livrate se face utilizand metoda FIFO.
a) in cazul in care se utilizeaza metoda inventarului permanent, monografiile contabile vor fi :
cheltuieli cu materii prime:
601 = 301

3.000 lei

cheltuieli cu materialele auxiliare :

6021 = 3021

1.500 lei

cheltuieli cu colaboratorii :
621 = 401

600 lei

cheltuieli cu energia electrica :

401

476 lei

605

400 lei

4426

76 lei

obtinerea produselor finite:

345 = 711

5.500 lei

Nota. Costul de productie total se obtine astfel: 3.000 + 1.500 +600+400 = 5.500. Costul unitar:
5.500/500 = 11 ron/buc.
livrarea produselor produselor finite:
411 = %

10.710 lei

701

9.000 lei

4426

1.710 lei

scoaterea din evidenta a produselor finite

Mod de calcul 200 buc * 10 lei/buc + 400 buc * 11 lei/buc = 6.400 lei;
711 = 345

6.400 lei

In urma acestor operatii, contul 711 va avea un sold final debitor de 900 lei.
Inchiderea acestui cont se va efectua in mod similar conturilor de cheltuieli, astfel:
121 = 711

900 lei

b) in cazul in care se utilieaza metoda inventarului intermitent, monografiile contabile vor fi :

scoaterea din gestiune a produselor aflate in sold la inceputul perioadei: 200 buc *10 lei/buc;
711 = 345

2.000 lei

vanzarea produselor:
411 =

701

9.000 lei

4427

10.710 lei
1.710 lei

stabilirea prin inventariere la sfarsitul perioadei, a stocului final de produse finite

Mod de calcul : 100 *11 lei/buc =1.100 lei
345 = 711

1.100 lei

Care sunt elementele de noutate absolut

- Elementele de noutate absolut sunt generate de dou abordri:

- o reclasificare a entit ilor economice n categoriile de microentit i, entit i mici, entit i
mijlocii i mari, iar n func ie de aceast clasificare, fiecare dintre aceste entit i va ntocmi
situaii financiare prescurtate sau cu mai multe componente;
- transpunerea n legisla ia na ional a mai multor standarde IFRS fa de cele deja existente.
Cum se clasific operatorii economici n func ie de cifra de afaceri i active
Microentitile sunt entitile care, la data bilanului, nu depesc limitele a cel puin dou
dintre urmtoarele trei criterii:
a)totalul activelor: 350 000 euro;
b)cifra de afaceri net: 700 000 euro;
c)numrul mediu de salariai n cursul exerciiului financiar: 10.
Entitile mici sunt entitile care, la data bilanului, nu se ncadreaz n categoria
microentitilor i care nu depesc limitele a cel puin dou dintre urmtoarele trei
criterii:
a)totalul activelor: 4 000 000 euro;
b)cifra de afaceri net: 8 000 000 euro;
c)numrul mediu de salariai n cursul exerciiului financiar: 50.
Entitile mijlocii i mari sunt entitile care, la data bilanului, depesc limitele a cel
puindou dintre urmtoarele trei criterii:
a)totalul activelor: 4 000 000 euro;
b)cifra de afaceri net: 8 000 000 euro;
c)numrul mediu de salariai n cursul exerciiului financiar: 50.
Aceste criterii de clasificare se au n vedere la stabilirea formatului situa iilor financiare
anuale i a numrului de componente ale acestor situa ii financiare.
Standardele de contabilitate interna ional din noile reglementri contabile fa de cele
deja existente
Parcurgnd noile reglementri contabile, fa de prevederile existente anterior, regsim
transpuse distinct urmtoarele standarde de contabilitate interna ional:
- IAS28 Investiii n entit i asociate acestea sunt regsite n sec iunea de Investi ii nete n
entiti strine.
- IAS23 Costurile ndatorrii acestea sunt regsite n sec iunea Costurile cu realizarea unor
active imobilizate.
- IAS40 Investiii imobiliare. Actul normativ adopt o procedur distinct de contabilizare a
investiiilor imobiliare fa de celelalte active ale societ ii.

