ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

LUCRUL INDIVIDUAL
La disciplina
MANAGEMENT FINANCIAR

COSTUL TOTAL AL CAPITALULUI

Autor

Studentul grupei CON 182,

învățământ cu frecvență redusă

Ion CAZACU

Profesor:

Natalia BĂNCILĂ

dr. conf. univ.

Chișinău – 2020

CUPRINS

1
 1. Introducere .........................................................................................2
2. Costul capitalurilor împrumutate ....................................................2
3. Costul capitalurilor proprii ...............................................................5
4. Costul ponderat al capitalului............................................................8
5. Concluzie .............................................................................................12
6. Bibliografie...........................................................................................13

COSTUL TOTAL AL CAPITALULUI

Utilizarea capitalurilor împrumutate poate conduce la creșterea profiturilor obținute de către acționari,
dar implică și majorarea riscului asociat societații comerciale. Această afirmație ne face să ne punem
urmatoarea întrebare: care este cea mai bună combinație intre capitalurile proprii și cele

2
împrumutate? Această combinație este denumită structura optimă a capitalului.

Pentru a determina structura optima a capitalului, managerul trebuie sa analizeze, pentru inceput
costul fiecareia dintre resursele de care dispune, atât cele proprii cât si cele împrumutate, iar apoi sî
formeze acea combinație a acestora care minimizeaza costul global (costul mediu ponderat al capitalului).
Determinarea acestui cost minim este foarte necesara deoarece el constituie cel mai important element
care se ia in calcul in cadrul analizei oportunitaților investiționale. Selecția proiectelor investiționale
presupune cunoașterea costului capitalului societații comerciale deoarece prima condiție pe care trebuie
să o respecte o investiție viabila este aceea de a fi capabilă sa acopere cel puțin costurile generate de
realizarea sa.

În acest context, capitolul de față își propune să prezinte alternativele de determinare a costului
capitalurilor proprii și împrumutate, modul în care utilizarea acestor capitaluri influențeaza riscul asociat
societații comerciale și, nu în ultimul rând, algoritmul de calcul al costului mediu ponderat al capitalului.

Costul capitalurilor împrumutate

În principiu, capitalurile imprumutate au un cost mai mic decat capitalurile proprii , din

urmatoarele motive:

    1.  Rata dobanzii (ținând cont de faptul că dobanda este o cheltuială deductibila și deci rata dobanzii
reale este diminuată cu economia de impozit realizată) este mai mică decât rata de randament solicitată de
către acționari, în contul capitalurilor pe care le-au pus la dispoziția societații comerciale. Această situație
este cauzată de poziția privilegiată în care se situează creditorii societății comerciale în fața acționarilor
acesteia. Dobânzile se plătesc înaintea dividendelor (chiar și în situația lipsei profitului) iar, în cazul
falimentului societății comerciale, creditorii au întaietate în fața acționarilor ordinari. În plus datoriile
sunt garantate cu active ale societății comerciale care pot fi transformate în lichidități, în cazul în care
societatea se confruntă cu dificultăți financiare;

     2.  Costurile administrative și de emisiune sunt mult mai reduse, față de cazul emisiunii de acțiuni.

Se poate spune că valoarea costului capitalurilor împrumutate este strâns legată de patru elemente: rata
dobânzii, rata impozitului pe profit, cheltuielile administrative și risc.

Costul efectiv al capitalurilor împrumutate este întotdeauna costul implicat de procurarea de noi
capitaluri în prezent și nu costul la care au fost procurate resurse financiare în trecut. Pentru exprimarea
acestui cost curent putem utiliza două metode.

A. În primul rând, costul curent este reprezentat de rata dobanzii pe care societatea ar trebui sa o
plateasca în prezent, pentru a avea acces la resurse, ajustata cu deducerea fiscala :

Kî = d (1 – rp),

unde Kî = costul capitalurilor împrumutate;

3
d = rata dobânzii;

rp = rata impozitului pe profit.

Un element care influențeaza costul capitalurilor împrumutate este reprezentat de costurile

administrative. Cu cât acestea sunt mai mari, cu atât costul procurarii unei unitați monetare crește și deci
costul efectiv al capitalului împrumutat global se majorează și el.

