Impozitul pe venitul microintreprinderilor. Cum se realizeaza monografia contabila?

Impozitul pe venitul microintreprinderilor. Cum se realizeaza monografia contabila?

O microintreprindere este o firma care are afaceri sub un milion de euro, potrivit
legislației fiscale aflate în vigoare. Daca aveti nedumeriri in privinta aplicarii acestui
regim, veti gasi in randurile urmatoare toate explicatiile necesare in 2019.
EXEMPLU
Prezentam situatia unei societati care a aplicat, in perioada 01.01-31.12.2018, doua
metode de derminare a impozitului cuvenit bugetului asupra cifrei de afaceri si
asupra impozitului pe profit:
1) In perioada 01.01-31.03.2018, firma a fost incadrata in categoria
microintreprinderilor cu aplicarea cotei de 1% asupra cifrei de afaceri
(CA=1.102.223,82 lei, 1%=11.202 lei impozit datorat si varsat conform D 100)
In acest caz a fost o diferenta intre veniturile si cheltuielile societatii in suma de
696.216,66 lei profit in contul 121, care ar fi trebuit sa-I dam urmatoarea destinatie:
5%-rezerve legale cont 1061 si 95% alte rezerva cont 1068.
2) In perioada 01.04-31.12.2018, societatea a fost inclusa la intreprindere platitoare
a impozitului pe profit.
- venituri din exploatare = 3.124.317 lei
- cheltuieli de exploatare = 2.799.478 lei
- venituri financiare = 570 lei
- cheltuieli financiare = 2.707 lei
- rezultat brut = 322.702 lei
- rezerva legala 5% = 16.135 lei
- cheltuieli nedeductibile = 1.593 lei
- profit impozabil = 49.306 lei
In luna decembrie 2018, firma a achizionat si pus in functiune un echipament
tehnologic nou in valoare de 271.852 lei pentru care 16% reprezinta scutirea de
impozit a profitului reinvestit.

Tinand cont de informatiile legate de impozitul pe venitul microintreprinderilor,

monogrofia contabila este
Impozitul pe venitul microintreprinderilor:
Pentru impozitul pe venitul microintreprinderilor calculat pentru perioada
01.01-30.03.2019 se aplica prevederile art. 52- 54 din Codul Fiscal. Astfel pentru
trimestrul I se aplica impozitul pe venit asupra bazei impozabile determinate .
Daca in cursul unui an fiscal o microintreprindere realizeaza venituri mai
mari de 1.000.000 euro, aceasta datoreaza impozit pe profit, incepand cu
trimestrul in care s-a depasit aceasta limita
La finele exercitiului rezultatul obtinut se poate repartiza la:

- Rezerve legale
- Dividende
- Alte rezerve
Sumele astfel repartizate nu reprezinta elemente de natura cheltuielilor si nu se
deduc la calculul profitului impozabil.
Pentru perioada ianuarie – martie 2018 se inregistreaza impozitul pe venitul
microintreprinderilor aferent:

698 = 4418 11.202 lei

Pentru perioada aprilie–decembrie 2018 rezultatul brut este 322.702 lei. Daca
sumele prezentate sunt aferente perioadei ianuarie-decembrie se va determina
rezultatul aferent perioadei aprilie- decembrie.
Investitia este in suma de 271.852 lei, mai mica decat soldul contului 121, prin
urmare este acoperita de profitul brut.
Suma scutita este 271.852 x 16% = 43.496 lei
Profitul impozabil este 322.702 + 1.593- 16.135 = 308.160 lei
Impozit aferent 308.160 x 16%= 49.306 lei

Impozitul aferent investitiei este mai mic decat impozitul calculat, prin urmare
impozitul de plata este:
49.306 -43.496 = 5.810 lei
Inregistrarea impozitului de plata
691 = 4411
Suma de repartizat la rezerve aferenta profitului reinvestit este 271.852 x 5%=
13.593 lei
Suma de repartizat la alte rezerve 271.852 -13.593 lei =258.259 lei

Inregistrarea in contabilitate a repartizarii

- La rezerve legale 5% din profitul brut
129 = 1061

la „Alte rezerve” a sumei scutite mai putin suma aferenta rezervei legale
129 = 1068 /analitic profit reinvestit
258.259
Repartizarea profitului Alte rezerve

APLICATII CONTABILITATEA STOCURILOR

1.S.C. BEST S.R.L. prezinta urmatoarele date legate de stocurile de materii prime:
- stoc initial de materii prime la inceputul lunii martie 2019 de 400.000 RON;
- cumparari de materii prime pe parcursul lunii martie, inregistrate la pret de
achizitie, in suma de 900.000 RON (fara T.V.A.) platite din disponibilul din contul
bancar;
- stocul final la sfarsitul lunii martie 2009 este de 200.000 RON.
Sa se calculeze consumul de materii prime prin metoda inventarului permanent si
prin metoda inventarului intermitent.
Inventarul permanent
Inregistrarea achizitiei de materii prime
% = 401 Furnizori 1.071.000 RON
301 Materii prime 900.000 RON
4426 TVA deductibila 171.000 RON
Plata furnizorilor din disponibilul din contul bancar
401 Furnizori = 5121 Conturi la banci in lei 1.071.000 RON
Inregistrarea consumului de materii prime
Calculul consumului de materii prime = Soldul initial + Intrarile - Soldul final
Calculul consumului de materii prime = 400.000RON + 900.000RON –200.000RON= = 1.100.000
RON

601 Cheltuieli cu materiile prime = 301 Materii prime 1.100.000 RON

Inventarul intermitent
2.1. Inregistrarea stocului initial de la inceputul lunii pe cheltuieli
601 Cheltuieli cu materiile prime = 301 Materii prime 400.000 RON
2.2. Inregistrarea achizitiei de materii prime
% = 401 1.071.000 RON
 601 900.000 RON
4426 171.000 RON
2.3. Plata furnizorilor din disponibilul din contul bancar

401 Furnizori = 5121 Conturi la banci in lei 1.071.000 RON

2.4. Inregistrarea stocului final al lunii martie 2008, stoc stabilit cu ocazia inventarierii

301 Materii prime = 601 Cheltuieli cu materiile prime 200.000 RON

S.C. ABC S.R.L. avea la 01.03.200x un stoc de 500 kg de faina la pretul de inregistrare de 12
RON/kg, iar in cursul lunii se aprovizioneaza cu faina, dupa cum urmeaza in data de:
- 05.03. achizitie 200 kg faina la pretul de inregistrare de 12,50 RON/kg
- 12.03. achizitie 300 kg faina la pretul de inregistrare de 13,00 RON/kg
- 18.03. achizitie 150 kg faina la pretul de inregistrare de 13,50 RON/kg
- 28.03achizitie 100 kg faina la pretul de inregistrare de 14,00 RON/kg
Stocul final la 31.03.200x este de 400 kg, deoarece au fost consumate 850 kg.
Sa se calculeze consumul de materii prime folosindu-se metoda de evaluare a stocurilor FIFO
(primul intrat – primul iesit) si metoda inventarului permanent.
Inregistrarea achizitiei de materii prime
Calculul contravalorii materiilor prime achizitionate:
05.03. : 200 kg x 12,50 RON/kg = 2.500 RON
12.03. : 300 kg x 13,00 RON/kg = 3.900 RON
18.03. : 150 kg x 13,50 RON/kg = 2.025 RON
28.03. : 100 kg x 14,00 RON/kg = 1.400 RON
Total achizitii = 2.500 RON + 3.900 RON + 2.025 RON +1.400 RON = 825 RON
T.V.A. deductibil = Total achizitii x 19 % = 825 RON x 19 % = 1.866,75 RON

% = 401 Furnizori 11.691,75 RON

301Materii prime 825,00 RON
4426 T.V.A. deductibila 1.866,75 RON
Plata furnizorilor din disponibilul din contul bancar
Furnizori = 5121 Conturi la banci in lei 11.691,75 RON

3.Pe baza inventarului intocmit la 31.12. se constata faptul ca, pentru productia aflata
in curs de executie costul de productie este de 20.000 RON. Se considera necesara
constituirea unui provizion pentru depreciere in suma de 5.000 RON.

Inregistrarea lucrarilor nefinalizate

331 productienetrminata = 711 Variatia stocurilor 20.000 RON
Constituirea si inregistrarea provizionului pentru depreciere
6814 Cheltuieli de exploatare = 393 Provizioane pentru 5.000 RON
privind provizioanele pentru deprecierea productiei in
depreciere active circulante curs de executie
Inregistrarea efectuata in ianuarie 2009 a finalizarii lucrarilor in curs de executie din 2008
711 Variatia stocurilor = 332 Lucrari si servicii in 20.000 RON
curs de executie
 Inregistrarea anularii provizionului pentru depreciere constituit in 2008
393 Provizioane pentru = 7814 Venituri de exploatare 5.000 RON
deprecierea productiei in privind provizioanele pentru curs de executie depreciere active
circulante

Monografie contabila pentru o ferma care se ocupa cu cresterea

pasarilor pentru oua consum (pasarile sunt achizitionate la
varsta de 16 saptamani)? Avem in vedere productia si vanzarea
de oua.

Pasarile detinute pentru productia de oua sunt active biologice productive.

Pentru ca la data achizitiei ele nu sunt inca productive, le puteti inregistra
in contul 361 "Active biologice de natura stocurilor". Cu ajutorul acestui
cont se tine evidenta activelor biologice de natura stocurilor, respectiv
animalele nascute si cele tinere de orice fel (vitei, miei, purcei, manji etc.),
in vederea cresterii si folosirii lor pentru munca si reproductie animalele si
pasarile la ingrasat pentru valorificare; coloniile de albine, precum si
animalele pentru productie (lana, lapte si blana):

Va recomand urmatoarele inregistrari contabile:

Achizitie pasari :
361 = 401

Pentru a deveni active biologice productive, societatea efectueaza cheltuieli

in vederea cresterii .
Sporul de greutate se determina prin cantarire si se consemneaza intr-un
proces verbal de cantarire
Valoarea unui kg spor de greutate se determina pe baza datelor din
contabilitatea de gestiune si are in vedere cheltuielile efectuate pentru
obtinerea sporului de greutate:

-furaje, salarii, utilitati, amortizarea constructiilor, utilajelor, servicii

veterinare, servicii igiena, etc cheltuieli direct aferente gainilor, care nu au
fost incorporate in costul de productie al oualelor (este sporul de greutate
inregistrat de la achizitia puilor pana la atingerea maturitatii si inceperea
obtinerii productiei de oua).

1)Consumul de hrana, furaje:

6026 = 3026
2) salarii personal:
641 = 421;

3) utilitati, produse curatenie, servicii veterrinare, etc

605/6028/628=401

In vederea determinarii costului sporului in greutate, cheltuielile directe

sunt alocate in mod direct, iar cheltuielile indirecte sunt alocate in mod
proportional cu cheltuielile directe.

4) Sporul de greutate determinat (nr. Total kg x cost /kg spor greutate) se

inregistreaza la finele fiecarei luni, pana la maturitate :
361 = 711

5) La maturitate, gainile sunt inregistrate la o valoare egala cu Costul de

achizitie + valoarea sporului de greutate:
217/gaini oua=722

6) De la inregistrarea in contul de active biologice productive, se va

inregistra lunar si cheltuieli cu amortizare:
6811=2817

7) Se descarca gestiunea de activele biologice de natura stocurilor:

% = 361
606 costul de achizitie al puicutelor
711 costurile de productie (cheltuieli efectuate pana la maturitate).

8) obtinerea productiei de oua la cost standard determinat:

347 = 711

9) Vanzare produse ( oua) :

411=%7017,4427

10) descarcare gestiune:

711=347

Societatea cumpara ovine vii de la persoane fizice cu autorizatie si

apoi le transporta la abator unde sunt taiate. Se elibereaza certificat
de sanatate publica cu numar de carcase ovine rezultate, kilograme
aferente, declaratie de conformitate si factura prestari servicii
insotita de raport de taiere ovine (kg viu si kg carcasa).
Carcasele sunt transportate catre clienti persoane juridice. Se
intocmeste factura de vanzare cu preturi diferite de vanzare. Ovinele
se cumpara numai cu scopul de a fi vandute dupa sacrificare, deci ca si
marfa.

MONOGRAFIA CONTABILA

La contabilizarea operatiunilor trebuie sa se tina cont de prevederile pct.

277-282 din Reglementarile contabile aprobate prin OMFP 1802/2014
referitoare la activele biologice de natura stocurilor si produsele agricole.
Inregistrarile contabile specifice sunt:

- achizitia ovinelor vii in vederea taierii (la pret de achizitie)

361 ”Active biologice de natura stocurilor” = 401 ”Furnizori”/anal. PF

- evidentierea ovinelor predate abataroului pentru sacrificare (pentru

scoatere din evidenta)
606 ”Cheltuieli privind activele biologice de natura stocurilor” = 361
”Active biologice de natura stocurilor”

- inregistrarea cheltuielilor efectuate pentru sacrificarea ovinelor in

vederea obtinerii carcaselor de carne (prestare servicii abator si alte
cheltueli legate de sacrificare)
628 ”Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti” = 401 ”Furnizori”/anal.
A
6xx ”Conturi de cheltuieli” = %
3xx ”Conturi de stocuri si productie in curs de executie”
4xx ”Conturi de terti” etc.

- inregistrarea carcaselor de carne obtinute in urma sacrificarii

347 ”Produse agricole” = 711 ”Venituri aferente costurilor stocurilor de
produse” (la pret de inregistrare)

- vanzarea carcaselor de carne catre clienti

4111 ”Clienti” = %
7017 ”Venituri obtinute din vanzarea produselor
agricole”
4427 ”TVA colectata”
- descarcarea din gestiune a carcaselor de carne vandute
711 ”Venituri aferente costurilor stocurilor de produse” = 347 ”Produse
agricole”.

in cazul prezentat ovinele nu pot fi inregistrate ca marfa (371 ”Marfuri”)

deoarece conform pct. 278 alin. 2 din reglementarile contabile amintite
animalele detinute in vederea vanzarii sunt considerate active biologice de
natura stocurilor (contul 361 ”Active biologice de natura stocurilor”).

De asemenea, din cele prezentate reiese ca ovinele nu sunt cumparate

pentru a fi revandute ca atare, ci sunt sacrificate, iar ceea ce se vinde este
carnea rezultata in urma sacrificarii, care trebuie evidentiata ca productie
agricola (contul 347 ”Produse agricole”), dupa cum reiese din prevederile
pct. 279 alin. 1 si 3 din reglementarile contabile potrivit carora produsele
agricole sunt produsele rezultate la momentul recoltarii de la activele
biologice, recoltarea reprezentand inclusiv incetarea proceselor vitale ale
unui activ biologic.

MONOGRAFIE ȘOMAJ TEHNIC - CECCAR

În situația actuală, foarte mulți angajatori au suspendat contractele angajaților,

trimițându-i în șomaj tehnic. Contractul individual de muncă poate fi
suspendat din inițiativa angajatorului în cazul întreruperii sau reducerii
temporare a activității, fără încetarea raportului de muncă, pentru motive
economice, tehnologice, structurale sau similare (art. 52, alin. 1, lit c, Codul
Muncii). Pe durata reducerii și/sau a întreruperii temporare, salariații trebuie să
se afle la dispoziția angajatorului, acesta având oricând posibilitatea să
dispună reînceperea activității.
Angajatorul nu este obligat să suspende toate contractele individuale de
muncă existente la nivelul societății, ci poate suspenda un număr limitat de
contracte individuale de muncă, în funcție de specificul activității.
În ceea ce privește salariile datorate în astfel de circumstanțe, pe durata
reducerii și/sau a întreruperii temporare a activității, salariații implicați în
activitatea redusă sau întreruptă, care nu mai desfășoară activitate,
beneficiază de o indemnizație, plătită din fondul de salarii, ce nu poate fi mai
mică de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, cu
excepția situațiilor în care s-a redus programul de lucru de la 5 zile la 4 zile pe
săptămână.
Apariția OUG nr. 30/2020 [1] avantajează afacerile care au trebuit să-și
suspende activitatea ca urmare a pandemiei determinate de răspândirea
coronavirusului SARS-CoV-2 Potrivit OUG nr. 30/2020 pe perioada situației de
urgență instituită prin Decretul nr. 195/2020 [2].
Pentru că în spațiul public au apărut divergențe legat de înregistrarea corectă
în contabilitate a șomajului tehnic suportat din bugetul asigurărilor sociale,
prezentăm mai jos principalele înregistrări contabile conform Ordinului nr.
1.802/2014.
Înregistrarea salariului brut, atât partea cuvenită pe perioada în care salariatul
nu a avut contractul de munca suspendat cât și indemnizația pentru șomajul
tehnic, sumă considerată asimilată salariului:

641 = Total
„Cheltuieli cu
salariile
personalului”

421.1 Venit salarial cuvenit pentru zilele

„Personal-salarii lucrate, inclusiv indemnizația pentru
datorate” șomaj tehnic suportată de angajator

421.2 Indemnizația pentru șomaj tehnic

„Personal-salarii suportată in bugetul asigurărilor
datorate” pentru șomaj

Observații:
Se poate renunța la analitice, considerăm însă că sunt utile pentru a face mai
ușor reconcilierea sumelor cerute de la bugetul asigurărilor pentru șomaj cu
sumele înregistrate în contabilitate.
În cazul salariilor suportate de către angajator (și care nu se vor deconta
ulterior din bugetul asigurărilor pentru șomaj) se includ și eventualele
diferențe între 75% din salariul de bază și 75% din câștigul mediu salarial brut
(5.429 lei).
Înregistrarea contribuțiilor sociale datorate pentru veniturile altele decât
șomajul tehnic suportat din bugetul asigurărilor pentru șomaj:
CAS 25%
421.1 = 4315.1 Suma calculată
„Personal-salarii datorate” „Contribuția de asigurări sociale”

CASS 10%
421.1 = 4316.1 Suma
„Personal-salarii „Contribuția de asigurări sociale de calculată
datorate” sănătate”

Impozit pe salarii 10%

421.1 = 444.1 Suma
„Personal-salarii „Impozitul pe venituri de natura calculată
datorate” salariilor”

Înregistrare C.A.M. 2,25% :

 646 = 436 Suma
„Cheltuieli privind contribuția „Contribuția asiguratorie calculată
asiguratorie pentru muncă” pentru muncă”

Declararea și plata acestor contribuții se face conform regulilor generale (prin

D 112 Declarația privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului
pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate, până pe data de 25 ale
lunii următoare celei pentru care se datorează salariile).
Înregistrarea contribuțiilor sociale datorate pentru indemnizațiile pentru șomaj
tehnic suportat din bugetul asigurărilor pentru șomaj:
C.A.S. 25%
421.2 = 4315.2 Suma calculată
„Personal-salarii datorate” „Contribuția de asigurări sociale”

C.A.S.S. 10%
421.2 = 4316.2 Suma
„Personal-salarii „Contribuția de asigurări sociale de calculată
datorate” sănătate”

Impozit pe salarii 10%

421.2 = 444.2 Suma
„Personal-salarii „Impozitul pe venituri de natura calculată
datorate” salariilor”

Observații
CAM 2,25% nu se datorează pentru indemnizațiile pentru șomaj tehnic
decontate din bugetul asigurărilor pentru șomaj.
Considerăm că utilizarea conturilor analitice ajută la ținerea unei evidențe clare
a contribuțiilor care trebuie plătite, mai ales deoarece contribuțiile și impozitul
pe salariu datorate pentru indemnizațiile pentru șomaj tehnic decontate din
bugetul asigurărilor pentru șomaj au ca termen de declarare în formularul 112
și plată data de 25, inclusiv, a lunii următoare celei în care se face plata din
bugetul asigurărilor de șomaj.
Recunoașterea sumelor primite din bugetul asigurărilor pentru
șomaj
În ceea ce privește modul de recunoaștere a sumelor primite din bugetul
asigurărilor pentru șomaj, considerăm că recunoasterea corectă este ca
angajatorul, persoană juridică, să înregistreze toată suma de natură salarială
datorată salariatului (inclusiv partea din șomajul tehnic nesuportată pe
costurile angajatorului, ci din bugetul asigurărilor pentru șomaj), iar sumele
rambursate din buget să fie reflectate ca fiind un venit din subvenții de
exploatare.
Relevant pentru momentul recunoașterii, Ordinul nr. 1.802/2014 precizează că
subvențiile guvernamentale care urmează a fi primite drept compensație
pentru cheltuieli sau pierderi deja suportate sau în sensul acordării unui ajutor
financiar imediat entității, fără a exista costuri viitoare aferente, trebuie
recunoscute în contul de profit și pierdere în perioada în care acestea devin
creanță.
În luna pentru care angajatorul solicită indemnizația suportată din bugetul
asigurărilor de șomaj, înregistrarea aferentă este:

4452 = 7414 Suma care ar

„Împrumuturi nerambursabile cu „Venituri din subvenții de trebui
caracter de subvenție” exploatare pentru plata să coincidă
personalului” cu
rulajul
contului
421.2

O abordare mai prudentă în ceea ce privește recunoașterea dreptului de a

primi indemnizația de șomaj tehnic de la bugetul asigurărilor de șomaj ar
putea fi de a amâna recunoașterea venitului până la momentul în care
angajatorul are confirmarea din partea Agenției pentru Ocuparea Forței de
Muncă Județeană sau a municipiului București, unde a depus declarația pe
proprie răspundere însoțită de documentele prevăzute de legislație, că toate
documentele sunt corespunzătoare. În plus, există posibilitatea ca în cazul
anumitor angajați pentru care s-a solicitat indemnizația să fie refuzată
rambursarea din bugetul asigurărilor pentru șomaj, angajații neîndeplinind
condițiile nou impuse de OUG nr. 30/2020. În această situație, recunoașterea
venitului s-ar putea face în luna depunerii documentației și nu în cea pentru
care se datorează salariile.
Ulterior, la data înregistrării sumelor decontate din bugetul asigurărilor pentru
șomaj (termenul prevăzut în OUG nr. 30/2020 ar trebui să fie maxim 15 zile de
la data depunerii documentelor, sub condiția respectării prevederilor legale
privind completitudinea și corectitudinea lor):

5121 = 4452 Suma aprobată pentru

„Conturi la banci „Împrumuturi nerambursabile cu rambursare
în lei” caracter de subvenție”

În situația în care angajatorul nu a plătit salariaților indemnizația pentru șomaj

tehnic ce se suportă din bugetul asigurărilor pentru șomaj, în termen de 3 zile
lucrătoare acesta are termen să plătească salariaților indemnizația netă pentru
șomaj tehnic suportată bugetul asigurărilor pentru șomaj.
Conform Ordinului nr. 1802/2014, veniturile din subvenții de exploatare, altele
decât cele aferente cifrei de afaceri nete, se prezintă în contul de profit și
pierdere ca o corecție a cheltuielilor pentru care au fost acordate sau ca
elemente de venituri.
Deoarece rambursarea indemnizațiilor nete se face, în acest moment în baza
unei declarații pe proprie răspundere, există riscul ca, la un control viitor,
angajatorul să fie nevoit să ramburseze o parte sau integral sumele primite de
la bugetul asigurărilor pentru șomaj.
Considerăm că restituirea acestei subvenții aferente exploatării se va face pe
seama cheltuielilor.

LUCRĂRILE CONTABILE PRIVIND ÎNCHIDEREA EXERCIȚIULUI

FINANCIAR
Situațiile financiare anuale sunt documente oficiale de prezentare a
activității economico-financiare desfășurate de entitate, care trebuie să
ofere o imagine fidelă a poziției financiare, performanței financiare și a
altor informații referitoare la activitatea desfășurată.
Conform Legii contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și
completările ulterioare, situațiile financiare anuale se întocmesc de către:
 societățile comerciale, societățile/companiile naționale, regiile
autonome, institutele naționale de cercetare-dezvoltare, societățile
cooperatiste și celelalte persoane juridice;
 instituțiile publice, asociațiile și celelalte persoane juridice cu și fără
scop patrimonial;
 subunitățile fără personalitate juridică, cu sediul în străinătate, care
aparțin persoanelor menționate anterior, cu sediul în România,
precum și subunitățile fără personalitate juridică din România care
aparțin unor persoane juridice cu sediul în străinătate;
 organismele de plasament colectiv care nu sunt constituite prin act
constitutiv, astfel cum sunt prevăzute în legislația pieței de capital,
fondurile de pensii facultative, cele administrate privat și alte entități
organizate pe baza Codului civil.
Subunitățile deschise în România de societăți rezidente în state aparținând
Spațiului Economic European au obligația să organizeze și să conducă
contabilitatea proprie, potrivit Legii nr. 82/1991, fără a întocmi situații
financiare anuale pentru propria activitate.
Întocmirea situațiilor financiare este precedată de efectuarea unor lucrări
contabile cu caracter preliminar, desfășurate în următoarea succesiune:
 stabilirea balanței conturilor înainte de inventariere;
 inventarierea generală a patrimoniului;
  contabilitatea operațiunilor de regularizare privind diferențele de
inventar, amortizările, ajustările pentru depreciere, provizioanele
pentru riscuri și cheltuieli, diferențele de curs valutar, delimitarea în
timp a cheltuielilor și veniturilor;
 stabilirea balanței conturilor după inventariere;
 determinarea rezultatului exercițiului și distribuirea profitului sau
finanțarea pierderii;
 determinarea rezultatului fiscal și a impozitului pe profit;
 întocmirea balanței de verificare finale;
 redactarea bilanțului contabil.
Stabilirea balanței conturilor înainte de inventariere
Potrivit Legii nr. 82/1991, balanța de verificare se întocmește cel
puțin la încheierea exercițiului financiar, la termenele de întocmire a
situațiilor financiare, a raportărilor contabile, precum și la finele perioadei
pentru care entitatea trebuie să întocmească declarația privind impozitul
pe profit/venit. Ea reprezintă un instrument de verificare a soldurilor
contabile, în sensul că acestea trebuie să reflecte operațiunile economice și
financiare reale consemnate în documentele justificative și înregistrate în
concordanță cu normele metodologice de utilizare a conturilor.
Pentru controlul exactității datelor înregistrate în conturi se întocmește
balanța înainte de inventarierea patrimoniului, care pregătește datele de
referință necesare comparării soldurilor contabile cu rezultatele
inventarierii.
Inventarierea generală a patrimoniului
Odată cu încheierea exercițiului financiar, în vederea întocmirii
situațiilor financiare, un rol important îl are inventarierea elementelor de
natura activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, prin intermediul căreia
se realizează o verificare a modului de gestionare a patrimoniului și se
stabilește situația patrimonială reală a entității.
Cu această ocazie, este foarte important să cunoaștem care este rolul
administratorului în vederea efectuării corecte a inventarierii, pentru a
evita amenzile aplicate în cazul nerespectării reglementărilor legale în
domeniu, precum și care sunt atribuțiile comisiei de inventariere,
procedura de inventariere și ce se întâmplă atunci când se constată
plusuri/minusuri de inventar sau deprecieri de valoare.
Contabilitatea operațiunilor de regularizare
✔ Plusurile și minusurile de inventar
Odată stabilite rezultatele inventarierii și plusurile și minusurile de
inventar, se procedează la înregistrarea și decontarea lor.
În situația constatării unor plusuri în gestiune, bunurile respective se
evaluează și se înregistrează în contabilitate la costul lor de achiziție, în
funcție de prețul pieței la data constatării sau de costul de achiziție al
bunurilor similare.
Bunurile constatate lipsă la inventariere se evaluează și se
înregistrează în contabilitate la valoarea contabilă. Scăderea din
contabilitate a unor pagube care nu se datorează culpei unei persoane se
face în baza aprobării ordonatorului de credite respectiv, cu avizul
ordonatorului de credite ierarhic superior.
În cazul constatării unor lipsuri imputabile în gestiune,
administratorii trebuie să impute persoanelor vinovate bunurile lipsă la
valoarea lor de înlocuire, respectiv costul de achiziție al unui bun cu
caracteristici și grad de uzură similare celui lipsă la data constatării
pagubei, care cuprinde prețul de cumpărare practicat pe piață, la care se
adaugă taxele nerecuperabile, inclusiv TVA, cheltuielile de transport,
aprovizionare și alte cheltuieli, accesorii necesare pentru punerea în stare
de utilitate sau pentru intrarea în gestiune a bunului respectiv. În cazul
bunurilor constatate lipsă ce urmează a fi imputate care nu pot fi
cumpărate de pe piață, valoarea de imputare se stabilește de o comisie
formată din specialiști în domeniul respectiv.
La determinarea valorii debitului, în cazurile în care lipsurile în
gestiune nu sunt considerate infracțiuni, se are în vedere posibilitatea
compensării acestora cu eventualele plusuri constatate, cu îndeplinirea
unor condiții.
Nu se admite compensarea în situația în care s-a făcut dovada că
lipsurile constatate la inventariere provin din sustragerea sau din
degradarea bunurilor respective din cauza vinovăției persoanelor care
răspund de gestionarea acestora.
Regularizarea diferențelor de inventar generează următoarele înregistrări:
a) Plusurile de active imobilizate, la valoarea de inventar:
20, 21, 23 475
=
Conturi de active imobilizate „Subvenții pentru investiții”
b) Plusurile de stocuri:
● plusuri de stocuri cumpărate:
30, 32, 35, 36, 37 = 60
Conturi de stocuri Cheltuieli privind stocurile,
pe fiecare categorie
● plusuri de stocuri privind producția în curs de execuție, la valoarea
contabilă de intrare, egală cu costul de producție:
33, 34 = 711
Conturi de stocuri „Venituri aferente costurilor
stocurilor de produse”
c) Plusurile de inventar în cazul investițiilor financiare pe termen scurt:
50 = 768
Investiții pe termen scurt „Alte venituri financiare”
d) Plusurile constatate la inventarierea casieriei la societățile cu capital
privat:
531 = 7588
„Casa” „Alte venituri din exploatare”
e) Minusurile de inventar în cazul activelor imobilizate:
% = 20, 21, 23
28 Conturi de active imobilizate
Amortizări privind imobilizările
6583
„Cheltuieli privind activele cedate
și alte operațiuni de capital”
f) Imputarea la valoarea de înlocuire la data constatării pagubei, inclusiv
TVA:
4282 = %
„Alte creanțe în legătură 7581
cu personalul” „Venituri din despăgubiri,
sau amenzi și penalități”
461 4427
„Debitori diverși” „TVA colectată”
Pentru celelalte minusuri de inventar, înregistrările sunt în sens invers față
de cele prezentate în cazul plusurilor, cu excepția minusurilor de casă.
✔ Amortizarea imobilizărilor corporale
Amortizarea activelor imobilizate se calculează și se înregistrează pe baza
planului de amortizare sau a fișelor imobilizărilor corporale. La închiderea
exercițiului financiar, cu ocazia inventarierii generale a patrimoniului, este
normal ca valoarea de inventar să fie egală cu cea rămasă de amortizat.
Dacă valoarea de inventar este mai mică decât cea rămasă de amortizat,
diferența se regularizează astfel:
a) Înregistrarea unei amortizări suplimentare, în cazul în care se constată o
depreciere ireversibilă:
68 = 28
Cheltuieli cu amortizările, Amortizări privind imobilizările
provizioanele și ajustările
pentru depreciere
sau pierdere de valoare
b) Constituirea unei ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale, în
cazul în care se constată o depreciere reversibilă sau relativă:
Deprecierea reversibilă este dată de lipsa de utilitate în momentul
inventarierii (imobilizări trecute în conservare, inutilizabile temporar),
supraevaluarea imobilizărilor corporale la reevaluarea anterioară sau
apariția unei deprecieri de care nu s-a ținut seama cu ocazia amortizării.
6813 = 29
„Cheltuieli de exploatare Ajustări pentru deprecierea
privind ajustările pentru sau pierderea de valoare
deprecierea imobilizărilor” a imobilizărilor

✔ Ajustările pentru depreciere

Ca regulă generală, dacă valoarea de inventar este mai mică decât cea
contabilă, activele sunt depreciate și se recunoaște o ajustare pentru
depreciere:
68 = 28, 39, 49, 59
Cheltuieli cu amortizările, Conturi de ajustări
provizioanele și ajustările pentru depreciere
pentru depreciere
sau pierdere de valoare

✔ Provizioanele
La închiderea exercițiului, provizioanele constituite se înregistrează
în debitul conturilor de cheltuieli și creditul conturilor de provizioane.
Regularizarea acestora se realizează prin efectuarea unei analize asupra
lor, generând următoarele înregistrări:
a) Majorarea provizioanelor:
6812 = 15
„Cheltuieli de exploatare Provizioane
privind provizioanele”
b) Anularea sau diminuarea provizioanelor, atunci când acestea rămân
total sau parțial fără obiect:
15 = 7812
Provizioane „Venituri din provizioane”

✔ Diferențele de curs valutar

Diferențele de curs valutar aferente creanțelor și datoriilor, precum
și disponibilităților în devize rezultate din evaluarea la cursul zilei în
vigoare la închiderea exercițiului financiar se contabilizează astfel:
a) Diferențele favorabile:
16, 26, 40, 41, 46, 5xx = 765
Conturi de creanțe „Venituri din diferențe
și datorii în valută, de curs valutar”
disponibilități în devize
b) Diferențele nefavorabile:
665 = 16, 26, 40, 41, 46, 5xx
„Cheltuieli din diferențe Conturi de creanțe
de curs valutar” și datorii în valută,
disponibilități în devize

✔ Delimitarea în timp a cheltuielilor și veniturilor

Pentru a stabili exact rezultatul exercițiului este necesară separarea
în timp a cheltuielilor și veniturilor înregistrate în cursul exercițiului sau
preluate ca sold din exercițiul anterior. În sfera regularizării cheltuielilor și
veniturilor se cuprind operațiuni privind înregistrarea cheltuielilor de plată
(facturi neprimite, documente de plată neîntocmite) și veniturilor de
încasat (facturi neîntocmite pentru bunuri vândute și prestații furnizate),
regularizarea cheltuielilor și veniturilor înregistrate în avans (prestații care
afectează două exerciții) și repartizarea cheltuielilor pe mai multe exerciții.
a) Înregistrarea cheltuielilor de plată (facturi neprimite până la închiderea
exercițiului):
% = 408
60, 61 „Furnizori – facturi nesosite”
Cheltuieli cu materiile prime
și materialele, privind
mărfurile și cu serviciile
executate de terți
4428
„TVA neexigibilă”
La deschiderea exercițiului următor se face stornarea în negru, urmând a se
efectua înregistrarea la valoarea înscrisă în factură.
b) Înregistrarea veniturilor de încasat (facturi neîntocmite până la
închiderea exercițiului):
418 = %
„Clienți – facturi de întocmit” 70
Cifra de afaceri netă
4428
„TVA neexigibilă”
La închiderea exercițiului următor înregistrarea se stornează, iar pe baza
facturii se întocmește articolul contabil corespunzător vânzării pe credit
comercial.
În momentul emiterii facturii se poate folosi varianta stornării în roșu a
înregistrării anterioare:
418 = %
„Clienți – facturi de întocmit” 70
Cifra de afaceri netă
4428
„TVA neexigibilă”
Și înregistrarea facturii emise:
411 = %
„Clienți” 70
Cifra de afaceri netă
4427
„TVA colectată”
c) Regularizarea veniturilor și cheltuielilor înregistrate în avans:
● cheltuieli privind reparațiile neprevizibile care se repartizează pe
parcursul mai multor exerciții:
% = 401
471 „Furnizori”
„Cheltuieli înregistrate în avans”
4426
„TVA deductibilă”
● cheltuieli înregistrate în avans în contul de regularizări și transferate
asupra exercițiului curent:
60, 61, 62, 65, 66 = 471
Conturi de cheltuieli „Cheltuieli înregistrate în avans”
● venituri înregistrate în avans în cursul exercițiului direct în contul de
regularizări:
411 = 472
„Clienți” „Venituri înregistrate în avans”
● venituri înregistrate în avans în contul de regularizări și transferate
asupra exercițiului curent:
472 = 70, 76
„Venituri înregistrate în avans” Conturi de venituri
Stabilirea balanței conturilor după inventariere
După efectuarea inventarierii și contabilizării regularizărilor de
inventar se întocmește o nouă balanță a conturilor. Aceasta are rolul de a
pregăti datele necesare determinării rezultatului exercițiului, asigurând
suportul informațional pentru redactarea bilanțului contabil.
Determinarea rezultatului exercițiului
Potrivit Legii nr. 82/1991, în contabilitate, profitul/pierderea se
stabilește cumulat de la începutul exercițiului financiar.
Închiderea conturilor de venituri și cheltuieli se face de regulă la
sfârșitul exercițiului financiar, prin următoarele înregistrări:
7xx = 121
Conturi de venituri „Profit sau pierdere”

