Cap IV - Analiza Ratelor Gestiunii Financiare

4 Analiza ratelor gestiunii financiare
Obiectiv: • calitatea situaţiei/activităţii financiare;

• caracterizarea rentabilităţii.
Cerinţe ale analizei ratelor:
- corelativă (analiza unei rate să se facă în legătură cu cel puţin o alta);

- dinamică (analiza unei rate să se facă în evoluţie, pe câţiva ani);
- interpretativă (analiza unei rate să se facă:
o formulând concluzii;
o arătând factorii care i-au influenţat evoluţia;
o sugerând măsuri de susţinere sau de redresare.)
Utilitate: ▪ în managementul financiar şi general;
în procedurile de evaluare;
în fundamentarea solicitărilor de credite;
în informarea acţionariatului.
A. Analiza situaţiei financiare
Include trei problematici: – structura financiară;

– activitate de exploatare;
– solvabilitate.
A.1 Analiza structurii financiare
a) analiza fondului de rulment, necesarului de fond de rulment şi

trezoreriei (vezi capitolul 2);
b) autonomia financiară:
R Pr
- forma uzuală de calcul af1 = (1)
DF
R Pr = resurse proprii;
DF = datorii financiare.
Gestiunea financiară a întreprinderii
Kpr
- alte forme de calcul: af 2 = (2)
Dtml
R Pr
af 3 = (3)
DF + TP
Kpr = capital propriu (conform bilanţului financiar);
Dtml = datorii pe termen mediu şi lung (idem);
TP = trezorerie pasivă (conform bilanţului funcţional).
- arată măsura în care resursele proprii acoperă datoria financiară;
- soluţia normală: af > 1;
- soluţie bună (de dorit): af > 2;
- concluzii: referitoare la măsura în care întreprinderea poate utiliza
resursele proprii în activitatea ei curentă:
• acoperirea imobilizărilor;
• existenţa unor surse pentru fondul de rulment;
• capacitatea financiară de a suporta oscilaţiile nefavo-rabile
ale pieţei;
- utilitate:
• pentru întreprindere: măsura în care resursele proprii pot fi angajate în
returnarea datoriei financiare;
• pentru banca creditoare: măsura în care resursele propriu pot fi o
garanţie pentru noi credite;
• pentru partenerii de afaceri: soliditatea financiară a întreprinderii.
- af 3 permite o nuanţare a analizei:

• dependenţa de sistemul bancar, adică (prin TP) se introduce:
(i) apelul la concursul bancar (creditele bancare de acoperire), deci
dependenţa întreprinderii faţă de bănci relativ la autonomia ei
financiară;
(ii) apelul, prin bancă (prin operaţiunea de scontare), la concursul
creanţelor financiare şi comerciale (este vorba de efectele
comerciale şi financiare acceptate de întreprindere şi scontate
pentru a crea disponibil înainte de scadenţa acestora).
c) capacitatea de rambursare:
DF
- forma de calcul: cr1 = (4)
CAF
Dtml
cr2 = (5)
CAF
CAF= capacitatea de autofinanţare
Analiza ratelor gestiunii financiare
- arată (în ani) durata rambursării datoriei financiare; situaţia normală:

cr ≤ 3 ;
cu cât cr este mai mic, cu atât soliditatea financiară a firmei este mai
mare.
d) rata cheltuielilor financiare:
Cf
rcf = (6)
EBE
Cf = cheltuieli financiare;
EBE = excedent brut de exploatare.
- arată suportabilitatea costurilor financiare;
- situaţia normală, raf ≤ 40%;
cazul raf > 40% exprimă o dependenţă ridicată sau în curs de creştere
faţă de obligaţiile financiare;
idem: o insuficienţă pentru recuperarea cheltuielilor cu imobilizările; o
insuficienţă a resurselor pentru investiţii şi pentru dividende.
e) rata de autofinanţare:
AFe
raf = (7)
I + ∆NFRE
AFe = autofinanţarea efectivă;
I = investiţii;
∆NFRE = variaţia necesarului de fond de rulment pentru exploatare.
- arată în ce măsură nevoile de creştere pe termen lung a exploatării pot fi
finanţate din profitul rămas la dispoziţia firmei după onorarea tuturor
obligaţiilor legale (datorii pe termen lung şi serviciul lor, impozitul pe
profit, participarea salariaţilor la profit, dividendele);
- situaţia de dorit: raf > 1;
consecinţă: programele de dezvoltare pot fi finanţate din resurse proprii;
soliditate financiară.
- situaţie acceptabilă: raf < 1 cu restricţia AFe ≥ k ∗ (I + ∆NFRE )
k = coeficient minim acceptat de bancă pentru
autofinanţarea dezvoltării, în cazul în care
întreprinderea solicită credite pe termen lung
pentru finanţarea programelor ei de dezvoltare.
În acest caz, analiza (evident predictivă) trebuie să coreleze raf cu

cr aşa cum acesta din urmă rezultă din programul de dezvoltare.
- semnificaţia creşterii raf:
• ameliorarea rentabilităţii;
• distribuirea unor dividende mai mici;
• nonextinderea sau extinderea mică a activităţii de exploatare
(lipsă de investiţii sau investiţii mici).
A.2 Analiza activităţii de exploatare
a) ratele privind stocurile:
- arată durata deţinerii stocurilor:

• de materii prime
• de produse finite pentru societăţile de prelucrare;
• de mărfuri pentru societăţile de distribuţie.
S mp
- forme de calcul: dsmp = ∗ 365 (8)
Cmp
S pf
dspf = ∗ 365 (9)
Cpf
Sm
dsm = ∗ 365 (10)
Cm
dsmp = durata (zile) a stocului de materii prime;
dspf = idem de produse finite;
dsm = idem de mărfuri;
S mp = stocul medii de materii prime, cu
S Im p + SFmp
S mp = (11)
2
SImp = stoc iniţial de materii prime;
SFmp = stoc final de materii prime;
S pf = stoc mediu de produse finite ( S pf calculat similar cu S mp );
S m = stoc mediu de mărfuri ( S m calculat similar cu S mp );
Cmp = costul de achiziţie a materiilor prime, cu
Cmp = Ctmp + SImp – SFmp (12)
Ctmp = costul total al cumpărărilor de materii prime;
Cpf = costul de producţie al produselor finite (calculat similar cu
Cmp);
Cm = costul de achiziţie a mărfurilor (calculat similar cu Cmp);
- situaţia normală: dsmp « dcf
« = mult mai mică;

