Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
d
= corectie pentru dimensiunea companiei;
l
= corectie pentru lichiditate
a) Rata rentabilitatii pentru investitii fara risc
Aceasta componenta are la baza, in general, rentabilitatea obligatiunilor
guvernamentale pe termen lung; ele au un risc de nerealizare practic nul (sunt
garantate de stat), sunt lichide si includ o prima determinata de riscul inflationist.
Perioada avuta in vedere in cazul investitiilor in obligatiuni trebuie sa fie comparabila
cu cea in care investitia intr-o afacere este mentinuta in mod uzual.
Tabelul urmator evidentiaza ratele rentabilitatii pentru investitiile in
obligatiuni guvernamentale, in anul 1996, in principalele tari dezvoltate.
Rentabilitatea investitiilor in obligatiuni de stat
Tabelul 7.5.
Nr.
crt.
TARA Rentabilitatea
obligatiuni de stat
Inflatia
estimata
Rentab.
reala
1. Australia 7,4% 2,3% 5,1%
2. Belgia 6,0% 2,1% 3,9%
3. Canada 6,6% 1,5% 5,1%
4. Franta 5,7% 2,0% 3,7%
5. Germania 5,8% 1,5% 4,3%
6. Olanda 5,8% 2,0% 3,8%
1
modelul a fost propus de lect.dr. I. Anghel in Aspecte teoretice si metodologice de stabilire a ratei de
actualizare si ratei de capitalizare, S.Sorin, I. Anghel, Buletin Informativ IROVAL, nr.3/1997, p.1-10.
l d Rf Rm Rf + + + = ) (
l d Rf Rm Rf a + + + = ) (
7. Italia 7,4% 3,9% 3,5%
8. Japonia 2,6% 0,1% 2,5%
9. Spania 6,9% 3,6% 3,3%
10. Suedia 6,7% 0,9% 5,6%
11. Elvetia 3,4% 0,8% 2,6%
12. Marea Britanie 7,7% 2,5% 5,2%
13. SUA 6,4% 3,0% 3,4%
Sursa: The Economist, 25 dec.1996-7 ian.1997
Aceste tari asigura cea mai mare parte din capitalul disponibil pentru investitii,
de unde rezulta faptul ca un investitor are create asteptarile privind rentabilitatea fara
risc intre limitele 2,5% si 5,6%, media fiind in jurul nivelului de 4,5%.
Pe aceast baza putem considera ca rata rentabilitatii fara risc este de 4,5%.
b) Coeficientul beta.
Coeficientul beta masoara riscul sistematic, incorporind concomitent
volatilitatea investitiei si corelatia dintre realizarile investitiei specifice si cele ale
pietei in general (respectiv variatia rentabilitatii firmei la variatia rentabilitatii medii
pe piata). Pentru a estima coeficientul beta ar trebui sa avem informatii disponibile
despre rentabilitatea companiilor considerate precum si despre piata globala in
general. Datorita faptului ca majoritatea firmelor ce opereaza in cadrul unor piete
putin active nu sunt tranzactionate pe piata, informatiile necesare analizei si
determinarii coeficientului beta nu exista.
Modelul propus depaseste aceasta bariera pornind de la considerarea
principalilor parametrii care pot fi luati in calcul pentru analiza si estimarea
coeficientului beta in conditiile inexistentei informatiilor de piata.
In tabelul urmator prezentam factorii avuti in vedere la estimarea
coeficientului beta, factori ce iau in considerare riscurile de investire intr-o afacere.
Alegerea elementelor de risc se bazeaza si pe rezultatele studiilor de analiza
discriminanta in estimarea coeficientului beta. Aceasta abordare combina factori
fundamentali si rezultatele la nivelul intreprinderi. Cercetarile au analizat indeosebi
relatia intre coeficientul beta si variabile financiare.
Estimarea lui beta se bazeaza pe analiza indicatorilor de risc privind:
Activitatea intreprinderii (in special indicatori financiari, dar si concluzii ale
celorlalte piese de diagnostic);
Activitatea ramurii din care face parte intreprinderea;
Situatia si evolutia la nivel macroeconomic.
Acolo unde au existat informatii disponibile indicatorii de risc financiar au fost
determinati prin comparatie cu alte companii, considerate ca firme de referinta; de
asemenea, s-au considerat ca indicatori de referinta pentru estimarea riscului firmei
valorile recomandate in literatura de specialitate pentru principalele rate economico-
financiare.