121 = 6xx
„Profit sau pierdere” Conturi de cheltuieli
Determinarea impozitului pe profit/impozitului pe
veniturile microîntreprinderilor/impozitului specific unor activități
✔ Impozitul pe profit
Potrivit titlului II din Codul fiscal, rezultatul fiscal se calculează ca
diferență între veniturile și cheltuielile înregistrate conform
reglementărilor contabile aplicabile, din care se scad veniturile
neimpozabile și deducerile fiscale și la care se adaugă cheltuielile
nedeductibile. La stabilirea rezultatului fiscal se iau în calcul și elemente
similare veniturilor și cheltuielilor, potrivit Normelor metodologice de
aplicare a Codului fiscal, precum și pierderile fiscale care se recuperează în
conformitate cu prevederile legale. Rezultatul fiscal pozitiv este profit
impozabil, iar cel negativ, pierdere fiscală.
Rezultatul fiscal se calculează trimestrial sau anual, cumulat de la începutul
anului fiscal. Pentru determinarea acestuia, erorile înregistrate în
contabilitate se corectează astfel:
 erorile care se corectează potrivit reglementărilor contabile pe
seama rezultatului reportat, prin ajustarea rezultatului fiscal al
 anului la care se referă acestea și depunerea unei declarații
rectificative în condițiile prevăzute de Codul de procedură fiscală;
 erorile care se corectează potrivit reglementărilor contabile pe
seama contului de profit și pierdere sunt luate în calcul pentru
determinarea rezultatului fiscal în anul în care se face corectarea lor.
Cota de impozit este de 16% și se aplică la rezultatul fiscal final. Din
impozitul pe profit se scad cheltuielile cu sponsorizarea, în limita
prevederilor legale, impozitul pe profit aferent profitului reinvestit și
creditele fiscale pentru impozitele plătite în străinătate, acolo unde este
cazul.
În cursul anului, pe baza formularului 100 „Declarație privind obligațiile de
plată la bugetul de stat”, înregistrările contabile privind impozitul pe profit
datorat și plătit sunt următoarele:
691 = 4411
„Cheltuieli cu impozitul pe profit” „Impozitul pe profit”

4411 = 5121
„Impozitul pe profit” „Conturi la bănci în lei”

✔ Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

O persoană juridică română cu capital social deținut de alte persoane decât
statul și unitățile administrativ-teritoriale care este nou-înființată este
obligată să plătească impozit pe veniturile microîntreprinderilor începând
cu primul an fiscal. Ea poate opta pentru plata impozitului pe profit în
situația în care a subscris un capital social de cel puțin 45.000 lei și are
minimum doi salariați, începând cu trimestrul în care aceste condiții sunt
îndeplinite cumulativ, opțiunea fiind definitivă.
Cotele de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor sunt de 1% pentru
microîntreprinderile care au unul sau mai mulți salariați și de 3% pentru
cele care nu au salariați.
Calculul și plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor se
efectuează trimestrial, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare
trimestrului pentru care se determină impozitul.
Pe baza formularului 100, înregistrările contabile privind impozitul pe
veniturile microîntreprinderilor datorat și plătit sunt următoarele:
698 = 4418
„Cheltuieli cu impozitul pe venit” „Impozitul pe venit”

4418 = 5121
„Impozitul pe venit” „Conturi la bănci în lei”

✔ Impozitul specific unor activități

Impozitul specific se datorează de persoanele juridice române care
desfășoară activități corespunzătoare codurilor
CAEN: 5510 – „Hoteluri și alte facilități de cazare similare”,
5520 – „Facilități de cazare pentru vacanțe și perioade de scurtă durată”,
5530 – „Parcuri pentru rulote, campinguri și tabere”,
5590 – „Alte servicii de cazare”,
5610 – „Restaurante”,
5621 – „Activități de alimentație (catering) pentru evenimente”,
5629 – „Alte servicii de alimentație n.c.a.”, 5630 – „Baruri și alte activități
de servire a băuturilor”.
Declararea și plata impozitului specific se efectuează semestrial, până la
data de 25 inclusiv a lunii următoare. Suma de plată reprezintă jumătate
din impozitul specific anual, stabilit potrivit Legii nr. 170/2016 privind
impozitul specific unor activități, cu modificările ulterioare.
Pe baza formularului 100, înregistrările contabile privind impozitul specific
unor activități datorat și plătit sunt următoarele:
695 = 4415
„Cheltuieli cu impozitul „Impozitul specific unor activități”
specific unor activități”

4415 = 5121
„Impozitul specific unor activități” „Conturi la bănci în lei”
Distribuirea profitului exercițiului
Repartizarea profitului se înregistrează pe destinații, după aprobarea
situațiilor financiare anuale. Sumele aferente repartizărilor interimare de
dividende se evidențiază în contabilitate și se reflectă în situațiile
financiare interimare drept creanțe față de acționari, respectiv asociați.
Repartizarea trimestrială a profitului către acționari sau asociați se poate
efectua opțional în cursul exercițiului financiar, în limita profitului contabil
net realizat trimestrial, plus eventualele profituri reportate și sume retrase
din rezerve disponibile în acest scop, din care se scad orice pierderi
reportate și sume depuse în rezerve în conformitate cu cerințele legale sau
statutare, respectiv pe baza situațiilor financiare interimare aprobate de
adunarea generală a acționarilor sau asociaților.
Regularizarea sumelor repartizate în cursul exercițiului financiar are loc
după aprobarea situațiilor financiare anuale, iar dividendele repartizate și
plătite în plus în cursul anului se restituie în 60 de zile de la data aprobării
acestor situații. Obligația de restituire intervine pentru persoanele care au
încasat dividende trimestrial, iar conducerea societății trebuie să
urmărească recuperarea sumelor respective și să dispună măsurile ce se
impun în acest scop.
Pierderea contabilă reportată se acoperă din profitul exercițiului financiar
și cel reportat, din rezerve, prime de capital și capital social, potrivit
hotărârii adunării generale a acționarilor sau asociaților.
a) Repartizarea profitului brut pentru constituirea rezervelor legale:
129 = 106
„Repartizarea profitului” „Rezerve legale”
b) Profitul contabil rămas după distribuirea la rezerve se preia la începutul
exercițiului financiar următor celui pentru care se întocmesc situațiile
financiare anuale în contul 117 „Rezultatul reportat”:
121 = %
„Profit sau pierdere” 117
„Rezultatul reportat”
129
„Repartizarea profitului”
c) Profitul net realizat în exercițiul financiar precedent și nerepartizat se
repartizează în exercițiile financiare următoare pe destinațiile aprobate de
adunarea generală a acționarilor sau asociaților:
117 = %
„Rezultatul reportat” 106
„Rezerve legale”
446
 „Alte impozite, taxe
și vărsăminte asimilate”
457
„Dividende de plată”
Cerințe privind întocmirea și depunerea situațiilor financiare anuale
Conform Ordinului ministrului finanțelor publice nr. 1.802/2014
pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare
anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, cu
modificările și completările ulterioare:
✔ Entitățile care la data bilanțului nu depășesc limitele a cel puțin două
dintre următoarele trei criterii de mărime sunt încadrate ca microentități:
 totalul activelor: 1.500.000 lei;
 cifra de afaceri netă: 3.000.000 lei;
 numărul mediu de salariați în cursul exercițiului financiar: 10.
Acestea întocmesc situații financiare anuale care cuprind:
 bilanț prescurtat;
 cont prescurtat de profit și pierdere, care să prezinte separat cifra de
afaceri netă, alte venituri, costul materiilor prime și al
consumabilelor, cheltuielile cu personalul, ajustările de valoare, alte
cheltuieli, impozitele, profitul sau pierderea.
Ele trebuie însoțite de formularele „Date informative” și „Situația activelor
imobilizate”.
✔ Entitățile care la data bilanțului nu intră în categoria microentităților și
care nu depășesc limitele a cel puțin două dintre următoarele trei criterii de
mărime sunt încadrate ca entități mici:
 totalul activelor: 17.500.000 lei;
 cifra de afaceri netă: 35.000.000 lei;
 numărul mediu de salariați în cursul exercițiului financiar: 50.
Acestea întocmesc situații financiare anuale care cuprind:
 bilanț prescurtat;
 cont de profit și pierdere;
  notele explicative la situațiile financiare anuale.
Ele trebuie însoțite de formularele „Date informative” și „Situația activelor
imobilizate”.
Opțional, acestea pot întocmi situația modificărilor capitalului propriu
și/sau situația fluxurilor de trezorerie.
✔ Entitățile care la data bilanțului depășesc limitele a cel puțin două
dintre următoarele trei criterii de mărime sunt încadrate ca entități mijlocii
și mari:
 totalul activelor: 17.500.000 lei;
 cifra de afaceri netă: 35.000.000 lei;
 numărul mediu de salariați în cursul exercițiului financiar: 50.
Acestea întocmesc situații financiare anuale care cuprind:
 bilanț;
 cont de profit și pierdere;
 situația modificărilor capitalului propriu;
 situația fluxurilor de trezorerie;
 notele explicative la situațiile financiare anuale.
Ele trebuie însoțite de formularele „Date informative” și „Situația activelor
imobilizate”.
Entitățile de interes public se încadrează în cea din urmă categorie.
Situațiile financiare anuale vor fi însoțite de raportul administratorilor,
raportul de audit sau raportul comisiei de cenzori, după caz, și de
propunerea de distribuire a profitului sau de acoperire a pierderii
contabile. De asemenea, acestea vor fi însoțite de o declarație scrisă a
administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care are
obligația gestionării entității respective, prin care își asumă răspunderea
pentru întocmirea lor și confirmă că:
 politicile contabile utilizate la întocmirea situațiilor financiare anuale
respectă reglementările contabile aplicabile;
  situațiile financiare anuale oferă o imagine fidelă a poziției financiare,
performanței financiare și a celorlalte informații referitoare la
activitatea desfășurată;
 persoana juridică își desfășoară activitatea în condiții de continuitate.
Situațiile financiare anuale care fac obiectul auditului statutar
Entitățile mijlocii și mari, precum și cele de interes public întocmesc situații
financiare anuale care sunt supuse auditului statutar.
De asemenea, fac obiectul auditului entitățile care la data bilanțului
depășesc limitele a cel puțin două dintre următoarele trei criterii:
 totalul activelor: 16.000.000 lei;
 cifra de afaceri netă: 32.000.000 lei;
 numărul mediu de salariați în cursul exercițiului financiar: 50.
Obligația de auditare se aplică atunci când acestea depășesc limitele
respective în două exerciții financiare consecutive.
Totodată, obligația de auditare o au și subunitățile fără personalitate
juridică din România care aparțin unor persoane juridice cu sediul în
străinătate, cu excepția celor deschise în țara noastră de societăți rezidente
în state aparținând Spațiului Economic European.
Sunt supuse auditului statutar și situațiile financiare întocmite în vederea
efectuării operațiunilor de fuziune, divizare sau lichidare, dacă entitățile
respective au obligația auditării situațiilor financiare anuale.
Termenul de depunere a situațiilor financiare anuale
Termenele pentru depunerea situațiilor financiare anuale la unitățile
teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice sunt următoarele:
 pentru societățile, societățile/companiile naționale, regiile autonome,
institutele naționale de cercetare-dezvoltare, 150 de zile de la
încheierea exercițiului financiar;
 pentru celelalte persoane juridice, 120 de zile de la încheierea
exercițiului financiar;
 pentru subunitățile din România care aparțin unor persoane juridice
cu sediul sau domiciliul în străinătate, cu excepția celor deschise în
țara noastră de societăți rezidente în state aparținând Spațiului
 Economic European, 150 de zile de la încheierea exercițiului
financiar.
Semnarea situațiilor financiare
Situațiile financiare anuale și raportările contabile se semnează de către:
 directorul economic, contabilul-șef sau altă persoană împuternicită
să îndeplinească această funcție; sau
 persoane fizice ori juridice, autorizate potrivit legii, membre ale
CECCAR;
 administratorul sau persoana care are obligația gestionării entității;
 ordonatorul de credite și conducătorul compartimentului
financiar-contabil sau altă persoană împuternicită să îndeplinească
această funcție, în cazul instituțiilor publice; sau
 ordonatorul de credite și persoanele fizice sau juridice, autorizate
potrivit legii, membre ale CECCAR, în situația în care instituțiile
publice nu au persoane încadrate cu contract individual de muncă
sau numite într-o funcție publică.
Păstrarea situațiilor financiare
Situațiile financiare anuale se păstrează timp de 10 ani. În caz de
încetare a activității entității, acestea împreună cu registrele și celelalte
documente anexate se predau la arhivele statului, în conformitate cu
prevederile legale în materie.
Contravenții și sancțiuni
Constituie contravenție neîntocmirea, nesemnarea sau nedepunerea
în termenul legal la unitățile teritoriale ale MFP a situațiilor financiare
anuale și, după caz, a celor consolidate, precum și a raportărilor contabile și
se sancționează cu amendă de la 1.000 lei la 3.000 lei.
CONTABILITATEA CREDITELOR BANCARE PE TERMEN LUNG

Creditele sunt sume împrumutate de către bănci persoanelor fizice şi juridice şi care
trebuie rambursate la un anumit termen numit scadenţă.

Creditele bancare sunt purtătoare de dobânzi, care pentru societate reprezintă o

cheltuială, adică preţul plătit pentru folosirea creditului bancar obţinut. Creditele
bancare pe termen lung (peste 1 an) sunt destinate finanţării investiţiilor. La acordarea
creditelor întreprinderile trebuie să întocmească un dosar de creditare, care trebuie să
conţină informaţii privind sediul societăţii, obiectul de activitate, destinaţia creditului,
posibilităţile de rambursare, studiu de fezabilitate, bugetul de venituri şi cheltuieli,
fluxul de trezorerie, bilanţul, balanţa conturilor, etc. Contabilitatea creditelor bancare pe
termen lung şi mediu se realizează cu ajutorul contului sintetic de gradul I 162 “Credite
bancare pe termen lung”, care se detaliază pe următoarele conturi sintetice de gradul II,
în funcţie de natura creditelor angajate:

• 1621 “Credite bancare pe termen lung”

• 1622 “Credite bancare pe termen lung nerambursate la scadenţă”

• 1623 “Credite externe guvernamentale”

• 1624 “Credite bancare externe garantate de stat”

• 1625 “Credite bancare externe garantate de bănci”

• 1626 “Credite de la trezoreria statului”

• 1627 “Credite bancare interne garantate de stat”

Aceste conturi sunt, după conţinutul economic, conturi de surse împrumutate iar
după funcţia contabilă sunt conturi de pasiv.

Dobânzile aferente creditelor bancare pe termen lung reprezinta costuri ale

capitalulului atras(666 cheltuieli financiare privind dobanda) se evidenţiază cu ajutorul
contului 1682 “Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung”, care este un cont
de datorii după conţinutul economic iar după funcţia contabilă este un cont de pasiv.

Creditele bancare se pot acorda atât în lei cât şi în valută. În cazul în care se acordă
în valută, evidenţa acestora se ţine atât în lei cât şi în valută, evaluarea în lei făcându-se
în funcţie de cursul de schimb valutar din data primirii creditului în contul bancar.

În momentul rambursării parţiale sau totale a creditului în valută, ţinând seama că

există un alt curs valutar decât cel de la data contractării creditului, apar diferenţele de
curs valutar care pot fi favorabile sau nefavorabile, după caz, şi se înregistrează ca
venituri(765) sau cheltuieli financiare(665). Acelaşi tratament îl au şi dobânzile
asociate creditelor în valută.

Rambursarea se poate face :

# anual se inregistreaza si se plateste dobanda iar la scadenta se ramburseaza

integral creditul( aceasta metoda se preteaza creditelor cu perioada de gratie si sunt
date doar in anumite conditii)
 #esalonat prin anuitati variabile(Av) -plata esalonata a creditului in rate egale
(Rct=C/n unde n -perioada) si dobanda variabila in sens descrescator ( se calculeaza
prin aplicarea procentului la soldul creditului)

Av =Rct+D

#esalonat prin anuitati constante (Ac)-plata esalonata a creditului presupune rata

crescatoare si dobanda descrescatoare.

Exemple

1. Se incaseaza un credit bancar in valoare de 30.000 lei, termen de

rambursare 2 ani, rata dobazii10%. Anual(lunar :12 luni) se inregitreaza si
se plateste dobanda iar la scadenta se ramburseaza integral creditul.

Incasare credit:

5121 A+D /1621P+C

5121=1621 30.000

Calculam dobanda anuala 30.000*10%=3000( :12 -lunar)

Se inregistreaza si se plateste dobanda:

666 A+D/ 1681 P+C

666=1681 3000(:12)

1681P-D/5121A-C

1681=5121 3000(:12)

666 A-C/121A/P+D

121=666 3000(:12)

La scadenta se ramburseaza integral creditul

5121A-C/1621P-D

1621=5121 30.000

Observatie: in cazul in care creditul nu se ramburseaza la scadenta , acesta se

trece la categoria nerambursate la scadenta(1622)

1621P-D/1622P+C
1621=1622 30.000

Si ulterior se plateste

5121A-C/1622P-D

1622=5121 30.000

2. Se incaseaza un credit bancar conform EC in valoare de 10.000 lei, termen

de rambursare 4 ani, rata dobanzii 10%. Rambursarea se face esalonat
a) Prin anuitati variabile

Incasam creditul:

5121=1621 10.000

Calculam Rata constanta anuala 10.000:4 ani=2.500 lei anual si intocmim

Planul de rambursare/scadentarul(anual)

An Credit Av(Rct+dob) Rct Dobanda Valoare

10% ramasa de
rambursat
Credit-Rata

1 10.000 3.500 2.500 1.000 7.500

2 7.500 3.250 2.500 750 5.000

3 5.000 3.000 2.500 500 2.500

4 2.500 2.750 2.500 250 0

Total X 12.500 10.000 2.500

Inregistram anual/lunar operatiunile: Inregistram dobanda datorata si

plata ratei si a dobanzii
An1

666=1681 1.000 OBS Pentru sumele lunare se

imparte totul la 12

% = 5121 3500

1621 2500

1681 1000

121=666 1.000
An2

666=1681 750 OBS Pentru sumele lunare se imparte

totul la 12
 % = 5121 3250

1621 2500

1681 750

121=666 750
An3

666=1681 500 OBS Pentru sumele lunare se imparte

totul la 12

% = 5121 3000

1621 2500

1681 500

121=666 500
An4

666=1681 250 OBS Pentru sumele lunare se imparte

totul la 12

% = 5121 2750

1621 2500

1681 250

121=666 250

b) Prin anuitati constante

Incasam creditul:

5121=1621 10.000

Calculam anuitatea conform formulei date mai sus si obtinem

Ac=3154,5 aproximam la 3155 si intocmim planul de rambursare

An Credit Ac R=Ac-dob Dobanda Valoare

10% din ramasa de
credit rambursat

Credit-Rata

1 10.000 3155 2155 1.000 7845

2 7.845 3155 2370,5 784,5 5474,5

3 5474,5 3155 2607,5 547,5 2867

4 2867 3155 2867 288 0

Total X 12.500 10.000 2.500

*In ultimul an rata trebuie sa aiba valoarea creditului ramas de rambursat

Ca atare dobanda se determina ca diferenta intre Ac si Rata

Inregistram anual/lunar operatiunile: Inregistram dobanda datorata si

plata ratei si a dobanzii
An1

666=1681 1.000 OBS Pentru sumele lunare se

imparte totul la 12

% = 5121 3155

1621 2155

1681 1000

121=666 1.000
An2

666=1681 784,5 OBS Pentru sumele lunare se imparte

totul la 12

% = 5121 3155

1621 2370,5

1681 784,5

121=666 784,5

An3

666=1681 547,5 OBS Pentru sumele lunare se

imparte totul la 12

% = 5121 3155

1621 2607,5

1681 547,5

121=666 547,5
An4

666=1681 288 OBS Pentru sumele lunare se imparte

totul la 12
 % = 5121 3155

1621 2867

1681 288

121=666 288

Contabilitatea datoriilor ce privesc imobilizarile financiare-166P/1686P

Entitatile economice pot detine actiuni la entitatile afiliate, interese de participare

sau alte titluri si creante imobilizate la alte entitati, iar daca acestea din urma angajeaza
sume de la entitati economice care detin astfel de titluri, sumele sunt cunoscute sub
denumirea de datorii ce privesc imobilizarile financiare. Aceste sume se acorda in
conditii avantajoase, cu scopul de a consolida economic societatea la care se detin
imobilizari financiare Pentru angajarea datoriilor si restituirea acestora se fac, in
principal, urmatoarele inregistrari:

a. incasarea sumelor de la societatile comerciale care detin titluri de participatie sau

alte categorii de imobilizari financiare, in lei sau valuta;

b. restituirea sumelor, in lei sau valuta, catre societatile care detin titluri de
participare sau alte titluri;

c. reflectarea diferentelor favorabile de curs valutar, aferente datoriilor ce privesc

imobilizarile financiare, ca urmare a scaderii cursului la data lichidarii (platii) acestora
fata de cursul de la data inregistrarii;

d. reflectarea diferentelor nefavorabile de curs valutar, aferente datoriilor ce privesc

imobilizarile financiare, ca urmare a cresterii cursului la data lichidarii acestora fata de
cursul de la data inregistrarii;

e. inregistrarea obligatiilor de plata a dobanzilor, aferente datoriilor catre entitatile

afiliate si fata de cele de care este legata prin interese de participare;

f. achitarea dobanzilor, in lei sau valuta, catre entitatile afiliate si catre cele legate
prin interese de participare, conform extraselor de cont.

Inregistrarile aferente acestor categorii sunt asemanatoare celor de la creditele

bancare!!!!

Contabilitatea altor împrumuturi şi datorii asimilate

Derularea activităţii operaţionale şi de investiţii a entităţilor economice, se

realizează şi prin alte forme de finanţare pe termen lung decât cele consacrate de piaţa
de capital sau piaţa monetară, prin atragerea unor resurse financiare sau valori
materiale, sub forma concesiunilor, brevetelor şi altor drepturi similare preluate de
entităţile bancare economice, a depozitelor şi garanţiilor băneşti primite de la terţi, a
imobilizărilor corporale primite în leasing financiar sau alte forme de împrumuturi pe
termen mediu sau lung, cu scadenţă mai mare de un an. Subsistemul conturilor utilizate
pentru reflectarea acestor forme de finanţare este format din conturile: - 167 “Alte
împrumuturi şi datorii asimilate” - 1687 “Dobânzi aferente altor împrumuturi şi datorii
asimilate”

După conţinutul economic aceste conturi sunt conturi de sume atrase iar după
funcţia contabilă sunt conturi de pasiv. Se creditează cu valoarea altor împrumuturi
atrase de la terţi şi cu valoarea dobânzilor aferente, se debitează pe măsura rambursării
împrumuturilor şi a plăţii dobânzii. Soldul creditor reflectă valoarea datoriilor de plată
şi a dobânzilor datorate.

EXEMPLU LEASING FINANCIAR ( NU E PENTRU EXAMEN)

O societate comerciala a incheiat cu o societate bancara in data de 25.06.2019 un contract de leasing

financiar pentru un autoturism folosit pentru nevoile economice ale firmei. Contractul de
vanzare-cumparare intre societatea bancara si furnizor este incheiat in data de 06.08.2019. Valoarea
de intrare a autoturismului este de 30.825 euro, avans 8.092,50 euro, valoarea finantata 22.732,50
euro, valoarea reziduala 308,25 euro, comision de analiza 308,25 euro, comision de inregistrare 150
euro. Sunt 24 rate.

Pe data de 02.08.2019 s-a primit factura de avans care contine urmatoarele date:
- avans = 8.092,50 euro, in lei 38.884;
- comision de inregistrare 150 euro, in lei 720;
- comision de analiza 308,25 euro, in lei 1.479,60.
Total baza: 41.043,60 lei si 7.798,28 lei TVA = 48.841,88 curs facturare 4,80 banca.

Tot in luna august 2019 se primeste si factura cu rata 1 de leasing care contine urmatoarele date:
- rata leasing 1 capital 907,85 Euro, in lei 4.348,60
- dobanda 99,94 Euro, in lei 478,71
- diferenta curs la pret de achizitie 309,49 Euro, in lei 1.482,46
- dobanda achizitie 30,49 Euro, in lei 146,05
Curs facturare 4,79/Curs istoric 4,7309

In contractul de leasing este mentionat ca diferentele de curs la pretul de achizitie sunt incluse in
valoarea de intrare. Diferentele de curs la pretul de achizitie se calculeaza astfel: valoarea facturata
de furnizor in lei, impartit la cursul de schimb BNR aplicabil in ziua transferului acestui pret minus
pretul de achizitie exprimat in moneda finantarii.

In luna septembrie 2019 se primeste factura cu rata 2 de leasing care contine urmatoarele date:
- rata leasing 2 capital 910,11 euro, in lei 4.359,43
- dobanda 51,98 euro, in lei 248,98
Curs facturare 4,79/Curs istoric 4,7294

Cum se inregistreaza acest mijloc fix in contabilitate si la ce curs valutar? Care este
monografia contabila a acestui contract de leasing financiar, respectiv a celor 3 facturi
primite?
Cheltuielile și veniturile firmei
Operațiile economice și financiare care în consecință contribuie la formarea
rezultatelor financiare sunt evidențiate și analizate în contabilitate prin elementele de
cheltuieli și venituri.
Cheltuielile entității reprezintă sumele plătite sau de plătit pentru consumul de mаterii
prime și materiale, pentru lucrările executate și serviciile prestate de terți, plata personalului
și a altоr obligații legale sau contractuale, amortizarea imobilizărilor, valoarea contabilă а
activelor cedate, distruse sau dispărute, precum și provizioanele constituite pentru acoperirea
deprecierilor reversibile сare afectează activele întreprinderii.
Cheltuielile sunt recunoscute în contul de rezultate (contul de profit și pierdere) atunci
când au avut loc micșorări ale avantajelor economice înregistrate, sub formă de ieșiri sau
scăderi ale valorii activelor sau creșteri ale datoriilor, reprezentate prin diminuări ale
capitalului propriu, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către acționari.
Organizarea contabilității cheltuielilor are la bază concepția dualistă specifică țărilor
cu economie de piață dezvoltată, și anume:
 Contabilitatea financiară, care include în obiectul său evaluarea și înregistrarea
cheltuielilor grupate în funcție de natura activităților (exploatare și financiare) și
de natura resurselor utilizate (cheltuieli cu materii prime, materiale, de personal,
servicii, amortizarea, etc.)
 Contabilitatea de gestiune, care cuprinde în obiectul său contabilizarea
cheltuielilor clasificare în funcție de destinația și funcția lor pe feluri de produse,
lucrări și servicii.1
Evidența cheltuielilor în contabilitatea financiară se grupează pe feluri de cheltuieli,
după natura lor și se clasifică după destinația pe care o pot avea într-o întreprindere astfel:
cheltuieli de exploatare, cheltuieli financiare, cheltuieli cu amortizările și provizioane și
cheltuieli cu impozitul pe profit.2
„Exploatarea” poate fi definită ca fiind obiectul de activitate al fiecărui agent
economic, iar îndeplinirea acestui obiectiv presupune importante eforturi și angajamente
materiale și bănești.
În sfera producției materialelor, serviciilor și prestațiilor, - exploatarea – reprezintă
procesul de transformare a valorilor materiale sub acțiunea forței de muncă și a potențialului
tehnic în produse finite sau servicii care prin vânzare aduc din nou ciclul economic la forma
„bani”.
A. Cheltuielile din activitatea de exploatare, care cuprind următoarele grupe de
cheltuieli:
 cheltuieli cu materii prime și materiale consumabile; costul de achiziție al materialelor
de natura obiectelor de inventar utilizate; costul materialelor nestocate, trecute direct
asupra cheltuielilor; contravaloarea energiei și apei consumate; costul de achiziție al

1
Moroșan. I., Contabilitatea financiară și de gestiune, Editura CECCAR, București, 2010, pag. 650.
2
Bojian O., Contabilitatea întreprinderilor, Ediția a II-a, Editura Economica, București, 1999, pag. 205.
 activelor biologice de natura stocurilor; costul mărfurilor vândute și al ambalajelor;
reduceri comerciale primite;
 cheltuieli cu lucrări și servicii executate de terți; cheltuieli cu întreținerea și reparații;
redevențe, locații de gestiuni și chirii; prime de asigurare; studii și cercetări; cheltuieli
cu pregătirea personalului;
 cheltuieli cu alte servicii executate de terți (colaboratori); comisioane și onorarii;
cheltuieli de protocol, reclamă și publicitate; transportul de bunuri și personal;
deplasări, detașări și transferări; cheltuieli de poștă și taxe de telecomunicații; servicii
bancare și asimilate;
 cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate;
 cheltuieli cu personalul care cuprind: salariile și alte drepturi de personal; cheltuieli cu
avantajele în natură și tichetele acordate salariaților; cheltuieli cu remunerarea în
instrumente de capital propriu; cu primele reprezentând participarea personalului la
profit; asigurări și protecția socială; cheltuieli privind contribuția asiguratorie pentru
muncă.
 alte cheltuieli de exploatare cuprind alte cheltuieli suportate de întreprindere, și care
nu apar în grupele menționate cum sunt: cheltuieli din operațiuni de fiducie; cheltuieli
cu protecția mediului înconjurător; pierderi din creanțe și debitori diverși; cheltuieli
din reevaluarea imobilizărilor corporale; alte cheltuieli de exploatare, care cuprind:
despăgubiri, amenzi și penalități; donații și alte cheltuieli similare; cheltuieli privind
activele cedate și alte operații de capital etc.
Activitatea financiară a agenților economici cuprinde: desfășurarea relațiilor
financiare de capital; organizarea și asigurarea circuitului lichidităților și disponibilului în
conturi bancare; emiterea, cumpărarea, vânzarea și răscumpărarea hârtiilor de valoare;
angajarea și plasarea titlurilor de împrumuturi și altele.
B. Cheltuielile financiare cuprind următoarele grupe de cheltuieli:
 pierderi din creanțe legate de participații;
 cheltuieli privind investițiile financiare cedate sau scoase din activ;
 diferențe nefavorabile de curs valutar;
 dobânzile privind exercițiul financiar în curs;
 sconturile acordate clienților, debitorilor sau băncilor;
 alte cheltuieli financiare.
C. Cheltuielile cu amortizările, provizioanele și ajustările pentru depreciere sau
pierderi de valoare se evidențiază distinct, în funcție de natura lor și cuprind:
cheltuieli de exploatare privind amortizările, provizioanele și ajustările pentru
depreciere; cheltuieli financiare privind amortizările, provizioanele și ajustările
pentru depreciere de valoare.
 D. Cheltuielile cu impozitul pe profit și alte impozite reprezintă impozitul calculat
asupra profitului impozabil și inclus în cheltuieli și cheltuieli cu impozitul pe venit
și cu alte impozite care nu apar în elementele de mai sus.
În categoria veniturilor se includ atât sumele sau valorile încasate sau de încasat în
nume propriu din activități curente, cât și câștigurile din orice alte surse.
Veniturile reprezintă majorări ale avantajelor economice înregistrate pe parcursul
perioadei contabile, sub formă de intrări sau creșteri ale valorii activelor sau descreșteri ale
datoriilor, concretizate în creșteri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din
contribuția acționarilor.
În contabilitatea veniturilor, după natura lor, acestea se grupează astfel:
A. Venituri din exploatare se reflectă în contabilitate prin următoarele grupe de
venituri:
 cifra de afaceri netă care cuprinde: venituri din vânzări de produse finite,
produse agricole și active biologice de natura stocurilor; vânzări de semifabricate,
produse reziduale, mărfuri, lucrări executate și servicii prestate; studii și cercetări;
redevențe, locații de gestiune și chirii; din activități diverse; din reduceri comerciale
acordate;
 venituri aferente costului producției în curs de execuție, care include: venituri
aferente costurilor stocurilor de produse și costurilor serviciilor în curs de execuție;
Veniturile din producția stocată, alături de celelalte venituri se înscriu în contul de
profit și pierdere , cu semnul plus (sold creditor) sau minus (sold debitor):
 venituri din producția de imobilizări, reprezentând costul lucrărilor și
cheltuielilor efectuate de unitate pentru ea însăși, fiind înregistrate ca active
imobilizate corporale și necorporale și investiții imobiliare;
 venituri din subvenții de exploatare, subvenții pentru acoperirea diferențelor
de preț și a pierderilor;
 alte venituri din exploatare, cuprinzând venituri din operațiuni de fiducie;
venituri din creanțe reactivate și debitori diverși; venituri din reevaluarea
imobilizărilor corporale și alte venituri din exploatare.
B. Veniturile financiare, care cuprind următoarele grupe:
 venituri din imobilizări financiare: din acțiuni deținute la entități afiliate,
asociate, controlate în comun;
 venituri din investiții financiare pe termen scurt;
 venituri din investiții financiare cedate;
  venituri din diferențe de curs valutar;
 venituri din dobânzi;
 venituri din sconturi primite;
 alte venituri financiare.
C. Veniturile din provizioane, amortizări și ajustări pentru deprecieri sau
pierdere de valoare, reprezentate prin venituri din provizioane și ajustări pentru
depreciere privind activitatea de exploatare și venituri financiare din amortizări și
ajustări pentru pierdere de valoare. 3

În cele din urmă, ca o concluzie generală, putem spune că elementele de venituri și

cheltuieli au un rol deosebit de important într-o întreprindere, deoarece datorită acestora se
poate aprecia eficiența și profitabilitatea întreprinderii, cât și previziunea situațiilor viitoare la
care se poate ajunge.
1.1 Veniturile neimpozabile și cheltuielile nedeductibile fiscal
Pentru calculul rezultatului contabil trebuie să cunoaștem o categorie aparte de
venituri și cheltuieli, mai exact: veniturile neimpozabile și cheltuielile nedeductibile.
Veniturile neimpozabile sau deducerea fiscală sunt „veniturile scutite de impozitare”,
adică acele venituri care nu se iau în calcul la determinarea profitului impozabil și a
impozitului pe profit.
Printre exemplele de venituri neimpozabile se enumeră:
- veniturile obținute de o societate comercială din dividendele încasate de o altă
societate, ca urmare a aportului la capitalul social al acesteia din urmă;
- veniturile din anularea obligațiilor unei persoane juridice în schimbul titlurilor de
participare la respectiva persoană;
- venituri din anularea cheltuielilor pentru care nu a fost acordată deducere;
- veniturile din reducerea sau anularea ajustărilor și/sau provizioanelor pentru care nu
s-a acordat deducere;
- venituri din recuperare cheltuielilor nedeductibile.
Cheltuielile nedeductibile sunt cheltuielile care nu îndeplinesc condițiile legale pentru
a fi scăzute din venituri în scopul determinării profitului impozabil sau a impozitului pe
profit.

3
Plan de conturi 2018, versiune actualizată conform OMFP 2018.
 Aceste cheltuieli nu au la bază documente justificative, nu sunt aferente obiectului de
activitate, nu se regăsesc în veniturile impozabile, sunt efectuate cu depășirea limitelor
prevăzute de lege.
Ca exemple de cheltuieli nedeductibile pot fi:
- cheltuieli cu impozitul pe profit datorat;
- amenzile, confiscările și penalitățile;
- cheltuieli cu contribuțiile plătite peste limitele stabilite sau care nu sunt reglementate
prin acte normative;
- sumele utilizate pentru constituirea sau majorarea provizioanelor și a rezervelor peste
limitele prevăzute de lege, cu excepția celor create de bănci în limita a 2% din soldul
creditelor acordate și a fondului de rezervă, potrivit Legii nr. 33/1991 privind activitatea
bancară, a rezervelor tehnice ale societăților de asigurări și reasigurări create conform
prevederilor legale în materie, precum și a fondului de rezervă în limita de 5% din profitul
contabil anual, până ce acesta va atinge a cincea parte din capitalul social;
- cheltuieli cu sponsorizarea, peste limita legală;
- cheltuieli pentru protocol, reclamă și publicitate care depășesc limitele prevăzute de
legea bugetară anuală.
- Compararea veniturilor și a cheltuielilor și determinarea finală a formării rezultatelor
exercițiului se face în etape, determinând diferiți indicatori intermediari, într-o schemă
foarte sintetică, ce devine macheta „contului de profit și pierdere”, în care sunt
reprezentate următoarele elemente de bază:
- D
121 „Profit sau pierdere” C
- CHELTUIELI VENITURI
Solduri intermediare 1. Cheltuieli de exploatare - Venituri din exploatare
= Δ1 Rezultatul din exploatare
- 2. Cheltuieli financiare - Venituri financiare
= Δ2 Rezultatul financiar
- Total: Rezultat din exploatare + Rezultat financiar
= Rezultatul brut
- VENITURI TOTALE - CHELTUIELI TOTALE =
Rezultatul brut
- 4. Rezultatul brut - Impozitul pe profit = Rezultatul net
contabil
 - Profit (V>C) sau
- Pierdere (C>V).
-

Rezultatul activității unei întreprinderi este analizat din două perspective: rezultatul
contabil și rezultatul fiscal.
Rezultatul contabil (rezultatul brut al exercițiului sau rezultatul exercițiului înainte de
impozitare) se determină la sfârșitul fiecărei perioade și reprezintă rezultatul obținut de
întreprindere prin compararea veniturilor cu cheltuielile realizate, determinat prin respectarea
regulilor și principiilor contabile.