dcf = durata ciclului de fabricaţie.
- semnificaţia creşterii duratelor de stocare:
• managementul operaţional, financiar sau general neperformant;
• creşterea preţurilor de achiziţie şi a costurilor de stocare;
• pierderea unor pieţe (agresivitatea concurenţilor, nemulţumirea
clienţilor);
• criza sectorului de activitate.
- efectul financiar al creşterii duratelor: reducerea trezoreriei (active);
- soluţii de remediere:
• studierea concurenţilor;
• adaptarea producţiei la vânzări (oferta specializată pe segmente de
consumatori);
• studii de marketing (volumul şi structura pieţei, durata de viaţă a
produsului, promovarea produsului);
• creşterea cheltuielilor de publicitate;
• studiul cererii (aprecierea produsului, exigenţele clienţilor);
• dezvoltarea cercetării de produs, a celei tehnice, a celei tehnologice
sau, cel puţin, modernizarea tehnică şi tehnologică, înnoirea
produsului.
b) rata creanţelor clienţilor:
- arată durata în zile a creditului comercial acordat de firmă clienţilor ei,
adică imobilizarea propriilor resurse financiare;
C + Es
- forma de calcul: ccc = ∗ 365 (13)
CA
ccc = credit comercial acordat clienţilor;
C = clienţi şi conturi asimilate;
CA = cifra de afaceri;
Es = efecte scontate.
- situaţia normală: pondere mică în cifra de afaceri (sub 10-12%) şi cu
tendinţă de scădere sau cel mult de constanţă);
efect nedorit: refuzul de vânzare în credit poate duce la pierderea
clientului;
soluţie: vânzarea cu rabat pentru plata pe loc;
- analiza comparativă cu ccf (creditul comercial primit de la furnizori);
elemente de analiză: • durata poziţiei;
• frecvenţa inversării poziţiei;

• ecartul între cele două poziţii.
- nuanţarea analizei:
• ponderea datoriilor clientului x în total cont „Clienţi” şi
asimilate;
• ponderea datoriilor clientului x în total cifră de afaceri a
întreprinderii:
%Cx 1 =
(C + Es)x (14)
CA
(C + Es)x = datorii ale clientului x, inclusiv efecte comerciale
primite de la clientul x şi scontate;
• ponderea achiziţiilor făcute de clientul x de la întreprindere în
totalul achiziţiilor sale:
%Cx 2 =
(C + Es)x (15)
ACx
ACx = achiziţii totale ale clientului x;
Cazul %Cx1 sau %Cx 2 > 10% → client important;
c) rata datoriilor faţă de furnizori:
- arată durata în zile a creditului comercial primit de firmă de la

furnizorii ei, adică utilizarea ca resursă financiară a posibilelor
mobilizări de la furnizori;
F
- forma de calcul: ccf = (16)
AS
F = furnizori şi conturi asimilate;
AS = achiziţii şi servicii exterioare.
- situaţia normală: pondere rezonabilă în valoarea totală a achiziţiilor şi

serviciilor de la furnizori (sub 20%) şi cu tendinţa de
constanţă;
efect nedorit: dependenţa financiară de furnizori; tendinţa de a folosi
neeficient (riscant) disponibilităţile;
- nuanţarea analizei:
• ponderea datoriilor faţă de furnizorul x în total „Furnizori” şi
conturi asimilate;
• ponderea datoriilor faţă de furnizorul x în totalul achiziţiilor şi
serviciilor exterioare ale întreprinderii:
ASx
%Fx1 = (17)
AS
ASx = achiziţii şi servicii exterioare de la furnizorul x;

ASx
%Fx 2 = (18)
CAx
CAx = cifra de afaceri a furnizorului x;
Cazul %Fx1 şi %Fx 2 > 10% → furnizor important.
- obiectivul nuanţării analizei (şi pentru rata clienţilor şi pentru rata

furnizorilor): • ierarhizarea partenerilor de afaceri;
• diferenţierea comportamentului în funcţie de importanţa
partenerului.
d) rata finanţării imobilizărilor:
R Perm
- forme de calcul: rfi1 = (conform bilanţului funcţional) (19)
AF
K Perm
rfi 2 = (conform bilanţului financiar) (20)
A > 1 an
R Perm
rfae = (21)
AF + NFRE
R Perm = resurse permanente;
Af = active fixe;
K Perm = capital permanent;
A > 1 an = active cu durata mai mare de un an;
NFRE = necesar de fond de rulment pentru exploatare.
- arată măsura în care resursele permanente acoperă nevoile permanente;

situaţia normală: rf > 1 ⇒ FR > 0
- rfae (rata de finanţare a activităţii de exploatare) nuanţează analiza prin

introducerea NFRE; rezultă astfel în ce măsură sunt acoperite nevoile
de exploatare din resursele permanente;
- situaţia normală: • pentru societăţile de prelucrare rfae ≈ 100

(ceva sub 100)
situaţia acceptabilă: rfae ≥ 80%;
cazul rfae < 80% înseamnă riscuri mari privind finanţarea activităţii de
exploatare;
- pentru nuanţarea analizei se utilizează

A cum
gu = (22)
AFp
gu = grad de uzură;
A cum = amortizare cumulată;
AFp = active fixe productive.
- gu exprimă gradul de învechire a activelor fixe productive; cu cât gu →

100%, cu atât activele fixe productive sunt mai vechi, eventual chiar
depăşite moral;
valori acceptabile: gu < 50%;
- exigenţe privind evoluţia gu: constantă sau în scădere uşoară; aceasta
arată că înnoirile se fac cursiv, fără salturi care ar putea prejudicia
randamentul general al activelor fixe, coerenţa şi absorbţia eficientă a
tehnicii noi în masa tehnică generală a firmei, corelarea cu ceilalţi
factori de producţie;
- efecte negative ale cazului gu > 50%:

• producţie ineficientă (randament mic, apariţia de rebuturi peste
norma firească);
• cheltuieli mari de întreţinere şi funcţionare;
• risc ridicat de întrerupere (nefuncţionare).
e) rata tipului de strategie de creştere
AFp
- forme de calcul: rts1 = (23)
If
AFp
rts 2 = (24)
It
AFp = active fixe de producţie (valoare brută);
If = imobilizări financiare (valoare brută);
It = imobilizări totale (valoare brută).
- arată măsura în care resursele imobilizate în programele de dezvoltare
finanţează extinderea activităţii de exploatare;
- interpretarea ratei tipului de strategie de creştere:
• rts1 > 1 → strategie de creştere internă (investiţiile sunt orientate
spre extinderea activităţii de exploatare prin
dezvoltarea bazei tehnice existente);
• rts1 < 1 → strategie de creştere externă (investiţiile sunt orientate
spre titluri de participaţie);
- nuanţarea analizei prin rts2 :