Analiza riscului investitiei. Coeficientul beta
Exemplu pentru o firma romaneasca
Factori de risc ai intreprinderii risc scazut risc mediu risc important
Riscul de intreprindere 1 2 3 4 5 6 7 8 9
1. Lichiditatea si cash flow-ul 1
2. Profitabilitatea afacerii 1
3. Variabilitatea profitului 1
4. Echilibrul financiar pe termen lung 1
5. Posibilitati de acces la surse de finantare 1
6. Evolutia estimata a performantelor 1
7. Portofoliul clienti (diversif. , putere cump.) 1
8. Capabilitatea umana si tehnica 1
9. Uzura fizica si morala a echipamentelor 1
10. Potential managerial 1
11. Resurse umane 1
Riscul de ramura
1. Rentabilitatea medie a capitalului 1
2. Evolutia cererii 1
3. Bariere de intrare in ramura 1
4. Nivelul competitiei (actual si estimat) 1
5. Intensitatea capitalului 1
6. Reglementarile legale 1
7. Politica explicita/implicita a Guvernului 1
Riscul macroeconomic
1. Riscul politic 1
2. Ritmul de crestere economica 1
3. Politica economico-financiara a Guvernului 1
4. Rata inflatiei 1
5. Dimensiunea pietei financiare 1
6. Sistemul bancar 1
Total risc 0 0 0 1 6 3 6 6 2
Ponderea 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Risc ponderat 0 0 0 4 30 18 42 48 18
Total risc ponderat 160
Numar de factori 24
Media ponderata a riscului 6.67
Coeficientul beta estimat 1.33
Pe baza analizei unui numar de 24 indicatori (factori) s-a determinat un risc
mediu ponderat pentru firma considerata. Avind in vedere ca 5,0 este nivelul mediu
rezulta ca valoarea coeficientului beta este 1,33 (6,67/ 5,0).
c) Prima de risc de piata (risk premium)
A treia componenta in cadrul modelului este prima de risc de piata, respectiv
procentul cu care rentabilitatea capitalului propriu depaseste rentabilitatea fara risc. Se
cunosc o serie de studii care urmaresc estimarea primei de piata, unul dintre cele mai
cunoscute fiind cel realizat de Ibbotson & Associates. In acest studiu a fost determinat
nivelul primei de piata de-a lungul unei perioade lungi (peste 20 de ani) pentru piete
din cele mai active. Concluziile studiului au fost ca prima de piata se incadreaza in
linii generale intre 2% si 6%.
Prima de risc pe principalele piete (1970 1990)
Tabelul 7.6.
Nr. TARA Rentabilitate Rentab. Prima de
Crt actiuni obligatiuni de
stat
piata
1. Australia 9,60% 7,35% 2,25%
2. Canada 10,50% 7,41% 3,09%
3. Franta 11,90% 7,68% 4,22%
4. Germania 7,40% 6,81% 0,59%
5. Olanda 11,20% 6,87% 4,33%
6. Italia 9,40% 9,06% 0,34%
7. Japonia 13,70% 6,96% 6,74%
8. Elvetia 5,30% 4,10% 1,20%
9. Marea Britanie 14,70% 8,45% 6,25%
10. SUA 10,00% 6,18% 3,82%
Sunt trei elemente fundamentale care determina prima de risc de piata:
(a) variatia din cadrul economiei nationale. Prima de piata este mai ridicata in
economiile mai volatile, respectiv in cele cu o piata financiara in dezvoltare, cu rata
ridicata de crestere si risc economic ridicat.
(b) riscul politic. Prima de risc este evident mai ridicata in economiile care
beneficiaza de un potential de instabilitate politica, acesta putindu-se translata in
instabilitate economica.
(c) structura pietei. Exista piete financiare in care prima de risc este scazuta
datorita faptului ca firmele listate sunt reprezentate de companii mari, stabile, cu
activitate diversificata (Germania si Elvetia sunt un exemplu pentru aceasta categorie
de piata). In general, atunci cind pe piata coteza multe firme mici si mijlocii, prima de
risc pentru investitiile in actiuni este ridicat.
Prima de risc functie de principalele tipuri de piete
Tabelul 7.7.
Caracteristicile financiare ale pietei Prima peste rata dobinzii la obligatiunile
Guvernamentale
1. Piete incipiente cu risc politic (South American, East
European markets)
8,5%
2. Piete incipiente (Asian markets other than Japan;
Mexico)
7,5%
3. Piete dezvoltate fara limite la listare (USA, Japan,
U.K.)