Rezultatul contabil = Venituri totale – Cheltuieli totale

Rezultatul brut al exercițiului se mai poate determina însumând rezultatul exploatării,

cu rezultatul financiar și cel extraordinar.
RBE = RE + RF + Rex.
Rezultatul contabil înainte de impozitare se determină având în vedere cerințele unei
contabilități de angajament și respectând principiul independenței exercițiului.
Conform Art.19 din Codul Fiscal Rezultatul fiscal (profit impozabil) al exercițiului se
calculează ca diferență între veniturile și cheltuielile înregistrate conform reglementărilor
contabile aplicabile, din care se scad veniturile neimpozabile și deducerea fiscală și la care se
adaugă cheltuielile nedeductibile fiscal.

Rezultatul fiscal = Rezultatul contabil – Venituri neimpozabile + Cheltuieli

nedeductibile fiscal.

Normele contabile internaționale prevăd contabilizarea impozitului pe profit în

categoria cheltuielilor fiscale, în vederea determinării profitului net al agentului economic și
prezentarea acestora în contul de rezultate.
Cheltuiala cu impozitul pe profit este datorată de către toate societățile comerciale,
regiile autonome, organizații cooperatiste, instituții financiare și de credit, alți agenți
economici organizați ca persoane juridice, inclusiv cele cu capital străin, care realizează
profit din activitatea pe care o desfășoară.
 Monografie contabila privind inregistrarea veniturilor , cheltuielilor ,
inchiderea perioadei de gestiune si stabilirea rezultatului
Presupunem ca inregistrările contabile pentru o lună la S.C. MANAGEMENT &
MARKETING S.R.L. privind veniturile și cheltuielile.
1. 01.03.2020: Se înregistrează factura FC-89 de la S.C. Casa Fericirii S.R.L. în valoare de
1277.31 lei + TVA 19%, aferentă serviciilor de consultare și asistență medicală.
% = 401.1.1CSFR 1519.99
628 1277.31
4426 242.68

2. Se înregistrează valoarea materialelor nestocate, adică a obiectelor de papetărie,

conform facturii EST-20171247 de la S.C. INTMARK GROUP S.R.L. în valoare de
226.56 lei + TVA=19%.
% = 401.1.INTMA 269.61
604 226.56
4426 43.05
4

3. Se încasează dobânda în valoare de 3.11 lei de la Garanti Banck, conform extrasului

de cont.
5121.8 = 766 3.11

4. 02.03.2020 Conform facturii WTG-37904049, se achiziționează Hârtie Testliner

Edelweiss de la SC RONDOCARTON SRL în valoare de 39805.36 lei + TVA 19%.
% = 401.1.1ROND 47368.38
301 39805.36
4426 7563.02
4

Se achită datoria față de furnizor cu ordinul de paltă nr. 43.

401.1.1ROND = 5121 47368.38

5. Se consumă materii prime conform bonului de consum BC-430 în valoare de 39805.36

lei.
601.0 = 301 39805.36

6. Se înregistrează predarea produselor finite (plăci dibond) în magazie conform notei de

predare NP-430 în valoare de 37499.66 lei.
 345.1 = 711.1 64999.32

7. Se înregistrează vânzarea produselor finite (plăci dibond) către S.C. ARABESQUE

S.R.L. conform facturii DEM OUT-3321 în valoare de 92940.82 lei + TVA 19%.
4111.1AR = % 110599.58
701.1 92940.82
4427 17658.76
4

Se înregistrează scoaterea din evidență a produselor finite.

711.1 = 345.1 64999.32

Se încasează prin contul bancar contravaloarea facturii emise cătr e clientul S.C.
ARABESQUE S.R.L.
5121 = 4111.1AR 110599.58

8. 05.03.2020 Se înregistrează rata de plătit către Garanti Bank pentru un credit bancar
pe termen lung în valoare de 2006.61 lei.
1621 = 5121 2006.61

Se înregistrează dobânda de plătit pentru aferentă creditului bancar pe termen lung

Garanti Bank în valoare de 225.13 lei.
666 = 5121 225.13

Se înregistrează plata comisionului bancar.

627 = 5121 10.00

9. Se înregistrează reducerea comercială primită ulterior facturii de la SC

RONDOCARTON SRL, în valoare de 243.41 lei + TVA=19% cu suma în roșu,
referitoare la achiziția de bunuri conform facturii WTG-37904049. Reducerea este
considerate deductibilă conform contractului de acordare/primire a reducerii.
401.1.1ROND = 609 243.41

4426 = 401.1.1ROND
46.25

10. 06.03.2020 Se cumpără material de ambalat (saci și pungi) de la KAUFLAND

ROMÂNIA SCS, conform facturii K-6400 în valoare de 102.34 lei + TVA 19%.
 % = 401.1.KAU 121.78
6028 102.34
4426 19.44
4

Se achită prin casă contravaloarea facturii K-6400 de la KAUFLAND ROMÂNIA SCS.

401.1.KAU = 5311 121.78

11. 07.03.2020 Se înregistrează prestarea de servicii către BT PRODUCTION GROUP SRL

și anume instalarea unui panou publiciatr conform facturii DEM OUT-3321 în valoare de
1105.5 lei + TVA=19%.
4111.1BTPGR = % 1315.55
704.1 1105.5
4427 210.05
4

Se încasează prin contul bancar contravaloarea facturii pentru instalarea panoului

publicitar.
5121 = 4111.1BTPGR 1315.55

12. 09.03.2020 Se înregistrează factura VOX-6037 de la SC VOX TRANSEXIM SRL în

valoare de 1360.49 lei + TVA 19%, reprezentând transportul de bunuri.
% = 401.1.1VXTR 1619
624 1360.49
4428.A.1VXTR 258.51
4

4426 = 4428.A.1VXTR 258.51

Se achită contravaloarea facturii prin contul bancar

401.1.1VXTR = 5121 1619

13. Delegatul URSU DORU a fost plecat în deplasare la Iași în interesul firmei în perioada
08.03.18. Pentru deplasare delegatul a luat din firmă 500 lei, la întoarcere a justificat
cheltuiala banilor pe combustibil prin BF-286, în valoare de 385,83 lei + TVA=19%.
% = 542.1 459.14
6022 385.83
4426 73.31
4

Se înregistrează restul de bani neutilizați de delgat în deplasare și returnați firmei prin

casierie.
 5311 = 542 40.86

14. 12.03.2020 Se înregistrează factura GDF-6479 de la GDF SUEZ ENERGY ROMANIA

SRL, reprezentând valoarea consumurilor de energie de 5593.55 lei + TVA 19%.
% = 401.1.1GAZE 6656.32
605 5593.55
4426 1062.77
4

Se achită contravaloarea facturii primite de la furnizorul GDF SUEZ ENERGY

ROMANIA SRL prin contul bancar.
401.1.1GAZE = 5121 6656.32

15. 13.03.18 Se înregistrează factura YUC-6415, de la SC YUCON SRL, în valoare de

100.84 lei + TVA=19%, reprezentând achiziția unui aparat de măsurare a electricității.

% = 401.1.YUC 120.00
3028 100.84
4426 19.16
4

Se înregistrează darea în consum a aparatului de măsurare a electricității, conform

bonului de consul BC-351.
6028 = 3028 100.84

Se achită datoria față de furnizorul SC YUCON SRL prin casierie.

401.1.YUC = 5311 120.00

16. Se înregistrează factura MOTA-1747, de la SC MOTORACTIVE IFN SA, în valoare de

4306.36 lei + TVA=19%, reprezentând plata chiriei lunare pentru un mijloc de transport.
% = 401.1.1MTAC 5124.56
612 4306.36
4426 818.20
4

Se achită contravaloarea facturii primită de la prin ordinul de plată nr.45.

401.1.1MTAC = 5121 5124.56

17. 14.03.2020 Se înregistrează rata lunară de leasing financiar în valoare de 6154.77 lei +
TVA=19%, aferentă unui contract de leasing încheiat cu SC MOTORACTIVE IFN SA.
 % = 401.1.1MTAC 7324.18
167.1MTAC 6154.77
4426 1169.41
4

Se înregistrează dobânda de 634.63 lei + TVA=19% aferentă contractului de leasing

încheiat cu SC MOTORACTIVE IFN SA.
% = 401.1.1MTAC 755.21
666 634.63
4426 120.58
4

Se înregistrează o diferență de curs valutar nefavorabilă în valoare de 91.55 lei

+TVA=19%, provenită de la contractul de leasing încheiat cu SC MOTORACTIVE IFN
SA.
% = 401.1.1MTAC 108.94
665 91.55
4426 17.39
4

Se înregistrează comisionul de administrare lunară în valoare de 156.59 lei +TVA=19%.

% = 401.1.1MTAC 186.34
622 156.59
4426 29.75
4

Se achită prin contul bancar rata de leasing, dobânda și comisionul de administrare către
SC MOTORACTIVE IFN SA.
404.1MTAC = 5121 8374.67

18. 15.03.2020 Conform facturii GL 10-73495, se achiziționează plăci PDF de la SC

ARABESQUE SRL în valoare de 29626.08 + TVA 19%.
% = 401.1.1AR 35255.04
301 29626.08
4426 5628.96
4

Se achită datoria față de furnizor în valaore de 3420.45 lei prin ordinul de plată nr.46.
401.1.1AR = 5121 35255.04

19. Se consumă materii prime conform bonului de consum BC-431 în valoare de 28748.28
lei.
601.0 = 301 29626.08
20. Se înregistrează predarea produselor finite- standuri expoziționale în magazie conform
notei de predare NP-441 în valoare de 40677.29 lei.
345.1 = 711.1 40677.29

21. Se înregistrează vânzarea produselor finite către BT PRODUCTION GROUP SRL

conform facturii DEM OUT-3324 în valoare de 53787.03 lei + TVA=19%.
4111.1BTPGR = % 64006.57
701.1 53787.03
4427 10219.54
4

Se încasează prin contul bancar contravaloarea facturii emise către BT PRODUCTION

GROUP SRL
5121 = 4111.1BTPGR 64006.57

Se înregistrează scoaterea din evidență a produselor finite.

711.1 = 345.1 40677.29

22. 16.03.2020 Se înregistrează factura 621003, de la SC JYSK SRL, în valoare de 233.35

lei + TVA=19%, reprezentând achiziția unor textile.
% = 401.1.YUC 277.69
3028 233.35
4426 44.34
4

Se înregistrează darea în consum a textilelor conform bonului de consum BC-352.

6028 = 3028 106.72

Se achită contravaloarea facturii de la SC JYSK SRL prin casierie.

401.1.YUC = 5311 277.69

23. Se înregistrează factura PB-13059 de la SC RUSSMEDIA PRESS SRL, în valoare de

18.16 lei + TVA=19%, care reprezintă editarea unei imagini de publicitate.
% = 401.1.RSSM 21.61
628 18.16
4426 3.45
4
 Se achită contravaloarea facturii primite de la SC RUSSMEDIA PRESS SRL prin
contul bancar.
401.1.RSSM = 5121 21.61

24. 19.03.2020 Se înregistrează factura JAK-104759 de la ORANGE ROMANIA SA, în

valoare de 285.56 lei + 19% TVA, reprezentând valoarea consumurilor serviciilor
telefonice.
% = 401.1.1OR 339.82
626 285.56
4426 54.26

Se achită contravaloarea facturii primite de la ORANGE ROMANIA SA prin contul

bancar.
401.1.OR = 5121 339.82

25. Se înregistrează factura JAK-1047591 de la ORANGE ROMANIA SA, în valoare de

9.10 bani + TVA=19%, reprezentând instalare internet fibră.
% = 401.1.1OR 10.83
628 9.10
4426 1.73

Se achită contravaloarea facturii JAK-1047591 prin contul bancar.

401.1.OR = 5121 10.83

26. 20.03.2020 Se înregistrează factura RDS-457 de la SC RDS EXPRES DUAL SRL în

valoare de 200.00 lei + TVA 19%, reprezentând transportul de bunuri.
% = 401.1.1RDSE 238.00
624 200.00
4428.A.1RDSE 38.00
4

4426 = 4428.A.1RDSE 38.00

Se achită contravaloarea facturii RDS-457 prin contul bancar.

401.1.1RDSE = 5121 238.00

27. Se înregistrează dobânda de plătit pentru Garanti Bank în valoare de 184.38 lei.
 666 = 5121 184.38

28. Pentru operațiunile făcute prin contul bancar, adică plata către furnizori, banca Garanti
Banck a oprit un commission în valoare de 111.97 lei.
627 = 5121 111.97

29. Se înregistrează factura DTS-554 de la SC DORALEX TOP SPEDITION SRL în

valoare de 387.15 lei + TVA 19%, reprezentând transportul de bunuri.
% = 401.1.1DRTS 450.00
624 387.15
4428.A.1DRTS 71.85
4

4426 = 4428.A.1DRTS 71.85

Se achită contravaloarea facturii primită de la furnizorul SC DORALEX TOP

SPEDITION SRL prin ordinal de paltă nr.47.
401.1.1DRTS = 5121 450.00

30. 22.03.2020 Se înregstrează factura DML-969 de la SC DEMI LINE SPEDITION SRL în

valoare de 200.00 lei + TVA 19%, reprezentând transportul de bunuri.
% = 401.1.1DMLS 240.37
624 201.99
4428.A.1DMLS 38.38
4

4426 = 4428.A.1VXTR 38.38

Se achită contravaloarea facturii DML-969 prin contul bancar.

401.1.1DMLS = 5121 240.37

31. Se înregistrează bonul fiscal BF-17251 de la SC BETA BOOKS STORE SRL în valoare
de 19.60 lei, fără TVA, reprezentând achiziție de pixuri.
604 = 401.1.BET 19.60

Se achită contravaloarea facturii primite de la SC BETA BOOKS STORE SRL prin

casierie.
401.1.1BET = 5121 19.60
32. Se înregistrează factura FAN-34083 de la FAN COURIER EXPRESS SRL, în valoare de
287.70 lei + TVA=19%, care reprezintă prestarea de servicii de curierat.
% = 401.1.1FNC 342.36
628 287.70
4426 54.66
4

Se achită datoria față de furnizorul FAN COURIER EXPRESS SRL prin casierie.
401.1.1FNC = 5121 342.36

33. 23.03.2020 Se înregistrează factura GLFPJ-904471 de la ELECTRICA FURNIZARE

SA, reprezentând valoarea consumurilor de energie de 1507.40 lei + TVA 19%.
% = 401.1.1SDF 1793.81
605 1507.40
4426 286.41
4

Se achită datoria față de furnizorul ELECTRICA FURNIZARE SA prin contul bancar.

401.1.1SDF = 5121 1793.81

34. 26.03.18 Se înregistrează factura FDB17-1955 de la RCS & RDS SA, în valoare de
12.10 lei + 19% TVA, reprezentând valoarea consumurilor serviciilor telefonice.
% = 401.1.1RCSRDS 14.40
626 12.10
4426 2.30

Se achită contravaloarea facturii primite de la RCS & RDS SA prin casierie.

401.1.1RCSRDS = 5311 14.40

35. Se înregistrează o diferență de curs valutar favorabilă în valoare de 33.65 lei, provenită
de la contractul de leasing încheiat cu SC MOTORACTIVE IFN SA.
404.1MTAC = 765 33.65

36. 27.03.2020 Se înregistrează bonul fiscal BF-4306 de la SC BETA BOOKS STORE SRL
în valoare de 2.52 lei + TVA=19%, reprezentând achiziția câtorva coli de hârtie.
% = 5311 3.00
3028 2.52
4426 0.48
4
 Se înregistrează darea în consum a colilor de hârtie.
6028 = 3028 2.52

37. 28.03.2020 Se înregistrează valoarea primei de asigurare achitate către ALIANZ TIRIAC
ASIGURĂRI de 1094.00 lei.
613 = 5121 380.04

38. Se înregistrează factura SRV-198 de la SC BLUGENTO SRL, în valoare de 327.50 lei +

TVA=19%, care reprezintă prestarea de servicii de curierat.

% = 401.1.1BLGT 389.73
628 327.50
4426 62.23
4

Se achită contravaloarea facturii primite de la SC BLUGENTO SRL

401.1.1BLGT = 5121 342.36

39. 29.03.2020Se înregistrează bonul fiscal BF-257 de la MEDIA TRANS SRL, în valoare
de 234.64 lei + TVA=19%, cu deductibilitatea 50%, în sensul folosirii autoturismului
societății în scopuri personale.
% = 401.1.1MED 279.22
6022.DED 117.32
6022.NED 117.32
4426.DED 22.29
4426.NED 22.29
4

40. 30.03.18 Delegatul URSU MARCELA a fost plecată la Brăila în interesul firmei în
perioada 30.03.18. Pentru deplasare, delegatul a luat din firmă 300 lei, la întoarcere a
justificat cheltuiala banilor pe combustibil prin BF-286 de la OMV PETROM
MARKETING SRL în valoare de 211.09 lei + TVA=19%.
% = 542.1 251.20
6022 211.09
4426 40.11
4

Se înregistrează restul de bani neutilizați de delgat în deplasare și returnați firmei prin

casierie.
5311 = 542 48.80
41. 31.03.2020 Se înregistrează cheltuielile unității cu salariul brut.
641 = 421 28800.00

42. Se înregistrează distribuirea tichetelor de masă către salariați.

642 = 5328 5190.00

43. Se înregistrează contribuția unității la asigurarea pentru muncă, CAM=2.25%.

646 = 436 648.00

44. Se înregistrează rețineri la salariați:

- se înregistrează impozitul pe salarii
421 = 444 2880.00
- se înregistrează contribuția la asigurări sociale CAS=25%.
421 = 4315 7200.00
- se înregistrează contribuția la asigurări sociale de sănătate CASS=10%.
421 = 4316 2880.00

45. Se înregistrează diferențele între CAS și CASS

6458 = 4315 7200.00

6458 = 4316 2880.00

46. Se înregistrează amortizarea lunară a programului informatic din firmă.

6811.DED = 2808 317.40

47. Se înregistrează amortizarea construcției în care își desfășoară activitatea întreprinderea.

6811.DED = 2812 4070.00

48. Se înregistrează amortizarea lunară a aparatului de măsurat și marcat.

6811.DED = 2814 185.52

49. Se înregistrează amortizarea unui printer UV industrial.

6811.DED = 2813 5070.92
50. Se înregistrează trecerea lunară la venituri a cotei-părți din subvenții pentru investiții.
4751 = 7584 53514.08

51. Se închid conturile de cheltuieli și venituri.

609 = 121 243.41

121 = % 142618.49
601.0 69191.44
6022 596.92
6022.DED 117.32
6022.NED 117.32
6028 418.83
604 246.16
605 7100.95
612 4306.36
613 380.04
622 156.59
624 2149.63
626 297.66
627 121.97
628 1919.77
641 28800.00
642 5190.00
6458 10080,00
665 91.55
666 1044.14
6811.DED 9643.84
646 648.00

% = 121 211394.39
701.1 146727.85
704.1 1105.5
711.1 10010.2
7584 53514.08
765 33.65
766 3.11
Se determină rezultatul brut al lunii = Total Venituri – Total Cheltuieli = 211394.39
+243.41 - 142618.49 = 69019.13 lei.
Cheltuieli nedeductibile = 117.32 lei.
Rezultat fiscal = 69019.13 + 117.32 = 69136.45 lei.
Impozitul pe profit = 69136.45 * 16% = 11061.83 lei.
 Se înregistrează impozitul pe profit
691 = 441 11061.83

Se închide contul de cheltuială

121 = 691 11061.83

Se determină rezultatul net al lunii = 69019.13 – 11061.83 = 57957.30 lei.

Din analiza activității societății SC Management & Marketing SRL din luna martie
2020, observăm ca s-a înregistrat un profit net al lunii de 57957.30 lei. Acest profit este
datorat activității de producție și comercializare pe care o desfășoară societatea și din
capacitatea acesteia de a desfășura o activitate de exploatare eficientă, capabilă să acopere
datoriile firmei.

CONTABILITATEA IMOBILIZARILOR CORPORALE

Imobilizarile corporale se mai numesc si imobilizari materiale sau

active fixe tangilbilesi reprezinta bunuri materiale de folosinta indelungata
in activitatea unei intreprinderi. Ele se gasesc sub forma de terenuri si
mijloace fixe(cladiri, constructii masini , utilaje, instalatii de lucru, aparate
de masurare reglare si control, mijloace de transport, active biologice, etc.).
In cazul in care bunurile nu sunt terminate ele sunt incluse la
categoria imobilizarilor in curs deexecutie sau investitii in curs.
IAS 16 defineste imobilizarile corporale ca active materiale
nemonetare detinute de societati pentru a fi utilizate in productia de
bunuri, prestarea de servicii, pentru inchirierea catre terti, pentru folosirea
in scopuri administrative si pot fi utilizate pe mai multe exercitii financiare.
Activele imobilizate corporale isi pierd treptat din valoare ca urmare
a uzurii determinata de uzura lor. De actiunea agentilor naturii si de
progresul tehnic.Constatarea contabila a pierderii din valoare se include pe
cheltuielile unitatii si se numeste amortizare.
Intrarea in evidenta se poate face ca :
 aport in natura
 achizitie cu titlu oneros
  productie proprie
 donatie
 plus la inventar
 asociere, fuziune,sau achizitie de intreprinderi
 transfer
Iesirea din evidenta se poate face prin:
 vanzare
 retragerea aportului
 donatie
 lipsa la inventar
 amortizare completa/casare

CONTABILITATEA TERENURILOR

Contul 211 „Terenuri si amenajari de terenuri” este un cont

de activ cu ajutorul caruia se tine evidenta terenurilor si a amenajarilor de
terenuri (racordarea lor la sistemul de alimentare cu energie,
imprejmuirile, lucrarile de acces etc.). Soldul contului reprezinta valoarea
terenurilor si costul amenajarilor de terenuri existente.

In debitul contului 211 „Terenuri si amenajari de terenuri” se inregistreaza:

valoarea terenurilor achizitionate, a celor reprezentand aport la capital,
valoarea terenurilor primite prin subventii pentru investitii (404, 456,
4751);
 valoarea terenurilor primite cu titlu gratuit (4753);
 valoarea terenurilor achizitionate de la entitati afiliate sau de la
entitati legate prin interese de participare (451, 453);
 valoarea la cost de productie a amenajarilor de terenuri realizate pe
cont propriu (231, 722);
 cresterea fata de valoarea contabila neta, rezultata din reevaluarea
terenurilor, daca nu a existat o descrestere anterioara recunoscuta ca
o cheltuiala aferenta terenului reevaluat (105);
 cresterea fata de valoarea contabila neta, rezultata din reevaluarea
terenurilor, recunoscuta ca venit care sa compenseze cheltuiala cu
descresterea, recunoscuta anterior la acel activ (781);
 valoarea terenurilor achizitionate, a celor reprezentand aport la
capital, valoarea terenurilor primite prin subventii pentru investitii
(404, 456, 4751);
In creditul contului 211 „Terenuri si amenajari de terenuri” se
inregistreaza:
 valoarea terenurilor, respectiv a amenajarilor de terenuri cedate,
amortizate (281, 658);
 valoarea descresterii rezultate din reevaluarea terenurilor in limita
soldului creditor al rezervei din reevaluare (105);
 valoarea descresterii rezultate din reevaluarea terenurilor
recunoscuta ca o cheltuiala cu intreaga valoare a deprecierii, atunci
cand in rezerva din reevaluare nu este inregistrata o suma referitoare
la acel activ (681);
 valoarea terenurilor care fac obiectul participarii in natura
la capitalul social al altor entitati, in schimbul dobandirii de
participatii in capitalul acestora (261, 263, 265);
 valoarea terenurilor aportate, retrase (456);
 valoarea terenurilor folosite pentru construirea de ansambluri de
locuinte destinate vanzarii, reclasificate ca marfuri (371).
!!!!!! OBS terenurile nu se supun amortizarii ci doar reevaluarii
Doar investitiile efectuate pe terenuri se vor amortiza- amenajarile de
terenuri!!!!!!!

EXEMPLE
Se achizitioneaza un teren cu faactura fiscala la cost de achizitie 10000
lei, TVA 19%. Dupa mai multe exercitii se reevaluaeaza inregistrand o
rezerva din reevaluare de 2000 lei.

% = 404 11900
2111 10000
4426 1900

Se achita datoria fata de furnizor

404=5121 11900

Se reevalueaza terenul

2111=105 2000
Se realizeaza in productie proprie o amenajare de teren la cost de productie
50.000 lei. Aceasta se amortizeaza in rehim linear in 5 ani consecutive. La
amortizarea integrala se scoate din evidenta.

Realizare amenajare:

2112=722 50.000

Amortizare din anul 1….5 /(lunar)

6811=2811 10000(:12)

La amortizarea integrala se scoate din evidenta

2811=2112 50.000

MIJLOACE FIXE ( valoare mai mare de 2500 lei, durata de folosinta > 1
an)

In categoria mijloacelor fixe includem

212. Construcţii (A)

213. Instalaţii tehnice şi mijloace de transport

2131. Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de lucru) (A)

2132. Aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare (A)

2133. Mijloace de transport (A)

214. Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte
active corporale (A)

215. Investiţii imobiliare (A)

216. Active corporale de explorare şi evaluare a resurselor minerale (A)

217. Active biologice productive (A)

Categoriile de imobilizări corporale care se urmăresc distinct:

 investiţiile imobiliare;
 activele biologice productive;
 activele corporale de explorare şi evaluare a resurselor minerale.
 imobilizările corporale cumpărate, pentru care s-au transferat
riscurile şi beneficiile aferente, dar care sunt în curs de aprovizionare
(grupa 22 „Imobilizări corporale în curs de aprovizionare”
EXEMPLE
 1. Se aduce ca aport la capitalul social un mijloc de transport cu
valoarea justa de 75000 din care reprezinta cresterea capitalului
social 50000.

456=% 75000
1011 50000
1043 25000

Varsare aport 2133=456 75000

Si concomitant trecem capitalul social la categoria varsat
1011=1012 50000

2. Se realizeaza o constructie la cost de productie 100.000 lei in 2 ani

consecutivi an 1 60% si in anul 2 se finalizeaza si se face receptia
An 1 231=722 60000
An 2 231=722 40000
Receptia 212 = 231 100000
Constructia se amortizeaza in regim linear in 10 ani. Dupa 5 ani se
reevalueaza inregistrand o rezerva din reevaluare de 40.000 lei. Se
recalculeaza amortizarea.

Calculam amortizarea anuala Vi/nr ani= 100000/10=10000lei /an

Inregistram amortizarea doar pentru primii 5 ani lunar
An1 ……An 5 6811=2812 10000(:12)

In an 6 reevaluam cladirea 212=105 40000

Recalculam amortizarea:

(Vi-Amortizare inregistrata+ diferenta din reevaluare)/ nr ani ramasi de

utilizare= (100000-50000+40000)/5 ani= 18.000 lei/an( noua valoare
anuala a amortizarii)

Inregistram amortizarea pentru anii ramasi 6…..10

6811=2812 18000(:12)

La amortizarea integrala scoatem cladirea din evidenta:

2812=212 140000( valoarea reevaluata)

3. Se achizitoneaza un mijloc de transport la cost de achizitie 50.000,

TVA 19% si se achita cv facturii cu OP. mijlocul de transport se
 amortizeaza linear in 5 ani. Dupa 3 ani se vinde cu facture tertilor la
pret de vanzare 40000, TVA 19% si se scoate din evidenta.
Achizitia
% =404 59500
2133 50000
4426 9500

Se achita datoria fata de furnizor:

404=5121 59500

Inregistram amortizarea pentru primii 3 ani:

6811=2813 10000(:12)

In anul 4 realizam vanzarea

Obs!!!!! Vanzarea presupune 2 etape: vz ppzisa( facturare/venit/tva
colectata) si cea de a doua eapa scoaterea din evidenta
461 =% 47600
7583 40000
4427 7600

% = 2133 50000
2813 30000( amortizare)
6583 20000( valoarea ramasa neamortizata)

4. O societate are o constructie inregistrata in contabilitate cu valoarea

de 100000 lei amortizata in proportie de 50%. AGA hotaraste
trecerea constructiei la investitii imobiliare deoarece vrea sa o
utilizeze pentru inchirierea ca spatii de birouri.
215=212 100000
Si concomitent
2812=2815 50000
OBS!!!!!!
Filiera înregistrărilor contabile:
 Achiziția unei clădiri cu scopul de a fi închiriată terților în baza
unui contract de leasing operațional:
215 = 404 - cu costul de achizițe
 Amortizarea investiției imobiliare:
6811 = 2815 - cu valoarea amortizării calculate
 Reevaluarea unei investiții imobiliare – aceleași reguli ca în cazul
imobilizărilor corporale!!!
  Transfer din categoria proprietăţilor imobiliare utilizate de posesor
în categoria investiţiilor imobiliare – la încheierea utilizării de
către posesor (exemplu închirierea unei clădiri în leasing
operațional):
215 = 212 - cu costul de achiziție al clădirii sau valoarea justă dacă a fost
reevaluată
2812 = 2815 - cu amortizarea cumulată până la data transferului
2912 = 2915 - cu ajustările pentru deprecieri cumulate până la data
transferului (dacă clădirea a fost depreciată)
Atenție!
Dacă clădirea a fost reevaluată soldul lui 105 se transferă la 1175.
#Transfer din categoria investiţiilor imobiliare în categoria
proprietăţilor imobiliare utilizate de posesor – la începerea utilizării de
către posesor (exemplu la încheierea contractului de leasing operațional
clădirea este utilizată de proprietar ca sediu administrativ):
212 = 215 – cu valoarea de intrate a investiției imobiliare sau cu valoarea
justă dacă a fost reevaluată
2815 = 2812 - cu amortizarea cumulată până la data transferului a
investiției imobiliare
2915 = 2912 - cu ajustările pentru deprecieri cumulate până la data
transferului (dacă investiția imobiliară a fost depreciată
 5. Se achita unui furnizor un avans din contul de la banca pentru
achizitia unui utilaj 20.000,TVVA 19%.
%= 5121 23.800
409 20000
4426 3800
Se receptioneaza utilajul la cost de achizitie 70000, tVA 19%

%= 404 83.300
2131 70000
4426 13.300

Se retine avansul acordat

%= 409 23.800
404 20000
4426 3800

Se achita diferenta de facture cu OP 404=5121 59.500

Utilajul se amortizeaza in regim linear in 10 ani iar la amortizarea integrala

se scoate din evidenta
An1…….an 10 6811=2813 7000
Sct din evid 2813=2131 70000

6. Se doneaza tertilor un mijloc de transport cu vi 10000 amortizat in

proportie de 80%.
Inregistrarea donatiei se realizeaza ca o scoatere din evidenta insa cu
utilizarea contului de cheltuieli 6582 pentru valoarea ramasa neamortizata
% = 2133 10000
2813 8000( amortizare)
6582 2000( valoarea ramasa neamortizata)

Concomitent societatea incarca cheltuielile unitatii cu contravaloarea TVA

aferenta donatiei
635=4427 380(2000*19%)

Pentru lipsa la inventor operatiunea este aceeasi cu observatia ca se

schimba contul de cheltuiala-> 6588
OBS!!!! Lipsa poate fi neimputabila si atunci operatiunile vor fi(pe
exemplul anterior)
% = 2133 10000
2813 8000( amortizare)
6588 2000( valoarea ramasa neamortizata)
Concomitent societatea incarca cheltuielile unitatii cu contravaloarea TVA
aferenta lipsei
635=4427 380(2000*19%)
****** 6588 si 635 sunt cheltuieli nedeductibile fiscal-se aduna la calculul
profitului impozabil si se supun impozitarii.

Lipsa poate fi imputabila si atunci operatiunile vor fi(pe exemplul

anterior) % = 2133 10000
2813 8000( amortizare)
6588 2000( valoarea ramasa neamortizata)
Se imputa vinovatului /gestionarului valoarea ramasa si TVA
461(4282)=% 2380
7583 2000
4427 380

 In cazul imobilizarilor in curs de aprovizionare(223,224,227)

NU SE INREGISTREAZA AMORTIZARE!!!!!!!

Exemplu:

Se primeste factura de la furnizorul de imobilizari pentru un utilaj in curs

de aprovizionare la cost de sachizitie de 20000, TVA 19%. Ulterior intra in
evidenta utilajul, se pune in functiune si deci….se supune amortizarii.

%= 404 23.800
223 20000
4426 3800

2131=223 20000
Din acest moment vom inregistra amortizarea 6811=2813 amortizare
lunara
 IMOBILIZARILE FINANCIARE
 Aspecte privind contabilizarea:
 Diferenţa dintre valoarea imobilizărilor financiare dobândite şi
valoarea neamortizată a imobilizărilor care au constituit obiectul
participării în natură la capitalul altor entităţi
 Acţiunile şi alte imobilizări financiare primite fără plată
 Acţiunile primite de entitate ca urmare a încorporării rezervelor sau
a primelor de capital, în capitalul social al societăţii la care sunt
deţinute participaţiile

NU SUNT PENTRU EXAMEN

Contabilitatea certificatelor verzi conform OUG 24/2017 și OMFP

1802
• Pct. 301^1 alin. (4-6) Certificatele verzi primite, inclusiv cele
amânate de la tranzacționare, după data de 01 aprilie 2017 se
evidențiază numeric extracontabil in contul 804 „Certificate verzi”.
• Certificatele verzi evidențiate in contul 804 „Certificate verzi” se
recunosc la venituri în contul 768 „Alte venituri financiare”, la
momentul tranzacționării acestora;
• Cu ajutorul contului 804 „Certificate verzi” se ține evidența
certificatelor verzi primite, potrivit legii, si care nu au valoare pana la
momentul tranzacționării.
• În debitul contului 804 „Certificate verzi” se evidențiază certificatele
verzi primite și netranzacționate, iar in credit, cele tranzacționate,
potrivit legii iar soldul contului reprezintă numărul certificatelor
verzi de care beneficiază entitatea
EXEMPLE PRIVIND CONTABILIZAREA
a) Achiziția de acțiuni ca investiții financiare pe termen lung:
Cost de achizițe 26x = %
5121 - suma plătită pe loc
269x- suma rămasă
de plată
b) Plata ulterioară a datoriei:
269x = 5121
c) Titluri primite în schimbul participării prin aport cu un activ imobilizat
la capitalul altei societăți:
c1) Înregistrarea titlurilor primite în limita valorii neamortizate a activului:
% = 2xx - cost de achiziție activ imobilizat
Amortizarea
Cumulată 281x
Diferența 26x
c2) Înregistrarea valorii titlurilor primite care excede valoarea
neamortizată a imobilizărilor corporale: Valoarea titlurilor primite – (Cost
de achiziție activ – Amortizare cumulată) = x lei: e) Primirea de titluri noi
emise de societatea unde se dețin titluri de participare, ca urmare a
majorării capitalului social al acesteia prin încorporarea primelor de
capital sau a rezervelor:
26x = 106 - cu valoarea acțiunilor noi primite
Atenție!
Contul 106 se menține în bilanț până în momentul vânzării acestor titluri,
moment în care rezervele se transferă la venit:
106 = 768
f) Deprecierea titlurilor deținute ca investiții financiare pe termen lung:
6863 = 296x
Deprecierea urmează regulile generale prezentate mai sus.