• rts 2 > 50% → strategie de creştere internă;
• rts2 < 50% → strategie de creştere externă.
A.3 Analiza solvabilităţii
Obiectiv: exprimarea riscului de neplată pe care şi-l asumă terţii în raport

cu întreprinderea;
a) rata lichidităţii imediate:
- arată în ce măsură este solvabilă firma pe seama disponibilităţilor pe

care le are:
Vd
rli = (25)
Dts
Vd = valori disponibile (conform bilanţului financiar);
Dts = datorii pe termen scurt (idem);
- este cunoscută şi sub numele de „test acid de solvabilitate”;
- situaţia normală: rli → 1 adică valori puţin sub 100%;

rli<1
- situaţie acceptabilă: rli ≥ 0,3;
- cazul rli > 1 denotă lichidităţi „leneşe”, adică resurse financiare

nefolosite sau slab folosite, generatoare de pierderi ipotetice.
b) rata lichidităţii reduse:
- arată măsura în care este solvabilă firma pe seama, inclusiv, a valorilor

realizabile:
Vd + Vr
rlr = (26)
Dts
Vr = valori realizabile (conform bilanţului financiar);
- formulă de calcul alternativă:
Al < 1 an – STOC
rlr = (27)
Pe < 1 an
Al < 1 an = active lichide sub un an;

STOC = stocuri;
Pe < 1 an = pasive exigibile sub un an.
- situaţia normală: rli → 1 adică valori puţin sub 100%;

rli<1
situaţia uzuală (considerată optimă) rlr ∈ [0,8;1] ;
cazul nefavorabil: rlr > 1 arată că stocurile nu sunt deloc finanţate din
resurse pe termen scurt; adică finanţarea lor se face:
• din fondul de rulment (situaţie acceptabilă, de regulă cu costuri
mari, exprimând o politică financiară extrem de prudentă);
• din surse pe termen lung împrumutate (situaţie acceptabilă, foarte
scumpă sub raportul costurilor, denotă o insuficienţă de fond de
rulment);
- nuanţează cazul rli < 1 (figura 8);

- nuanţarea analizei: prin structura resurselor de plată, adică:
Vr
%Vr1 = (28)
Vd + Vr
Vr
%Vr2 = (29)
Vd
%Vr = rata valorilor realizabile, astfel:
%Vr1 = ponderea valorilor realizabile în total resurse de plată;
%Vr2 = marja valorilor realizabile.
- situaţia normală: %Vr1 < 0,5

% Vr2 < 1
cazurile %Vr1 > 0,5 şi %Vr2 > 1 sunt considerate nefavorabile,
deoarece există riscul nerealizării respectivelor valori, adică
incapacitatea de plată.
c) rata lichidităţii generale:
- arată măsura în care este solvabilă firma pe seama tuturor resurselor pe

termen scurt de care dispune:
Vd + Vr + Ve
r lg = (30)
Dts
Ve = valori de exploatare (conform bilanţului financiar);
- valorile în creştere arată îmbunătăţirea capacităţii de plată;
- situaţia normală: rlg > 1;
- situaţia favorabilă: r lg ∈ [2; 2,5] ;

- simultaneitatea situaţiei de creştere a ratei cu situaţia valorilor

supraunitare sau în intervalul de favorabilitate:
• semnifică risc mic de nerambursare;
• facilitează accesul la credite.
- nuanţează cazul rlr < 1 (figura 8);
- nuanţarea analizei: prin structura resurselor de plată, similar celor

menţionate la rlr; în acest caz ponderea şi marja se referă la Ve;
- cazul rlg < 1 denotă: • insolvabilitate pe termen scurt;

• încălcarea „regulii de aur” a finanţelor: „Utiliză-
rile/nevoile pe termen scurt să fie finanţate prin
resurse pe termen scurt”;
- problemă adiacentă: în cazul rli > 1, rlr > 1 şi rlg > 1 este necesară
analiza corelării datelor de exigibilitate a
resurselor potenţiale (Vd, Vr, Ve) cu datele de
scadenţă a datoriilor.
terţii creditori au siguranţa recuperării creanţelor lor

rli > 1? DA
gestionarea trezoreriei nu este întrutotul corespunzătoare
(disponibilităţi „leneşe”)
NU
solvabilitate bazată inclusiv pe valorile realizabile → risc de

nerealizare
rlr > 1? DA
problema adiacentă a corelării exigibilităţii resurselor cu
scadenţele datoriilor
NU
solvabilitate bazată şi pe stocuri

rlg > 1? DA problema adiacentă a corelării termenelor exigibilitate/scadenţă
problema adiacentă a vandabilităţii stocurilor
dificultăţi majore de trezorerie

NU solvabilitate precară
risc de încetarea plăţilor
Figura 8 analiza corelativa a lichiditatii

d) rata solvabilităţii pe termen lung:
- arată măsura în care întreprinderea poate achita datoriilor totale; idem o

măsură a garantării datoriilor totale prin patrimoniu:
AT
rstl1 = (31)
DT
Kpr + DT
rstl 2 = (32)
DT
AT = actor total;
DT = datorii totale;
Kpr = capital propriu.
- corelată în situaţia patrimonială netă (patrimoniul negrevat de datorii)

SPN = AT – DT (33)
- situaţia normală: rstl > 1,5

situaţia acceptabilă: rstl∈ [1; 1,5] şi este însoţită de:
• risc de insolvabilitate;
• risc de nerambursare.
B. Analiza rezultatelor şi mijloacelor
Include trei problematici: - creşterea economică;

- rentabilitatea;
- mijloacele folosite.
B.1 Analiza creşterii economice
a) dinamica cifrei de afaceri:
- forme de calcul: • indice cu bază în lanţ;

• indice cu bază fixă;
• sporul procentual anual;
• ritmul mediu de creştere pe un interval;
- problemă adiacentă: comparabilitatea datelor valorice;

soluţie: • deflatarea valorilor anuale (ca rata inflaţiei);
• exprimarea în preţuri constante;
- problemă de fond şi de structură: sursele pe seama cărora a

crescut cifra de afaceri;
- soluţie: analiza factorială a dinamicii cifrei de afaceri:
• Modelul 1: efectul volumului fizic, structura producţiei şi preţului
n
CA = Q ∗ ∑α ∗p
i =1
i i (34)
CA = cifra de afaceri,
Q = volumul fizic al producţiei (considerată quasiomogenă);
i = indice pentru identificarea tipului de produs;
n = numărul de produse din nomenclatorul de producţie;
α i = ponderea produsului i în total producţie;
Qi n n
condiţii: α i =
Q
∑ αi = 1
i =1
Q = ∑ Qi
i =1
(35.1, 2, 3)
Qi = volumul fizic al producţiei de tip i;