- IAS41 Agricultur. Regsim transpus n legisla ia na ional no iunea de active biologice,

att sub forma imobilizrilor de active biologice ct i a stocurilor de produc ia agricol
active biologice produc ie animal.
- IFRS6 Explorarea i evaluarea resurselor minerale. Legiuitorul a transpus n legisla ia
naional evaluarea resurselor minerale, detaliind principiile de recunoa tere n contabilitate
att pe structur de active necorporale ct i pe structur de active corporale.
- Desigur, se pstreaz cteva diferen e fundamentale cum ar fi faptul c valoarea
amortizabil a activelor este costul de achizi ie sau produc ie n cazul reglementrilor recent
adoptate, situaie existent i n perioada anterioar, pe cnd n cazul contabilit ii conforme
cu IFRS valoarea amortizabil a activelor este determinat ca diferen ntre costul cu
achiziia sau produc ia activelor i valoarea rezidual a acestora.
Cum sunt ntocmite situa iile financiare anuale
- Situaiile financiare anuale au n continuare ca obiectiv prezentarea imaginii fidele a
activelor, datoriilor, pozi iei financiare i a profitului entit ii. Cu toate acestea, observm i
tendina de transpunere n legisla ie a unor elemente normative pentru ntocmirea situa iilor
financiare anuale conforme cu un cadru de reglementare.
Ce principii contabile sunt recunoscute
Sunt recunoscute urmtoarele principii contabile:
- Principiul intangibilit ii bilan ului. n opinia noastr, consacrarea acestui principiu este un
lucru excelent, innd cont c se pstreaz procedura de corectare a erorilor contabile la data
constatrii lor.
- Principiul contabilit ii de angajamente acesta ne oblig s nregistrm n eviden ele
contabile tranzac iile la data la care acestea se produc i nu pe msura ncasrilor sau pl ilor
generate de acestea.
- Principiul permanen ei metodelor acesta oblig entitatea s utilizeze politici i metode
contabile n mod consecvent de la un exerci iu financiar la altul;
- Principiul pruden ei acesta oblig entitatea s nu supraevalueze activele i veniturile i s
nu subevalueze datoriile i cheltuielile.
- Principiul necompensrii. Compensrile ntre elementele de activ i datorii, respectiv ntre
venituri i cheltuieli sunt interzise.
- Principiul evalurii separate a elementelor de activ i datorii acest principiu ne oblig la
analiza distinct a componentelor elementelor de activ i pasiv cnd se efectueaz evaluri.

- Principiul evalurii la costul de achizi ie sau costul de produc ie. nregistrarea n eviden a
contabil a elementelor patrimoniale se efectueaz de regul pe baza costului de achizi ie sau
de producie. Eventualele excep ii sunt permise numai n conformitate cu actualele
reglementri.
- Principiul pragului de semnifica ie. O entitate se poate abate de la reglementrile privind
modul de prezentare a informa iilor doar cnd acestea sunt nesemnificative.
Cnd e obligatorie auditarea situa iilor financiare
Sunt supuse auditului entitile care, la data bilanului, depesc limitele a cel puin dou
dintre urmtoarele trei criterii:
a)totalul activelor: 3.650.000 euro;
b)cifra de afaceri net: 7.300.000 euro;
c)numrul mediu de salariai n cursul exerciiului financiar: 50.
Obligaia de auditare pentru aceste entit i se aplic atunci cnd acestea depesc limitele
respective n dou exerciii financiare consecutive. De asemenea, entitile respective sunt
scutite de la obligaia de auditare a situaiilor financiare anuale dac limitele a dou din cele
trei criterii menionate nu sunt depite n dou exerciii financiare consecutive.
Monografie contabil taxi
Activitatea de transport in regim de taxi este reglementat prin Legea 38/2003. Conform art. 4,
transportul in regim de taxi este este serviciul de transport public de persoane, bunuri sau mrfuri
asigurat contra cost, pe baz de bon de client.
Transportul n regim de taxi se spune realizeaz numai cu autovehicule deinute de ctre
transportatorii autorizatii, cu titlu de proprietate sau in temeiul unui contract de leasing, comodat.
Monografia propriu-zis
achiziia autoturismului
a. Plata unui avans pe baza unei facturi:
% = 404

cv. avans total

232

cv. avans fara factura

4426

TVA aferent

b. Plata facturii de avans

404 = 5121

plata avansului total

c. Recepia autoturismului i primirea facturii finale:

% = 404

valoare totala factura

2133

valoarea de intrare

4426

TVA aferent

d. Reglarea avansului pltit i achitarea diferenei

404= %
232

avans fr TVA

4426

TVA aferent avans

5121

diferena de plat

Societatea poate s primeasca autoturismele care se folosesc n desfurarea activitii prin

contract de comodat sau prin leasing.
Primirea mainilor prin contract de comodat nu presupune nici o nregistrare contabil.
primire autoturism in baza unui contract de leasing financiar
NB. Pentru contabilitate, avei nevoie de:

contractul de leasing financiar, unde v sunt stipulate: valoarea bunului, perioada

leasingului, rata dobanzii i valoarea rezidual la care se face transferul de proprietate;

scadenar al ratelor de leasing.

a. Achiziia mainii
2133 = 167
D8051

valoare contract de leasing financiar

dobanda contract de leasing

b. nregistrarea facturii de rat

% = 404

valoarea totala a facturii de rat leasing

167

valoarea autoturismului mprit la numrul de ani pe care este luat leasingul

666

valoarea dobanzii

4426

TVA aplicat la rata leasing + doband

C8051

dobanda contract de leasing

c. Achitare furnizor
404 = 5121

valoare factura rat leasing

d. Amoritzarea autoturismului
6811 = 2813

valoare contract leasing (suma din contul 167 / la durata de utilizare economic

stabilit de societate)
e. nregistrarea facturii privind valoare rezidual
% = 404

valoare total factur

167

suma rezidual stabilit prin contractul de leasing

4426

TVA aplicat la valoarea rezidual

ncepnd cu luna urmtoare achiziiei autotorismelor, acestea se amortizez conform politicilor

contabile abrobate de societate prin Manualul de politici contabile. Amortizarea poate fi linear,
accelerat sau degresiv. Din punct de vedere fiscal, al impozitului pe profit, va fi considerat
cheltuial deductibil doar valoarea amortizrii lineare.
nregistrarea cheltuielilor specifice
a. Achiziia de combustibil
% = 401
3022
4426
b. Cheltuieli cu serviciile prestate de terti (dispecerat, plus altele)
% = 401
628
4426

c. Cheltuieli cu reparaiile i ntreinerea mainilor

% = 401
611
4426
d. Cheluieli cu prime de asigurare (RCA, CASCO)
613 = 401
SAU daca nu avei factur:
613 = 5311/5121
e. Cheltuieli cu salariile
641 = 421
f. Reinerile salariale
421 = %
4312
4314
4472
444
g. Contribuii sociale datorate de societate
6451 = 4311
6453 = 4313.01 sntate
6452 = 4371
6453 = 4313.02 concedii i indemnizaii
6453 = 447.01 fond accidente de munc
6453 = 447.02 fond garantare creane salariale
6451 = 4311
nregistrarea veniturilor specifice activitii de taximetrie

Conform art. 155, alin. 7 Codul Fiscal, societatea de taximetrie este scutit de obligaia emiterii
facturii, cu excepia cazului n care beneficiarul solicit factur.
a. nregistrarea zilnic a raportului Z emis de casa de marcat
5311 = %
704
4427
b. nregistrarea veniturilor pe baza facturilor emise la cerere
4111 = %
704
4427
justificare consum de combustibil
Conform art. 145 indice 1, alin. 3, lit. (c) Codul Fiscal, consumul de combustibil n regim de taxi
nu se limiteaz la 50% drept de deducere a TVA. Societile de taximetrie nu sunt obligate s
ntocmeasc foi de parcurs pentru ai justifica consumul de combustibil. Pe raportul Z emis de
casa de marcat, apar i numrul de kilometri parcuri de main.
Totui, consider obligatorie completarea Foii de activitii zilnice FAZ. Autovehiculul are in
cartea tehnica un consum normat urban, extraurbam i mixt. Km parcuri (luai din raportul
Z) se transform n km echivaleni n funcie de categoria de drum. Consumul de combustibil
este determinat de nmulirea km echivaleni cu consumul normat.
Dare n consum combustibil achiziionat, n baza bonului de consum i a FAZ
6022 = 3022