26x = 768 - x lei

d) Primirea de titluri noi emise de societatea unde se dețin titluri de
participare, ca urmare a majorării capitalului social al acesteia prin
încorporarea beneficiilor:
26x = 768 – cu valoarea acțiunilor noi primite.
g) Vânzarea titlurilor deținute ca investiții financiare pe termen lung:
g1) Pentru prețul de vânzare:
461 = 7641 – preț de vânzare
g2) Scoaterea din evidență pentru valoarea de intrare:
6641 = 26x – valoarea de intrare
Atenție!
Dacă titlurile au costuri de achiziție unitare diferite, pentru evaluarea la
ieșire se aplică una dintre metodele: FIFO, LIFO sau CMP.
Dacă titlurile vândute au fost depreciate, odată cu vânzarea ajustarea
existentă de anulează (dacă au fost vândute toate titlurile) sau se
diminuează proporțional cu numărul titlurilor vândute):
296x = 7863
NU PT EXAMEN h) Achiziția de obligaţiuni de stat cu scadența mai mare de
un an, suma plătită la achiziție fiind mai mare decât suma ce urmează a fi
rambursată la scadență:
% = 2695 - suma plătită la achiziție
suma ce urmează
a fi rambursată 2677
Diferența 471
Și transferul cheltuielilor în avans la cheltuieli curente pe perioada deținerii
titlurilor:
 6865 = 471
NU PT EXAMEN
i) Achiziția de obligaţiuni de stat cu scadența mai mare de un an, suma
plătită la achiziție fiind mai mică decât suma ce urmează a fi
rambursată la scadență:
suma ce urmează 2677 = %
a fi rambursată 2695 - suma plătită la
achiziție

472 - diferența
Și transferul veniturilor în avans la venituri curente pe perioada deținerii
titlurilor:
472 = 7865
Atenție!
Achiziția de obligaţiuni de stat cu scadența mai mare de un an recunoscute
în categoria imobilizărilor financiare reprezintă o excepție de la principiul
costului istoric.

j) Împrumuturi acordate entităților afiliate:

2671 = 5121- valoarea totală a împrumutului acordat
k) Recunoașterea dobânzii de încasat conform principiului contabilității de
angajamente:
2672 = 766 -valoare împrumut x rata anuală a dobânzii x numărul de luni
rămase de la data acordării împrumutului până la 31.12.N/12 luni
l) Încasarea ratelor:
5121 = 2671 - cu rata scadentă prevăzută în contract
j) Împrumuturi acordate entităților afiliate:
2671 = 5121- valoarea totală a împrumutului acordat
k) Recunoașterea dobânzii de încasat conform principiului contabilității de
angajamente:
2672 = 766 -valoare împrumut x rata anuală a dobânzii x numărul de luni
rămase de la data acordării împrumutului până la 31.12.N/12 luni
l) Încasarea ratelor:
5121 = 2671 - cu rata scadentă prevăzută în contract
m) Încasarea dobânzii la scadență:
5121 = 2672 – cu dobânda devenită scadentă conform contractului
Atenție!
Pentru anul următor dobânda se calculează la valoarea rămasă a
împrumutului = Valoare împrumut – Rate încasate.
n) Cazul în care, din diverse motive, ratele sau dobânzile nu se vor mai
încasa:
663 = 2671 sau 2672
Atenție!
Pe aceleași principii funcționează și conturile 2673 și 2674; 2675 și 2676.

CONTABILITATEA ACTIVELOR IMOBILIZATE

Activele imobilizate (imobilizarile ) cuprind toate valorile economice a caror
perioada de utilitate si lichiditate este mai mare de un an(1 an). Activele imobilzate se
diferentiaza in : necorporale(intangibile), corporale si financiare.

EVALUAREA LA DATA INTRĂRII ÎN ENTITATE - valoarea de intrare:

a. cost de achiziţie – pentru bunurile procurate cu titlu oneros;

b. cost de producţie – pentru bunurile produse în entitate;

c. valoarea de aport, stabilită în urma evaluării – pentru bunurile reprezentând

aport la capitalul social;

d. valoarea justă – pentru bunurile obţinute cu titlu gratuit sau constatate plus la
inventariere.

EVALUAREA LA INVENTAR ŞI PREZENTAREA ELEMENTELOR ÎN BILANŢ:

 Valoarea de inventar a unui activ -valoarea contabilă a activului, stabilită cu

ocazia evaluării la inventariere, respectiv valoarea înscrisă în listele de
inventariere.

 Stabilirea valorii de inventar -aplicarea principiului prudenţei!!!

 Valoare de inventar<Valoarea contabilă =>Înregistrare ajustări de valoare

EVALUAREA LA DATA IEŞIRII DIN ENTITATE:

 La data ieşirii din entitate sau la darea în consum, bunurile se evaluează şi se

scad din gestiune la valoarea lor de intrare sau valoarea la care sunt înregistrate
în contabilitate.

 La scoaterea din evidenţă a activelor se reiau la venituri ajustările pentru

depreciere sau pierdere de valoare aferente acestora.
 Costul - cost de achiziție sau cost de producție

Costul de achiziţie

Cazuri particulare privind costul de achizţie:

√ costurile de testare a funcţionării corecte a activului, după deducerea

încasărilor nete provenite din vânzarea elementelor produse în timpul aducerii
activului la amplasamentul şi condiţia de funcţionare;

√ costurile estimate pentru demontarea şi mutarea activelor precum şi cu

restaurarea amplasamentului pe care este poziţionată o imobilizare corporală;

√ reducerile comerciale primite ulterior facturării;

√ costul de achiziție al investițiilor financiare pe termen scurt diferențiat în

funcție de categoria acțiunilor – cotate sau necotate.

√ recunoașterea inițială a titlurilor de stat recunoscute ca imobilizări financiare -

excepție de la principiul costului istoric!!

Costul de producție:

Cazuri particulare privind costul de producție:

√ cazul în care din procesul de producție rezultă un produs principal și unul

secundar;

√ costurile îndatorării aferente activelor cu ciclu lung de fabricație;

√ costul de producție al activelor necorporale generate intern.

Valoarea justă: (exceptând regulile de evaluare alternative):

a. evaluarea bunurilor obținute cu titlu gratuit sau constatate plus la inventariere;

b. evaluarea stocurilor în cazul în care factura primită conține o reducere de 100%,

deci o reducere care acoperă în totalitate contravaloarea stocurilor cumpărate;
 c. evaluarea imobilizărilor necorporale și corporale în cazul în care factura
primită conține o reducere de 100%, deci o reducere care acoperă în totalitate
contravaloarea imobilizărilor cumpărate;

d. evaluarea subvențiilor neguvernamentale care îmbracă forma transferului unui

activ nemonetar;

e. valoarea titlurilor primite fără plată;

f. evaluarea în vederea prezentării în bilanț a investițiilor financiare pe termen

scurt cotate pe piețe reglementate;

g. stabilirea valorii de inventar pentru unele categorii de active.

Imobilizarile necorporale
O imobilizare necorporală este un activ nemonetar identificabil fără formă fizică.
Sunt active intangibile care nu imbraca forma fizica si poate avea formele:

Cheltuieli de constituire(201A) cuprind cheltuielile cu infiintarea , dezvoltarea si

fuzionarea societatilor comerciale cum sunt cele privind taxele si alte cheltuieli de
inscriere si de inmatriculare, cheltuielile privind emiterea si vanzarea de actiuni,
prospectarea pitei si de publicitate. Toate aceste cheltuieli sunt supuse amortizarii in
maxim 5 ani.
 Filiera înregistrărilor contabile:

 Recunoaşterea cheltuielilor de constituire și plata acestora:

201 = 404 - cu totalul cheltuielilor efectuate în vederea constituirii

404 = 5121-cu suma plătită

 Amortizarea cheltuielilor de constituire pe perioada maximă de 5 ani:

6811 = 2801-Cu valoarea amortizării calculate

Cheltuielile de dezvoltare (203A) iclud resurse economice alocate noilor tehnologii,

produselor noi si investitii utile si eficiente in raport cu activitatea viitoare a societatii.

Filiera înregistrărilor contabile

 Achiziţia unor studii care îndeplinesc criteriile recunoaşterii ca activ utilizate în

domeniul cercetării şi dezvoltătii pentru obţinerea unor noi produse:

203 = 404 - cu valoarea studiului prevăzută în contract

 Înregistrarea licenţei la o valoare = cu cheltuiala de dezvoltare + cheltuielile

aferente brevetării invenţiei:

205 = %

203 - cheltuiala de dezvoltare recunoscută mai sus

 Cheltuielile aferente fazei de cercetare pentru realizarea unui program

informatic:

6xx = 28x, 3xx, 4xx

 Cheltuielile aferente fazei de dezvoltare pentru realizarea unui program

informatic în cursul lunii:

6xx = 28x, 3xx, 4xx

 La finele fiecărei luni suma costurilor suportate se înregistrează în contabilitate

ca imobilizări de natura cheltuielilor de dezvoltare:

203/Program informatic = 721

 Recepţia software-ului la costul total:

208/Program informatic = 203/Program informatic – sold 203

404 - cheltuielile aferente brevetării

Concesiuni, brevete ,licente, marci de fabrica si alte drepturi similare(205A) cuprind

toate cheltuielile efectuate pentru achizitionarea drepturilor de exploatare a unui bun,
activitate sau serviciu; in cazul concesiunilor a unui brevet , a unei licente , a unei marci
de fabrica si alte drepturi similare de proprietate industriala si intelectuala. Se
amortizeaza pe toata durata de exploatare.
Filiera înregistrărilor contabile:

 Recunoașterea concesiunii primite ca imobilizări necorporale atunci când

contractul de concesiune prevede o durată și o valoare determinată de
concesiune:

205 = 167 – cu valoarea totală a concesiunii primite

și concomitent:

Debit 8038 - cu valoarea totală a concesiunii primite

 Amortizarea concesiunii pe durata contractului:

6811 = 2805 - Valoarea totală a concesiunii primite/Durata contractului

 Înregistrarea redevenței datorate și plata acesteia:

167 = 404 - cu redevența lunară datorată

404 = 5121- cu valoarea efectiv plătită

 La expirarea contractului, odată cu restituirea bunului se înregistrează scoaterea

din evidenţă a concesiunii primite:

2805 = 205 - cu valoarea totală a concesiunii primite

Şi concomitent:

Credit 8038 - cu valoarea totală a concesiunii primite

Fondul comercial(207A) cheltuieli efectuate de firma pentru mentinerea sau

dezvoltarea potentialului de activitate al intreprinderii ( clientela, vadul comercial,
firma, segmentul de piata, incluzand si sumele platite in cazul preluarii unei
intreprinderi). Nu se supune amortizarii. Exceptie face cazul in care a fost achizitionat.
Filiera înregistrărilor contabile:

 Achiziția titlurilor de participare la prețul plătit:

2611 = 5121 – cu prețul plătit

 Recunoașterea fondului comercial pozitiv pentru valoarea calculată mai sus:

2071 = 2611

 Amortizarea fondului comercial :

6811 = 2807 - cu valoarea amortizării calculate

 Deprecierea fondului comercial:

6817 = 2071 - cu valoarea deprecierii calculate

Atenție!
 Deprecierea fondului comercial este o excepție de la înregistrarea clasicelor ajustări
pentru deprecierea activelor (Cheltuieli cu ajustări = Ajustări pentru deprecieri)

Active necorporale de exploatare si evaluare a resurselor minerale(206A) include

cheltuielile efectuate de societate pentru descoperirea de resurse minerale
utile(cheltuieli de decoperta). Se amortizeaza in maxim 5 ani.
Filiera înregistrărilor contabile

 Achiziția instalațiilor specifice de explorare:

216 = 404 - cu costul de achiziție

 Amortizarea instalațiilor specifice de explorare:

6811 = 2816 – cu valoarea amortizării calculate

 Achiziția dreptului de explorare recunoscut ca activ necorporal:

206 = 404 –cu valoarea dreptului achiziționat

 Înregistrarea altor cheltuieli care ar putea fi incluse în evaluarea iniţială a
activelor de explorare şi evaluare (studii topografice, geologice, geochimice şi
geofizice, etc)

 206 = 404 –cu valoarea cheltuielilor efectuate care îndeplinesc condițiile

recunoașterii ca activ necorporal. Amortizarea activului necorporal pe durata
dreptului de primit:

6811 = 2806 –cu valoarea amortizării calculate

 Înregistrarea cheltuielilor ce au avut loc înainte de momentul în care entitatea a

obţinut dreptul legal de a explora o anumită zonă sau după ce sunt
demonstrabile fezabilitatea tehnică şi viabilitatea comercială ale extracţiei unei
resurse minerale:

6xx = 401 -cu valoarea cheltuielilor efectuate care nu îndeplinesc criteriile

recunoașterii ca activ necorporal de explorare și evaluare a resurselor minerale

Alte imobilizari necorporale (208A) in general includ programele informatice

folosite de societatea comerciala. Se supun amortizarii.
Filiera înregistrărilor contabile:

 Achiziția imobilizărilor necorporale atunci când se poate face o separare clară

între componente (exemplu program informatic și licența corespunzătoare):

% = 404

cost achiziție program informatic 208/program informatic

cost achizițe licență 205

 Amortizarea imobilizărilor de mai sus:

 6811 = %

2808/program informatic -cu valoarea amortizării calculate

2805 -cu valoarea amortizării calculate

Filiera înregistrărilor contabile
Deprecierea imobilizărilor necorporale:

Cazuri posibile în anul următor:

1)Ajustarea necesară > ajustarea existentă din anul precedent  ajustarea se

majorează:

6813 = 290x – cu diferența

2)Ajustarea necesară < ajustarea existentă din anul precedent  ajustarea se

diminuează:

290x = 7813 - cu diferența

 3) Valoarea de inventar >sau = cu valoare de intrare (sau rămasă în cazul celor
amortizabile)  ajustarea se anulează pentru sold:

290x = 7813 - cu soldul ajustării

4)În cursul anului activul este scos din evidență  ajustarea se anulează pentru
sold:

290x = 7813 - cu soldul ajustării

 Vânzarea imobilizărilor necorporale (exemplu program informatic):

1) Prețul de vânzare:

Total factură 461 = %

7583 – preț de vânzare

4427 -19% x preț vânzare

2) Scoaterea din evidență:

% = 208/program informatic - cost

achiziție

amortizarea 2808/program informatic

cumulată

diferența 6583

 Casarea (scoaterea din evidenţă a unui program informatic, depăşit moral, din
utilizarea căruia nu se mai aşteaptă beneficii economice viitoare):

% = 208/program informatic-cost
achiziție

amortizarea cumulată 2808

diferența 6583

Avansuri acordate imobilizărilor necorporale:

 Înregistrarea facturii de avans:

% = 404- total
avans + TVA

valoarea avansului 4094

 19% x valoarea avansului 4426

 Plata facturii de avans:

404 = 5121- total avans + TVA

 Achiziţia activului necorporal pe baza facturii şi reţinerea avansului plătit:

% = 404

Cost achiziție imobilizare 2xx

(valoare avans în roşu) 4094

diferenţa de TVA dintre 4426

valoarea facturii şi a avansului

Sau:

Stornarea facturii de avans:

% = 404-(Total avans +
TVA, în roșu)

(valoarea avansului în roşu) 4094

(19% x valoarea avansului în roşu) 4426

Și înregistrarea facturii primite privind achiziția activului necorporal:

% = 404-total
factură

Cost achiziție imobilizare 2xx

19% x cost de achiziție 4426

Regimul contabil și fiscal privind dividendele

o distribuire în bani sau în natură, efectuată de

Dividendul este definit ca fiind
o persoană juridică unui participant, drept consecință a deținerii unor
titluri de participare la acea persoană juridică, exceptând următoarele:
 o distribuire de titluri de participare noi sau majorarea valorii
nominale a titlurilor de participare existente, ca urmare a unei
operațiuni de majorare a capitalului social, potrivit legii;
 o distribuire efectuată în legătură cu dobândirea/răscumpărarea
titlurilor de participare proprii de către persoana juridică;
 o distribuire în bani sau în natură, efectuată în legătură cu
lichidarea unei persoane juridice;
 o distribuire în bani sau în natură, efectuată cu ocazia reducerii
capitalului social, potrivit legii;
 o distribuire de prime de emisiune, proporțional cu partea ce îi
revine fiecărui participant;
 o distribuire de titluri de participare în legătură cu operațiuni de
reorganizare.

Se consideră dividende din punct de vedere fiscal și se supun aceluiași

regim fiscal ca veniturile din dividende:

 câștigurile obținute de persoanele fizice din deținerea de titluri de

participare, definite de legislația în materie, la organisme de
plasament colectiv;
 veniturile în bani și în natură distribuite de societățile agricole, cu
personalitate juridică, constituite potrivit legislației în materie, unui
participant la societatea respectivă drept consecință a deținerii
părților sociale.
Cu titlu informativ!!!

Distribuirea dividendelor se realizează după aprobarea situațiilor financiare anuale, proporțional

cu cota de participare la capitalul social vărsat, AGA având obligația de a propune și repartiza
dividende. Plata lor se face în termenul stabilit de AGA, dar nu mai târziu de șase luni de la
data aprobării situațiilor financiare anuale aferente exercițiului financiar încheiat. Orice persoană
fizică sau juridică, rezidentă sau nerezidentă, poate să beneficieze de obținerea de dividende, în
condițiile deținerii de titluri de participare la o persoană juridică.

Este interzisă distribuirea de dividende din profituri fictive sau în situația în care
societatea înregistrează pierdere.
Legea nr. 31/1990 prevede că termenul de prescriere în cazul dividendelor neridicate
este de trei ani.

Impozitul pe veniturile din dividende

Veniturile sub formă de dividende se impun în anul 2019 cu o cotă de 5% din suma acestora,
impozitul fiind final. Obligația calculării și reținerii lui le revine persoanelor juridice, odată cu plata
dividendelor către acționari/asociați. Impozitul datorat se virează integral la bugetul de stat până la
data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se face plata.
În ceea ce privește dividendele distribuite, dar care nu au fost achitate acționarilor sau asociaților
până la sfârșitul anului în care s-au aprobat situațiile financiare anuale, Codul fiscal prevede că
impozitul pe dividende se declară și se plătește până la data de 25
ianuarie a anului următor, respectiv până la data de 25 a primei luni a
anului fiscal modificat, următor anului în care s-au aprobat situațiile
financiare anuale, după caz.
Contribuțiile sociale aferente veniturilor din dividende

Referitor la obligațiile privind contribuțiile sociale, dividendele intră sub incidența doar a
contribuției de asigurări sociale de sănătate, veniturile din dividende nefiind cuprinse în
baza de calcul al contribuției de asigurări sociale.
Pentru dividendele obținute în anul 2019, obligația plății contribuției la asigurările sociale de
sănătate nu este influențată de faptul că asociații au sau nu calitatea de salariați.

În conformitate cu Codul fiscal coroborat cu Normele metodologice de aplicare, contribuabilii

la sistemul de asigurări sociale de sănătate, care nu se încadrează în categoriile de persoane
exceptate de la plata CASS, datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate în situația în
care realizează venituri anuale cumulate cel puțin egale cu 12 salarii de bază minime brute pe țară
din una sau mai multe surse din următoarele categorii de venituri:

a) din salarii și asimilate salariilor;

b) din activități independente;
c) din drepturi de proprietate intelectuală;
d) din asocierea cu o persoană juridică;
e) din cedarea folosinței bunurilor;
f) din activități agricole, silvicultură și piscicultură;
g) din investiții;
h) din alte surse.

Contribuabilii care au obținut venituri dintre cele menționate mai sus datorează CASS în anul 2019
în sumă de 2.496 lei ((2.080 lei/lună x 12 luni) x 10%).

Contribuabilii sunt asigurați în sistemul asigurărilor sociale de sănătate începând cu data depunerii
declarației unice până la expirarea perioadei pentru care au depus-o.
Exemplul 1
Entitatea X are doi asociați persoane fizice rezidente. Asociatul A deține 60% din capitalul social,
iar asociatul B, 40%. La începutul anului 2019 se înregistrează profitul care urmează să fie
repartizat pentru distribuirea de dividende celor doi asociați. Aceștia nu intră în categoria
persoanelor exceptate de la plata CASS. Dividendele se achită la data de 15 mai 2019. Dividendul
brut acordat asociatului A este de 48.000 lei, iar cel acordat asociatului B, de 32.000 lei.

Ne propunem să prezentăm tratamentul contabil și fiscal aferent

dividendelor distribuite și achitate celor doi asociați în anul 2019.

– După aprobarea de către Adunarea generală a asociaților a situațiilor financiare anuale la

sfârșitul lunii aprilie 2019, repartizarea profitului pe destinații stabilite prin hotărârea AGA:

80.000 lei 1171 =% 80.000 lei

„Rezultatul reportat reprezentând 457.A 48.000 lei
profitul nerepartizat sau „Dividende de plată”
pierderea neacoperită” 457.B 32.000 lei
„Dividende de plată”

– La 15 mai 2019, reținerea impozitului pe dividende, în sumă de 4.000 lei:

4.000 lei % = 446 4.000 lei

2.400 lei 457.A „Alte impozite, taxe
„Dividende de plată” și vărsăminte asimilate”
1.600 lei 457.B
„Dividende de plată”

– Plata impozitului la bugetul de stat:

4.000 lei 446 = 5121 4.000 lei

„Alte impozite, taxe „Conturi în bănci
la
și vărsăminte asimilate” lei”

– La 15 mai 2019, plata dividendelor nete către cei doi asociați:

76.000 lei % = 5121 la 76.000 lei

45.600 lei 457.A „Conturi în bănci
„Dividende de plată” lei”
30.400 lei 457.B
„Dividende de plată”

Pe baza procesului-verbal al asociaților prin care s-a făcut distribuirea profitului aferent anului
2018 se întocmește un stat de plată a dividendelor după cum urmează:

Lista de plată a dividendelor nete aferente anului 2018

Societatea depune formularul 100 „Declarație privind obligațiile de plată la bugetul
de stat” până la data de 25 iunie 2019.

Plătitorul de venit trebuie să declare impozitul reținut la sursă, în sumă de 4.000 lei, prin
transmiterea formularului 205 „Declarație informativă privind impozitul reținut la
sursă și câștigurile/pierderile din investiții, pe beneficiari de venit” până la 31
ianuarie 2020.

Exemplul 2
Entitatea Alfa, cu sediul în România, plătitoare de impozit pe profit, înregistrează în exercițiul
financiar 2018 un profit net în sumă de 100.000 lei. Aceasta repartizează în anul 2019 dividende
celor patru asociați după cum urmează:

• Asociatul A este o persoană fizică rezidentă în România și deține 10% din capitalul social
al Alfa (dividende brute cuvenite – 10.000 lei (100.000 lei x 10%)).
• Asociatul B este o persoană juridică rezidentă în Italia și deține de peste 3 ani 70% din
capitalul social al Alfa (dividende brute cuvenite – 70.000 lei (100.000 lei x 70%)).
• Asociatul C este o persoană fizică rezidentă în Franța și deține 5% din capitalul social al
Alfa (dividende brute cuvenite – 5.000 lei (100.000 lei x 5%)).
• Asociatul D este o persoană juridică rezidentă în Turcia și deține de peste 3 ani 15% din
capitalul social al Alfa (dividende brute cuvenite – 15.000 lei (100.000 lei x 15%)).

Ne propunem să prezentăm obligațiile de declarare și de plată a

impozitului pe dividende.

➜ Asociatul A
Dividendele în sumă brută de 10.000 lei se impozitează la sursă prin aplicarea cotei de 5% la
venitul brut obținut, impozitul fiind de 500 lei (10.000 lei x 5%).

Societatea are obligația să rețină, să declare și să achite impozitul pe dividende către bugetul de
stat până la 25 inclusiv a lunii următoare plății lor, dată până la care aceasta depune formularul
100.

Alfa va declara impozitul reținut la sursă prin transmiterea formularului 205 până la 31 ianuarie
2020.
➜ Asociatul B
Dividendele în sumă de 70.000 lei sunt scutite de impozit în condițiile în care îndeplinesc
prevederile art. 229 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal.

Asociatul B, persoană juridică italiană, prezintă societății românești certificatul de rezidență fiscală
emis de organul fiscal competent din Italia. Acesta beneficiază de scutire întrucât:

• este o persoană juridică rezidentă într-un stat membru al Uniunii Europene;

• deține minimum 10% din capitalul social al întreprinderii persoană juridică română pe o
perioadă neîntreruptă de cel puțin un an, care se încheie la data plății dividendului.

Alfa va declara veniturile scutite obținute de persoana juridică nerezidentă prin transmiterea
formularului 207 „Declarație informativă privind impozitul reținut la sursă/veniturile scutite, pe
beneficiari de venit nerezidenți” până la data de 31 ianuarie 2020.

plătitorii de venituri cu regim

În conformitate cu art. 231 alin. (1) din Codul fiscal,
de reținere la sursă a impozitelor, cu excepția plătitorilor de venituri din
salarii, conform prezentului titlu, au obligația să depună o declarație
privind calcularea și reținerea impozitului pentru fiecare beneficiar de
venit la organul fiscal competent, până la data de 31 ianuarie inclusiv a
anului curent pentru anul expirat.

➜ Asociatul C
Pentru a putea beneficia de dispozițiile mai favorabile ale convențiilor pentru evitarea dublei
impuneri, asociatul C prezintă societății românești certificatul de rezidență fiscală emis de organul
fiscal competent din Franța. Cota de impozit aplicabilă acestuia este cea prevăzută în Codul fiscal,
de 5%, fiind mai favorabilă.

Dividendele distribuite asociatului C se impozitează la sursă, impozitul fiind de 250 lei (5.000 lei
x 5%).
Societatea are obligația să rețină, să declare și să achite impozitul pe dividende către bugetul de
stat până la 25 inclusiv a lunii următoare plății lor, dată până la care aceasta depune formularul
100.

Alfa va declara impozitul reținut la sursă prin transmiterea formularului 207 până la 31 ianuarie
2020.

➜ Asociatul D
Asociatul D prezintă societății românești certificatul de rezidență fiscală emis de organul fiscal
competent din Turcia. Cota de impozit aplicabilă acestuia este cea prevăzută în Codul fiscal, de 5%,
fiind mai favorabilă.
Asociatul D nu beneficiază de scutire de impozit pe veniturile din dividende, întrucât nu este
persoană juridică rezidentă într-un alt stat membru al Uniunii Europene ori sediu permanent
al unei întreprinderi dintr-un stat membru al UE, situat într-un alt stat membru, chiar dacă
îndeplinește condițiile de deținere a minimum 10% din capitalul social al întreprinderii persoană
juridică română pe o perioadă neîntreruptă de cel puțin un an.

Impozitul pe dividende este de 750 lei (15.000 lei x 5%).

Alfa va declara impozitul reținut la sursă prin transmiterea formularului 207 până la 31 ianuarie
2020.

Exemplul 3
Societatea Beta, cu sediul în România, plătitoare de impozit pe profit, înregistrează în exercițiul
financiar 2018 un profit net în sumă de 47.000 lei. Aceasta repartizează în anul 2019 dividende
către cei doi asociați, A și B. A este o persoană fizică rezidentă în România, iar B este o persoană
fizică rezidentă în Franța. Dividendele brute cuvenite asociatului A sunt de 35.250 lei, iar cele
cuvenite asociatului B, de 11.750 lei. Persoana fizică A este asigurată în sistemul de asigurări sociale
de sănătate, fiind salariată la entitatea X. Dividendele nete sunt încasate la data de 20 mai
2019.
Există o convenție de evitare a dublei impuneri între România și Franța, dar asociatul B nu aduce
certificatul de rezidență fiscală la momentul plății dividendelor și nici în primele 60 de zile
calendaristice ale anului următor celui în care s-a obținut profitul distribuibil. Certificatul respectiv
este adus ulterior, în limita termenului de prescripție de 5 ani.

Ne propunem să determinăm:
a) obligațiile privind impozitul pe venit ale persoanei fizice rezidente
A;
b) efectul aducerii de către persoana fizică nerezidentă B a
certificatului de rezidență fiscală în interiorul termenului de prescripție de
5 ani.

a) Dividendele în sumă de 35.250 lei distribuite asociatului A se impozitează la sursă prin

aplicarea cotei de 5% la venitul brut obținut, impozitul fiind de 1.762,5 lei (35.250 lei x 5%).

Societatea are obligația să rețină, să declare și să achite impozitul pe dividende către bugetul de
stat până la 25 iunie 2019, dată până la care aceasta depune formularul 100.

Beta va declara impozitul reținut la sursă prin transmiterea formularului 205 până la 31 ianuarie
2020.

b) În situația în care certificatul de rezidență fiscală nu este disponibil la data obținerii

venitului, acesta se impozitează în conformitate cu legislația românească. Astfel, dividendele brute
distribuite asociatului B, în sumă de 11.750 lei, se impozitează la sursă prin aplicarea cotei de 5% la
venitul brut obținut, impozitul fiind de 587,5 lei (11.750 lei x 5%).

Societatea are obligația să rețină, să declare și să achite impozitul pe dividende către bugetul de
stat până la 25 iunie 2019, dată până la care aceasta depune formularul 100.
Beta va declara impozitul reținut la sursă prin transmiterea formularului 207 până la 31 ianuarie
2020.

Pentru a putea beneficia de prevederile mai favorabile ale convențiilor

pentru evitarea dublei impuneri, certificatul de rezidență fiscală trebuie
să fie disponibil:

• la momentul efectuării plății către beneficiarul nerezident;

• în primele 60 de zile calendaristice ale anului următor, cu
excepția situației în care se schimbă condițiile de rezidență;
• ulterior, în limita termenului legal de prescripție de 5 ani, caz în care
nerezidentul poate solicita prin intermediul societății din România
rambursarea impozitului pe veniturile nerezidenților plătit în
exces față de cota prevăzută în convenția de evitare a dublei
impuneri. (Popa et al., 2018, p. 191)
Certificatul de rezidență fiscală este depus de asociatul B în limita termenului legal de prescripție de
5 ani, acesta putând solicita prin intermediul societății Beta rambursarea impozitului pe
veniturile nerezidenților plătit în exces față de cota prevăzută de convenția de evitare a dublei
impuneri.

Exemplul 4
O persoană fizică rezidentă în România obține venituri de natura dividendelor din țara X, membră a
Uniunii Europene, în sumă de 5.000 euro. Cota de impozitare a dividendelor în acea țară este de
10%. În vederea aplicării cotei de impozit din convenția de evitare a dublei impuneri încheiată între
statul X și țara noastră, de 10%, persoana fizică prezintă plătitorului dividendelor certificatul de
rezidență fiscală eliberat de autoritatea competentă din țara noastră.

Ne propunem să determinăm dacă persoană fizică mai datorează impozit

în România.
Impozitul achitat în țara X este de 500 euro (5.000 eurox 10%).

Dacă venitul de natura dividendelor ar fi fost obținut din România, impozitul pe dividende datorat
ar fi fost de 1.160 lei ((5.000 euro x 4,64 lei/euro) x 5%).

Impozitul pe dividende achitat în țara X este de 2.320 lei (500 euro x 4,64 lei/euro).

în vederea calculului
S-a ținut seama de art. 131 alin. (6) din Codul fiscal, care prevede că,
creditului fiscal, sumele în valută se transformă la cursul de schimb mediu
anual al pieței valutare, comunicat de Banca Națională a României, din
anul de realizare a venitului. Veniturile din străinătate realizate de
persoane fizice rezidente, precum și impozitul aferent, exprimate în
unități monetare proprii statului respectiv, dar care nu sunt cotate de
BNR, se vor transforma astfel:
a) din moneda statului de sursă într-o valută de circulație
internațională, cum ar fi dolari SUA sau euro, folosindu-se cursul de
schimb din țara de sursă;
b) din valuta de circulație internațională în lei, folosindu-se cursul de
schimb mediu anual al acesteia, comunicat de BNR, din anul de
realizare a venitului respectiv.
Întrucât echivalentul în lei al impozitului achitat în țara X, de 2.320 lei, îl depășește pe cel datorat în
România, de 1.160 lei, persoanei fizice i se va recunoaște suma reprezentând creditul fiscal
extern la nivelul celui datorat în țara noastră, astfel că nu mai datorează impozit în România.

Exemplul 5
Entitatea Y decide să acorde pentru trimestrul I al exercițiului financiar 2019 dividende în sumă de
40.000 lei celor doi asociați, A și B, persoane fizice rezidente. Asociatul A deține 90% din capitalul
social, iar asociatul B, 10%. Dividendele se achită la data de 15 aprilie 2019. Asociatul A este
asigurat în sistemul de asigurări sociale de sănătate, fiind angajat în cadrul unei instituții publice pe
postul de economist, iar asociatul B este pensionar.

Ne propunem să prezentăm tratamentul contabil și fiscal aferent

dividendelor distribuite și achitate celor doi asociați în anul 2019.

– La 31 martie 2019, înregistrarea dividendelor acordate în baza situațiilor financiare

interimare din rezultatul înregistrat în primul trimestru al anului 2019:

40.000 lei 463 „Creanțe = % 40.000 lei

dividende în reprezentând 456.A 36.000 lei
cursul repartizate „Decontări cu acționarii/ asociații privind
financiar” exercițiului capitalul”
456.B 4.000 lei
„Decontări cu acționarii/ asociații privind
capitalul”

Suma de 40.000 lei reprezentând soldul contului 463 figurează în situațiile financiare interimare
aferente trimestrului I al anului 2019.

– La 15 aprilie 2019, reținerea impozitului pe dividendele interimare:

 2.000 lei % = 446 2.000 lei
1.800 lei 456.A „Alte impozite, taxe
„Decontări cu acționarii/ asociații și vărsăminte asimilate”
privind capitalul” 456.B
200 lei „Decontări cu acționarii/ asociații
privind capitalul”

– La 15 aprilie 2019, achitarea dividendelor interimare:

38.000 lei % = 5121 38.000 lei

34.200 lei 456.A „Conturi în
la
bănci
„Decontări cu acționarii/ lei”

asociații privind capitalul” 3.800 lei 456.B

„Decontări cu acționarii/ asociații privind
capitalul”

– Achitarea impozitului pe dividende:

2.000 lei 446 = 5121 2.000 lei

„Alte impozite, taxe „Conturi în bănci
la
și vărsăminte asimilate” lei”

– Contribuția de asigurări sociale de sănătate:

În cele ce urmează vom analiza situația celor doi asociați din punctul de vedere al obligației privind
CASS.

➜ Asociatul A
Venitul din dividende obținut în anul 2019 depășește plafonul de 24.960 lei, contribuabilul datorând
CASS în sumă de 2.496 lei (24.960 lei x 10%). Acesta depune declarația unică prin mijloace
electronice de transmitere la distanță la 30 aprilie 2019.

La data de 4 mai 2019, asociatul A achită obligația privind contribuția estimată pentru acest an.

Important de reținut este că în acest caz CASS trebuie plătită chiar dacă A este concomitent și
salariat. Faptul că el realizează și venituri de natură salarială nu prezintă nicio relevanță.
➜ Asociatul B
Venitul din dividende obținut în anul 2019 nu depășește plafonul de 24.960 lei, deci contribuabilul
nu datorează CASS.

Exemplul 6
Entitatea Z decide să acorde celor doi asociați, A și B, persoane fizice rezidente, dividende în sumă
de 75.000 lei în trimestrul III al anului 2018. Asociatul A deține 70% din capitalul social, iar
asociatul B, 30%. Dividendele se achită la data de 15 octombrie 2018. La sfârșitul exercițiului
financiar 2018, entitatea Z înregistrează un rezultat net pentru întregul an de 95.000 lei, care,
potrivit hotărârii AGA, va fi repartizat integral la dividende. Diferența de 20.000 lei (95.000 lei –
75.000 lei) se înregistrează în contabilitate și se achită celor doi asociați în luna iunie 2019.

Ne propunem să prezentăm tratamentul contabil și fiscal privind

regularizarea sumelor sub formă de dividende după aprobarea situațiilor
financiare anuale în anul 2019.
Regularizarea diferențelor rezultate din distribuirea dividendelor în timpul anului 2018 urmează să
se facă prin situațiile financiare anuale.

Rezultatul net aferent exercițiului financiar 2018 este de 95.000 lei, astfel că dividendele cuvenite
celor doi asociați pentru întregul an depășesc nivelul celor acordate interimar.

plata diferențelor rezultate din

Potrivit art. 67 alin. (2) din Legea nr. 31/1990,
regularizare se face în termen de 60 de zile de la data aprobării
situațiilor financiare anuale aferente exercițiului financiar încheiat. În caz
contrar, societatea datorează, după acest termen, dobândă penalizatoare
calculată conform art. 3 din Ordonanța Guvernului nr. 13/2011 privind
dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești,
precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în
domeniul bancar, aprobată prin Legea nr. 43/2012, cu completările
ulterioare, dacă prin actul constitutiv sau prin hotărârea adunării
generale a acționarilor care a aprobat situațiile financiare aferente
exercițiului financiar încheiat nu s-a stabilit o dobândă mai mare.
Suma de 75.000 lei reprezentând soldul contului 463 figurează în situațiile financiare interimare
aferente trimestrului III al anului 2018.