5,5%
4. Piete dezvoltate cu limite de listare (West European
altele decat Germany, Switzerland)
4,5 5,5%
5. Piete dezvoltate cu limite de listare si stabilitate
economica (Germany, Switzerland)
3,5 4%
d) Ajustari specifice
Pornind de la considerarea costului mediu al capitalului pe baza modelului
CAPM pot fi facute doua corectii fundamentale asupra relatiei traditionale:
Ajustare pentru dimensiunea companiei. In mod normal aceasta ajustare ar trebui sa
fie preluata de coeficientul beta. Exista o serie de studii care au aratat ca pentru
afacerile mici coeficientul beta este substantial mai mare, chiar dupa ce au fost
operate ajustarile specifice asupra coeficientului. Banz (1981) a demonstrat acest
lucru creind doua portofolii cu beta identic (unul fiind reprezentat de firme mici si
mijlocii, iar al doilea din companii mari), ajungind la concluzia ca diferenta de
rentabilitate medie este de 19,8% in favoarea companiilor mici.
Aceasta ar putea fi considerata si diferenta de cost al capitalului propriu intre
firmele mici si mari, in conditiile unui coeficient beta similar.
Ajustare pentru lichiditate. Tinind seama ca firmele mici considerate in studiul lui
Banz erau listate la Bursa din New York, iar acestea sunt semnificativ mai mari decit
majoritatea firmelor mici si mijlocii pentru care evaluatorii intocmesc rapoarte. In
aceste conditii este evident ca alaturi de corectia pentru dimensiunea afacerii este
necesara o corectie pentru lichiditate.
O ajustare suplimentara, alaturi de cea pentru dimensiunea companiei, o
reprezinta corectia pentru situatia lipsei de lichiditate a firmelor care nu sunt
tranzactionate pe piata sau pentru cazurile in care piata nu este activa.
Evident ca atunci cind piata nu este activa, rata rentabilitatii pe care o asteapta
investitorii va fi mai ridicata pentru ca timpul si costul implicat de vinzarea unei
investitii pe o asemenea piata sunt semnificative. Rezulatul unei asemenea majorari a
costului capitalului il reprezinta prima pentru lichiditate, aceasta adaugindu-se la toate
cele discutate anterior.
Studiile si cercetarile realizate au dovedit ca prima pentru lichiditate este
cuprinsa intre 20 si 40% pentru actiunile care nu sunt tranzactionate pe piata.
Proprietarii unor asemenea pachete de actiuni cu aceasta caracteristica pot transforma
investitia in lichiditati doar prin tranzactii private si nu prin intermediul pietei
financiare.
Aplicatie: Sunt disponibile urmatoarele informatii:
Rata rentabilitatii fara risc (Rf) = 4,5%, Prima de piata (Rm Rf) = 8%, Coeficientul
beta = 1,33, Corectie pentru dimensiunea companiei (d) = 2 puncte procentuale;
Corectie pentru lichiditate (l) = 2,5 puncte procentuale.
a = 4,5% + 1,33 x 8% + 2% + 2,5% = 19,64%
7.2.5.Rata de actualizare pentru capitalulul de risc
Prezentarile anterioare au vizat determinarea ratei de actualizare pentru
firmele aflate pe o treapta superioara a curbei de maturitate. O problema speciala se
iveste atunci cind trebuie sa evaluam o afacere aflata in faza de lansare sau demaraj.
In general, in tarile dezvoltate, se deruleaza operatii de finantare a afacerilor
sau ideilor care nu beneficiaza de suficient capital propriu si care nu pot beneficia de
capital imprumutat in conditii obisnuite. Sursa de finantare, in aceasta situatie, o
reprezinta capitalul de risc, constituit in cele mai multe cazuri pe baza fondurilor puse
la dispozitie de mari companii (de exemplu IBM).
In functie de stadiul de dezvoltare al afacerii finantate, rentabilitatea
capitalului ceruta de investitori (deci costul capitalului de risc) este apreciata in
tabelul urmator.
Costul capitalului in functie de stadiul de dezvoltare a afacerii
Tabelul 6.7.
N
rc
Stadiul de
dezvoltare al
Explicatii Costul
capitalul
l d Rf Rm Rf a + + + = ) (
rt afacerii ui
1. Embrion Se finanteaza de fapt o idee si nu o firma; sursele
obtinute vor finanta cercetarea de baza si eventual
dezvoltarea prototipului.
50%
2. Nivelul I Firma are deja prototipul, dar are nevoie de capital
pentru dezvoltarea acestuia inainte de productia de
masa. Realizarea de cash-flow pozitiv se asteapta in
citiva ani.
40%
3. Nivelul II Firma are deja o experienta de succes pe piata, dar
extindere necesita un capital pe care firma nu il are.
La acest punct, abilitatea companiei de a obtine profit
este aproape certa, dar este nevoie de o crestere rapida
a prezentei pe piata.
30%
4. Nivelul III Este nevoie de surse de finantare pentru asigurarea
expansiunii nationale si globale, surse ce nu pot fi
obtinute de la banci sau alte institutii financiare.
Profiturile asteptate sunt consistente.
20%