Costul capitalurilor împrumutate depinde de asemenea și de riscul asociat societații comerciale. Este
vorba aici atât de riscul determinat de natura afacerilor derulate de către aceasta, cât și de riscul generat
de utilizarea masivă a capitalurilor străine. Cu cât societatea comercială utilizeaza mai multe capitaluri
împrumutate cu atît riscul ca ea sa nu poată face față obligațiilor ce derivă din acestea, este mai mare.
Această crestere a riscului se regenerează în costul noilor capitaluri pe care societatea comercială dorește
sa și le procure, capitaluri care vor avea un cost adaptat riscului pe care îl prezintă societatea comercială.
Evoluția costului capitalurilor împrumutate poate fi redata in graficul de mai jos:

Fig.4.1.

Se poate observa că, inițial, costul capitalurilor împrumutate este stabil. Dar, din momentul în care
ponderea capitalurilor împrumutate în totalul activelor crește peste un anumit nivel, costul capitalurilor
împrumutate începe să crească, deoarece creditorii solicită o rată a dobanzii mai înalta, capabilă sa
compenseze creșterea riscului de incapacitate de plată.

B. Cea de-a doua metodă ia in considerare atât dobânzile cât și rambursarea capitalului împrumutat,
realizând o actualizare a acestora în funcție de rata dobânzii. În cazul în care o societate își procură
fonduri prin intermediul unei emisiuni obligatoare, a unui credit bancar sau prin intermediul unui contract
de leasing, suma pe care ea va trebui să o platească, în contul dreptului de utilizare a acestor resurse, este
egala cu :

4
unde: K = valoarea capitalului împrumutat;

At = anuitațile plătite;

k = costul capitalului împrumutat;

t = numărul de perioade în care are loc restituirea resurselor.

În cazul în care rambursarea are loc la finele perioadei și nu ținem cont de incidența impozitului pe profit,
costul capitalului este egal cu rata dobanzii.

Având in vedere situația reală în care cheltuielile cu dobânzile sunt deductibile la calculul
impozitului pe profit generând economii de impozit, pentru a determina corect costul explicit al
capitalului, trebuie sa influențăm valoarea anuitaților plătite cu aceste economii de impozit. Formula
devine :

K=

Anuitatea dintr-o perioadă t poate fi descompusă în rambursarea de capital aferentă perioadei (Rt) si
dobanda aferentă perioadei (Dt). Având în vedere că dobânda este deductibila, se creeaza o economie de
impozit egală cu Dt x  (unde   reprezintă cota de impozit pe profit). În concluzie anuitatea influențată
de economia de impozit va fi : 

Costul capitalurilor proprii

Costul capitalurilor provenite de la acționari este egal cu rata de randament a capitalurilor lor, dorita
de aceștia, in contextul unui anume nivel de risc. El este un cost de oportunitate reprezentând profiturile
pe care acționarii le vor obține prin pastrarea acțiunilor societații comerciale, în comparație cu alte
alternative de investire.

Exprimarea acestei rate de randament poate fi realizată prin prisma a mai multe abordări. Astfel, cea
mai simplă abordare, este cea de definire a ratei de randament în funcție de cele două componente ale
sale: valoarea dividendelor obținute și creșterea de capital reprezentata de diferența dintre prețul acțiunii
din momentul subscrierii sale și prețul sîu în momentul vanzării.

5
Astfel, putem scrie urmatoarea ecuatie:

unde: h = rata de randament așteptată;      

D0 = dividendul plătit pe o acțiune;

g = rata de creștere;

P = prețul curent al unei acțiuni.

Dacă profiturile societății comerciale au o rată anuală de crestere de 5% si dividendele, plătite în

mod normal pe o acțiune, sunt de 2.000 lei (dividendele urmează și ele rata de creștere a profitului), iar
prețul unei acțiuni este de 25.600 lei, randamentul așteptat va fi egal cu:

O altă modalitate de exprimare a randamentului este cea care ține cont de riscul pe care-l implică
deținerea acțiunilor societații comerciale.

Investitorii trebuie să aleaga între variantele de investire pe care le au la dispoziție, corespunzător

nivelului de risc pe care sunt dispuți sa îl accepte. Pentru a – și asuma un risc mai înalt, investițiile trebuie
sî aducî un randament mult mai înalt. Presupunând ca investitorii își diversifică riscurile, prin deținerea
unui portofoliu variat de investiții, relația de dependența enunțată anterior poate fi redată în următoarea
figură:

6
 Fig.4.2.

Investitorii în acțiuni așteapta un randament care să îndeplinească două condiții. În primul rând, ei
așteapta un randament egal cu cel oferit de investițiile cu risc zero (considerate a fi obligațiunile emise de
către stat). La acesta se adaugă o primă de risc, care crește odată cu majorarea riscului sistematic:

h = rf + PR

unde: h = rata de randament a actiunilor;

rf = rata de randament fără risc (a titlurilor cu risc zero);

PR = prima de risc.