– În baza hotărârii AGA, repartizarea dividendelor, în sumă de 95.000 lei:

95.000 lei 1171 =% 95.000 lei

„Rezultatul reportat reprezentând 457.A 66.500 lei
profitul nerepartizat sau „Dividende de plată”
pierderea neacoperită” 457.B 28.500 lei
„Dividende de plată”
– Reținerea dividendelor distribuite interimar:

52.500 lei 457.A = 463.A „Creanțe 52.500 lei

„Dividende de plată” dividende în reprezentând repartizate
cursul exercițiului
financiar”

22.500 lei 457.B = 463.B „Creanțe 22.500 lei

„Dividende de plată” dividende în reprezentând repartizate
cursul exercițiului
financiar”

– Reținerea impozitului pe diferența de dividende care li se cuvine asociaților ((95.000 lei – 75.000
lei)x 5%):

1.000 lei % = 446 1.000 lei

700 lei 457.A „Alte impozite, taxe
„Dividende de plată” și vărsăminte asimilate”
300 lei 457.B
„Dividende de plată”

– În luna iunie 2019, achitarea diferenței de dividende nete cuvenite asociaților:

19.000 lei % = 5121 „Conturi la 19.000 lei

13.300 lei 457.A în lei” bănci
„Dividende de plată”
5.700 lei 457.B
„Dividende de plată”

– La 25 iulie 2019, achitarea diferenței de impozit pe dividende, în sumă de 1.000 lei:

1.000 lei 446 = 5121 „Conturi 1.000 lei

„Alte impozite, taxe în lei” bănci
la
și vărsăminte asimilate”

Exemplul 7
Entitatea X decide să acorde celor doi asociați, A și B, persoane fizice rezidente, dividende în sumă
de 50.000 lei în trimestrul III al anului 2018. Asociatul A deține 90% din capitalul social, iar asociatul
B, 10%. Dividendele se achită la data de 15 octombrie 2018. La sfârșitul exercițiului financiar 2018,
entitatea X înregistrează un rezultat net pentru întregul an de 33.600 lei, care, potrivit hotărârii
AGA, va fi repartizat integral la dividende. Diferența de 16.400 lei (50.000 lei – 33.600 lei) se
înregistrează în contabilitate și se recuperează de la cei doi asociați în luna iunie 2019.

Ne propunem să prezentăm tratamentul contabil și fiscal privind

regularizarea sumelor sub formă de dividende după aprobarea situațiilor
financiare anuale în anul 2019.
Regularizarea diferențelor rezultate din distribuirea dividendelor în timpul anului 2018 urmează să
se facă prin situațiile financiare anuale.

Rezultatul net aferent exercițiului financiar 2018 este de 33.600 lei, astfel că dividendele
cuvenite asociaților pentru întregul an sunt sub nivelul celor acordate interimar.

Dividendele repartizate și plătite în plus se restituie în termen de 60 de zile de la data aprobării

situațiilor financiare anuale. În conformitate cu art. 19 alin. (32) din Legea contabilității nr.
82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, obligația de restituire intervine
pentru persoanele care au încasat dividende trimestrial, iar conducerea societății trebuie să
urmărească recuperarea sumelor respective și să dispună măsurile ce se impun în acest scop.

Suma de 50.000 lei reprezentând soldul contului 463 figurează în situațiile financiare interimare
aferente trimestrului III al anului 2018.

– În baza hotărârii AGA, repartizarea dividendelor, în sumă de 33.600 lei:

33.600 lei 1171 =% 33.600 lei

„Rezultatul reportat reprezentând 457.A 30.240 lei
profitul nerepartizat sau „Dividende de plată”
pierderea neacoperită” 457.B 3.360 lei
„Dividende de plată”

– Compensarea dividendelor distribuite pentru exercițiul financiar 2018 cu cele interimare:

30.240 lei 457.A = 463.A „Creanțe 30.240 lei

„Dividende de plată” dividende în reprezentând repartizate
cursul exercițiului
financiar”

3.360 lei 457.B = 463.B „Creanțe 3.360 lei

„Dividende de plată” dividende în reprezentând repartizate
cursul exercițiului
financiar”
În acest moment, în debitul contului 463 se află suma de 16.400 lei, respectiv diferența dintre
dividendele distribuite interimar și cele cuvenite pentru întregul exercițiu financiar, recent
finalizat. Cei doi asociați sunt obligați să restituie dividendele primite în plus.

Astfel, dividendele brute achitate în plus sunt în sumă de 16.400 lei, din care:

• 820 lei – impozitul pe dividende reținut;

• 15.580 lei – dividendele nete plătite în plus.

– Corectarea valorii dividendelor distribuite trimestrial:

(14.760 463.A lei) = 456.A (14.760

„Creanțe reprezentând „Decontări cu acționarii/lei) asociații privind
dividende în repartizate capitalul”
cursul exercițiului
financiar”

(1.640 lei) 463.B „Creanțe = 456.B (1.640 lei)

dividende în reprezentând „Decontări cu acționarii/ asociații privind
cursul repartizate capitalul”
financiar” exercițiului

– Corectarea impozitului achitat pentru dividendele distribuite trimestrial:

(820 lei) % = 446 (820 lei)

(738 lei) 456.A „Alte impozite, taxe
„Decontări cu acționarii/ asociații privind și vărsăminte asimilate”
capitalul” (82 lei) 456.B
„Decontări cu acționarii/ asociații
privind capitalul”

– Încasarea în contul de la bancă a sumelor primite în plus de către asociați:

15.580 lei 5121 „Conturi la = % 15.580 lei

în lei” bănci 456.A 14.022 lei
„Decontări cu acționarii/ asociații privind
capitalul”
456.B 1.558 lei
„Decontări cu acționarii/ asociații privind
capitalul”
Exemplul 8
Entitatea Gama distribuie dividende în anul 2018, dar acestea nu sunt plătite celor doi
acționari până la data de 31 decembrie a aceluiași an. Acționarul A este rezident, iar acționarul B
este nerezident (persoană juridică străină).

Ne propunem să determinăm care sunt obligațiile societății în ceea ce

privește dividendele distribuite celor doi acționari și neachitate până la 31
decembrie 2018.
➜ Acționarul A (rezident)

Pentru dividendele distribuite în anul 2018 și neachitate acționarului A până la 31 decembrie a

aceluiași an, Gama trebuie să declare impozitul în formularul 100 până la 25 ianuarie 2019, precum
și în formularul 205 până la 31 ianuarie 2019.

Conform Ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 48/2019 pentru
aprobarea modelului și conținutului formularelor 205 „Declarație informativă privind impozitul
reținut la sursă și câștigurile/pierderile din investiții, pe beneficiari de venit” și 207 „Declarație
informativă privind impozitul reținut la sursă/veniturile scutite, pe beneficiari de venit nerezidenți”,
pentru anul 2018 se declară distinct dividendele distribuite și cele plătite. Acest aspect are în
vedere faptul că, în urma îndeplinirii obligațiilor privind contribuția de asigurări sociale de
sănătate de către acționarul A, la încadrarea în plafonul de 12 salarii minime brute pe țară se iau în
calcul sumele încasate.

➜ Acționarul B (nerezident)

Gama trebuie să declare și să achite impozitul aferent dividendelor distribuite în anul 2018 și
neplătite acționarului B până la 31 decembrie a aceluiași an în situația în care la această dată nu
sunt îndeplinite condițiile pentru aplicarea scutirii prevăzute la art. 229 alin. (1) lit. c) din Codul
fiscal. Societatea are obligația declarării impozitului în formularul 100 până la 25 ianuarie 2019 și în
formularul 207 până la 31 ianuarie 2019.

Impozitul nu se calculează, reține și achită la bugetul de stat pentru dividendele distribuite și

neplătite până la finalul exercițiului financiar în care s-au aprobat situațiile financiare anuale dacă
în ultima zi a anului calendaristic persoana juridică străină beneficiară a dividendelor îndeplinește
condițiile menționate anterior. În acest caz, veniturile se declară în formularul 207 până la 31
ianuarie 2019.
 Contabilitatea trezoreriei
Trezoreria reprezintă activitatea în cadrul căreia sunt cuprinse tranzacţiile şi evenimentele
prin care se gestionează instrumentele financiare pe termen scurt, valorile de încasat,
disponibilităţile băneşti aflate în conturi la societăţile bancare, disponibilităţile băneşti aflate
în casieria societăţilor comerciale, creditele bancare pe termen scurt şi alte valori de
trezorerie.
Investiţii financiare pe termen scurt
In structura investiţiilor pe termen scurt sunt incluse acţiuni, obligaţiuni, acţiuni proprii
răscumpărate, obligaţiuni emise şi răscumpărate de societate precum şi alte titluri şi
creanţe cum sunt bonurile de tezaur pe termen scurt, certificatele de depozit,etc.
Contabilitatea trezoreriei asigură evidenţa existenţei şi mişcării acţiunilor deţinute la
entităţile afiliate, altor investiţii pe termen scurt, disponibilităţilor în conturi la
banci/casierie, creditelor bancare pe termen scurt şi altor valori de trezorerie.
Alte investiţii pe termen scurt reprezintă obligaţiunile emise şi rascumparate,
obligaţiunile achiziţionate şi alte valori mobiliare achiziţionate în vederea realizarii unui
profit într-un termen scurt.
La intrarea în entitate, investiţiile pe termen scurt se evaluează la costul de achiziţie,
prin care se înţelege preţul de cumpărare, sau la valoarea stabilită potrivit contractelor.
La ieşirea din gestiune a investiţiilor pe termen scurt se aplica metoda FIFO, sau LIFO
sau CMP.
Pentru deprecierea investiţiilor deţinute ca active circulante, la sfârşitul exerciţiului
financiar, cu ocazia inventarierii, pe seama cheltuielilor se reflectă ajustări pentru
pierdere de valoare. La sfârşitul fiecărui exercitiu financiar, ajustările pentru pierderile de
valoare reflectate se suplimentează, diminuează sau anulează, după caz. La ieşirea din entitate
a investiţiilor pe termen scurt, eventualele ajustări pentru pierderi de valoare se anulează.
Casa şi conturi la bănci
Încasările şi plăţile fără numerar se efectuează prin conturile de la bancă.Toate
operaţiunile efectuate prin conturile de la bancă sunt consemnate în extrasul de cont.
Conturile la banci cuprind: valorile de încasat, cum sunt cecurile şi efectele
comerciale depuse la banci, disponibilitatile în lei şi valută, cecurile entităţii,
creditele bancare pe termen scurt, precum şi dobânzile aferente disponibilitatilor
şi creditelor acordate de banci în conturile curente.
Sumele virate sau depuse la banci ori prin mandat postal, pe baza de documente
prezentate entităţii şi neapărute încă în extrasele de cont, se înregistrează într-un cont
distinct.
Conturile curente la banci se dezvoltă în analitic pe fiecare bancă.
Dobânzile de încasat, aferente disponibilitatilor aflate în conturi la banci,
se înregistrează distinct în contabilitate, faţă de cele de plătit, aferente
creditelor acordate de banci în conturile curente, precum şi cele aferente
creditelor bancare pe termen scurt.
 Dobânzile de plătit şi cele de încasat, aferente exercitiului financiar în
curs, se înregistrează la cheltuieli financiare sau venituri financiare,
după caz.
Contabilitatea disponibilităţilor aflate în banci/casierie şi a mişcării acestora, ca urmare
a încasărilor şi plăţilor efectuate, se ţine distinct în lei şi în valuta.
Operaţiunile privind încasarile şi plăţile în valuta se înregistrează în contabilitate la
cursul zilei, comunicat de Banca Naţională a Romaniei.
Operaţiunile de vanzare - cumpărare de valută se înregistrează în contabilitate la cursul
utilizat de banca comercială la care se efectueaza licitaţia cu valută, fără ca acestea să
genereze în contabilitate diferenţe de curs valutar.
La incheierea exercitiului financiar, diferenţele de curs valutar rezultate din evaluarea
disponibilităţilor în valută şi a altor valori de trezorerie, cum sunt titluri de stat în
valută, acreditive şi depozite pe termen scurt în valută, la cursul de schimb comunicat
de Banca Nationala a Romaniei, valabil la data incheierii exercitiului financiar, se
înregistrează în conturile de venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar, după
caz.
În vederea achitării unor obligatii faţă de furnizori, entităţile pot solicita deschiderea de
acreditive la bănci, în lei sau în valută, în favoarea acestora.
Sumele depuse la bănci şi sumele în numerar, puse la dispozitia personalului sau a
terţilor, în vederea efectuării unor plăţi în favoarea entităţii, se înregistrează în
contabilitate în conturi distincte.
În contul de viramente interne se înregistrează transferurile de disponibilităţi băneşti
între conturile la bănci, precum şi între conturile la bănci şi casieria entităţii.
Operaţiunile financiare în lei sau în valută se efectuează cu respectarea regulamentelor
emise de Banca Natională a Romaniei şi a altor reglementări emise în acest scop.
Operaţiile de încasări şi plăţi în numerar se realizează prin casieriile societăţilor
comerciale. Contabilitatea mijloacelor băneşti şi a mişcării acestora efectuate în
numerar se ţine distinct în lei şi în devize .

Aplicaţii practice privind contabilitatea investiţiilor pe termen scurt

Aplicaţia nr. 1
Se achiziţionează de către o societate comercială din cadrul grupului, de la o
filială a acestuia, un pachet de acţiuni format din 3.000 acţiuni la un cost de
 achiziţie (preţ de cumpărare) de 2,5 lei/acţ, plătindu-se 60% din c/v lor în
momentul cumpărării, prin bancă conform “Extrasului de cont” (E.C). Ulterior
se achită c/v diferenţei de 40 %. Se vinde pachetul de acţiuni la un preţ de
vânzare de 3,5 lei/acţ şi se încasează c/v acţiunilor prin bancă conform
“Extrasului de cont” (E.C).
BAZA DE CALCUL
 3.000 acţiuni × 2,5 lei/acţ = 7.500 lei
 7.500 lei × 60 % = 4.500 lei
 Diferenţa de plată, ulterior = 3.000 lei

1. Înregistrarea acţiunilor achiziţionate concomitent cu plata c/v conform E.C:

501 = % 7.500
+A 5121 –A 4.500
509 +P 3.000

2. Plata c/v acţiunilor ( diferenţei), ulterior, conform E.C:

509 = 5121 3.000
–P –A

3. Vânzarea pachetului de acţiuni:

 Valoare acţiuni la cumpărare = 3.000 acţ × 2,5 lei/acţ = 7.500 lei
 Valoare acţiuni la vânzare= 3.000 acţ × 3,5 lei/acţ = 10.500 lei
 Diferenţa de preţ (favorabilă) = 3.000 lei (VENIT)

461 = % 10.500
+A 501 –A 7.500
7642 +P 3.000

4. Încasarea c/v acţiunilor vândute conform E.C:

5121 = 461 10,500
+A –A

Aplicaţia nr. 2
Se răscumpără obligaţiuni emise anterior în valoare de 10.500 lei (1.500 buc. ×
7,0 lei/oblig) în vederea anulării lor.

1. Înregistrarea obligaţiunilor emise şi răscumpărate conform E.C:

505 = 5121 10.500
+A –A

2. Stingerea obligaţiei de plată generată de împrumutul din emisiunea de

obligaţiuni, prin anularea obligaţiunilor răscumpărate:
161 = 505 10.500
 –P –A

Aplicaţii practice privind contabilitatea operaţiunilor bancare

Aplicaţia nr. 3
Se primeşte de la un client un efect de comerţ (bilet la ordin) în valoare de
30.000 lei, reprezentând c/v mărfurilor livrate anterior acestuia. La termenul
scadent, efectul de comerţ (B.O) se remite băncii în vederea încasării, iar
comisionul bancar perceput de bancă este de 3%.
1. Înregistrarea creanţei generată de primirea B.O şi stingerea creanţei simple
aferente:
413 = 4111 30.000
+A –A

2. Înregistrarea creanţei generată de remiterea la bancă a B.O spre încasare:

5113 = 413 30.000
+A –A

3. Încasarea c/v B.O mai puţin comisionul reţinut:

 V.nom B.O = 30.000 lei
 Comision bancar 3% = 900 lei
 Suma de încasat = 30.900 lei

% = 5113 30.000
121 +A –A 29.100
627 +A 900
Aplicaţia nr. 4
Se primeşte de la un client un efect de comerţ (bilet la ordin) în valoare de
10.000 lei, reprezentând c/v produselor finite livrate anterior acestuia. Se
remite efectul de comerţ (B.O) băncii în vederea scontării cu 15 zile înainte de
termenul scadent. Rata scontului este de 5%, iar comisionul perceput de bancă
este de 3%.
1. Înregistrarea creanţei generată de primirea B.O şi stingerea creanţei simple
aferente:
413 = 4111 10.000
+A –A

2. Înregistrarea creanţei generată de remiterea la bancă a B.O spre scontare:

5114 = 413 10.000
+A –A

3. Încasarea c/v B.O mai puţin scontul şi comisionul bancar:

 Vnom (B.O) = 10.000 lei
V ( B.O ) xRS xZ 10 .000x5x15
Scont  nom   20,83 lei
 360x100 360x100
 Comision bancar 3% = 10.000 × 3% = 300 lei
 Suma de încasat (Sdî) = 9.679,17 lei

% = 5114 10.000,00
5121 +A –A 9679,17
667 +A 20,83
627 +A 300,00

Aplicaţia nr. 5
Se obţine un credit bancar pe termen scurt la data de 1.06 “N” în valoare de
50.000 lei, cu o dobândă anuală de 12%. Rambursarea creditului şi plata
dobânzii aferente se efectuează în exerciţiul financiar următor (“N+1”) la data
de 1.10 “N+1”.
1. Înregistrarea creditului obţinut conform E.C:
5121 = 5191 50.000
+A +P

2. Înregistrarea c/v dobânzii aferente exerciţiului financiar “N”:

 Dob = 50.000 × 12% × 7/12 = 3.500 lei

666 = 5198 3.500

+A +P
 3. Înregistrarea creditului rambursat şi a dobânzii aferente:
 Dob = 50.000 × 12% × 10/12 = 5.000 lei

% = 5121 58.500
5191 –P –A 50.000
5198 –P
5.000
666 +A
3.500

Aplicaţia nr. 6
O creanţă pe seama unui client extern în valoare de 10.000 Euro a fost luată în
evidenţă la cursul de 4, 00 lei/Eur. Ulterior creanţa este încasată la:
 Cursul de 4,10 lei/ €
 Cursul de 3,90 lei/ €
 Încasarea c/v creanţei la cursul de 4,10 lei/ €:
 Creanţa la data luării în evidenţă: 10.000 × 4,00 lei/ €= 40.000 lei
 Creanta la data incasarii : 10.000 × 4,10 = 41.000 lei
 Diferenţă de curs valutar, în plus (favorabilă) = 1.000 lei (VENIT)

5124 = % 41.000
+A 4111.2 –A 40.000
765 +P 1.000

 Încasarea c/v creanţei la cursul de 3,90 lei/ €:

 Creanţa la data luării în evidenţă: 10.000€ × 4,00 lei/ €= 40.000 lei
 Creanţa la data încasării : 10.000€ × 3,90 lei/ €= 39.000 lei
 Diferenţă de curs valutar, în minus (nefavorabilă) = 1.000 lei
(CHELTUIALA)

% = 4111.2 40.000
5124 +A –A 39.000
665 +A 1.000

Aplicaţia nr. 7
O datorie faţă de un furnizor (F) extern de 4.000 Euro a fost luată în evidenţă
la cursul valutar de 4,20 lei/Eur. Ulterior datoria este plătiă la:
 Cursul de 4,40 lei/ €
 Cursul de 4,00 lei/ €

 Plata c/v datoriei la cursul de 4,40 lei/ €:

 Datoria în lei la data luării în evidenţă: 4.000€ × 4,20 lei/ €= 16.800 lei
 Datoria în lei la data plăţii : 4.000€ × 4,40 lei/ €= 17.600 lei
  Diferenţă de curs valutar, în plus (nefavorabilă) = 800 lei
(CHELTUIALA)

% = 5124 17.600
401.2 –P –A 16.800
665 +A 800

 Plata c/v datoriei la cursul de 4,00 lei/ €:

 Datoria în lei la data luării în evidenţă: 4.000€ × 4,20 lei/ €= 16.800 lei
 Datoria în lei la data plăţii : 4.000€ × 4,00 lei/ €= 16.000 lei
 Diferenţă de curs valutar, în minus (favorabilă) = 800 lei (VENIT)

401.2 = % 16.800
–P 5124 –A 16.000
765 +P 800

Aplicaţii practice privind contabilizarea acreditivelor şi operaţiunilor de casă

Aplicaţia nr. 8
Se deschide un acreditiv în lei la dispoziţia unui furnizor intern, în valoare de
40.000 lei. Contravaloarea “Facturii” (Fa) furnizorului (F) de mărfuri este de
38.000 lei, care se achită din acreditiv, iar diferenţa neutilizată din acreditiv se
lichidează.
1. Înregistrarea acreditivului deschis conform E.C:
5411 = 5121 40.000
+A –A

2. Plata c/v Fa din acreditivul deschis:

401 = 5411 38.000
–P –A

3. Lichidarea părţii neutilizate din acreditiv:

5121 = 5411 2.000
+A –A
Aplicaţia nr. 9
Se contabilizează operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar (prin casierie)
conform “Registrului de casă” (R.C.) în contextul următoarelor date
cunoscute:
 Încasări
 Numerar ridicat de la bancă = 20.000 lei
 Numerar încasat de la un client = 5.000 lei
 c/v chirie pentru un imobil = 800 lei
 Avans de trezorerie neutilizat (restituit) = 200 lei
 Total încasări = 26.000 lei
  Plăţi
 Numerar plătit unui furnizor = 8.000 lei
 Avans de trezorerie acordat unui salariat = 2.800 lei
 c/v amendă plătită = 1.000lei
 c/v ajutor material plătit unui salariat = 500 lei
 Total plăţi = 12.300 lei

1. Înregistrarea încasărilor efectuate conform R.C:

5311 = % 26.000
+A 581 –A 20.000
4111 –A 5.000
706 +P 800
542 +P 200

2. Înregistrarea plăţilor efectuate conform R.C:

% = 5311 12.300
401 –P 8.000
542 +A 2.800
6581 +A 1.000
423 –P 500

D 5311 (A) C
(1) 26.000 12.300 (2)

RD = 26.000 RC = 12.300
TSD = 26.000 TSC = 12.300
SFD = 13.700

Aplicaţia nr. 8
Se acordă un avans unui salariat pentru efectuarea de achiziţionări de materiale
auxiliare în sumă de 2.400 lei. Se justifică avansul pe baza decontului întocmit
în condiţiile în care, cheltuielile cu deplasarea sunt de 200 lei, iar
contravaloarea achiziţionărilor este de 1.700 lei plus TVA 24%.
1. Înregistrarea avansului acordat conform R.C:
542 = 5311 2.400
+A –A

2. Justificarea avansului conform decontului:

% = 542 2.400
3021 +A –A 1.700
4426 +A 408
625 +A 200
5311 +A 92
Delimitari conceptuale și aplicative privind
determinarea rezultatului fiscal și a impozitului pe
profit

În conformitate cu prevederile Codului fiscal, rezultatul fiscal se

determină ca diferență între veniturile și cheltuielile înregistrate
potrivit reglementărilor contabile aplicabile, din care se scad
veniturile neimpozabile și deducerile fiscale și la care se adaugă
cheltuielile nedeductibile.
La stabilirea lui se iau în calcul și elementele similare veniturilor și
cheltuielilor, precum și pierderile fiscale care se recuperează.
Contribuabilii plătitori de impozit pe profit calculează rezultatul fiscal
trimestrial/anual, cumulat de la începutul anului fiscal.
Rezultatul fiscal pozitiv este profit impozabil, iar cel negativ,
pierdere fiscală. Impozitul pe profit se determină prin aplicarea
cotei unice de 16% la profitul impozabil.

Se disting două categorii de rezultate finale pentru exercitiul

financiar:

• rezultatul brut al exercițiului (înainte de impozitare);

• rezultatul fiscal.

Rezultatul contabil reprezintă suma globală a profitului sau

pierderii exercițiului financiar care figurează în contul 121 „Profit
sau pierdere” înainte de impozitare.

Rezultatul fiscal constituie profitul impozabil sau pierderea fiscală

al/a exercițiului, stabilit(ă) potrivit regulilor fiscale și în funcție de
care se calculează volumul impozitelor datorate (sau rambursabile).

Rezultatul fiscal poate fi pozitiv (profit impozabil) sau negativ

(pierdere fiscală).

În vederea stabilirii rezultatului perioadei se procedează la

închiderea conturilor de cheltuieli și venituri în corespondență cu
contul 121 „Profit sau pierdere”, prin următoarele înregistrări
contabile:

121 = %
„Profit sau pierdere” 6xxx
 Conturi de
cheltuieli după
natură
% = 121
7xxx „Profit sau pierdere”
Conturi de
venituri
după
natură

Rezultatul contabil (rezultatul brut al exercițiului înainte de

impozitare) se determină ca diferență între veniturile realizate
din orice sursă și cheltuielile efectuate în scopul obținerii de
venituri dintr-un an fiscal potrivit cerințelor contabilității de
angajamente, cu respectarea principiului independenței exercițiilor.

Rezultat contabil = Venituri – Cheltuieli

Detaliind formula de calcul pe baza informațiilor furnizate de Codul

fiscal și de normele de aplicare a acestuia, precum și a „Declarației
privind impozitul pe profit” (formularul 101), rezultatul fiscal (profit
impozabil/pierdere fiscală) se determină după cum urmează:

Rezultat fiscal = Rezultat contabil – Venituri neimpozabile +

Cheltuieli nedeductibile – Deduceri fiscale + Elemente similare
veniturilor –
Elemente similare cheltuielilor – Pierderea fiscală
reportată Rezultatul fiscal pozitiv este profit impozabil, iar cel
negativ, pierdere fiscală. Acesta se determină respectând
reglementările fiscale și în funcție de mărimea lui se stabilește
nivelul de impozitare.

Impozit pe profit = Profit impozabil × 16%

În vederea determinării rezultatului fiscal, contribuabilii sunt obligați

să evidențieze în registrul de evidență fiscală veniturile impozabile
realizate din orice sursă, dintr-un an fiscal, precum și cheltuielile
efectuate în scopul obținerii lor.
Astfel, în acest registru trebuie înscrise veniturile și cheltuielile
înregistrate conform reglementărilor contabile aplicabile, veniturile
neimpozabile, deducerile fiscale, elementele similare veniturilor,
elementele similare cheltuielilor, cheltuielile nedeductibile, precum
și orice informație cuprinsă în declarația fiscală, obținută în urma
unor prelucrări ale datelor furnizate de înregistrările contabile.

Evidențierea veniturilor și a cheltuielilor aferente se efectuează pe

natură economică, prin totalizarea lor pe trimestru și/sau an fiscal,
după caz.

Rezultatul fiscal se determină trimestrial/anual, cumulat de la

începutul exercițiului financiar.

Exemplul 1

Entitatea X, plătitoare de impozit pe profit, înregistrează în perioada

01.0130.06.2019 cumulat următoarele venituri și cheltuieli:

Capitalul social al entității este de 50.000 lei, iar rezerva legală deja
constituită, de 10.000 lei. Nu există pierderi de recuperat din
perioadele anterioare.

Ne propunem să determinăm și să înregistrăm în contabilitate

impozitul pe profit aferent trimestrului II 2019.

✔ Determinarea cheltuielilor nedeductibile:

● Cheltuielile de protocol:

În conformitate cu Codul fiscal, au deductibilitate limitată la calculul

impozitului pe profit „cheltuielile de protocol, în limita unei cote de
2% aplicate asupra profitului contabil, la care se adaugă cheltuielile
cu impozitul pe profit și cheltuielile de protocol.

În cadrul cheltuielilor de protocol se includ și cheltuielile

înregistrate cu taxa pe valoarea adăugată colectată potrivit
prevederilor titlului VII, pentru cadourile oferite de contribuabil,
cu valoare mai mare de 100 lei”.

Cheltuieli de protocol deductibile = [(42.000 lei + 10.500 lei +

113.400 lei +
22.300 lei) – (10.200 lei + 42.600 lei + 18.700 lei + 3.000 lei + 1.000
lei +

7.000 lei + 5.000 lei + 1.000 lei + 500 lei) + (500 lei + 3.000 lei)] x
2% = 102.700 lei x 2% = 2.054 lei

Cheltuieli de protocol nedeductibile = 3.000 lei – 2.054 lei = 946 lei

● Cheltuielile cu amenzile:

Potrivit Codului fiscal, sunt cheltuieli nedeductibile

„dobânzile/majorările de întârziere, amenzile, confiscările și
penalitățile, datorate către autoritățile române/străine, potrivit
prevederilor legale, cu excepția celor aferente contractelor
încheiate cu aceste autorități”.

Cheltuielile cu amenzile înregistrate în contabilitate sunt în sumă de

1.000 lei.

● Cheltuielile de sponsorizare:

Conform Codului fiscal, sunt nedeductibile „cheltuielile de

sponsorizare și/sau mecenat și cheltuielile privind bursele private,
acordate potrivit legii”.

Cheltuielile cu sponsorizarea înregistrate în contabilitate sunt în

sumă de 1.000 lei.

● Cheltuielile cu impozitul pe profit:

 Codul fiscal spune ca sunt nedeductibile „cheltuielile proprii ale
contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele
reprezentând diferențe din anii precedenți sau din anul curent,
precum și impozitele pe profit sau pe venit plătite în străinătate.
Sunt nedeductibile și cheltuielile cu impozitele nereținute la sursă în
numele persoanelor fizice și juridice nerezidente, pentru veniturile
realizate din România, precum și cheltuielile cu impozitul pe profit
amânat înregistrat în conformitate cu reglementările contabile
aplicabile”.

Cheltuielile cu impozitul pe profit la 31.03.2019 sunt în sumă de

500 lei.

Total cheltuieli nedeductibile = 946 lei + 1.000 lei + 1.000 lei + 500
lei =
3.446 lei

✔ Determinarea impozitului pe profit datorat la 30.06.2019

(cumulat pe perioada 01.01-30.06.2019):

Total venituri = 42.000 lei + 10.500 lei + 113.400 lei + 22.300 lei =
188.200 lei

Total cheltuieli (fără cele cu impozitul pe profit) = 10.200 lei +

42.600 lei + 18.700 lei + 3.000 lei + 1.000 lei + 7.000 lei + 5.000 lei
+ 1.000 lei = 88.500
lei

Rezultat fiscal = Total venituri – Total cheltuieli (fără cele cu

impozitul pe profit) – Venituri neimpozabile+ Cheltuieli
nedeductibile (fără cele cu impozitul pe profit) – Deduceri fiscale –
Pierderi de recuperat = 188.200 lei – 88.500 lei + (946 lei + 1.000
lei + 1.000 lei) = 102.646 lei

Impozit pe profit = 102.646 lei x 16% = 16.423 lei

Sumă sponsorizare dedusă din impozit = min [(42.000 lei + 10.500

lei +
113.400 lei + 22.300 lei) x 0,5%); (16.423 lei x 20%)] = min (941 lei;
3.284,6 lei) = 941 lei

Pentru entitățile plătitoare de impozit pe profit, în cazul

sponsorizărilor efectuate către persoane juridice fără scop lucrativ,
inclusiv unități de cult, sumele aferente acestora se scad din
impozitul pe profit datorat la nivelul valorii minime dintre
următoarele:

• valoarea calculată prin aplicarea a 0,5% la cifra de afaceri

(pentru situațiile în care reglementările contabile aplicabile nu
definesc acest indicator, limita se determină potrivit
normelor);
• valoarea reprezentând 20% din impozitul pe profit datorat.

Contribuabilii plătitori de impozit pe profit care efectuează

sponsorizări și/sau acte de mecenat, precum și cei care acordă
burse private potrivit legii pot scădea aceste sume din impozitul pe
profit datorat. Astfel, procentul din cifra de afaceri se majorează
de la 0,5% la 0,75%. Prin urmare, începând cu trimestrul III 2019,
aceste sume pot fi scăzute din impozitul pe profit datorat la nivelul
valorii minime dintre următoarele:

• valoarea calculată prin aplicarea a 0,75% la cifra de afaceri

(pentru situațiile în care reglementările contabile aplicabile nu
definesc acest indicator, limita se determină potrivit
normelor);
• valoarea reprezentând 20% din impozitul pe profit datorat.

Contractul de sponsorizare se încheie în formă scrisă, cu

specificarea obiectului, valorii și duratei sponsorizării, precum și a
drepturilor și obligațiilor părților.

Potrivit legii sumele aferente sponsorizărilor efectuate se pot

deduce doar dacă beneficiarul sponsorizării este înscris, la data
încheierii contractului, în Registrul entităților/unităților de cult pentru
care se acordă deduceri fiscale. Registrul se organizează de ANAF
și se afișează pe site-ul acestei instituții.

Sumele care nu sunt scăzute din impozitul pe profit, potrivit

prevederilor legale, se reportează în următorii șapte ani
consecutivi. Recuperarea acestor sume se efectuează în ordinea
înregistrării lor, în aceleași condiții, la fiecare termen de plată a
impozitului pe profit. Înscrierea în registru se realizează pe baza
solicitării entității, dacă sunt îndeplinite cumulativ, la data depunerii
cererii, următoarele condiții:

• desfășoară activitate în domeniul pentru care a fost

constituită, pe baza declarației pe propria răspundere;
 • și-a îndeplinit toate obligațiile fiscale declarative prevăzute de
lege;
• nu are obligații fiscale restante la bugetul general consolidat
mai vechi de 90 de zile;
• a depus situațiile financiare anuale prevăzute de lege;
• nu a fost declarată inactivă, conform Codului de procedură
fiscală.

Impozit pe profit datorat = 16.423 lei – 941 lei = 15.482 lei

Impozit pe profit aferent trimestrului II 2019 = 15.482 lei – 500 lei =

14.982
lei

✔ Înregistrarea în contabilitate a impozitului pe profit aferent

trimestrului II 2019 și virarea acestuia:
14.982 lei 691 = 4411 14.982 lei
„Cheltuieli cu impozitul „Impozitul pe profit”
pe profit”

Și:
14.982 lei 4411 = 5121 14.982 lei
„Impozitul pe profit” „Conturi la bănci în
lei”

Exemplul 2
La 12.12.2018, entitatea X achiziționează de la entitatea Y un
mijloc de transport din categoria M1 care are opt locuri în plus față
de scaunul șoferului, pentru suma de 49.800 lei, TVA 19%. Factura
aferentă este achitată în aceeași zi.

Autovehiculul este utilizat exclusiv în activități economice, pentru

transportul persoanelor și al bagajelor acestora. Ambele entități
sunt înregistrate în scopuri de TVA. Activul se amortizează liniar în
5 ani. La 01.07.2020, mijlocul de transport este implicat într-un
accident rutier, iar societatea de asigurare îl consideră daună
totală.

Prezentăm tratamentul contabil al valorii rămase neamortizate a

mijlocului de transport ca urmare a scoaterii din gestiune, precum și
impactul asupra calculului rezultatului fiscal.
Reflectarea în contabilitate a operațiunilor la entitatea X:

– La 12.12.2018, achiziția mijlocului de transport:

59.262 lei % = 404 59.262 lei
49.800 lei 2133 „Furnizori de imobilizări”
„Mijloace de transport”
9.462 lei 4426
„TVA deductibilă”

– În aceeași zi, achitarea datoriei față de furnizor:

59.262 lei 404 = 5121 59.262 lei
„Furnizori de imobilizări” „Conturi la bănci în
lei”

Autovehiculul fiind utilizat exclusiv în activități economice, taxa pe

valoarea adăugată poate fi dedusă integral. Entitatea X trebuie să
întocmească foi de parcurs pentru justificarea deducerii TVA.

– Înregistrarea amortizării lunare:

Amortizare anuală = 49.800 lei/5 ani = 9.960 lei
Amortizare lunară = 9.960 lei/12 luni = 830 lei
830 lei 6811 = 2813 830 lei
„Cheltuieli de exploatare „Amortizarea instalațiilor și
privind amortizarea mijloacelor de transport”
imobilizărilor”

Amortizarea cumulată pe perioada 01.01.2019-30.06.2020 este în

sumă de 14.940 lei (830 lei/lună x 18 luni).