Mα i = structura producţiei;
pi = preţul unitar de vânzare al produsului i.
• Modelul 2: efectul eficienţei utilizării factorilor de producţie
CA = N ∗ k ∗ e (36)
N = numărul de muncitori;
k = înzestrarea tehnică a muncii;
KF
k= (37)
N
KF = capital fix;
e = randamentul factorului capital
CA
e= (38)
KF
• Modelul 3: efectul clientelei şi al diversificării pieţei
n
CA = Nc ∗ ∑ β i ∗ Vi (39)
i =1
Nc = număr de clienţi;
i = indice pentru identificarea pieţei;
Vi = vânzări anuale medii pe un client pe piaţa i;
βi = ponderea pieţei i în totalul pieţei întreprinderii;
Nci n n
condiţii: βi =
Nc
∑ Nc i = Nc
i =1
∑β
i =1
i =1 (40.1, 2, 3)
Nci = numărul de clienţi de pe piaţa i;

Mβi = structura pieţei.
b) dinamica valorii adăugate:

- forme de calcul: similar cifrei de afaceri;
- problemă adiacentă: comparabilitatea datelor valorice (similar
cifrei de afaceri);
- problema de structură:
• Modelul destinaţiei (vezi capitolul 3.3);
• Modelul provenienţei:
VA = MC + PE – Ct (41)
VA = valoarea adăugată;
MC = marja comercială;
PE = producţia exerciţiului;
Ct = consumuri de la terţi.
Obiectul modelului: contribuţia celor trei componente la
variaţia valorii adăugate între două
momente în timp;
Extensia modelului: determinarea variaţiei structurii valorii
adăugate pe cele trei componente.
B.2 Analiza rentabilităţii

a) dinamica rezultatului net:
- forme de calcul: similar cifrei de afaceri;
- analiza corelativă: IRN > ICA
IRN = indicele rezultatului net;
ICA = indicele cifrei de afaceri.
Cazul IRN < ICA (nefavorabi)

Cauze Soluţii
- analiza costurilor de regie
• costuri totale mari - analiza costurilor de distribuţie
- analiza consumurilor specifice
- analiza randamentului factorilor de producţie
•costuri mari pe produs - analiza organizării subunităţilor de producţie
- analiza tehnologiei şi a tehnicii
- comparaţie între preţurile factorilor şi preţurile
• probleme de evoluţie a preţurilor produselor finite
Figura 9 Corelaţia nefavorabilă între rezultatele brute şi cele nete

b) rata de marjă:
- arată cât din încasările brute reprezintă rezultat financiar:
RN
rm = (42)
CA
RN = rezultatul net al exerciţiului;
- analiza comparativă: • în dinamică (pe ani)

• pe sectoare (conform structurii organi-
zaţionale tehnologice)
c) rata rentabilităţii economice:
- arată cât reprezintă rezultatul financiar în raport cu eforturile
depuse pentru exploatare:
EBE
re1 = (43)
Kinv
RE
re 2 = (44)
Kinv
EBE = excedent brut de exploatare;
RE = rezultatul exploatării;
Kimv = capital investit
Kinv = Ainv + NFRE (45)

Ainv = active investite (valoare brută);
NFRE = necesarul de fond de rulment de exploatare;
- analiza corelativă: Ire ↔ IRE
Ire = indicele rentabilităţii economice;
IRE = indicele rezultatului exploatării.
Caracterizarea
Corelaţia Ire ↔ IRE Cauze (soluţii)
„investiţiei” în exploatare
- costurile finanţării sunt mari
- randamentul factorilor este mice şi/sau în
Ire < 1 neeficientă
scădere
- piaţa nefavorabilă
- ameliorare modestă a randamentului
factorilor consecutiv realizării investiţiei
1 < Ire < IRE puţin eficientă - costurile finanţării cresc mai repede decât
rezultatele; trebuie atenuată creşterea
costurilor
1 < IRE ↔ Ire puternic eficientă
Figura 10 Corelaţia între rentabilitatea economică şi rezultatul exploatării

- nuanţarea analizei: calculul rentabilităţii pe cele două

componente ale capitalului investit.
1
• Modelul 1: e = (46)
re
e = eficienţa investiţiei ca volum de investiţie pe unitate de rezultat al
exploatării.
Prin descompunerea Kinv pe componente se obţine:
Ainv NFRE
e= + = e1 + e 2 (47)
RE RE
RE RE
• Modelul 2: re 3 = re 4 = (48.1, 2)
Ainv NFRE
Indicatorii re3 şi re 4 sunt rentabilităţi economice parţiale.
- analiza evoluţiilor nefavorabile ale rentabilităţii/eficienţei

investiţiei:
Indicatorul evoluând
Cauze (soluţii)
nefavorabil
e1 este mare - imobilizări inadecvate în raport cu evoluţia cifrei de
afaceri;
e1 este în creştere
- utilizarea imobilizărilor sub potenţial;
r3 este mic - decalaj temporal între investiţii şi rezultate;
r3 este în scădere - creşterea masivă a cheltuielilor de exploatare;
- conjunctură nefavorabilă.
e 2 este mare - creşterea stocurilor mai rapid decât a cifrei de afaceri;
e 2 este în creştere - deteriorarea relaţiilor cu terţii;
r4 este mic - creşterea duratei (volumului) creditului comercial acordat
în raport cu cea (cel) a (al) creditului comercial primit.
r4 este în scădere
Figura 11 Cauze ale evoluţiei nefavorabile a rentabilităţii/eficienţei investiţiei
- indicatorii e1 şi e 2 , re3 şi re 4 se pot calcula şi folosind EBE.
d) rata rentabilităţii financiare:

- arată în expresie procentuală produsul financiar al capitalului
propriu, respectiv calitatea plasamentului financiar realizat de
acţionari:
RE
rf = (49)
Kpr
- situaţia normală: rf > re simultan cu rf > d

d = rata dobânzii pe piaţa monetară.
Situaţii
Cauze Riscuri Soluţii
nefavorabile
- sursele permanente
- capacitate mică de - realizarea
împrumutate sunt prea
rf < re autofinanţare investiţiilor din
scumpe
- dividende mici surse proprii
- fiscalitate prea mare
- creşterea
- rentabilitatea economică - acţionarii îşi retrag
rf < d randamentului
este prea mică capitalurile
exploatării
Figura 12 Situaţii nefavorabile ale rentabilităţii financiare
- nuanţarea analizei: • comparaţii în dinamică;

• comparaţii cu nivelul rentabilităţii sectorului
de activitate.
B.3 Analiza mijloacelor folosite
a) rate de remunerare a factorilor:

- se determină din structura pe destinaţii a valorii adăugate:
VA = L + K + B + SC + D + S (50)
prin raportarea fiecărei componente la totalul valorii adăugate
L = remunerarea muncii (cheltuieli de personal);
K = remunerarea capitalului (amortizarea);
B = remunerarea băncilor (dobânzi şi cheltuieli asimilate);
SC = autoremunerarea (autofinanţarea conform relaţiei (14)
capitolul 3);
D = remunerarea acţionarilor (dividende);
S = remunerarea statului (impozite directe şi taxe).
- situaţia normală: creşterea ratelor privind SC şi D;
- situaţia nefavorabilă: creşterea celorlalte rate în detrimentul
celor privind SC şi D;
riscuri: • reducerea competitivităţii;
• reducerea capacităţii de reluare a activităţii.
b) rata intensităţii producţiei:
- arată măsura în care firma produce valoare nouă:
VA
rip = (51)
PE
VA = valoare adăugată;
PE = producţia exerciţiului.
- situaţia normală: • rip > 0,5

• rip în creştere
- situaţia nefavorabilă este cauzată de:

• apel la antreprenori pentru a derula afacerile proprii;
• închirierea imobilizărilor în locul achiziţiei lor;
• consumuri specifice mari;
• grad redus de prelucrare a materiei prime;
• randament mic al factorilor de producţie şi/sau necorelat cu
costul factorilor.
c) randamentul factorilor de producţie:
- arată surplusul de valoare obţinut la unitatea de factori

consumat:
VA VA
ηL = ηK = (52.1, 2)
N A imob
ηL = randamentul muncii;
ηK = randamentul capitalului;
N = număr de muncitori;
A imob = active imobilizate (valoare brută).
APLICAŢII LA CAPITOLUL 4
1. Rata de autonomie financiară arată o situaţie normală atunci când valoarea ei

este:
a) negativă; b) între 0 şi 0,5; c) între 0,5 şi 1;
d) în jur de 1; e) cel puţin 1.
2. Rata capacităţii de rambursare se măsoară în:

a) procente; b) unităţi monetare; c) nu are unitate de măsură;
d) ani; e) unităţi monetare/an.
3. Rata finanţării imobilizărilor se calculează după relaţia:

a) active imobilizate / total datorii;
b) total datorii financiare / active imobilizate;
c) resurse permanente / active imobilizate;
d) active imobilizate / datorii pe termen mediu şi lung;
e) total pasiv / active imobilizate.
4. Între rata finanţării activităţii de exploatare (rfae) şi riscul finanţării acestei

activităţi există următoarea corelaţie:
a) dacă rfae > 1 atunci riscul este mare;
b) dacă rfae < 1 atunci riscul este mic;
c) dacă rfae < 0,8 atunci riscul este mare;
d) dacă rfae∈ [0,5; 1] atunci riscul este mic;
e) nu există o corelaţie între această rată şi risc.
5. Strategia de creştere se zice internă dacă valoarea ratei tipului de strategie (rts)
este:
a) rts < 1; b) rts ∈ [0,5; 1] ; c) rts > 1; d) rts ∈ [0; 0,5] ; e) rts este în jur de 1.
6. Rata de autofinanţare se calculează după relaţia:

a) resurse proprii / total pasiv;
b) resurse proprii / total datorii;
c) autofinanţarea / (investiţii + variaţia necesarului de fond de rulment pentru
exploatare);
d) capacitatea de autofinanţare / investiţii;
e) capacitatea de autofinanţare / total activ.
7. Durata deţinerii în stoc a produselor finite se determină după relaţia:

a) stoc mediu de produse finite ∗ 365 / costul de producţie al produselor finite
vândute;
b) (stocul mediu de produse finite / valoarea vânzărilor de produse finite) ∗ 365;
c) data ieşirii produselor din stoc minus data intrării produselor în stoc;
d) (data intrării produselor în stoc plus data ieşirii produselor din stoc) / 2;
e) (stoc iniţial plus stoc final) / 2.
8. Rata creanţe-clienţi se calculează după relaţia:

a) efecte comerciale / creanţe-clienţi;
b) creanţe-clienţi / furnizori;
c) (creanţe-clienţi plus efecte comerciale scontate) ∗ 365 / cifra de afaceri;
d) (creanţe-clienţi minus efecte comerciale scontate) / producţia exerciţiului;
e) creanţe-clienţi / total activ.
9. Analiza solvabilităţii arată:

a) riscul de încetare a activităţii;
b) şansa de continuare a activităţii;
c) riscul de a nu fi plătite datoriile la termen;
d) riscul de neplată a datoriilor;
e) riscul de nerambursare a creditelor bancare.
10. Rata lichidităţii imediate arată:

a) măsura în care valorile disponibile acoperă datoriile pe termen scurt;
b) ponderea valorilor disponibile în total valori;
c) măsura în care disponibilităţile se găsesc sub formă de bani lichizi;
d) raportul între numerarul şi scripturalul de care dispune firma;
e) ponderea valorilor lichidabile în 48 de ore în total valori.
11. Rata lichidităţii reduse se calculează după relaţia:

a) valori disponibile / valori realizabile;
b) (valori disponibile plus valori realizabile) / total pasiv;
c) (valori disponibile plus valori realizabile) / activ circulant;
d) (valori disponibile plus valori realizabile) / datorii pe termen scurt;
e) valori lichidabile pe termen scurt / total valori.
12. Rata lichidităţii generale (rlg) arată o situaţie normală atunci când valoarea ei
este:
a) supraunitară; b) între zero şi 0,5; c) ceva sub 100%;
d) pozitivă; e) nu există o valoare standard.
13. Între indicele rezultatului net (I RN ) şi indicele cifrei de afaceri (ICA ) trebuie
să existe următoarea corelaţie, pentru ca aprecierea situaţiei financiare a firmei
şi a rezultatelor ei să fie favorabilă:
a) I RN şi ICA > 1 ; b) I RN şi I CA să fie pozitivi;
c) nu este necesară vreo corelaţie dacă ambii sunt supraunitari;
d) I RN > ICA > 1 ;
e) nu există valori standard ale nici unuia, aşa că nu se poate stabili vreo
corelaţie.
14. Între rata rentabilităţii economice (re) şi rata rentabilităţii financiare (rf) este
de dorit următorul raport de ordine:
a) re > rf; b) rf > re; c) nu se poate specifica; d) rf şi re > 0; e) rf şi re > 1.
15. Rentabilitatea brută a capitalului investit se determină după relaţia:

a) profit brut / capital permanent;
b) profit brut / producţia fabricată;
c) profit brut / cifra de afaceri;
d) excedentul brut de exploatare / activ economic;
e) excedent brut de exploatare / valoare adăugată.
16. Activul economic reprezintă:

a) activul de bilanţ;
b) activul de bilanţ minus total datorii;
c) activ imobilizat brut plus necesar de fond de rulment pentru exploatare;
d) activ de bilanţ minus active în afara exploatării;
e) activ de bilanţ minus active financiare.
17. Levierul financiar:

a) este întotdeauna pozitiv;
b) nu este un indicator cuantificabil;
c) trebuie să fie supraunitar;
d) poate fi pozitiv sau negativ;
e) este o noţiune ce exprimă existenţa unei situaţii favorabile în ce priveşte
valorificarea imobilizărilor sau plasamentelor sau speculaţiilor cu titluri
(valori) financiare.
18. Coeficientul capitalizării bursiere se calculează după relaţia:

a) valoarea de piaţă a acţiunii / profitul net pe acţiune;
b) valoarea de piaţă a acţiunii azi / valoarea de piaţă a acţiunii ieri;
c) indicele cursului bursier (azi faţă de o dată considerată ca bază de referinţă)
minus 100;
d) valoarea de piaţă a acţiunii / valoarea nominală a acţiunii;
e) indicele bursier compozit minus 100.
19. Rata fondului de rulment propriu, ca rată de echilibru financiar, arată:

a) măsura în care fondul de rulment acoperă necesarul de fond de rulment;
b) gradul în care fondul de rulment acoperă activul circulant;
c) măsura în care capitalul propriu finanţează activele imobilizate (valoare
brută);
d) ponderea fondului de rulment în total pasiv;
e) ponderea capitalului propriu în total pasiv.
20. Rata finanţării bancare a exploatării se determină după relaţia:

a) credite de trezorerie / necesar de fond de rulment pentru exploatare;
b) credite bancare / necesar de fond de rulment pentru exploatare;
c) datorii financiare / fondul de rulment pentru exploatare;
d) credite bancare / fond de rulment pentru exploatare;
e) credite de trezorerie / fond de rulment pentru exploatare.
21. Rata solvabilităţii pe termen lung se determină după relaţia:

a) încasări previzionate / datorii totale;
b) încasări previzionate / serviciul datoriei pe termen lung;
c) active imobilizate peste un an / datorii financiare;
d) capital propriu / datorii totale;
e) activ total / datorii totale.
22. Levierul îndatoririi arată:

a) ponderea datoriilor financiare în total pasiv;
b) ponderea datoriilor totale în total surse de finanţare;
c) măsura în care datoriile sunt garantate prin capitalul propriu;
d) gradul în care rentabilitatea economică a firmei depăşeşte rata medie a
dobânzii la creditele utilizate de firmă;
e) rata profitului pentru încasările rezultate din producţia fabricată pe seama
creditelor angajate de firmă.
23. Analiza structurii activului presupune mai mulţi indicatori, al căror element
comun este:
a) reprezintă ponderea în total activ;
b) determină valoarea patrimoniului net;
c) arată valoarea rămasă a activului;
d) compararea cu sursa de finanţare;
e) sunt indicatori de tip indice de creştere.
24. Rata imobilizărilor corporale arată:

a) măsura în care capitalul permanent acoperă activele corporale;
b) în câţi ani se poate recupera imobilizarea în astfel de active;
c) gradul în care capitalul propriu finanţează imobilizările;
d) ponderea imobilizărilor corporale în total active;
e) măsura în care munca este dotată din punct de vedere tehnic.
25. Rata imobilizărilor financiare se calculează după relaţia:

a) capital permanent / imobilizări financiare;
b) imobilizări financiare / capital propriu;
c) imobilizări financiare / activ total;
d) datorii financiare / capital permanent;
e) imobilizări financiare / datorii bancare pe termen mediu şi lung.
26. Presupunând ca domenii de activitate sectorul industrial (I), sectorul de

distribuţie (D) şi sfera serviciilor (S), rata stocurilor este mai mare, astfel:
a) I, D, S; b) D, S, I; c) I, S, D; d) D, I, S; e) S, D, I; f) S, I, D.
27. Între pragul de rentabilitate şi costurile variabile unitare există o relaţie:

a) directă; b) inversă; c) nu se poate preciza (directă şi/sau inversă);
d) nu există o relaţie imediată, nemijlocită.
28. Pragul de rentabilitate financiară este un indicator de natură:

a) nivelului minim al ratei profitului;
b) volumului producţiei;
c) nivelului tolerabil al dobânzilor la datoriile financiare;
d) nivelului tolerabil al dobânzilor la credite;
e) nivelului maxim al costurilor.
29. La firma SC, la 30.IX, contul de rezultate prezintă următoarea situaţie a

câtorva indicatori economici mai importanţi (mil. lei):
- costuri salariale: 12941,4;
- rezultatul exerciţiului 2815,2;
- cheltuieli financiare 3811,4;
- amortizări 1922,1;
- impozite şi taxe 4242,9.
Determinaţi rata cheltuielilor financiare, inclusiv precizarea privind aprecierea
calitativă favorabilă (prin litera f) sau nefavorabilă (prin litera n):
Răspuns: a) 14,8% n; b) 14,8% f; c) 44,6% n; d) 44,6% f:
e) 80,5% n; f) 80,5% f; g) 135,4% n; h) 135,4% f;
30. La firma SC, la 30.IX, bilanţul prezintă următoarea situaţie a imobilizărilor
(mil. lei):
Valoare brută Amortizare
aferentă
Necorporale, din care: 86,4 0,8
- pentru producţie 15,1 0,8
Corporale, din care: 1921,5 211,3
- pentru producţie 1799,7 201,5
Financiare, din care: 111,3 -
- pentru producţie - -
Se cere precizarea tipului de strategie de creştere: internă (prin litera i) şi

externă (prin litera e), precum şi a ratei şi ponderii aferente:
Răspuns: a) i cu 14,5 şi 84,6%; b) e cu 14,5 şi 84,6%;
c) i cu 16,3 şi 85,6%; d) e cu 16,3 şi 85,6%.
31. Potrivit contului de rezultate la 31.XII, firma SC înregistrează următorii
indicatori (mil. lei):
- cifra de afaceri 3585,1
- valoarea adăugată 2281,4
- impozite şi taxe (fără impozit pe profit) 281,8
- costuri salariale 902,5
- amortizări 102,3
- rezultat financiar 83,2
- rezultat excepţional 12,7
- participarea salariaţilor la profit 96,4
Cota de impozitare a profitului este 25%. Pentru analiza rentabilităţii
comerciale determinaţi câteva rate specifice: marja brută de exploatare, marja netă,
marja brută de autofinanţare şi marja asupra valorii adăugate.
Răspuns: a) 30,6%; 20,2%; 23,1%; 48,1%;
b) 42,8%; 15,4%; 18,3%; 30,6%;
c) 22,9%; 20,2%; 28,5%; 52,3%;
d) 48,1%; 29,2%; 31,4%; 36,8%;
e) 29,2%; 23,1%; 28,9%; 22,9%;
32. Firma SC este constituită ca societate pe acţiuni, la care s-au emis 1.500.000
de acţiuni cu valoarea nominală 1000 lei/acţiune. La data bilanţului de la
31.XII cursul bursier este 72,5. Din contul de rezultate se află că: profitul brut
de exploatare este de 614,7 mil. lei; societatea înregistrează venituri financiare
de 12,5 mil. lei şi cheltuieli financiare (exclusiv ca dobânzi) de 96,8 mil. lei,
din care pentru creditele de trezorerie de 31,9 mil. lei; nu sunt înregistrate alte
genuri de rezultate (venituri şi/sau cheltuieli). Impozitul pe profit este 25%.
Bilanţul firmei prezintă următoarea situaţie (mil. lei):
Active imobilizate 1932,1 Capital social 1500,0