Rata fără risc oferă un randament suficient pentru a satisface nevoile de consum și pentru a acoperi
deprecierea cauzată de inflație. Pentru a estima prima de risc, pe care trebuie sa o ofere acțiunile societații
comerciale, trebuie să parcurgem doi pași. Primul pas este determinarea diferenței de randament solicitate
de investitori, peste rata de randament fără risc, pentru a achiziționa acțiuni cu risc mediu. Aceasta poate
fi calculată doar pe termen lung, deoarece randamentul pe termen scurt este supus la numeroase
distorsiuni. Această diferență de randament este de fapt diferența dintre randamentul pieței si rata de
randament fără risc (rp – rf).

Cel de-al doilea pas este adaptarea primei de risc pentru cazul particular al nivelului de risc sistematic
al acțiunilor societații comerciale. Dacă acțiunile implică un risc mai mare decât cel mediu, atunci (rp – rf)
este multiplicat cu un beta mai mare decat 1. Dacă riscul este mai mic decât cel mediu, multiplicarea se
va realiza cu un beta mai mic de 1.

Odata cu dezvoltarea CAPM (Capital Asset Pricing Model), in determinarea practică a costului
capitalului, prima de risc va fi ajustata cu un beta bazat pe proporția in care valoarea acțiunii se modifică
la o abatere cu o unitate a indicelui pieței bursiere (covarianta), de-a lungul unei anume perioade de timp
(în general se ia ca referință o perioadă de 5 ani). De exemplu dacă valoarea acțiunii este previzionat să
crească in 5 ani cu 1,5 % la o creștere cu 1% a indicelui bursier, beta va fi - 1,5. Cele mai volatile acțiuni
sunt considerate ca mai riscante decat cele cu evoluție medie și, in concluzie, vor avea o primă de risc
mai mare, ceea ce implică un cost al capitalului mai mare. Dacă, spre exemplu, rata fără risc este 10% și
diferența de randament pentru acțiuni cu risc mediu este de 10,5 %, rata de randament așteptată de către
acționari este de 25,75%.

h = rf + b(rp – rf)

h = 10 + 1,5 (10,5) = 25,75%

Acționarii din această societate comercială vor solicita un randament de 25,75% în contul acțiunilor
deținute, deoarece sunt supuși la un risc mai înalt decât acționarii care dețin titluri cu un risc mediu. 

Această corectare a ratei medii de randament, cu un beta rezultat doar din volatilitatea titlului, s-a
dovedit a fi insuficientă deoarece volatilitatea titlului nu este o variabilă suficient de sofisticată pentru a

7
exprima riscul sistematic. De aceea, una dintre alternativele folosite este utilizarea mai multor coeficienți
beta în cadrul aplicării APT (Arbitrage Pricing Theory ). Aceasta are la bază luarea în considerare a
mai multor factori economici, deoarece așa cum afirmau promotorii acesteia, unele societăți comerciale
sunt mai sensibile la profitabilitatea generală a economiei iar altele la modificarile ratei dobanzii. Nivelul
de sensibilitate si in concluzie gradul de risc al diferitelor actiuni este măsurat prin intermediul unei serii
de coeficienți beta. Din păcate aplicarea acestei metode implică un volum foarte mare de timp și calcule,
fapt pentru care ea este mai greu de utilizat.

Fama si French afirmau că randamentul (și deci prima de risc) sunt dependente de dimensiunea firmei și
de proporția pe care o are valoarea nominală a acțiunilor în valoarea de piață a acestora. Acționarii unei
firme mici vor obține un randament mai mare pentru acțiunile lor față de acționarii unei companii mai
mari. De asemenea cu cât proporția valorii nominale în valoarea de piață a acțiunii este mai mare cu atât
randamentul este mai mare.

Barr Rosenberg si alti cercetatori au dezvoltat ideea „coeficientului beta fundamental” conform căreia
caracteristicile operaționale și financiare ale firmei sunt utilizate pentru a ajusta riscul sistematic. Cele
mai frecvente caracteristici luate în considerare sunt:

        domeniul în care-și desfasoară activitatea firma :”unele industrii sunt mai mult sau mai
puțin expuse la anumite evenimente care perturbă funcționarea economiei ca întreg”;
        particularitățile bilanțului și a contului de profit și pierderi;
        ritmul de creștere al firmei: cele cu ritm înalt sunt mai riscante decât celelalte;
        volatilitatea profitului: variațiile mari ale profitului indica un risc înalt;
        gradul de indatorare: cu cât ponderea datoriilor in totalul activelor este mai mare cu atât
riscul crește;
        dimensiunea companiei: acțiunile unor firme mici sunt în general considerate mai riscante.