– Scoaterea din evidență a mijlocului de transport incomplet

amortizat:
49.800 lei % = 2133 49.800 lei
14.940 lei 2813 „Mijloace de transport”
„Amortizarea instalațiilor și
mijloacelor de transport”
34.860 lei
6583
„Cheltuieli privind activele
cedate și alte operațiuni de
capital”

Pentru mijloacele de transport din categoria M1 care au cel mult

nouă scaune de pasageri, incluzând și scaunul șoferului, care nu
sunt utilizate exclusiv în cadrul activităților economice, cheltuielile
cu amortizarea sunt deductibile în limita a 1.500 lei/lună. La
momentul scăderii din gestiune a autovehiculelor din această
categorie, valoarea rămasă neamortizată este deductibilă în limita a
1.500 lei înmulțită cu numărul de luni rămase de amortizat din
durata normală de funcționare stabilită de contribuabil potrivit
Catalogului privind clasificarea și duratele normale de funcționare a
mijloacelor fixe. Valoarea rămasă neamortizată a mijlocului de
transport este deductibilă în limita a 63.000 lei (1.500 lei x 42 luni
rămase de amortizat din durata normală de funcționare).

Prin urmare, cheltuiala în sumă de 34.860 lei, evidențiată în soldul

contului 6583 „Cheltuieli privind activele cedate și alte
operațiuni de capital”, este integral deductibilă la calculul
rezultatului fiscal.

Exemplul 3
Entitatea X, plătitoare de impozit pe profit, prezintă următoarele
venituri și cheltuieli pe parcursul exercițiilor financiare 2016, 2017,
2018 și 2019:

Ne propunem să determinăm impozitul pe profit aferent exercițiului

financiar 2019.

Exercițiul financiar 2016:

Rezultat contabil2016 = Venituri totale – Cheltuieli totale = 172.500

lei – 300.200 lei = -127.700 lei (pierdere contabilă brută)

Rezultat fiscal2016 = Rezultat contabil2016 – Venituri neimpozabile +

Cheltuieli nedeductibile = -127.700 lei – 10.000 lei + 25.000 lei =
-112.700 lei (pierdere fiscală care poate fi recuperată din profiturile
impozabile obținute pe parcursul următorilor șapte ani consecutivi)

În conformitate cu art. 31 alin. (1) din Codul fiscal, „pierderea

anuală, stabilită prin declarația de impozit pe profit, se recuperează
din profiturile impozabile obținute în următorii șapte ani consecutivi.
Recuperarea pierderilor se va efectua în ordinea înregistrării
acestora, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit, potrivit
prevederilor legale în vigoare din anul înregistrării acestora”.

Exercițiul financiar 2017:

Rezultat contabil2017 = Venituri totale – Cheltuieli totale = 163.000

lei –
82.400 lei = 80.600 lei

Rezultat fiscal2017 = Rezultat contabil2017 – Venituri neimpozabile +

Cheltuieli nedeductibile = 80.600 lei+ 12.000 lei = 92.600 lei

Întrucât pierderea fiscală anterioară a fost în sumă de 112.700 lei,

rezultatul fiscal în anul 2017 este de 0 lei. Rămâne o pierdere
fiscală de 20.100 lei (112.700 lei – 92.600 lei), care poate fi
recuperată în următorii șase ani consecutivi.

Exercițiul financiar 2018:

Rezultat contabil2018 = Venituri totale – Cheltuieli totale = 200.000

lei – 225.800 lei = -25.800 lei (pierdere contabilă brută)

Rezultat fiscal2018 = Rezultat contabil2018 – Venituri neimpozabile +

Cheltuieli nedeductibile = -25.800 lei – 10.000 lei + 800 lei =
-35.000 lei (pierdere fiscală care poate fi recuperată din profiturile
impozabile obținute pe parcursul următorilor șapte ani consecutivi)

Exercițiul financiar 2019:

Rezultat contabil2019 = Venituri totale – Cheltuieli totale = 280.000

lei – 110.000 lei = 170.000 lei

Rezultat fiscal2019 = Rezultat contabil2019 – Venituri neimpozabile +

Cheltuieli nedeductibile = 170.000 lei + 8.000 lei = 178.000 lei

Se vor putea recupera mai întâi pierderile fiscale mai vechi, în

primul rând cea de 20.100 lei din anul 2017, apoi cea de 35.000 lei
din anul 2018, valoarea rămasă, de 122.900 lei (178.000 lei –
20.100 lei – 35.000 lei), urmând a fi impozitată.

Impozit pe profit = 122.900 lei x 16% = 19.664 lei

– Înregistrarea în contabilitate a impozitului pe profit aferent
exercițiului financiar 2019:

19.664 lei 691 = 4411 19.664 lei

„Cheltuieli cu impozitul „Impozitul pe profit”
pe profit”

– Virarea impozitului pe profit:

19.664 lei 4411 = 5121 19.664 lei
„Impozitul pe profit” „Conturi la bănci în
lei”

Exemplul 4
La 28.01.2019, entitatea X, plătitoare de impozit pe profit,
achiziționează un echipament tehnologic în vederea utilizării
acestuia în activitatea de producție. Valoarea de achiziție este de
50.000 lei, TVA 19%. Activul este pus în funcțiune la 01.02.2019.
Profitul contabil brut obținut în perioada
01.01-31.03.2019 este de 182.000 lei, iar rezultatul fiscal aferent
aceleiași perioade, de 250.000 lei.

Ne propunem să determinăm și să înregistrăm în contabilitate

impozitul pe profit aferent primului trimestru al exercițiului financiar
2019.

– Achiziționarea echipamentului tehnologic:

59.500 lei % = 404 59.500 lei
50.000 lei 2131 „Furnizori de imobilizări”
„Echipamente tehnologice
(mașini, utilaje și instalații
de lucru)”
9.500 lei
4426
„TVA deductibilă”

– Achitarea datoriei față de furnizor:

59.500 lei 404 = 5121 59.500 lei
„Furnizori de imobilizări” „Conturi la bănci în
lei”

În conformitate cu art. 22 alin. (1) din Codul fiscal, „profitul investit

în echipamente tehnologice, calculatoare electronice și
echipamente periferice, mașini și aparate de casă, de control și de
facturare, în programe informatice, precum și pentru dreptul de
utilizare a programelor informatice, produse și/sau achiziționate,
inclusiv în baza contractelor de leasing financiar, și puse în
funcțiune, folosite în scopul desfășurării activității economice, este
scutit de impozit. Activele corporale pentru care se aplică scutirea
de impozit sunt cele prevăzute în subgrupa 2.1, respectiv în clasa
2.2.9 din Catalogul privind clasificarea și duratele normale de
funcționare a mijloacelor fixe, aprobat prin hotărâre a Guvernului”.

În vederea determinării scutirii de impozit pe profit aferent profitului

investit și a impozitului pe profit aferent primului trimestru al
exercițiului financiar 2019 datorat după aplicarea facilității, se
parcurg următorii pași:

– Calculul impozitului pe profit la 31.03.2019:

Impozit pe profit = 250.000 lei x 16% = 40.000 lei
– Calculul impozitului pe profit aferent profitului investit:
Având în vedere că profitul contabil aferent primului trimestru al
exercițiului financiar 2019 (182.000 lei) acoperă în întregime
investiția realizată (50.000 lei), impozitul pe profit aferent profitului
investit este de 8.000 lei (50.000 lei x 16%).
– Determinarea impozitului pe profit datorat bugetului de stat după
aplicarea facilității:
Impozit pe profit aferent primului trimestru al exercițiului financiar
2019 =
40.000 lei – 8.000 lei = 32.000 lei
– Înregistrarea în contabilitate a impozitului pe profit la 31.03.2019:
32.000 lei 691 = 4411 32.000 lei
„Cheltuieli cu impozitul „Impozitul pe profit”
pe profit”

– Achitarea acestuia la 10.04.2019:

32.000 lei 4411 = 5121 32.000 lei
„Impozitul pe profit” „Conturi la bănci în
lei”

Exemplul 5
Entitatea X, plătitoare de impozit pe profit, optează pentru sistemul
anual cu plăți anticipate începând cu exercițiul financiar 2019.
Societatea a depus până la data de 31.12.2019 declarația 012
„Notificare privind modificarea sistemului anual/trimestrial de
declarare și plată a impozitului pe profit”. Impozitul pe profit
declarat pentru exercițiul financiar 2018 prin intermediul
formularului 101 „Declarație privind impozitul pe profit” este de
15.350 lei. Ne propunem să determinăm valoarea plăților anticipate
în contul impozitului pe profit aferente exercițiului financiar 2019.

Potrivit Ordinului ministrului finanțelor publice nr. 1.754/2019 privind

indicele prețurilor de consum utilizat pentru actualizarea plăților
anticipate în contul impozitului pe profit anual, pentru anul fiscal
2019, acest indice este de 102,8%.

Prin urmare, impozitul pe profit din anul 2018, în sumă de 15.350

lei, se înmulțește cu indicele respectiv. Rezultatul obținut se
împarte la patru, în tranșe egale de plată la următoarele termene:
25 aprilie 2019, 25 iulie 2019, 25 octombrie 2019 și 25 decembrie
2019.

Plată anticipată trimestrială = (15.350 lei/4) x 102,8% = 3.944,95 lei

Diferența dintre impozitul astfel declarat și plătit și cel calculat
efectiv pentru exercițiul financiar 2019 se regularizează la data de
25 martie 2020, prin depunerea formularului 101. Opțiunea
exercitată de entitate privind aplicarea sistemului plăților anticipate
este obligatorie pentru următorii doi ani.

Contabilitatea stocurilor de marfuri si

ambalaje
Particularitatile comertului cu amanuntul :
 stocurile de marfa sunt inregistrate in contabilitate la pretul de
vanzare cu amanuntul , al carui mod de calcul este prezentat in
exemplul de mai jos.
 incasarile au loc de regula in numerar, in momentul achizitiei.
Monografie contabila- marfa inregistrata la pret de vanzare cu amanuntul

Un mic magazin care cumpara si revinde bunuri, achizitioneaza in luna iulie

2017 marfuri la un pret de 100.000 lei plus TVA. La vanzarea ulterioara a
acestora aplica un adaos comercial de 30%. Pentru evidentierea marfurilor
se utilizeaza pretul de vanzare cu amanuntul. Ulterior, se vand marfuri in
valoare de 75.000 lei, suma care include si TVA. Societatea este inregistrata
ca platitor de TVA.
a) Achizitionarea marfurilor :
% = 401 Furnizori 119.000
371 Marfuri 100.000
4426 Tva deductibila 19.000
b) Calcularea si inregistrarea diferentelor de pret la marfuri

Datorita faptului ca pentru evidentierea in contabilitate a marfurilor

entitatea utilizeaza pretul cu amanuntul, ulterior inregistrarii stocurilor la
cost de achizitie, se calculeaza si se inregistreaza diferentele de pret care
vin sa corecteze valoarea de achizitie pana la nivelul pretului de vanzare cu
amanuntul, astfel:
Adaosul comercial = 30% * pretul de achizitie = 30% * 100.000 lei = 30.000
lei
Tva neexigibila = ( cost de achizitie + adaos comercial) * 19 % = (100.000
lei +30.000 lei )*19 % = 24.700 lei
Pentru a se obtine pretul de vanzare cu amanuntul se utilizeaza urmatoarea
formula:
!!!!!!! Tva –ul se reflecta in pretul de vanzare cu amanuntul insa devine
exigibil numai cand se realizeaza vanzarea marfurilor . Pana la acel
moment se reflecta in contul 4428 Tva neexigibil, dupa care se
reflecta in contul 4427 Tva colectata.
Prin urmare, pretul de vanzare cu amanuntul = 100.000 lei + 30.000 lei
+ 24.700 lei = 154.700 lei
Notele contabile prin care se reflecta in contabilitate diferentele de pret
sunt :

371
Marfuri = %
54.700
378 Diferente de pret la marfuri 30.000
4428 Tva
neexigibila 24.700
c) Vanzarea marfurilor
Aici este important sa mentionam obligativitatea de a avea casa de marcat
pentru operatorii economici care efectueaza livrari de bunuri cu
amanuntul, precum si prestari de servicii direct catre populatie.
Baza legala:
 OUG nr. 28/1999 privind obligatia operatorilor economici de a utiliza
aparate de marcat electronice fiscale, cu modificarile si completarile
ulterioare, republicata;
 HG nr. 479/2003 privind aprobarea Normelor metodologice pentru
aplicarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 28/1999 privind
obligatia agentilor economici de a utiliza aparate de marcat
electronice fiscale, republicata;
Vanzarile se inregistreaza in contabilitate pe baza raportului “Z” al casei de
marcat, care se obtine la sfarsitul zilei.
Raportul Z este raportul fiscal de inchidere zilnica si
reprezinta documentul care contine aceleasi elemente de identificare ca si
bonul fiscal, plus numarul bonurilor emise in ziua respectiva: valoarea
totala a operatiunilor efectuate si totalul taxei pe valoarea adaugata, cu
precizarea nivelului cotei, valoarea totala a operatiunilor scutite de taxa pe
valoarea adaugata, precum si valoarea taxelor care nu se cuprind in baza de
impozitare a taxei pe valoarea adaugata.
***) In cazul vanzarilor cu amanuntul efectuate prin magazine catre agenti
economici ori catre alte categorii de cumparatori decat populatia,
utilizatorii sunt obligati sa emita bon fiscal si, la cerere, factura fiscala.
Notele contabile sunt :
1) in cazul platii cash in magazin:
5311 Casa in
lei = % 75.000
707 Venituri din vanzarea marfurilor 63.025
4427 TVA
colectata 11.975
TVA = 19* pret de vanzare/ 119 =75.000 lei*19/119 =11.975
2) in cazul platii cu cardul la POS-ul instalat in magazin:

5125 Sume in curs

de decontare = % 75.000
707 Venituri din vanzarea
marfurilor 63.025
4427 TVA
colectata 11.975

5121 Conturi la banci in lei = 5125 Sume in curs de decontare 75.000

Se utilizeaza contul intermediar 5125 datorita existentei unui decalaj de

timp intre momentul incasarii la POS si momentul in care sumele apar pe
extrasul de banca.
3) in cazul in care clientul plateste cu tichete de masa:
5328 Alte valori = % 75.000
707 Venituri din vanzarea marfurilor 63.025
4427 TVA colectata
11.975
In continuarea tranzactiei de la pct. iii) urmeaza pasii urmatori:
 expedierea tichetelor catre unitatea emitenta in vederea incasarii:
461 Debitori diversi= 5328 Alte valori 75.000
 incasarea tichetelor de masa:
5121 Conturi la banci in lei = 461 Debitori diversi 75.000

d)Scoaterea din gestiune a marfurilor vandute:

Exista in acest caz doua posibilitati de a determina iesirea din
gestiune :
1) in situatia in care entitatea practica aceeasi cota de adaos comercial -30%
la toate produsele – descarcarea gestiunii ( pentru contul 378) se poate face prin
calcul invers, asa cum reiese din exemplul de mai jos:
% = 371 Marfuri 75.000
607 Cheltuieli privind
marfurile 46.52
6
378 Diferente de pret la
marfuri 13.95
8
4428 Tva
neexigibila
14.516
Pentru a determina suma care trebuie scoasa din gestiune pornim invers calculul :
 Pretul de vanzare cu TVA = 75.000 lei
  Pretul de vanzare fara TVA = 75.000 – 75.000 *19/119 lei = 63.025 lei
 Adaosul comercial = Pretul de vanzare fara TVA * 30/130 lei = 14.544 lei
 Costul de achizitie = Pretul de vanzare fara TVA – adaos comercial =63.025
lei- 14.544 lei =48.841 lei

2) in situatia mult mai probabila cand se practica cote diferite de

adaos comercial –se utilizeaza coeficientul K pentru a se descarca
adaosul comercial al marfurilor vandute, calculat dupa formula:
k = (sold initial C 378 + rulaj creditor 378)/ (sold initial D 371 + rulaj debitor 371), iar
adaosul comercial = k * rulaj creditor 371
Pentru exemplul nostru, la care presupunem solduri initiale 0 atat pentru 371 cat si
378 :
 Pretul de vanzare cu TVA = 75.000 lei
 Pretul de vanzare fara TVA = 75.000 lei – 75.000 *19/119 lei = 63.025 lei
 K=30.000 /(100.000+63.025 ) =0,184
 Adaosul comercial = 0,184 *75.000 lei =13.800 lei
Notele contabile sunt aceleasi ca si mai sus.
Observatii :
 Orice modificare a pretului de vanzare presupune recalcularea marjei;
(documentul pe baza caruia se fac schimbarile este procesul verbal de schimbare
de pret).
Monografia contabila aferenta este :
371 Marfuri = %
378 Diferente de pret la marfuri cu
diferenta de pret fara tva
4428 TVA
neexigibila cu diferenta de tva
O societate poate avea magazine diferite, evidentiate in contabilitate ca analitice
diferite. Transferul de la un magazin la altul se face cu notele contabile :
–iesirea din magazinul X:
% = 371
Marfuri/analitic X
378 Diferente de pret la marfuri /analitic X
4428 TVA neexigibila /analitic X
– intrarea in magazinul Y:
371 Marfuri/analytic Y = %

378 Diferente de pret la marfuri/analitic Y

4428 TVA neexigibila/analitic Y

Ambalajele(381)

Ambalajele reprezintă o categorie distinctă în cadrul stocurilor. In această

categorie sunt incluse ambalajele refolosibile, achiziționate sau fabricate,
destinate produselor vândute și care pot fi păstrate de terți în mod
temporar, cu obligația restituirii în condițiile prevăzute în contracte.
Circulația ambalajelor reutilizabile (paleți, navete) și a ambalajelor primare
reutilizabile între operatorii economici se face cu respectarea prevederilor
legii Astfel, din punctul de vedere al modului de organizare a contabilității
stocurilor, aceasta se ține cantitativ și valoric sau numai valoric, prin
folosirea inventarului permanent sau a celui intermitent.
Ambalajele pot circula între furnizorii de marfă și clienți sub două forme:
prin schimb, fără facturare, sau prin facturare.
În ceea ce privește tratamentul specific taxei pe valoarea adăugată, baza de
impozitare nu cuprinde valoarea ambalajelor care circulă între furnizorii
de marfă și clienți prin schimb, fără facturare.
În acest sens, se au in vedere în plus anumite aspecte, precum:
 Ambalajele care circulă între furnizorii de marfă și clienți prin
schimb, fără facturare, nu se includ în baza de impozitare a taxei,
chiar dacă beneficiarii nu dețin cantitățile de ambalaje necesare
efectuării schimbului și achită o garanție bănească în schimbul
ambalajelor primite.
 Pentru vânzările efectuate prin unități care au obligația utilizării
aparatelor de marcat electronice fiscale, suma garanției bănești
 încasate pentru ambalaje se evidențiază distinct pe bonurile fiscale,
fără taxa pe valoarea adăugată.
 Restituirea garanțiilor bănești nu se reflectă în documente fiscale.
 Persoanele care au primit ambalaje în schimbul unei garanții bănești
au obligația să comunice periodic furnizorului de ambalaje, dar nu
mai târziu de termenul legal pentru efectuarea inventarierii anuale,
cantitățile de ambalaje scoase din evidență ca urmare a distrugerii,
uzurii, lipsurilor sau altor cauze de aceeași natură.
 Furnizorii de ambalaje sunt obligați să factureze cu taxa pe valoarea
adăugată cantitățile de ambalaje respective.
 Dacă garanțiile sunt primite de la persoane fizice de către
proprietarul ambalajelor, pe baza evidenței vechimii garanțiilor
primite și nerestituite se va colecta taxa pentru ambalajele pentru
care s-au încasat garanții mai vechi de un an calendaristic.
Așadar, ambalajele care circulă între furnizorii de marfă și clienți prin
schimb nu sunt facturate și nu se supun taxei pe valoarea adăugată, clientul
fiind obligat să le restituie. Documentul justificativ pe baza căruia circulă
acestea este avizul de însoțire a mărfii.
Exemplu
Se vând 1.200 de sticle de băuturi răcoritoare livrate în 50 de navete, la
prețul de 1,8 lei/sticlă, TVA 9%. Costul de achiziție al sticlelor este de
1,2 lei/bucată. Navetele circulă în regim de facturare. Costul unei navete
este de 15 lei. Există însă și posibilitatea ca acestea să fie returnate total
sau parțial de către cumpărător. Din totalul navetelor livrate, 12 sunt
restituite ulterior la prețul de 20 lei/bucată.
Înregistrările contabile la furnizor
1. Vânzarea propriu-zisă (preț de vânzare = 1.200 sticle x 1,8 lei/sticlă):
3.544,4 lei 4111 = % 3.544,4 lei
„Clienți” 707 2.160,0 lei
„Venituri din
vânzarea mărfurilor”
708 1.000,0 lei*
„Venituri din
activități diverse”
4427 384,4 lei**
„TVA colectată”
* 50 navete x 20 lei/navetă
** (2.160 lei x 9%) + (1.000 lei x 19%) = 194,4 lei + 190 lei
– Și scăderea din gestiune a mărfurilor (la costul de achiziție):
1.440 lei 607 = 371 1.440 lei
privind mărfurile” „Mărfuri”
* 1.200 sticle x 1,2 lei/sticlă
– Scăderea din gestiune a ambalajelor (la costul de achiziție):
750 lei 608 = 381 750 lei*
„Cheltuieli „Ambalaje”
privind ambalajele”
* 50 navete x 15 lei/navetă
2. Înregistrarea facturii de stornare privind ambalajele restituite (12 navete x 20
lei/navetă):
(285,6 lei) 4111 = % (285,6 lei)
„Clienți” 708 (240,0 lei)
„Venituri din
activități diverse”
4427 (45,6 lei)
„TVA colectată”
– Reintroducerea ambalajelor restituite în gestiune:
(180 lei) 608 = 381 (180 lei)*
„Cheltuieli „Ambalaje”
privind ambalajele”
* 12 navete x 15 lei/navetă
Înregistrările contabile la cumpărător
1. Achiziția sticlelor de băuturi răcoritoare:
3.544,4 lei % = 401 3.544,4 lei
2.160,0 lei 371 „Furnizori”
„Mărfuri”
1.000,0 lei 381
„Ambalaje”
384,4 lei 4426
„TVA deductibilă”
2. Înregistrarea facturii de stornare privind ambalajele restituite (12 navete x 20
lei/navetă):
(285,6 lei) % = 401 (285,6 lei)
(240,0 lei) 381 „Furnizori”
„Ambalaje”
(45,6 lei) 4426
„TVA deductibilă”
O situație întâlnită în practică este cea a încadrării unui ambalaj sau container ce
îndeplinește condițiile privind valoarea și durata în categoria imobilizări corporale.
Astfel, în cazul în care există un ambalaj cu o valoare mai mare de 2.500 lei și o
durată normată de funcționare mai mare de un an, acesta va fi încadrat la imobilizări.
Conform prevederilor art. 28 alin. (22) din Codul fiscal, cheltuielile aferente
achiziționării sau producerii de containere ori ambalaje care circulă între contribuabil
și clienți se recuperează prin deduceri de amortizare, prin metoda liniară, pe durata
normală de utilizare stabilită de contribuabilul care își menține dreptul de
proprietate asupra acestora.
Pe de altă parte, ambalajele sau containerele cu o valoare mai mică de 2.500 lei
sunt tratate drept materiale de natura obiectelor de inventar și se dau în consum, pe
baza bonului de consum, în luna achiziției lor.
Înregistrările contabile vor fi prezentate în continuare:
– Achiziția ambalajelor:
381 = 401
„Ambalaje” „Furnizori”

Ieșirea din gestiune se face pe măsură ce ambalajele sunt deteriorate din vina
clientului, caz în care acestea se facturează. Astfel, se recunosc venituri din vânzare
și, în contrapartidă, cheltuieli cu scăderea lor din gestiune, respectiv:
– Vânzarea ambalajelor deteriorate la client și facturate acestuia:
4111 = %
„Clienți” 708
„Venituri din
activități diverse”
4427
„TVA colectată”
– Scoaterea din gestiune a ambalajelor distruse (indiferent dacă au fost sau nu
facturate):
608 = 381
„Cheltuieli „Ambalaje”
privind ambalajele”

Contabilitatea stocurilor aflate la terti

Stocurile unei entitati se pot afla la terte parti din diverse motive :

• pentru prelucrare;
• pentru depozitare;
• in custodie;
• pe parcursul aprovizionarii,

Contabilitatea stocurilor aflate la terti

2014/04/06

Stocurile unei entitati se pot afla la terte parti din diverse motive :
• pentru prelucrare;
• pentru depozitare;
• in custodie;
• pe parcursul aprovizionarii, etc.

Aceste stocuri trebuie evidentiate separat in contabilitate si acest lucru se

realizeaza cu ajutorul grupei 35 Stocuri aflate la terti, cu urmatoarea componenta:

351 Materii si materiale aflate la terti

354 Produse aflate la terti
356 Animale aflate la terti
357 Marfuri aflate la terti
358 Ambalaje aflate la terti

Exemple:

O entitate trimite unei alte entitati spre prelucrare materii prime in

valoarea de 100.000 . Prelucrarea costa 10.000 plus TVA. Dupa
prelucrare materiile prime sunt returnate beneficiarului.

Notele contabile care reflecta aceste operatiuni sunt:

– transferul materiilor prime catre unitatea prelucratoare:

351 “Materii si materiale aflate la terti” = 301 “Materii prime ” 100.000

– ca urmare a prelucrarii se factureaza cei 11900 lei. Suma fara TVA majoreaza
valoarea materiilor prime reflectandu-se tot in contul 301, astfel:

% = 401 ” Furnizori ” 11.900

301 ” Materii prime ” 10.000
4426 ” Tva deductibila” 1.900

– materiile prime o data prelucrate se trimit inapoi unitatii beneficiare, astfel:

301 “Materii prime ” = 351 “Materii si materiale aflate la terti” 100.000

• presupunem ca un lot de materii prime in suma de 100.000 ron sunt

trimise unei alte entitati in vederea efectuarii unor reparatii minore,
facturate ulterior la suma de 1.000 plus TVA.

Notele contabile in acest caz sunt:

– trimiterea materiilor prime spre prelucrare:

351 “Materii si materiale aflate la terti” = 301 “Materii prime ” 100.000

– facturarea reparatiei. Spre deosebire de cazul de mai sus, reparatia se

inregistreaza direct pe cheltuiala (doar in cazul in care se aduce un plus de
valoare unui activ (o imbunatatire a parametrilor initiali) valoarea
lucrarilor efectuate asupra unui activ se inregistreaza ca o majorare a
valorii acelui active. Daca in schimb are loc doar o mentinere a
parametrilor normali de functionare (cum este cazul reparatiei) ,
contravaloarea lucrarii se inregistreaza direct ca si cost.

% = 401 “Furnizori ” 1.190

611 ” Cheltuieli de intretinere si reparatii ” 1.000
4426 ” Tva deductibila” 190

– returnarea produselor entitatii :

301 “Materii prime” = 351 “Materii si materiale aflate la terti” 100.000

Deprecierea stocurilor
Din punct de vedere contabil activele de natura stocurilor se
evalueaza la valoarea contabila, mai putin ajustarile pentru depreciere
constatate. Ajustari pentru depreciere se constata inclusiv pentru stocurile
fara miscare.
In cazul in care valoarea contabila a stocurilor este mai mare decat
valoarea de inventar, valoarea stocurilor se diminueaza pana la valoarea
realizabila neta, prin constituirea unei ajustari pentru depreciere.
In consecinta, o comisie (de regula, cu ocazia inventarierii) va
proceda la verificarea acestora si va inscrie intr-un proces verbal starea
acestora impreuna cu propunerea de efectuare a ajustarilor pentru
depreciere, societatea inregistrand o ajustare pentru depreciere nu prin
diminuarea directa a stocului ci prin folosirea unui cont de ajustare a
valorii acestui.
Exemple
La sfarsitul exercitiului financiar, pentru materiile prime detinute in
depozite, costul de achizitie fiind de 100.000 lei se constata o depreciere
cauzata de conditiile pietei, valoare actuala a acestora fiind de 92.000 lei,
motiv pentru care se inregistreaza o depreciere de 8.000 lei. Odata cu
utilizarea materiilor prime in exercitiul financiar urmator, ajustarea
ramane fara obiect si se anuleaza.

Inregistrarea deprecierii materiilor prime pentru valoarea de 8.000 lei

6814
391
Chelt.de exploatare privind ajustarile
Ajustari pentru deprecierea materiilor 8.000 lei
pentru
prime
deprecierea activelor circulante

Anularea ajustarilor odata cu utilizarea materiilor prime

391 7814
Ajustari pentru deprecierea materiilor Venituri din ajustarile pentru 8.000 le
prime deprecierea activelor circulante

Pentru celelalte tipuri de ajustari se lucreaza asemanator.

Societatea detine stocuri de produse finite achizitionate la costul de
100.000 lei si de marfuri in suma de 50.000 lei. La sfarsitul exercitiului
financiar, se constata o depreciere a valorii produselor finite cauzata de
diminuarea calitatii acestora, valoare actuala fiind de numai 99.000 lei,
respectiv 48.000 lei. Din acest motiv, se inregistreaza o depreciere de 1000
lei la produsele finite, respectiv de 2000 lei la marfuri.

Inregistrarea ajustarilor pentru deprecierea stocurilor

6814
3945
Chelt.de exploatare privind ajustarile
Ajustari pentru deprecierea produselor 1000 lei
pentru
finite
deprecierea activelor circulante
6814
Chelt.de exploatare privind ajustarile 397
2000 lei
pentru Ajustari pentru deprecierea marfurilor
deprecierea activelor circulante

Urmatorul an se constata ca deprecierea produselor finite este de 700 lei, iar a marfurilor este
de 3.000 lei.
 3945 7814
300 lei
Ajustari pentru deprecierea produselor Venituri din ajustarile pentru
(1000 - 700)
finite deprecierea activelor circulante
6814
Chelt.de exploatare privind ajustarile 397 1000 lei
pentru Ajustari pentru deprecierea marfurilor (3000 - 2000)
deprecierea activelor circulante

CONTABILITATEA IMOBILIZARILOR CORPORALE

Imobilizarile corporale se mai numesc si imobilizari materiale sau

active fixe tangilbilesi reprezinta bunuri materiale de folosinta indelungata
in activitatea unei intreprinderi. Ele se gasesc sub forma de terenuri si
mijloace fixe(cladiri, constructii masini , utilaje, instalatii de lucru, aparate
de masurare reglare si control, mijloace de transport, active biologice, etc.).
In cazul in care bunurile nu sunt terminate ele sunt incluse la
categoria imobilizarilor in curs deexecutie sau investitii in curs.
IAS 16 defineste imobilizarile corporale ca active materiale
nemonetare detinute de societati pentru a fi utilizate in productia de
bunuri, prestarea de servicii, pentru inchirierea catre terti, pentru folosirea
in scopuri administrative si pot fi utilizate pe mai multe exercitii financiare.
Activele imobilizate corporale isi pierd treptat din valoare ca urmare
a uzurii determinata de uzura lor. De actiunea agentilor naturii si de
progresul tehnic.Constatarea contabila a pierderii din valoare se include pe
cheltuielile unitatii si se numeste amortizare.
Intrarea in evidenta se poate face ca :
 aport in natura
 achizitie cu titlu oneros
 productie proprie
 donatie
 plus la inventar
 asociere, fuziune,sau achizitie de intreprinderi
 transfer
Iesirea din evidenta se poate face prin:
  vanzare
 retragerea aportului
 donatie
 lipsa la inventar
 amortizare completa/casare

CONTABILITATEA TERENURILOR

Contul 211 „Terenuri si amenajari de terenuri” este un cont

de activ cu ajutorul caruia se tine evidenta terenurilor si a amenajarilor de
terenuri (racordarea lor la sistemul de alimentare cu energie,
imprejmuirile, lucrarile de acces etc.). Soldul contului reprezinta valoarea
terenurilor si costul amenajarilor de terenuri existente.

In debitul contului 211 „Terenuri si amenajari de terenuri” se inregistreaza:

valoarea terenurilor achizitionate, a celor reprezentand aport la capital,
valoarea terenurilor primite prin subventii pentru investitii (404, 456,
4751);
 valoarea terenurilor primite cu titlu gratuit (4753);
 valoarea terenurilor achizitionate de la entitati afiliate sau de la
entitati legate prin interese de participare (451, 453);
 valoarea la cost de productie a amenajarilor de terenuri realizate pe
cont propriu (231, 722);
 cresterea fata de valoarea contabila neta, rezultata din reevaluarea
terenurilor, daca nu a existat o descrestere anterioara recunoscuta ca
o cheltuiala aferenta terenului reevaluat (105);
 cresterea fata de valoarea contabila neta, rezultata din reevaluarea
terenurilor, recunoscuta ca venit care sa compenseze cheltuiala cu
descresterea, recunoscuta anterior la acel activ (781);
 valoarea terenurilor achizitionate, a celor reprezentand aport la
capital, valoarea terenurilor primite prin subventii pentru investitii
(404, 456, 4751);

In creditul contului 211 „Terenuri si amenajari de terenuri” se

inregistreaza:
 valoarea terenurilor, respectiv a amenajarilor de terenuri cedate,
amortizate (281, 658);
 valoarea descresterii rezultate din reevaluarea terenurilor in limita
soldului creditor al rezervei din reevaluare (105);
  valoarea descresterii rezultate din reevaluarea terenurilor
recunoscuta ca o cheltuiala cu intreaga valoare a deprecierii, atunci
cand in rezerva din reevaluare nu este inregistrata o suma referitoare
la acel activ (681);
 valoarea terenurilor care fac obiectul participarii in natura
la capitalul social al altor entitati, in schimbul dobandirii de
participatii in capitalul acestora (261, 263, 265);
 valoarea terenurilor aportate, retrase (456);
 valoarea terenurilor folosite pentru construirea de ansambluri de
locuinte destinate vanzarii, reclasificate ca marfuri (371).
!!!!!! OBS terenurile nu se supun amortizarii ci doar reevaluarii
Doar investitiile efectuate pe terenuri se vor amortiza- amenajarile de
terenuri!!!!!!!

EXEMPLE
Se achizitioneaza un teren cu faactura fiscala la cost de achizitie 10000
lei, TVA 19%. Dupa mai multe exercitii se reevaluaeaza inregistrand o
rezerva din reevaluare de 2000 lei.

% = 404 11900
2111 10000
4426 1900

Se achita datoria fata de furnizor

404=5121 11900

Se reevalueaza terenul

2111=105 2000

Se realizeaza in productie proprie o amenajare de teren la cost de productie

50.000 lei. Aceasta se amortizeaza in rehim linear in 5 ani consecutive. La
amortizarea integrala se scoate din evidenta.

Realizare amenajare:

2112=722 50.000

Amortizare din anul 1….5 /(lunar)

6811=2811 10000(:12)

La amortizarea integrala se scoate din evidenta

2811=2112 50.000

MIJLOACE FIXE ( valoare mai mare de 2500 lei, durata de folosinta > 1
an)

In categoria mijloacelor fixe includem

212. Construcţii (A)

213. Instalaţii tehnice şi mijloace de transport

2131. Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de lucru) (A)

2132. Aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare (A)

2133. Mijloace de transport (A)

214. Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte
active corporale (A)

215. Investiţii imobiliare (A)

216. Active corporale de explorare şi evaluare a resurselor minerale (A)

217. Active biologice productive (A)

Categoriile de imobilizări corporale care se urmăresc distinct:

 investiţiile imobiliare;
 activele biologice productive;
 activele corporale de explorare şi evaluare a resurselor minerale.
 imobilizările corporale cumpărate, pentru care s-au transferat
riscurile şi beneficiile aferente, dar care sunt în curs de aprovizionare
(grupa 22 „Imobilizări corporale în curs de aprovizionare”
EXEMPLE

7. Se aduce ca aport la capitalul social un mijloc de transport cu

valoarea justa de 75000 din care reprezinta cresterea capitalului
social 50000.

456=% 75000
1011 50000
1043 25000
 Varsare aport 2133=456 75000
Si concomitant trecem capitalul social la categoria varsat
1011=1012 50000

8. Se realizeaza o constructie la cost de productie 100.000 lei in 2 ani

consecutivi an 1 60% si in anul 2 se finalizeaza si se face receptia
An 1 231=722 60000
An 2 231=722 40000
Receptia 212 = 231 100000
Constructia se amortizeaza in regim linear in 10 ani. Dupa 5 ani se
reevalueaza inregistrand o rezerva din reevaluare de 40.000 lei. Se
recalculeaza amortizarea.