Stocuri 1025,2 Rezerve 618,7
Rezultat reportat (pierderi din
Clienţi 152,4 45,9
alte gestiuni)
Creanţe 82,5
Împrumut obligatar 250,0
Cont la bancă 103,4
Datorii financiare 180,0
Furnizori 208,6
Casa 2,9 Datorii faţă de alţi terţi 72,6
Profit nerepartizat 318,2
Credite de trezorerie 196,3
Repartizarea (numai pentru rezervă şi dividend) a profitului net a fost

decisă de Consiliul de Administraţie, dar dividendele nu au fost încă plătite. Se
cere determinarea randamentului capitalului propriu şi a coeficientului capitalizării
bursiere pentru care se va menţiona în mod expres unitatea de măsură; din bilanţul
anual precedent se observă că valoarea datoriilor pe termen mediu şi lung nu s-a
modificat în bilanţul curent.
Răspuns: a) 18,22%; 4,21%; b) 15,35%; 2,734 ani;

c) 18,22%; 4,21 lei / acţiune; d) 15,35%; 2,734%;
e) 18,22%; 4,21 ani; f) 15,35%; 2,734 lei/acţiune.
33. Pentru analiza echilibrului financiar se constată din contul de rezultate de la

31.XII următorii indicatori (mil. lei):
- producţia exerciţiului 2115,4

- valoarea adăugată 1002,9
- excedentul brut de exploatare 531,7
- rezultatul exploatării 288,8
- rezultatul net al exerciţiului 201,6
- amortizări incluse în costul producţiei anului 108,5
Pe baza datelor din bilanţ rezultă că necesarul de fond de rulment pentru

exploatare a fost de 712,8 mil. lei.
Consiliul de Administraţie pune în discuţie, pentru anul următor, un proiect
de dezvoltare ce presupune investiţii de 252,0 mil. lei şi un necesar de fond de
rulment pentru exploatare de 825,4 mil. lei. Caracterizaţi normalitatea /
favorabilitatea acestui proiect prin ratele de echilibru financiar privind investiţiile şi
finanţarea lor, respectiv rata de investiţie şi rata autofinanţării investiţiilor.
Răspuns: a) 0,25; 0,85 insuficientă; b) 0,25; 0,85 suficientă;

c) 0,81 sub standard; 1,23; d) 0,81 normală; 1,23;
e) 1,25 bună; 0,8 insuficientă f) 1,25 normală; 0,8 insuficientă.
34. Situaţia de bilanţ la 30.VI a firmei SC se prezintă astfel (mil. lei):
Active imobilizate 2211,7 Capital social 1500

Clienţi 111,4 Împrumut obligatar 900,0
Avansuri 91,8 Datorii financiare 450,0
Creanţe 115,9 Furnizori 237,8
Valori mobiliare de plasament 127,3 Datorii faţă de alţi terţi 173,4
Cont la bancă 108,9 Dividende de plată 104,3
Casa 4,8 Credite de trezorerie 177,1
Din situaţiile contabile rezultă că din „Stocuri” 170,9 mil. lei reprezintă
stocuri de siguranţă. Se cere analiza lichidităţi prin ratele de lichiditate generală şi
de lichiditate redusă, caracterizând, totodată, normalitatea / favorabilitatea lor.
Răspuns: a) 1,493 nesatisfăcătoare; 0,894 nesatisfăcătoare;

b) 1,493 satisfăcătoare; 0,894 optimă;
c) 0,988 nesatisfăcătoare; 0,621 relativ bună;
d) 0,988 satisfăcătoare; 0,621 relativ mică;
e) 2,139 favorabilă; 0,704 relativ bună;
f) 2,139 nesatisfăcătoare; 0,704 nesatisfăcătoare.
35. Situaţia de bilanţ la 30.VI a firmei SC se prezintă astfel (mil. lei):
Active imobilizate 2211,7 Capital social 1500

Clienţi 311,4 Împrumut obligatar -
Cont la bancă 195,4 Dividende de plată 329,3
Din situaţiile contabile se constată următoarele detalieri privind unele din

posturile bilanţului (mil. lei):
- stocuri de siguranţă 98,6
- clienţi incerţi 72,3
- creanţe incerte 11,9
- efecte comerciale scontate, în curs de încasare 89,2
- valori mobiliare de plasament angajate spre
vânzare la o agenţie de tranzacţii mobiliare 70,8
- furnizori scadenţi imediat 407,8
- terţi de plată imediat 311,2
- dividende de plată imediat 329,3
- credite de trezorerie cu scadenţă 690,3
Se cere caracterizarea lichidităţii imediate, precum şi a solvabilităţii pe

termen lung prin rata specifică acesteia şi prin situaţia patrimonială netă.
Răspuns: a) 0,645 normală; 1,408 normală; 2042,6 mil. lei;

b) 0,645 sub standard; 1,408 risc de insolvabilitate; 2042,6 mil. lei;
c) 0,207 normală; 1,892 excesivă; 1821,7 mil. lei;
d) 0,207 nesatisfăcătoare; 1,892 normală; 1821,7 mil. lei;
e) 1,15 favorabilă; 1,231 normală; 1821,7 mil. lei;
f) 1,15 excesivă; 1,231 risc de insolvabilitate; 1821,7 mil. lei.
36. Situaţia de bilanţ la firma SC, la data de 31.XII se prezintă astfel (mil. lei):
Active imobilizate 3464,8 Capital social 3200,0

Clienţi 622,8 Împrumut obligatar 2250,0
Cont la bancă 312,8 Dividende de plată -
Contul de rezultate înregistrează următoarele valori ale câtorva indicatori

de bază (mil. lei):
- rezultatul exploatării 1258,5
- rezultatul financiar (pierderi) 88,5
- rezultat excepţional 9,8
- amortizări incluse în costuri 32,5
Impozitul pe profit este de 25%. Se cere să se determine şi să se

caracterizeze rata capacităţii de rambursare pentru datoriile la termen şi pentru
datoriile totale.
Răspuns: a) 3,262 nefavorabilă; 3,52 normală;

b) 3,262 nefavorabilă; 3,52 nefavorabilă;
c) 2,811 normală; 4,31 normală;
d) 2,811 normală; 4,31 nefavorabilă.
37. Potrivit bilanţului la 31.XII firma SC are o cifră de afaceri de 5715,6 mil. lei.
Din calculele de analiză financiară rezultă că pragul de rentabilitate este
3981,6 mil. lei. Caracterizaţi situaţia financiară a firmei folosind indicatorii de
diagnostic ai riscului.
Răspuns:
a) efectul de levier economic este 3,296, semnificând un risc relativ mare;
b) efectul de levier economic este 3,296, semnificând un risc normal;
c) rata profitului în raport cu cifra de afaceri este 69,7%, adică o situaţie
financiară foarte bună;
d) rata profitului în raport cu costurile este mai mare decât cea în raport cu
cifra de afaceri, ceea ce este nefavorabil;
e) nu se poate aprecia, deoarece nu sunt cunoscute condiţiile pieţei
financiare şi de capital (rata dobânzii).
38. Dependenţa ratei rentabilităţii financiare de rata rentabilităţii economice, prin

intermediul levierului financiar, este dată de relaţia:
rf = [re + (re − d ) ∗ cf ] ∗ (1 − t )
unde: d = rata dobânzii;
cf = coeficientul de structură financiară;
t = cota de impunere a profitului.
Presupunând neschimbate condiţiile pieţei bancare şi ale structurii

financiare, se cere să se determine mulţimea de valori ale cotei de impozitare a
profitului pentru care rentabilitatea financiară este cel puţin egală cu cea economică.
Răspuns: a) valori mai mici decât t;

b) t ∈ [0; 1] ;
c) t ≤ (re − d ) ∗ cf /[re + (re − d ) ∗ cf ] ;
d) t ≥ (re − d ) ∗ cf / (cf + 1) ;
e) t ∈ [(re − d ) ∗ cf / (cf + 1) ; (re − d ) ∗ cf / (re + cf )] .
39. Firma SC are un capital permanent de 6215,2 mil. lei şi un coeficient de
structură financiară de 0,42. profitul brut obţinut este de 1782,4 mil. lei. Firma
a utilizat în cursul anului credite de trezorerie de 1028,4 mil. lei, din care
645,8 mil. lei sunt încă în uz în limita datei de scadenţă, cu o durată medie de
23 de zile şi cu o rată a dobânzii de 18%. Dobânda pentru creditele pe termen
mediu şi lung este de 30%, iar cota de impozit pe profit este de 25%. Raportul
între rata rentabilităţii financiare şi rata rentabilităţii economice este:
a) 0,821; b) 0,735; c) 0,75; d) 0,7; e) 0,659.
40. Firma SC are un capital permanent de 12156,8 mil. lei la care obţine un profit
brut de 7537,22 mil. lei. Dobânda pentru datoriile financiare este de 31%, iar
cota de impunere a profitului de 25%. Datoriile financiare ale firmei sunt
(mil. lei):
a) nu are; b) 3473,4; c) nu se poate determina; d) 8683,4; e) 4619,58.

Cap IV - Analiza Ratelor Gestiunii Financiare

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cap IV - Analiza Ratelor Gestiunii Financiare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

4 Analiza ratelor gestiunii financiare

Obiectiv: • calitatea situaţiei/activităţii financiare;

Cerinţe ale analizei ratelor:

- corelativă (analiza unei rate să se facă în legătură cu cel puţin o alta);

A. Analiza situaţiei financiare

Include trei problematici: – structura financiară;

A.1 Analiza structurii financiare

a) analiza fondului de rulment, necesarului de fond de rulment şi

- af 3 permite o nuanţare a analizei:

- arată (în ani) durata rambursării datoriei financiare; situaţia normală:

d) rata cheltuielilor financiare:

În acest caz, analiza (evident predictivă) trebuie să coreleze raf cu

A.2 Analiza activităţii de exploatare

a) ratele privind stocurile:

- arată durata deţinerii stocurilor:

« = mult mai mică;

• frecvenţa inversării poziţiei;

c) rata datoriilor faţă de furnizori:

- arată durata în zile a creditului comercial primit de firmă de la

- situaţia normală: pondere rezonabilă în valoarea totală a achiziţiilor şi

ASx = achiziţii şi servicii exterioare de la furnizorul x;

- obiectivul nuanţării analizei (şi pentru rata clienţilor şi pentru rata

d) rata finanţării imobilizărilor:

- arată măsura în care resursele permanente acoperă nevoile permanente;

- rfae (rata de finanţare a activităţii de exploatare) nuanţează analiza prin

- situaţia normală: • pentru societăţile de prelucrare rfae ≈ 100

- pentru nuanţarea analizei se utilizează

- gu exprimă gradul de învechire a activelor fixe productive; cu cât gu →

- efecte negative ale cazului gu > 50%:

e) rata tipului de strategie de creştere

- nuanţarea analizei prin rts2 :

Obiectiv: exprimarea riscului de neplată pe care şi-l asumă terţii în raport

a) rata lichidităţii imediate:

- arată în ce măsură este solvabilă firma pe seama disponibilităţilor pe

- este cunoscută şi sub numele de „test acid de solvabilitate”;

- situaţia normală: rli → 1 adică valori puţin sub 100%;

- cazul rli > 1 denotă lichidităţi „leneşe”, adică resurse financiare

b) rata lichidităţii reduse:

- arată măsura în care este solvabilă firma pe seama, inclusiv, a valorilor

- formulă de calcul alternativă:

Al < 1 an = active lichide sub un an;

- situaţia normală: rli → 1 adică valori puţin sub 100%;

- nuanţează cazul rli < 1 (figura 8);

- situaţia normală: %Vr1 < 0,5

c) rata lichidităţii generale:

- arată măsura în care este solvabilă firma pe seama tuturor resurselor pe

- situaţia normală: rlg > 1;

- situaţia favorabilă: r lg ∈ [2; 2,5] ;

- simultaneitatea situaţiei de creştere a ratei cu situaţia valorilor

- nuanţarea analizei: prin structura resurselor de plată, similar celor

- cazul rlg < 1 denotă: • insolvabilitate pe termen scurt;

terţii creditori au siguranţa recuperării creanţelor lor

solvabilitate bazată inclusiv pe valorile realizabile → risc de

solvabilitate bazată şi pe stocuri

dificultăţi majore de trezorerie

Figura 8 analiza corelativa a lichiditatii

d) rata solvabilităţii pe termen lung:

- arată măsura în care întreprinderea poate achita datoriilor totale; idem o

- corelată în situaţia patrimonială netă (patrimoniul negrevat de datorii)

- situaţia normală: rstl > 1,5

B. Analiza rezultatelor şi mijloacelor

Include trei problematici: - creşterea economică;

B.1 Analiza creşterii economice