Calculam amortizarea anuala Vi/nr ani= 100000/10=10000lei /an

Inregistram amortizarea doar pentru primii 5 ani lunar
An1 ……An 5 6811=2812 10000(:12)

In an 6 reevaluam cladirea 212=105 40000

Recalculam amortizarea:

(Vi-Amortizare inregistrata+ diferenta din reevaluare)/ nr ani ramasi de

utilizare= (100000-50000+40000)/5 ani= 18.000 lei/an( noua valoare
anuala a amortizarii)

Inregistram amortizarea pentru anii ramasi 6…..10

6811=2812 18000(:12)

La amortizarea integrala scoatem cladirea din evidenta:

2812=212 140000( valoarea reevaluata)

9. Se achizitoneaza un mijloc de transport la cost de achizitie 50.000,

TVA 19% si se achita cv facturii cu OP. mijlocul de transport se
amortizeaza linear in 5 ani. Dupa 3 ani se vinde cu facture tertilor la
pret de vanzare 40000, TVA 19% si se scoate din evidenta.
Achizitia
% =404 59500
2133 50000
4426 9500

Se achita datoria fata de furnizor:

404=5121 59500
Inregistram amortizarea pentru primii 3 ani:
6811=2813 10000(:12)

In anul 4 realizam vanzarea

Obs!!!!! Vanzarea presupune 2 etape: vz ppzisa( facturare/venit/tva
colectata) si cea de a doua eapa scoaterea din evidenta
461 =% 47600
7583 40000
4427 7600

% = 2133 50000
2813 30000( amortizare)
6583 20000( valoarea ramasa neamortizata)

10. O societate are o constructie inregistrata in contabilitate cu

valoarea de 100000 lei amortizata in proportie de 50%. AGA
hotaraste trecerea constructiei la investitii imobiliare deoarece vrea
sa o utilizeze pentru inchirierea ca spatii de birouri.
215=212 100000
Si concomitent
2812=2815 50000
OBS!!!!!!
Filiera înregistrărilor contabile:
 Achiziția unei clădiri cu scopul de a fi închiriată terților în baza
unui contract de leasing operațional:
215 = 404 - cu costul de achizițe
 Amortizarea investiției imobiliare:
6811 = 2815 - cu valoarea amortizării calculate
 Reevaluarea unei investiții imobiliare – aceleași reguli ca în cazul
imobilizărilor corporale!!!
 Transfer din categoria proprietăţilor imobiliare utilizate de posesor
în categoria investiţiilor imobiliare – la încheierea utilizării de
către posesor (exemplu închirierea unei clădiri în leasing
operațional):
215 = 212 - cu costul de achiziție al clădirii sau valoarea justă dacă a fost
reevaluată
2812 = 2815 - cu amortizarea cumulată până la data transferului
2912 = 2915 - cu ajustările pentru deprecieri cumulate până la data
transferului (dacă clădirea a fost depreciată)
Atenție!
Dacă clădirea a fost reevaluată soldul lui 105 se transferă la 1175.
#Transfer din categoria investiţiilor imobiliare în categoria
proprietăţilor imobiliare utilizate de posesor – la începerea utilizării de
către posesor (exemplu la încheierea contractului de leasing operațional
clădirea este utilizată de proprietar ca sediu administrativ):
212 = 215 – cu valoarea de intrate a investiției imobiliare sau cu valoarea
justă dacă a fost reevaluată
2815 = 2812 - cu amortizarea cumulată până la data transferului a
investiției imobiliare
2915 = 2912 - cu ajustările pentru deprecieri cumulate până la data
transferului (dacă investiția imobiliară a fost depreciată

11. Se achita unui furnizor un avans din contul de la banca pentru

achizitia unui utilaj 20.000,TVVA 19%.
%= 5121 23.800
409 20000
4426 3800
Se receptioneaza utilajul la cost de achizitie 70000, tVA 19%
 %= 404 83.300
2131 70000
4426 13.300

Se retine avansul acordat

%= 409 23.800
404 20000
4426 3800

Se achita diferenta de facture cu OP 404=5121 59.500

Utilajul se amortizeaza in regim linear in 10 ani iar la amortizarea integrala

se scoate din evidenta
An1…….an 10 6811=2813 7000
Sct din evid 2813=2131 70000

12. Se doneaza tertilor un mijloc de transport cu vi 10000

amortizat in proportie de 80%.
Inregistrarea donatiei se realizeaza ca o scoatere din evidenta insa cu
utilizarea contului de cheltuieli 6582 pentru valoarea ramasa neamortizata
% = 2133 10000
2813 8000( amortizare)
6582 2000( valoarea ramasa neamortizata)

Concomitent societatea incarca cheltuielile unitatii cu contravaloarea TVA

aferenta donatiei
635=4427 380(2000*19%)

Pentru lipsa la inventor operatiunea este aceeasi cu observatia ca se

schimba contul de cheltuiala-> 6588
OBS!!!! Lipsa poate fi neimputabila si atunci operatiunile vor fi(pe
exemplul anterior)
% = 2133 10000
2813 8000( amortizare)
6588 2000( valoarea ramasa neamortizata)
Concomitent societatea incarca cheltuielile unitatii cu contravaloarea TVA
aferenta lipsei
635=4427 380(2000*19%)
****** 6588 si 635 sunt cheltuieli nedeductibile fiscal-se aduna la calculul
profitului impozabil si se supun impozitarii.

Lipsa poate fi imputabila si atunci operatiunile vor fi(pe exemplul

anterior) % = 2133 10000
2813 8000( amortizare)
6588 2000( valoarea ramasa neamortizata)
Se imputa vinovatului /gestionarului valoarea ramasa si TVA
461(4282)=% 2380
7583 2000
4427 380

 In cazul imobilizarilor in curs de aprovizionare(223,224,227)

NU SE INREGISTREAZA AMORTIZARE!!!!!!!

Exemplu:

Se primeste factura de la furnizorul de imobilizari pentru un utilaj in curs

de aprovizionare la cost de sachizitie de 20000, TVA 19%. Ulterior intra in
evidenta utilajul, se pune in functiune si deci….se supune amortizarii.

%= 404 23.800
223 20000
4426 3800

2131=223 20000
Din acest moment vom inregistra amortizarea 6811=2813 amortizare
lunara

IMOBILIZARILE FINANCIARE
 Aspecte privind contabilizarea:
 Diferenţa dintre valoarea imobilizărilor financiare dobândite şi
valoarea neamortizată a imobilizărilor care au constituit obiectul
participării în natură la capitalul altor entităţi
 Acţiunile şi alte imobilizări financiare primite fără plată
 Acţiunile primite de entitate ca urmare a încorporării rezervelor sau
a primelor de capital, în capitalul social al societăţii la care sunt
deţinute participaţiile
NU SUNT PENTRU EXAMEN

Contabilitatea certificatelor verzi conform OUG 24/2017 și OMFP

1802
• Pct. 301^1 alin. (4-6) Certificatele verzi primite, inclusiv cele
amânate de la tranzacționare, după data de 01 aprilie 2017 se
evidențiază numeric extracontabil in contul 804 „Certificate verzi”.
• Certificatele verzi evidențiate in contul 804 „Certificate verzi” se
recunosc la venituri în contul 768 „Alte venituri financiare”, la
momentul tranzacționării acestora;
• Cu ajutorul contului 804 „Certificate verzi” se ține evidența
certificatelor verzi primite, potrivit legii, si care nu au valoare pana la
momentul tranzacționării.
• În debitul contului 804 „Certificate verzi” se evidențiază certificatele
verzi primite și netranzacționate, iar in credit, cele tranzacționate,
potrivit legii iar soldul contului reprezintă numărul certificatelor
verzi de care beneficiază entitatea
EXEMPLE PRIVIND CONTABILIZAREA
a) Achiziția de acțiuni ca investiții financiare pe termen lung:
Cost de achizițe 26x = %
5121 - suma plătită pe loc
269x- suma rămasă
de plată
b) Plata ulterioară a datoriei:
269x = 5121
c) Titluri primite în schimbul participării prin aport cu un activ imobilizat
la capitalul altei societăți:
c1) Înregistrarea titlurilor primite în limita valorii neamortizate a activului:
% = 2xx - cost de achiziție activ imobilizat
Amortizarea
Cumulată 281x
Diferența 26x
c2) Înregistrarea valorii titlurilor primite care excede valoarea
neamortizată a imobilizărilor corporale: Valoarea titlurilor primite – (Cost
de achiziție activ – Amortizare cumulată) = x lei: e) Primirea de titluri noi
emise de societatea unde se dețin titluri de participare, ca urmare a
majorării capitalului social al acesteia prin încorporarea primelor de
capital sau a rezervelor:
26x = 106 - cu valoarea acțiunilor noi primite
Atenție!
Contul 106 se menține în bilanț până în momentul vânzării acestor titluri,
moment în care rezervele se transferă la venit:
106 = 768
f) Deprecierea titlurilor deținute ca investiții financiare pe termen lung:
6863 = 296x
Deprecierea urmează regulile generale prezentate mai sus.

26x = 768 - x lei

d) Primirea de titluri noi emise de societatea unde se dețin titluri de
participare, ca urmare a majorării capitalului social al acesteia prin
încorporarea beneficiilor:
26x = 768 – cu valoarea acțiunilor noi primite.
g) Vânzarea titlurilor deținute ca investiții financiare pe termen lung:
g1) Pentru prețul de vânzare:
461 = 7641 – preț de vânzare
g2) Scoaterea din evidență pentru valoarea de intrare:
6641 = 26x – valoarea de intrare
Atenție!
Dacă titlurile au costuri de achiziție unitare diferite, pentru evaluarea la
ieșire se aplică una dintre metodele: FIFO, LIFO sau CMP.
Dacă titlurile vândute au fost depreciate, odată cu vânzarea ajustarea
existentă de anulează (dacă au fost vândute toate titlurile) sau se
diminuează proporțional cu numărul titlurilor vândute):
296x = 7863
NU PT EXAMEN h) Achiziția de obligaţiuni de stat cu scadența mai mare de
un an, suma plătită la achiziție fiind mai mare decât suma ce urmează a fi
rambursată la scadență:
% = 2695 - suma plătită la achiziție
suma ce urmează
a fi rambursată 2677
Diferența 471
Și transferul cheltuielilor în avans la cheltuieli curente pe perioada deținerii
titlurilor:
6865 = 471
NU PT EXAMEN
ii) Achiziția de obligaţiuni de stat cu scadența mai mare de un an, suma
plătită la achiziție fiind mai mică decât suma ce urmează a fi
rambursată la scadență:
suma ce urmează 2677 = %
a fi rambursată 2695 - suma plătită la
achiziție

472 - diferența
Și transferul veniturilor în avans la venituri curente pe perioada deținerii
titlurilor:
472 = 7865
Atenție!
Achiziția de obligaţiuni de stat cu scadența mai mare de un an recunoscute
în categoria imobilizărilor financiare reprezintă o excepție de la principiul
costului istoric.

j) Împrumuturi acordate entităților afiliate:

2671 = 5121- valoarea totală a împrumutului acordat
k) Recunoașterea dobânzii de încasat conform principiului contabilității de
angajamente:
2672 = 766 -valoare împrumut x rata anuală a dobânzii x numărul de luni
rămase de la data acordării împrumutului până la 31.12.N/12 luni
l) Încasarea ratelor:
5121 = 2671 - cu rata scadentă prevăzută în contract
j) Împrumuturi acordate entităților afiliate:
2671 = 5121- valoarea totală a împrumutului acordat
k) Recunoașterea dobânzii de încasat conform principiului contabilității de
angajamente:
2672 = 766 -valoare împrumut x rata anuală a dobânzii x numărul de luni
rămase de la data acordării împrumutului până la 31.12.N/12 luni
l) Încasarea ratelor:
5121 = 2671 - cu rata scadentă prevăzută în contract
m) Încasarea dobânzii la scadență:
5121 = 2672 – cu dobânda devenită scadentă conform contractului
Atenție!
Pentru anul următor dobânda se calculează la valoarea rămasă a
împrumutului = Valoare împrumut – Rate încasate.
n) Cazul în care, din diverse motive, ratele sau dobânzile nu se vor mai
încasa:
663 = 2671 sau 2672
Atenție!
Pe aceleași principii funcționează și conturile 2673 și 2674; 2675 și 2676.

Contabilitatea relatiilor cu tertii

Entităţile îşi realizează obiectul lor de activitate intrând în relaţii cu

diferite persoane fizice şi juridice, care în contabilitate se numesc terţi.
Contabilitatea terţilor asigură evidenţa datoriilor şi creanţelor entităţii în
relatiile acesteia cu furnizorii, clientii, personalul, asigurarile sociale,
bugetul statului, entităţile afiliate, asociaţii/acţionarii, debitorii şi creditorii
diverşi.
In contabilitatea furnizorilor şi clientilor se înregistrează operaţiunile
privind cumpărările, respectiv livrările de mărfuri şi produse, lucrările
executate şi serviciile prestate, precum şi alte operaţiuni similare efectuate.
Avansurile acordate furnizorilor, precum şi cele primite de la clienţi se
înregistrează în contabilitate în conturi distincte.
Operaţiunile privind vânzările/cumpărările de bunuri, executările de
lucrări şi prestările de servicii efectuate pe baza efectelor comerciale se
înregistrează în contabilitate în conturile corespunzătoare de efecte de
primit sau de plătit, după caz. Operaţiunile în valută trebuie înregistrate în
momentul recunoaşterii iniţiale în moneda de raportare (leu), aplicându-se
sumei în valuta cursul de schimb dintre moneda de raportare şi moneda
străină, la data efectuării tranzacţiei.
Contabilitatea furnizorilor şi clientilor, a celorlalte datorii şi
creanţe se ţine pe categorii, precum şi pe fiecare persoană fizică sau
juridică. În acest sens, în contabilitatea analitică, furnizorii şi clienţii se
grupează astfel: interni şi externi, iar în cadrul acestora pe termene de
plată, respectiv de încasare. In cadrul conturilor de furnizori şi clienţi, se
grupează distinct datoriile şi creanţele rezultate din tranzacţiile cu clauze
de rezervă de proprietate.
Obs!!!! Creanţele incerte se înregistrează distinct în contabilitate.

CONTABILITATEA CREANȚELOR ȘI DATORIILOR COMERCIALE

operatiuni
specifice
Contabilitatea creantelor incerte
Creantele incerte se înregistreaza distinct în contabilitate (contul 4118
“Clienti incerti sau în litigiu” sau în conturi analitice ale conturilor de
creante, pentru alte creante decât clientii). In scopul prezentarii în situatiile
financiare anuale, creantele se evalueaza la valoarea probabila de încasat.
Atunci când se estimeaza ca o creanta nu se va încasa integral, în
contabilitate se înregistreaza ajustari pentru depreciere, la nivelul sumei
care nu se mai poate recupera.
Exemplu:

O societate comerciala X vinde unei societati comerciale Y produse finite in

suma de 1.000 plus TVA. Societatea X incaseaza 600 prin banca, insa restul
nu a fost incasat la termenul cuvenit si exista o probabilitate mare de a nu fi
incasat nici pe viitor datorita situatiei financiare precare a societatii Y.

Notele contabile sunt :

1. Inregistrarea vanzarii :

4111 Clienti = % 1.190 lei

701 1.000 lei

4427 190 lei

2. Incasarea partial prin banca

5121 Conturi curente la banci = 4111 Clienti 600 lei

3. Inregistrarea trecerii valorii neincasate la clienti incerti sau in litigiu

4118 = 4111 590 lei

4. Concomitent se inregistreaza si cheltuiala pentru deprecierea creantelor astfel :

6814 = 491 590lei

5. Daca in cele din urma s-au epuizat mijoacele pentru recuperarea creantei si s-a
obtinut hotararea judecatoreasca definitive, valoarea nerecuperata se scoate din
gestiune, astfel :

a) Reluarea la venituri a ajustarii pentru depreciere :

4 91 = 7814 590 lei

b) Trecerea pe pierdere a creantei:

% = 4118 590

654 495,80lei

4427 94,20 lei

NOTA!!!!!Pentru scoaterea din evidență a creanțelor neîncasate, entitatea

trebuie să demonstreze că au fost întreprinse toate demersurile legale
pentru decontarea acestora conform pct. 328 din OMFP nr. 1.802/2014.
Termenul de prescripție a dreptului la acțiune al creditorului împotriva
debitorului care nu și-a achitat datoria la scadență este de trei ani. În cazul
obligațiilor contractuale de a da sau de a face, termenul de trei ani începe să
curgă de la data la care obligația devine exigibilă și debitorul trebuia astfel
s-o execute, adică termenul de plată/scadența stabilit/ă prin
contract/factură.
OMFP nr. 1.802/2014 stipulează că sumele aferente creanțelor incerte
trebuie reflectate distinct în contabilitate. În acest sens se utilizează contul
4118 „Clienți incerți sau în litigiu”, pentru a-i înregistra separat de ceilalți
clienți pe aceia aflați în dificultate, rău-platnici, dubioși sau în litigiu.

Nota contabilă prin care se face această separare este următoarea:

În scopul prezentării creanțelor în situațiile financiare anuale, acestea se evaluează

la valoarea probabilă de încasat. Atunci când se estimează că o creanță nu se va
încasa integral, în contabilitate se înregistrează ajustări pentru pierdere de valoare,
la nivelul sumei care nu se mai poate recupera.
Ajustările pentru deprecierea creanțelor – clienți sunt recunoscute în cazul
în care valoarea de inventar (la inventarierea elementelor de activ și de
pasiv) este mai mică decât cea contabilă (la facturare).
Cu ajutorul contului 491 „Ajustări pentru deprecierea creanțelor –
clienți” se ține evidența ajustărilor constituite pentru deprecierea
creanțelor din conturile de clienți. Soldul acestuia reprezintă ajustările
pentru depreciere constituite.
În debitul contului 6814 „Cheltuieli de exploatare privind ajustările
pentru deprecierea activelor circulante” se înregistrează valoarea
ajustărilor pentru deprecierea creanțelor neîncasabile și a clienților
dubioși, rău-platnici sau în litigiu, constituite sau majorate, în contrapartidă
cu contul 491.

În creditul contului 7814 „Venituri din ajustări pentru deprecierea

activelor circulante” se înregistrează sumele reprezentând diminuarea
sau anularea ajustărilor pentru deprecierea creanțelor – clienți, în
contrapartidă cu contul 491 „Ajustări pentru deprecierea creanțelor –
clienți”.

În practică este greu de stabilit momentul în care o creanță devine incertă

și trebuie reclasificată în contabilitate, însă există trei variante principale:
 atunci când termenul de încasare a acesteia a expirat, deci la data
scadentă;
 în cursul anului, în momentul în care s-a emis o decizie definitivă a
instanței de intrare în faliment/reorganizare a clientului;
 la sfârșitul exercițiului financiar, atunci când se recunoaște o ajustare
pentru depreciere la data inventarierii.

De citit!!!!
În situația în care contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate
nu poate fi încasată ca urmare a falimentului beneficiarului, baza de
impozitare a TVA se reduce în conformitate cu prevederile din Codul fiscal,
respectiv în cazul în care contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor
prestate nu se poate încasa ca urmare a intrării în faliment a beneficiarului
sau ca urmare a punerii în aplicare a unui plan de reorganizare admis și
confirmat printr-o sentință judecătorească, prin care creanța creditorului
este modificată sau eliminată. Ajustarea este permisă începând cu data
pronunțării hotărârii judecătorești de confirmare a planului de
reorganizare, iar, în cazul falimentului beneficiarului, începând cu data
sentinței sau, după caz, a încheierii, prin care s-a decis intrarea în faliment,
conform legislației privind insolvența.
Ajustarea se efectuează în termen de cinci ani de la data de 1 ianuarie
a anului următor celui în care s-a pronunțat hotărârea judecătorească
de confirmare a planului de reorganizare, respectiv a celui în care s-a
decis, prin sentință sau, după caz, prin încheiere, intrarea în faliment
În cazul în care intrarea în faliment a avut loc anterior datei de 1
ianuarie 2019 și nu a fost pronunțată hotărârea judecătorească
definitivă/definitivă și irevocabilă de închidere a procedurii prevăzute
de legislația insolvenței până la această dată, ajustarea se efectuează
în termen de cinci ani de la data de 1 ianuarie 2019.
Ajustarea este permisă chiar dacă s-a ridicat rezerva verificării
ulterioare, conform Codului de procedură fiscală. Prin efectuarea ajustării se
redeschide rezerva verificării ulterioare pentru perioada fiscală în care a
intervenit exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată pentru operațiunea care
face obiectul ajustării. În cazul în care, ulterior ajustării bazei de impozitare,
sunt încasate sume aferente creanțelor respective, ajustarea efectuată se
anulează corespunzător sumelor încasate, prin decontul perioadei fiscale în
care acestea sunt încasate.

În ceea ce privește ajustarea TVA în cazul falimentului beneficiarului, prevederile in

Codul fiscal sunt aplicabile:
● persoanelor impozabile înregistrate în scopuri de TVA
● persoanelor impozabile cărora le-a fost anulat codul de înregistrare în scopuri de
TVA la solicitarea acestora
În situația în care codul de înregistrare în scopuri de TVA a fost anulat din
oficiu de către organele fiscale competente ajustarea taxei deductibile nu poate fi
efectuată.
Exemplul 1
La data de 10.09.2019, entitatea X efectuează o prestare de servicii către
entitatea Y, clientul său, în sumă de 13.500 lei, TVA 19%. Ambele firme sunt
înființate în baza Legii societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările
și completările ulterioare, și sunt înregistrate în scopuri de TVA, aplicând
sistemul de taxă cu exigibilitate normală. Cele două companii nu sunt
afiliate și sunt plătitoare de impozit pe profit. Scadența privind efectuarea
plății este stabilită pentru data de 10.10.2019, dar factura nu este achitată
nici până la finalul exercițiului financiar 2019. Clientul intră în luna
noiembrie 2019 în procedură simplificată de faliment și, ca urmare,
entitatea X nu mai poate încasa contravaloarea serviciilor prestate.
În măsura în care entitatea X deține un document în baza căruia să se
constate starea de intrare în faliment a beneficiarului (nu neapărat
hotărârea judecătorească definitivă), se poate proceda la ajustările necesare
scoaterii din evidență a creanței. Se poate obține, spre exemplu, un extras din
buletinul de insolvență sau se pot obține extrase de pe portalul instanțelor de
judecată, portal.just.ro, unde se găsesc informațiile referitoare la toate
acțiunile judiciare aferente procesului de insolvență al clientului respectiv.
Entitatea X efectuează următoarele înregistrări în contabilitate:
– Înregistrarea facturii privind prestarea serviciilor la data de 10.09.2019:
– Trecerea creanței la clienți incerți:

– Înregistrarea la data de 31.12.2019 a unei ajustări pentru deprecierea creanței,

întrucât probabilitatea de încasare a acesteia este scăzută:

În conformitate cu Codul fiscal, contribuabilul are dreptul la deducerea

ajustărilor pentru deprecierea creanțelor înregistrate potrivit reglementărilor contabile
aplicabile, în limita unui procent de 100% din valoarea creanțelordacă acestea
îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
1. sunt deținute la o persoană juridică asupra căreia este declarată procedura de
deschidere a falimentului, pe baza hotărârii judecătorești prin care se atestă această
situație, sau la o persoană fizică asupra căreia este deschisă procedura de
insolvență pe bază de:
 plan de rambursare a datoriilor;
 lichidare de active;
 procedură simplificată;
2. nu sunt garantate de altă persoană;
3. sunt datorate de o persoană care nu este afiliată contribuabilului.
Prin urmare, cheltuiala în sumă de 16.065 lei este deductibilă la calculul
rezultatului fiscal.
– Trecerea la pierderi a creanței la data de 31.01.2020 și ajustarea TVA:
Scăderea din evidență a creanțelor și datoriilor ale căror termene de
încasare sau de plată sunt prescrise, entitățile trebuie să demonstreze că au
fost întreprinse toate demersurile legale pentru decontarea acestora.

(Demersurile necesare încasării constau în notificări de plată,

confirmări de sold sau somații. Ulterior se apelează la ajutorul juridic,
pentru a lua măsuri mai ferme pe această cale).
Entitatea X înregistrează în debitul contului 8034 „Debitori scoși din
activ, urmăriți în continuare” suma de 16.065 lei.( 8034 cont
extrabilantier care functioneaza in partida simpla)
Pentru ajustarea TVA se întocmește o factură care nu se transmite
beneficiarului.
Ajustarea taxei se raportează în decontul de TVA la Regularizări taxă
colectată, cu semnul minus.
!!!!!!!!Prin urmare, la data intrării în faliment a beneficiarului se
ajustează TVA deductibilă prin emiterea unei , dar nu se scoate din
evidență creanța (valoarea fără TVA), întrucât încă se urmărește
recuperarea sumei respective.
– Reluarea la venituri a ajustării pentru depreciere:

La data de 15.03.2020, entitatea Y, aflată în faliment, face distribuiri din fondurile

rezultate în urma lichidării activelor. Entitatea X recuperează 20% din creanță, în
sumă de 3.213 lei (16.065 lei x 20%).
– Recuperarea a 20% din creanță:

Societatea X înregistrează în creditul contului 8034 „Debitori scoși din activ, urmăriți
în continuare” suma de 3.213 lei.
– Anularea ajustării bazei de impozitare pentru suma de 3.213 lei:

Legislatiaa privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență,

cu modificările și completările ulterioare, instanța a dispus, la solicitarea
lichidatorului judiciar, atragerea răspunderii fostului administrator al
societății debitoare Y.
Astfel, la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului judiciar,
judecătorul-sindic poate dispune ca o parte sau întregul pasiv al
debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvență, fără să
depășească prejudiciul aflat în legătură de cauzalitate cu fapta respectivă,
să fie suportată de membrii organelor de conducere și/sau supraveghere
din cadrul societății, precum și de orice alte persoane care au contribuit la
starea de insolvență a debitorului, prin una dintre următoarele fapte:

 au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice în folosul propriu

sau în cel al unei alte persoane;
 au făcut activități de producție, comerț sau prestări de servicii în
interes personal, sub acoperirea persoanei juridice;
 au dispus, în interes personal, continuarea unei activități care ducea,
în mod vădit, persoana juridică la încetarea de plăți;
 au ținut o contabilitate fictivă, au făcut să dispară unele documente
contabile sau nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea. În
cazul nepredării documentelor contabile către administratorul
judiciar sau lichidatorul judiciar, atât culpa, cât și legătura de
cauzalitate între faptă și prejudiciu se prezumă. Prezumția este
relativă;
 au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice ori
au mărit în mod fictiv pasivul acesteia;
 au folosit mijloace ruinătoare pentru a procura persoanei juridice
fonduri, în scopul întârzierii încetării de plăți;
 în luna precedentă încetării plăților, au plătit sau au dispus să se
plătească cu preferință unui creditor, în dauna celorlalți creditori;
 orice altă faptă săvârșită cu intenție, care a contribuit la starea de
insolvență a debitorului, constatată potrivit prevederilor prezentului
titlu.

– La data de 20.06.2020, plata de către administratorul entității

debitoare Y a diferenței de creanță, în sumă de 12.852 lei (16.065 lei –
3.213 lei):
Exemplul 2
Entitatea X înregistrează următoarele creanțe întârziate la plată:

Vom calcula eventualele cheltuieli deductibile și nedeductibile legate de aceste

creanțe.

Potrivit prevederilor din Codul fiscal, contribuabilul are dreptul la deducerea ajustărilor
pentru deprecierea creanțelor, înregistrate potrivit reglementărilor contabile aplicabile,
în limita unui procent de 30% din valoarea acestora, dacă creanțele îndeplinesc cumulativ
următoarele condiții:
1. sunt neîncasate într-o perioadă ce depășește 270 de zile de la data
scadenței;
2. nu sunt garantate de altă persoană;
3. sunt datorate de o persoană care nu este afiliată contribuabilului.

Exemplul 3
La data de 06.01.2019, entitatea X îi livrează mărfuri în sumă de 16.000 lei,
TVA 19%, entității Y. Ambele societăți sunt plătitoare de impozit pe profit.
La 02.10.2019, beneficiarul mărfurilor intră în procedura generală de
insolvență. În urma notificării primite de la administratorul judiciar
desemnat în procedură, entitatea X depune declarație de creanță, fiind
înscrisă în calitate de creditor chirografar în tabelul preliminar de
creanță cu suma de 19.040 lei (16.000 lei + 19%).
La 21.01.2020, judecătorul sindic confirmă planul de reorganizare propus
de administratorul judiciar al entității Y, pronunțând în acest sens o
hotărâre judecătorească. Prin planul de reorganizare aprobat de adunarea
creditorilor și confirmat de judecătorul sindic, creanțele chirografare sunt
eliminate parțial, urmând să fie plătite doar într-o cotă de 45% (8.568 lei).
Ținând cont de această situație, X înregistrează la data de 31.12.2019 o
ajustare pentru depreciere aferentă creanței deținute la Y în cotă de 55%.

Vom stabili procedura fiscală și contabilă care devine incidentă în

cauza de față.
În măsura în care entitatea X deține un document în baza căruia să se
constate punerea în aplicare a unui plan de reorganizare admis și confirmat
printr-o sentință judecătorească (nu neapărat hotărârea judecătorească
definitivă), se poate proceda la ajustările necesare scoaterii din evidență a
creanței în sumă de 19.040 lei.
Oficiul Național al Registrului Comerțului pune la dispoziție online
buletinul procedurilor de insolvență, care are drept scop publicarea
citațiilor, convocărilor, notificărilor și comunicărilor actelor de
procedură efectuate de instanțele de judecată, administratorului judiciar
sau lichidatorului judiciar după deschiderea procedurii de insolvență
prevăzute de Legea nr. 85/2014, precum și a altor acte care, potrivit legii,
trebuie publicate.

Entitatea X efectuează următoarele înregistrări în contabilitate:

– Vânzarea mărfurilor la 06.01.2019:

– Trecerea creanței la clienți incerți la 02.10.2019:

– Înregistrarea la 31.12.2019 a unei ajustări pentru depreciere pentru suma

eliminată din programul de plăți (19.040 lei x 30%):
Din punct de vedere fiscal, o cotă de 30% din valoarea creanțelor incerte este
deductibilă conform art. 26 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal, prezentat anterior. Astfel,
cheltuiala în sumă de 5.712 lei este deductibilă la calculul rezultatului fiscal.

Cheltuiala în sumă de 4.760 lei (19.040 lei x 25%) este nedeductibilă la calculul
rezultatului fiscal.
– Scoaterea din evidență a creanțelor eliminate din programul de plăți în urma
confirmării planului de reorganizare de către judecătorul sindic și anularea ajustării
bazei de impozitare pentru suma de 1.672 lei ((19.040 lei x 55%) x 19/119):
La data de 21.01.2020, judecătorul sindic confirmă planul de reorganizare propus de
administratorul judiciar al entității Y, pronunțând în acest sens o hotărâre
judecătorească.

* 8.800 lei = (19.040 lei x 55%) – (19.040 lei x 55%) x 19/119

Conform art. 287 lit. d) din Codul fiscal, se ajustează baza de impozitare pentru
partea de creanță care nu se poate încasa (19.040 lei x 55%), ca urmare a punerii în
aplicare a planului de reorganizare. În acest moment, entitatea X emite o factură de
ajustare a bazei de impozitare a TVA (storno) pentru creanța pierdută.

Entitatea X înregistrează în debitul contului 8034 „Debitori scoși din activ, urmăriți în
continuare” suma de 10.472 lei (19.040 lei x 55%).
– Reluarea la venituri a ajustării pentru depreciere:

Venitul în sumă de 5.712 lei este impozabil la calculul rezultatului fiscal.

Potrivit Codului fiscal, sunt nedeductibile la calculul rezultatului

fiscal pierderile înregistrate la scoaterea din evidență a creanțelor, pentru
partea neacoperită de provizion, precum și cele înregistrate în alte cazuri
decât următoarele:
1. punerea în aplicare a unui plan de reorganizare confirmat printr-o
sentință judecătorească, în conformitate cu prevederile Legii nr. 85/2014.

La calculul rezultatului fiscal sunt neimpozabile veniturile

din anularea, recuperarea, inclusiv refacturarea cheltuielilor pentru care nu
s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor
pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din restituirea ori anularea
unor dobânzi și/sau penalități pentru care nu s-a acordat deducere,
precum și veniturile reprezentând anularea rezervei înregistrate ca urmare
a participării în natură la capitalul altor persoane juridice sau ca urmare a
majorării capitalului social la persoana juridică la care se dețin titlurile de
participare. Astfel, venitul în sumă de 4.760 lei este neimpozabil la
calculul rezultatului fiscal.

Contabilitatea decontarilor cu personalul(gr 42)

Contabilitatea decontărilor cu personalul cuprinde drepturile salariate,
sporurile, adaosurile, premiile din fondul de salarii, indemnizaţiile pentru
concediile de odihnă, precum şi cele pentru incapacitate temporară de
muncă, plătite din fondul de salarii şi alte drepturi în bani şi/sau în natura
datorate de entitate personalului pentru munca prestată. In contabilitate se
înregistrează distinct alte drepturi şi avantaje care, potrivit legislaţiei în
vigoare, nu se suportă din fondul de salarii (masa caldă, alimente antidot
etc.), precum şi alte drepturi acordate potrivit legii.
Drepturile de personal neridicate în termenul legal se înregistrează într-un
cont distinct, pe persoane. Reţinerile din salariile personalului pentru
cumpărări cu plata în rate, chirii sau pentru alte obligatii ale salariaţilor,
datorate terţilor (popriri, pensii alimentare şi altele) se efectuează numai în
baza unor titluri executorii sau ca urmare a unor relaţii contractuale.
Sumele datorate şi neachitate personalului (concediile de odihnă şi alte
drepturi de personal), respectiv eventualele sume care urmează sa fie
încasate de la acesta, aferente exercitiului în curs, se înregistrează ca alte
datorii şi creanţe în legatura cu personalul.
Debitele provenite din avansuri de trezorerie nedecontate, din distribuiri
de uniforme şi echipamente de lucru, precum şi debitele provenite din
 pagube materiale, amenzile şi penalitatile stabilite în baza unor hotărâri ale
instanţelor judecătoreşti, şi alte creanţe faţă de personalul entităţii se
înregistrează ca alte creanţe în legatură cu personalul.
Notele contabile care se aplica in anul 2020 pentru inregistrarea in evidenta
contabila a drepturilor de natura salariala, a contributiei asiguratorie de munca si
a retinerilor operate pe statele de plata NU sufera modificari fata de anul 2019.

Iata mai jos ce note contabile trebuie sa se efectueze:

 Inregistrarea salariului brut:

641 “Cheltuieli cu salariile personalului” = 421 “Personal-salarii datorate”

Inregistrare CAS (25%):

421 “Personal-salarii datorate” = 4315 “Contributia de asigurari sociale”

Inregistrare CASS (10%):

421 “Personal-salarii datorate” = 4316 “Contributia de asigurari sociale de sanatate”

Inregistrare impozit pe salarii (10%):

421 “Personal-salarii datorate” = 444 “Impozitul pe venituri de natura salariilor”

Inregistrare CAM (2.25%):

646 “Cheltuieli privind contributia asiguratorie pentru munca = 436 “Contributia

asiguratorie pentru munca”

 Note contabile optionale:

Inregistrare acordare de avans:

421 “Personal-salarii datorate” = 425 “Avansuri acordate personalului”

Inregistrare retinere din salariu:

421 “Personal-salarii datorate” = 427 “Retineri din salarii datorate tertilor”

Deducerea personala este o facilitate oferita de statul roman acelor angajati

care castiga un salariu brut de sub 3.600 de lei. Aceste deduceri tin cont de
numarul de persoane aflate in intretinerea acestor salariati, asa ca suma
variaza.
Contabilitatea datoriilor si creantelor fiscale
Sunt generate de relatiile pe care societatea comerciala le are cu bugetul de
stat. In categoria datoriilor includem impozitele si taxele(pe profit,
veniturile microintreprinderilor,TVA, dividend, accize, taxe vamale,
impozitele pebunuri-cladiri, mijloacede transport, etc).
Creantele sunt sume de incasat de la buget , multe din acestea sub forma
subventiilor dar putem include de exemplu aici si TVA de
recuperat(4424A).
Impozitul pe profit

În mediul contabil românesc, rezultatul contabil este supus unor operații

de prelucrare extracontabilă, în vederea determinării profitului impozabil
sau pierderii fiscale. Astfel se disting două categorii de rezultate finale:
 rezultatul brut al exercițiului (înainte de impozitare);
 rezultatul fiscal.
Rezultatul contabil reprezintă suma globală a profitului sau pierderii
exercițiului financiar care figurează în contul 121 „Profit sau pierdere”
înainte de impozitare.
Rezultatul fiscal constituie profitul impozabil sau pierderea fiscală al/a
exercițiului, stabilit(ă) potrivit regulilor fiscale și în funcție de care se
calculează volumul impozitelor datorate (sau rambursabile)
Rezultatul fiscal poate fi pozitiv (profit impozabil) sau negativ (pierdere
fiscală).
În vederea stabilirii rezultatului perioadei se procedează la închiderea
conturilor de cheltuieli și venituri în corespondență cu contul 121 „Profit
sau pierdere”, prin următoarele înregistrări contabile:
121 = %
„Profit sau pierdere” 6xxx
Conturi de cheltuieli
după natură

% = 121
7xxx „Profit sau pierdere”
Conturi de venituri
după natură
Rezultatul contabil (rezultatul brut al exercițiului înainte de impozitare) se
determină ca diferență între veniturile realizate din orice sursă și
cheltuielile efectuate în scopul obținerii de venituri dintr-un an fiscal
potrivit cerințelor contabilității de angajamente, cu respectarea principiului
independenței exercițiilor.
Rezultat contabil = Venituri – Cheltuieli
Detaliind formula de calcul pe baza informațiilor furnizate de Codul fiscal și
de normele de aplicare a acestuia, precum și a „Declarației privind
impozitul pe profit” (formularul 101), rezultatul fiscal (profit
impozabil/pierdere fiscală) se determină după cum urmează:
Rezultat fiscal = Rezultat contabil – Venituri neimpozabile +
Cheltuieli nedeductibile – Deduceri fiscale + Elemente similare veniturilor –
Elemente similare cheltuielilor – Pierderea fiscală reportată
Rezultatul fiscal pozitiv este profit impozabil, iar cel negativ, pierdere
fiscală. Acesta se determină respectând reglementările fiscale și în funcție
de mărimea lui se stabilește nivelul de impozitare.
Impozit pe profit = Profit impozabil × 16%
În vederea determinării rezultatului fiscal, contribuabilii sunt obligați să
evidențieze în registrul de evidență fiscală veniturile impozabile realizate
din orice sursă, dintr-un an fiscal, precum și cheltuielile efectuate în scopul
obținerii lor.
Astfel, în acest registru trebuie înscrise veniturile și cheltuielile înregistrate
conform reglementărilor contabile aplicabile, veniturile neimpozabile,
deducerile fiscale, elementele similare veniturilor, elementele similare
cheltuielilor, cheltuielile nedeductibile, precum și orice informație cuprinsă
în declarația fiscală, obținută în urma unor prelucrări ale datelor furnizate
de înregistrările contabile. Evidențierea veniturilor și a cheltuielilor
aferente se efectuează pe natură economică, prin totalizarea lor pe
trimestru și/sau an fiscal, după caz.
Rezultatul fiscal se determină trimestrial/anual, cumulat de la începutul
exercițiului financiar.
Exemplul 1
Entitatea X, plătitoare de impozit pe profit, înregistrează în perioada
01.01-30.06.2019 cumulat următoarele venituri și cheltuieli:
Capitalul social al entității este de 50.000 lei, iar rezerva legală deja
constituită, de 10.000 lei. Nu există pierderi de recuperat din perioadele
anterioare.
Ne propunem să determinăm și să înregistrăm în contabilitate impozitul pe
profit aferent trimestrului II 2019.
✔ Determinarea cheltuielilor nedeductibile:
● Cheltuielile de protocol:
În conformitate cu art. 25 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal, au deductibilitate
limitată la calculul impozitului pe profit „cheltuielile de protocol, în limita
unei cote de 2% aplicate asupra profitului contabil, la care se adaugă
cheltuielile cu impozitul pe profit și cheltuielile de protocol. În cadrul
cheltuielilor de protocol se includ și cheltuielile înregistrate cu taxa pe
valoarea adăugată colectată potrivit prevederilor titlului VII, pentru
cadourile oferite de contribuabil, cu valoare mai mare de 100 lei”.
Cheltuieli de protocol deductibile = [(42.000 lei + 10.500 lei + 113.400 lei +
22.300 lei) – (10.200 lei + 42.600 lei + 18.700 lei + 3.000 lei + 1.000 lei +
7.000 lei + 5.000 lei + 1.000 lei + 500 lei) + (500 lei + 3.000 lei)] x 2% =
102.700 lei x 2% = 2.054 lei
Cheltuieli de protocol nedeductibile = 3.000 lei – 2.054 lei = 946 lei
● Cheltuielile cu amenzile:
Potrivit art. 25 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal, sunt cheltuieli nedeductibile
„dobânzile/majorările de întârziere, amenzile, confiscările și penalitățile,
datorate către autoritățile române/străine, potrivit prevederilor legale, cu
excepția celor aferente contractelor încheiate cu aceste autorități”.
Cheltuielile cu amenzile înregistrate în contabilitate sunt în sumă de 1.000
lei.
● Cheltuielile de sponsorizare:
Conform art. 25 alin. (4) lit. i) din Codul fiscal, sunt nedeductibile
„cheltuielile de sponsorizare și/sau mecenat și cheltuielile privind bursele
private, acordate potrivit legii”.
Cheltuielile cu sponsorizarea înregistrate în contabilitate sunt în sumă de
1.000 lei.
● Cheltuielile cu impozitul pe profit:
Potrivit art. 25 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal, sunt nedeductibile
„cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat,
inclusiv cele reprezentând diferențe din anii precedenți sau din anul curent,
precum și impozitele pe profit sau pe venit plătite în străinătate. Sunt
nedeductibile și cheltuielile cu impozitele nereținute la sursă în numele
persoanelor fizice și juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din
România, precum și cheltuielile cu impozitul pe profit amânat înregistrat în
conformitate cu reglementările contabile aplicabile”.
Cheltuielile cu impozitul pe profit la 31.03.2019 sunt în sumă de 500 lei.
Total cheltuieli nedeductibile = 946 lei + 1.000 lei + 1.000 lei + 500 lei =
3.446 lei
✔ Determinarea impozitului pe profit datorat la 30.06.2019 (cumulat
pe perioada 01.01-30.06.2019):
Total venituri = 42.000 lei + 10.500 lei + 113.400 lei + 22.300 lei = 188.200
lei
Total cheltuieli (fără cele cu impozitul pe profit) = 10.200 lei + 42.600 lei +
18.700 lei + 3.000 lei + 1.000 lei + 7.000 lei + 5.000 lei + 1.000 lei = 88.500
lei
Rezultat fiscal = Total venituri – Total cheltuieli (fără cele cu impozitul pe
profit) – Venituri neimpozabile+ Cheltuieli nedeductibile (fără cele cu
impozitul pe profit) – Deduceri fiscale – Pierderi de recuperat = 188.200 lei
– 88.500 lei + (946 lei + 1.000 lei + 1.000 lei) = 102.646 lei
Impozit pe profit = 102.646 lei x 16% = 16.423 lei
Sumă sponsorizare dedusă din impozit = min [(42.000 lei + 10.500 lei +
113.400 lei + 22.300 lei) x 0,5%); (16.423 lei x 20%)] = min (941 lei;
3.284,6 lei) = 941 lei
Pentru entitățile plătitoare de impozit pe profit, în cazul sponsorizărilor
efectuate către persoane juridice fără scop lucrativ, inclusiv unități de cult,
sumele aferente acestora se scad din impozitul pe profit datorat la nivelul
valorii minime dintre următoarele:
 valoarea calculată prin aplicarea a 0,5% la cifra de afaceri (pentru
situațiile în care reglementările contabile aplicabile nu definesc acest
indicator, limita se determină potrivit normelor);
 valoarea reprezentând 20% din impozitul pe profit datorat.
Prin Legea nr. 156/2019 pentru modificarea art. 25 alin. (4) lit. i) din Legea
nr. 227/2015 privind Codul fiscal se modifică una dintre cele două limite în
cadrul cărora contribuabilii plătitori de impozit pe profit care efectuează
sponsorizări și/sau acte de mecenat, precum și cei care acordă burse
private potrivit legii pot scădea aceste sume din impozitul pe profit datorat.
Astfel, procentul din cifra de afaceri se majorează de la 0,5% la 0,75%. Prin
urmare, începând cu trimestrul III 2019, aceste sume pot fi scăzute din
impozitul pe profit datorat la nivelul valorii minime dintre următoarele:
 valoarea calculată prin aplicarea a 0,75% la cifra de afaceri (pentru
situațiile în care reglementările contabile aplicabile nu definesc acest
indicator, limita se determină potrivit normelor);
 valoarea reprezentând 20% din impozitul pe profit datorat.
Contractul de sponsorizare se încheie în formă scrisă, cu specificarea
obiectului, valorii și duratei sponsorizării, precum și a drepturilor și
obligațiilor părților.
Potrivit modificărilor aduse de Legea nr. 30/2019 pentru aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 25/2018 privind modificarea și
completarea unor acte normative, precum și pentru aprobarea unor
măsuri fiscal-bugetare, începând cu data de 1 aprilie 2019, sumele aferente
sponsorizărilor efectuate se pot deduce doar dacă beneficiarul
sponsorizării este înscris, la data încheierii contractului, în Registrul
entităților/unităților de cult pentru care se acordă deduceri fiscale.
Registrul se organizează de ANAF și se afișează pe site-ul acestei instituții.
Sumele care nu sunt scăzute din impozitul pe profit, potrivit prevederilor
legale, se reportează în următorii șapte ani consecutivi. Recuperarea
acestor sume se efectuează în ordinea înregistrării lor, în aceleași condiții,
la fiecare termen de plată a impozitului pe profit. Conform art. 25 alin. (41)
din Codul fiscal, înscrierea în registru se realizează pe baza solicitării
entității, dacă sunt îndeplinite cumulativ, la data depunerii cererii,
următoarele condiții:
 desfășoară activitate în domeniul pentru care a fost constituită, pe
baza declarației pe propria răspundere;
 și-a îndeplinit toate obligațiile fiscale declarative prevăzute de lege;
 nu are obligații fiscale restante la bugetul general consolidat mai
vechi de 90 de zile;
 a depus situațiile financiare anuale prevăzute de lege;
 nu a fost declarată inactivă, potrivit art. 92 din Codul de procedură
fiscală.
Impozit pe profit datorat = 16.423 lei – 941 lei = 15.482 lei
Impozit pe profit aferent trimestrului II 2019 = 15.482 lei – 500 lei =
14.982 lei
✔ Înregistrarea în contabilitate a impozitului pe profit aferent
trimestrului II 2019 și virarea acestuia:

14.982 lei 691 = 4411 14.982 lei

„Cheltuieli cu „Impozitul pe profit”
impozitul pe profit”

Și:

14.982 lei 4411 = 5121 14.982 lei

„Impozitul pe profit” „Conturi la bănci
în lei”

Exemplul 2
La 12.12.2018, entitatea X achiziționează de la entitatea Y un mijloc de
transport din categoria M1 care are opt locuri în plus față de scaunul
șoferului, pentru suma de 49.800 lei, TVA 19%. Factura aferentă este
achitată în aceeași zi. Autovehiculul este utilizat exclusiv în activități
economice, pentru transportul persoanelor și al bagajelor acestora. Ambele
entități sunt înregistrate în scopuri de TVA. Activul se amortizează liniar în
5 ani. La 01.07.2020, mijlocul de transport este implicat într-un accident
rutier, iar societatea de asigurare îl consideră daună totală.
Ne propunem să prezentăm tratamentul contabil al valorii rămase
neamortizate a mijlocului de transport ca urmare a scoaterii din gestiune,
precum și impactul asupra calculului rezultatului fiscal.
Reflectarea în contabilitate a operațiunilor la entitatea X:
– La 12.12.2018, achiziția mijlocului de transport:

59.262 lei % = 404 59.262 lei

49.800 lei 2133 „Furnizori de imobilizări”
„Mijloace de transport”
9.462 lei 4426
„TVA deductibilă”

– În aceeași zi, achitarea datoriei față de furnizor:

59.262 lei 404 = 5121 59.262 lei

„Furnizori de imobilizări” „Conturi la bănci
în lei”

Autovehiculul fiind utilizat exclusiv în activități economice, taxa pe

valoarea adăugată poate fi dedusă integral. Entitatea X trebuie să
întocmească foi de parcurs pentru justificarea deducerii TVA.
– Înregistrarea amortizării lunare:
Amortizare anuală = 49.800 lei/5 ani = 9.960 lei
Amortizare lunară = 9.960 lei/12 luni = 830 lei

830 lei 6811 = 2813 830 lei

„Cheltuieli de exploatare „Amortizarea instalațiilor
privind amortizarea și mijloacelor de transport”
imobilizărilor”

Amortizarea cumulată pe perioada 01.01.2019-30.06.2020 este în sumă de

14.940 lei (830 lei/lună x 18 luni).
– Scoaterea din evidență a mijlocului de transport incomplet amortizat:
49.800 lei % = 2133 49.800 lei
14.940 lei 2813 „Mijloace de transport”
„Amortizarea instalațiilor
și mijloacelor de transport”
34.860 lei 6583
„Cheltuieli privind
activele cedate și alte
operațiuni de capital”

Pentru mijloacele de transport din categoria M1 care au cel mult nouă

scaune de pasageri, incluzând și scaunul șoferului, care nu sunt utilizate
exclusiv în cadrul activităților economice, cheltuielile cu amortizarea sunt
deductibile în limita a 1.500 lei/lună. La momentul scăderii din gestiune a
autovehiculelor din această categorie, valoarea rămasă neamortizată este
deductibilă în limita a 1.500 lei înmulțită cu numărul de luni rămase de
amortizat din durata normală de funcționare stabilită de contribuabil
potrivit Catalogului privind clasificarea și duratele normale de funcționare
a mijloacelor fixe. Valoarea rămasă neamortizată a mijlocului de transport
este deductibilă în limita a 63.000 lei (1.500 lei x 42 luni rămase de
amortizat din durata normală de funcționare).
Prin urmare, cheltuiala în sumă de 34.860 lei, evidențiată în soldul contului
6583 „Cheltuieli privind activele cedate și alte operațiuni de capital”, este
integral deductibilă la calculul rezultatului fiscal.
Exemplul 3
Entitatea X, plătitoare de impozit pe profit, prezintă următoarele venituri și
cheltuieli pe parcursul exercițiilor financiare 2016, 2017, 2018 și 2019:

Ne propunem să determinăm impozitul pe profit aferent exercițiului

financiar 2019.
Exercițiul financiar 2016:
Rezultat contabil2016 = Venituri totale – Cheltuieli totale = 172.500 lei –
300.200 lei = -127.700 lei (pierdere contabilă brută)
Rezultat fiscal2016 = Rezultat contabil2016 – Venituri neimpozabile +
Cheltuieli nedeductibile = -127.700 lei – 10.000 lei + 25.000 lei = -112.700
lei (pierdere fiscală care poate fi recuperată din profiturile impozabile
obținute pe parcursul următorilor șapte ani consecutivi)
În conformitate cu art. 31 alin. (1) din Codul fiscal, „pierderea anuală,
stabilită prin declarația de impozit pe profit, se recuperează din profiturile
impozabile obținute în următorii șapte ani consecutivi. Recuperarea
pierderilor se va efectua în ordinea înregistrării acestora, la fiecare termen
de plată a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale în vigoare din
anul înregistrării acestora”.
Exercițiul financiar 2017:
Rezultat contabil2017 = Venituri totale – Cheltuieli totale = 163.000 lei –
82.400 lei = 80.600 lei
Rezultat fiscal2017 = Rezultat contabil2017 – Venituri neimpozabile +
Cheltuieli nedeductibile = 80.600 lei+ 12.000 lei = 92.600 lei
Întrucât pierderea fiscală anterioară a fost în sumă de 112.700 lei,
rezultatul fiscal în anul 2017 este de 0 lei. Rămâne o pierdere fiscală de
20.100 lei (112.700 lei – 92.600 lei), care poate fi recuperată în următorii
șase ani consecutivi.
Exercițiul financiar 2018:
Rezultat contabil2018 = Venituri totale – Cheltuieli totale = 200.000 lei –
225.800 lei = -25.800 lei (pierdere contabilă brută)
Rezultat fiscal2018 = Rezultat contabil2018 – Venituri neimpozabile +
Cheltuieli nedeductibile = -25.800 lei – 10.000 lei + 800 lei = -35.000 lei
(pierdere fiscală care poate fi recuperată din profiturile impozabile
obținute pe parcursul următorilor șapte ani consecutivi)
Exercițiul financiar 2019:
Rezultat contabil2019 = Venituri totale – Cheltuieli totale = 280.000 lei –
110.000 lei = 170.000 lei
Rezultat fiscal2019 = Rezultat contabil2019 – Venituri neimpozabile +
Cheltuieli nedeductibile = 170.000 lei + 8.000 lei = 178.000 lei
Se vor putea recupera mai întâi pierderile fiscale mai vechi, în primul rând
cea de 20.100 lei din anul 2017, apoi cea de 35.000 lei din anul 2018,
valoarea rămasă, de 122.900 lei (178.000 lei – 20.100 lei – 35.000 lei),
urmând a fi impozitată.
Impozit pe profit = 122.900 lei x 16% = 19.664 lei
– Înregistrarea în contabilitate a impozitului pe profit aferent exercițiului
financiar 2019:

19.664 lei 691 = 4411 19.664 lei

„Cheltuieli cu „Impozitul pe profit”
impozitul pe profit”

– Virarea impozitului pe profit:

19.664 lei 4411 = 5121 19.664 lei

„Impozitul pe profit” „Conturi la bănci
în lei”

Exemplul 4
La 28.01.2019, entitatea X, plătitoare de impozit pe profit, achiziționează
un echipament tehnologic în vederea utilizării acestuia în activitatea de
producție. Valoarea de achiziție este de 50.000 lei, TVA 19%. Activul este
pus în funcțiune la 01.02.2019. Profitul contabil brut obținut în perioada
01.01-31.03.2019 este de 182.000 lei, iar rezultatul fiscal aferent aceleiași
perioade, de 250.000 lei.
Ne propunem să determinăm și să înregistrăm în contabilitate impozitul pe
profit aferent primului trimestru al exercițiului financiar 2019.
– Achiziționarea echipamentului tehnologic:

59.500 lei % = 404 59.500 lei

50.000 lei 2131 „Furnizori de imobilizări”
„Echipamente tehnologice
(mașini, utilaje și
instalații de lucru)”
9.500 lei 4426
„TVA deductibilă”

– Achitarea datoriei față de furnizor:

59.500 lei 404 = 5121 59.500 lei
„Furnizori de imobilizări” „Conturi la bănci
în lei”

În conformitate cu art. 22 alin. (1) din Codul fiscal, „profitul investit în

echipamente tehnologice, calculatoare electronice și echipamente periferice,
mașini și aparate de casă, de control și de facturare, în programe informatice,
precum și pentru dreptul de utilizare a programelor informatice, produse
și/sau achiziționate, inclusiv în baza contractelor de leasing financiar, și puse
în funcțiune, folosite în scopul desfășurării activității economice, este scutit de
impozit. Activele corporale pentru care se aplică scutirea de impozit sunt cele
prevăzute în subgrupa 2.1, respectiv în clasa 2.2.9 din Catalogul privind
clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe, aprobat
prin hotărâre a Guvernului”.
În vederea determinării scutirii de impozit pe profit aferent profitului
investit și a impozitului pe profit aferent primului trimestru al exercițiului
financiar 2019 datorat după aplicarea facilității, se parcurg următorii pași:
– Calculul impozitului pe profit la 31.03.2019:
Impozit pe profit = 250.000 lei x 16% = 40.000 lei
– Calculul impozitului pe profit aferent profitului investit:
Având în vedere că profitul contabil aferent primului trimestru al
exercițiului financiar 2019 (182.000 lei) acoperă în întregime investiția
realizată (50.000 lei), impozitul pe profit aferent profitului investit este
de 8.000 lei (50.000 lei x 16%).
– Determinarea impozitului pe profit datorat bugetului de stat după
aplicarea facilității:
Impozit pe profit aferent primului trimestru al exercițiului financiar 2019 =
40.000 lei – 8.000 lei = 32.000 lei
– Înregistrarea în contabilitate a impozitului pe profit la 31.03.2019:

32.000 lei 691 = 4411 32.000 lei

„Cheltuieli cu „Impozitul pe profit”
impozitul pe profit”

– Achitarea acestuia la 10.04.2019:

32.000 lei 4411 = 5121 32.000 lei
„Impozitul pe profit” „Conturi la bănci
în lei”

Exemplul 5
Entitatea X, plătitoare de impozit pe profit, optează pentru sistemul anual
cu plăți anticipate începând cu exercițiul financiar 2019. Societatea a depus
până la data de 31.12.2019 declarația 012 „Notificare privind modificarea
sistemului anual/trimestrial de declarare și plată a impozitului pe profit”.
Impozitul pe profit declarat pentru exercițiul financiar 2018 prin
intermediul formularului 101 „Declarație privind impozitul pe profit” este
de 15.350 lei.
Ne propunem să determinăm valoarea plăților anticipate în contul
impozitului pe profit aferente exercițiului financiar 2019.
Contribuabilii plătitori de impozit pe profit au posibilitatea, în conformitate
cu prevederile Codului fiscal, să opteze pentru declararea și plata
impozitului pe profit anual cu plăți anticipate efectuate trimestrial. Astfel,
potrivit art. 41 alin. (8) din actul normativ amintit, „contribuabilii care
aplică sistemul de declarare și plată a impozitului pe profit anual, cu plăți
anticipate efectuate trimestrial, determină plățile anticipate trimestriale în
sumă de o pătrime din impozitul pe profit datorat pentru anul precedent,
actualizat cu indicele prețurilor de consum, estimat cu ocazia elaborării
bugetului inițial al anului pentru care se efectuează plățile anticipate, până
la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se
efectuează plata, cu excepția plății anticipate aferente trimestrului IV, care se
declară și se plătește până la data de 25 decembrie, respectiv până la data de
25 a ultimei luni din anul fiscal modificat. Contribuabilii care intră sub
incidența prevederilor art. 16 alin. (5) actualizează plățile anticipate
trimestriale cu ultimul indice al prețurilor de consum comunicat pentru anul
în care începe anul fiscal modificat. Impozitul pe profit pentru anul
precedent, pe baza căruia se determină plățile anticipate trimestriale, este
impozitul pe profit anual, conform declarației privind impozitul pe profit. Nu
intră sub incidența acestor prevederi contribuabilii care se dizolvă cu
lichidare, pentru perioada cuprinsă între prima zi a anului fiscal următor
celui în care a fost deschisă procedura lichidării și data închiderii procedurii
de lichidare”.
Potrivit Ordinului ministrului finanțelor publice nr. 1.754/2019 privind
indicele prețurilor de consum utilizat pentru actualizarea plăților
anticipate în contul impozitului pe profit anual, pentru anul fiscal 2019,
acest indice este de 102,8%.
Prin urmare, impozitul pe profit din anul 2018, în sumă de 15.350 lei, se
înmulțește cu indicele respectiv. Rezultatul obținut se împarte la patru, în
tranșe egale de plată la următoarele termene: 25 aprilie 2019, 25 iulie
2019, 25 octombrie 2019 și 25 decembrie 2019.
Plată anticipată trimestrială = (15.350 lei/4) x 102,8% = 3.944,95 lei
Diferența dintre impozitul astfel declarat și plătit și cel calculat efectiv
pentru exercițiul financiar 2019 se regularizează la data de 25 martie 2020,
prin depunerea formularului 101. Opțiunea exercitată de entitate privind
aplicarea sistemului plăților anticipate este obligatorie pentru următorii
doi ani.
Impozitul pe veniturile micointreprinderilor
La infiintarea unei societati sau pe parcursul functionarii acesteia,
societatea poate sa se afle in urmatoarele situatii:

 societate platitoare de impozit pe veniturile microintreprinderilor

 societate platitoare de impozit pe profit.
Societatile nou-infiintate sunt obligate sa plateasca impozit pe
veniturile microintreprinderilor incepand cu primul an fiscal, daca conditia
cu privire la capitalul social este indeplinita la data inregistrarii in registrul
comertului.

cote de impozit se aplica microintreprinderilor

1% pentru societatile care au cel putin un angajat
3% pentru societatie care NU au angajati

Impozit microintreprindere = cota de impozitare * baza impozabila

Baza impozabilă a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor o constituie
veniturile din orice sursă, din care se scad:

o veniturile aferente costurilor stocurilor de produse;

o veniturile aferente costurilor serviciilor în curs de execuție;
o veniturile din producția de imobilizări corporale și
necorporale;
 o veniturile din subvenții;
o veniturile din provizioane, ajustări pentru depreciere sau
pentru pierdere de valoare, care au fost cheltuieli nedeductibile
la calculul profitului impozabil;
o veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dobânzi
și/sau penalități de întârziere, care au fost cheltuieli
nedeductibile la calculul profitului impozabil;
o veniturile realizate din despăgubiri, de la societățile de
asigurare/reasigurare, pentru pagubele produse bunurilor de
natura stocurilor sau a activelor corporale proprii;
o veniturile din diferențe de curs valutar;
o veniturile financiare aferente creanțelor și datoriilor
cu decontare în funcție de cursul unei valute, rezultate din
evaluarea sau decontarea acestora;
o valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior facturării,
înregistrate în contul “709”, potrivit reglementărilor contabile
aplicabile;
o veniturile aferente titlurilor de plată obținute de persoanele
îndreptățite, potrivit legii, titulari inițiali aflați în evidența
Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor sau
moștenitorii legali ai acestora;
o despăgubirile primite în baza hotărârilor Curții Europene a
Drepturilor Omului;
o veniturile obținute dintr-un stat străin cu care România are
încheiată convenție de evitare a dublei impuneri, dacă acestea
au fost impozitate în statul străin.
Pentru determinarea impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, la baza
mpozabilă se adaugă următoarele:

o valoarea reducerilor comerciale primite ulterior facturării,

înregistrate în contul “609”, potrivit reglementărilor contabile
aplicabile;
o în trimestrul IV sau în ultimul trimestru al perioadei
impozabile, în cazul contribuabililor care își încetează
existența, diferența favorabilă dintre veniturile din diferențe de
curs valutar/veniturile financiare aferente creanțelor și
datoriilor cu decontare în funcție de cursul unei valute,
rezultate din evaluarea sau decontarea acestora, și cheltuielile
din diferențe de curs valutar/cheltuielile financiare aferente,
înregistrate cumulat de la începutul anului;
 o rezervele, cu excepția celor reprezentând facilități fiscale,
reduse sau anulate, reprezentând rezerva legală, rezerve din
reevaluarea mijloacelor fixe, inclusiv a terenurilor, care au fost
deduse la calculul profitului impozabil și nu au fost impozitate
în perioada în care microîntreprinderile au fost și plătitoare de
impozit pe profit, indiferent dacă reducerea sau anularea este
datorată modificării destinației rezervei, distribuirii acesteia
către participanți sub orice formă, lichidării, divizării, fuziunii
contribuabilului sau oricărui altui motiv;
o rezervele reprezentând facilități fiscale, constituite în perioada
în care microîntreprinderile au fost și plătitoare de impozit pe
profit, care sunt utilizate pentru majorarea capitalului social,
pentru distribuire către participanți sub orice formă, pentru
acoperirea pierderilor sau pentru oricare alt motiv. În situația
în care rezervele fiscale sunt menținute până la lichidare,
acestea nu sunt luate în calcul pentru determinarea bazei
impozabile ca urmare a lichidării.

 Important!

 Daca s-a achizitionat casa de marcat cu jurnal electronic, atunci valoarea de

achizitie a acesteia se va deduce din baza impozabila, in conformitate cu
documentul justificativ, in trimestrul in care a fost pusa in functiune.

Pentru ca o societate sa fie platitoare de impozit pe microintreprindere,

trebuie sa respecte urmatoarele 3 conditii la 31 decembrie a anului fiscal
precedent :

1. Capitalul social al societatii sa fie detinut de persoane altele decat unitatile

administrativ teritoriale;

2. Sa nu depaseasca echivalentul in lei a 1.000.000 de euro ( veniturile ), conform

cursului din 31 decembrie a anului precedent;

3. Societate nu se poate afla in dizolvare, inregistrata la ONRC sau instantele

judecatoresti.

MONOGRAFIE CONTABILA:
Inregistrarea impozitului/micro:
698 “Cheltuieli cu impozitul pe venit si alte impozite” = 4418 “Impozitul pe venit”
Plata impozitului /micro:
4418 “Impozitul pe venit” = 5121 “Conturi la banci in lei”
Plata impozitului si depunerea declaratiilor fiscale
 Calculul și plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor se va
declara trimestrial prin intermediul declaratiei 100, până cel tarziu 25
inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se calculează impozitul.
Impozitul pe dividende
Cu titlu informativ!!!
Dividendul este definit ca fiind o distribuire în bani sau în natură, efectuată
de o persoană juridică unui participant, drept consecință a deținerii unor
titluri de participare la acea persoană juridică, exceptând următoarele:
a) o distribuire de titluri de participare noi sau majorarea valorii nominale a
titlurilor de participare existente, ca urmare a unei operațiuni de majorare a
capitalului social, potrivit legii;
b) o distribuire efectuată în legătură cu dobândirea/răscumpărarea titlurilor
de participare proprii de către persoana juridică;
c) o distribuire în bani sau în natură, efectuată în legătură cu lichidarea unei
persoane juridice;
d) o distribuire în bani sau în natură, efectuată cu ocazia reducerii
capitalului social, potrivit legii;
e) o distribuire de prime de emisiune, proporțional cu partea ce îi revine
fiecărui participant;
f) o distribuire de titluri de participare în legătură cu operațiuni de
reorganizare, prevăzute .
Se consideră dividende din punct de vedere fiscal și se supun aceluiași regim
fiscal ca veniturile din dividende:
(i) câștigurile obținute de persoanele fizice din deținerea de titluri de
participare, definite de legislația în materie, la organisme de plasament
colectiv;
(ii) veniturile în bani și în natură distribuite de societățile agricole, cu
personalitate juridică, constituite potrivit legislației în materie, unui
participant la societatea respectivă drept consecință a deținerii părților
sociale.
Distribuirea dividendelor se realizează după aprobarea situațiilor
financiare anuale, proporțional cu cota de participare la capitalul social
vărsat, AGA având obligația de a propune și repartiza dividende.
 Impozitul pe veniturile din dividende
Veniturile sub formă de dividende se impun cu o cotă de 5% din suma
acestora, impozitul fiind final. Obligația calculării și reținerii lui le revine
persoanelor juridice, odată cu plata dividendelor către acționari/asociați.
Impozitul datorat se virează integral la bugetul de stat până la data de 25
inclusiv a lunii următoare celei în care se face plata.
În ceea ce privește dividendele distribuite, dar care nu au fost achitate
acționarilor sau asociaților până la sfârșitul anului în care s-au aprobat
situațiile financiare anuale, impozitul pe dividende se declară și se plătește
până la data de 25 ianuarie a anului următor, respectiv până la data de 25 a
primei luni a anului fiscal modificat, următor anului în care s-au aprobat
situațiile financiare anuale, după caz.
Nu se depune Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile
sociale datorate de persoanele fizice Acesta se declară prin formularul
100 „Declarație privind obligațiile de plată la bugetul de stat” până la data
de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reținut.
Contribuțiile sociale aferente veniturilor din dividende
Referitor la obligațiile privind contribuțiile sociale, dividendele intră sub
incidența doar a contribuției de asigurări sociale de
sănătate, veniturile din dividende nefiind cuprinse în baza de calcul al
contribuției de asigurări sociale.
Pentru dividendele obținute, obligația plății contribuției la asigurările
sociale de sănătate nu este influențată de faptul că asociații au sau nu
calitatea de salariați.
Datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate în situația în care
realizează venituri anuale cumulate cel puțin egale cu 12 salarii de bază
minime brute pe țară din una sau mai multe surse din următoarele
categorii de venituri:
a) din salarii și asimilate salariilor;
b) din activități independente;
c) din drepturi de proprietate intelectuală;
d) din asocierea cu o persoană juridică;
e) din cedarea folosinței bunurilor;
f) din activități agricole, silvicultură și piscicultură;
g) din investiții;
h) din alte surse.
Contribuabilii care au obținut venituri dintre cele menționate mai sus
datorează CASS ((salariul minim brut lei/lună x 12 luni) x 10%).
Exemplul 1
Entitatea X are doi asociați persoane fizice rezidente. Asociatul A deține
60% din capitalul social, iar asociatul B, 40%. La începutul anului 2019 se
înregistrează profitul care urmează să fie repartizat pentru distribuirea de
dividende celor doi asociați. Aceștia nu intră în categoria persoanelor
exceptate de la plata CASS. Dividendele se achită la data de 15 mai 2019.
Dividendul brut acordat asociatului A este de 48.000 lei, iar cel acordat
asociatului B, de 32.000 lei.
Prezentăm tratamentul contabil și fiscal aferent dividendelor distribuite și
achitate celor doi asociați în anul 2019.
– După aprobarea de către Adunarea generală a asociaților a situațiilor
financiare anuale la sfârșitul lunii aprilie 2019, repartizarea profitului pe
destinații stabilite prin hotărârea AGA:

80.000 lei 1171 = % 80.000 lei

„Rezultatul reportat 457.A 48.000 lei
reprezentând profitul „Dividende de plată”
nerepartizat sau 457.B 32.000 lei
pierderea neacoperită” „Dividende de plată”

– La 15 mai 2019, reținerea impozitului pe dividende, în sumă de 4.000 lei:

4.000 lei % = 446 4.000 lei

2.400 lei 457.A „Alte impozite, taxe
„Dividende de plată” și vărsăminte asimilate”
1.600 lei 457.B
„Dividende de plată”

– Plata impozitului la bugetul de stat:

4.000 lei 446 = 5121 4.000 lei

„Alte impozite, taxe „Conturi la bănci
 și vărsăminte asimilate” în lei”

– La 15 mai 2019, plata dividendelor nete către cei doi asociați:

76.000 lei % = 5121 76.000 lei

45.600 lei 457.A „Conturi la bănci
„Dividende de plată” în lei”
30.400 lei 457.B
„Dividende de plată”

Pe baza procesului-verbal al asociaților prin care s-a făcut distribuirea

profitului aferent anului 2018 se întocmește un stat de plată a dividendelor
după cum urmează:
Lista de plată a dividendelor nete aferente anului 2018

Societatea depune formularul 100 „Declarație privind obligațiile de plată la

bugetul de stat”.
Impozitul pe bunuri
Se calculeaza si se inregistreaza ca procent din valoarea bunurilor,
diferentiat in functie de natura bunurilor. Procentul se stabileste de
consiliile locale si virarea se face catre bugetul local.
635=446.0x val impozitului
446.0x=5121 val impozitului
Taxele vamale si accizele
Taxele vamale se datoreaza bugetului de stat de catre importatori si se
calculeaza caprocent din valoarea in vama a bunurilor, diferentiat functie
de natura bunurilor.
Accizele se datoreaza de catre producatorii si importatorii unor categorii
speciale de bunuri:produse petroliere, produse din tutun, parfumuri, alcool,
produse de lux, etc.
OBS TVA se calculeaza inclusiv pe accize.
O SC importa materii prime din India in valoare de 10000$, curs in
vama4lei/$.
Regimul fiscal de frontiera include taxa vamala 10%, comision vamal 5%.
In vama in urma completarii DVI( declaratie vamalade import) se achita si
TVA ded aferenta importului.
Valoare in vama=10000$*4=40000lei(ct 401)
Taxa vamala=10%*40000=4000lei(446)
Commission vamal=5%*40000=2000lei (447)
Cost de achizitie=val in vama+TV+COM VAM=40000+4000+2000=46000lei
TVA aferenta imporului 19%*46000=8740
301=% 46000
401 40000
446 4000
447 2000
In vama se acita datoriile catre buget
% =5121 14740

446 4000
447 2000
4426 8740

Datoria externa se plateste la cursul de 4,1lei/$=> diferenta nefavorabila de

curs valutar(665)

%=5124 41000

401 40000

665 1000