În cazul utilizării ca sursă de finanțare a profiturilor nedistribuite, costul acestora poate fi privit nu
numai ca un cost de oportunitate (egal cu rata de randament pe care ar obține-o acționarul respectiv daca
și-ar investi banii în afara firmei), ci și prin prisma drepturilor preferențiale de subscriere. În cadrul
acestei abordări, profiturile nerepartizate sunt privite ca un echivalent la o emisiune de acțiuni cu drepturi
preferențiale de subscriere. În cazul în care întregul profit ar fi distribuit sub formă de dividende și ar fi
propusă în mod simultan o emisiune de acest tip, acționarii ar trebui să plateasca impozitul aferent
veniturilor din dividende pe care le obțin, și deci ar putea sa investeasca doar dividendele nete pe care le
obțin. Pentru ca acționarii să fie într-o poziție similara în cazul în care le sunt distribuite dividende și în
cazul opus (în care câștigul acționarului este concretizat în creșterea cursului acțiunii), trebuie ca prețul
acțiunilor să crească cu o valoare egală cu dividendul net obținut după impozit. Această creștere a
cursului acțiunii reprezintă costul profiturilor nerepartizate. Matematic, se poate scrie următoarea relație:

sau altfel scris:

8
unde:

id = impozitul pe dividend;

ΔP = modificarea în prețul acțiunii;

ip = impozitul pe profit;

ΔD = modificarea în valoarea dividendului pe acțiune;

r = costul profitului nerepartizat.

Unul dintre elementele care trebuie luate în considerare la dimensionarea costului capitalului este
efectul de clientelă. Acționarii companiei se gasesc intr-o varietate de poziții din punct de vedere al
presiunii fiscale la care sunt supuși, al dorințelor si preferințelor. De aceea o întreprindere nu poate să-și
mulțumească toți acționarii, prin deciziile financiare pe care le ia. Impactul efectului de clientelă, asupra
masurării costului profiturilor nerepartizate, este materializat în faptul că întreprinderea trebuie să ia în
considerare presiunea fiscală la care sunt supuși „clienții” săi și oportunitațile care le sunt disponibile
acestora. Acționarii pot fi imparțiți pe grupuri și subgrupuri care au comportamente diferite și care
determină costuri diferite ale profiturilor nerepartizate.

COSTUL MEDIU PONDERAT ALCAPITALULUI

Costul capitalului societații comerciale este o medie a costurilor capitalurilor proprii și a celor
împrumutate, ponderate cu proporția pe care o ocupa fiecare dintre acestea in totalul resurselor financiare
ale societății comerciale. Rolul managerilor este de a stabili o combinație optima a resurselor variate de
care dispun, astfel încat sa-și minimizeze costul mediu ponderat al capitalului si sa maximizeze valoarea
investițiilor facute de acționari

Costul mediu ponderat se determină deci astfel:

unde:

wi = ponderea activelor finanțate prin intermediul resurselor împrumutate, din total activ;

ki = costul capitalurilor împrumutate;

wp = ponderea activelor finanțate prin intermediul resurselor proprii din total activ;

9
kp = costul capitalurilor proprii.

Formula (4.8.) o putem scrie ți sub urmatoarea formă:

unde: Vcp = valoarea de piață a capitalurilor proprii;

iar Vd = valoarea de piață a datoriilor

În cazul in care societatea utilizeaza mai multe tipuri de resurse împrumutate, cu costuri distincte,
formula (4.8.) se poate scrie astfel:

CMP = woko + wckc+ wlkl +waikai+ wpkp

unde:

wo = ponderea activelor finanțate prin intermediul împrumuturilor obligatare, din total activ;

ko = costul împrumutului obligatar;

wc = ponderea activelor finanțate prin intermediul creditului bancar, din total activ;

kc= costul creditului bancar;

wl = ponderea activelor finanțate prin intermediul leasingului, din total activ

kl = costul leasingului;

wai = ponderea activelor finanțate prin intermediul altor resurse împrumutate, din total activ ;

kai = costul altor resurse împrumutate

Dacă pornim, spre exemplu, de la cazul unei societati comerciale pentru care managerii au calculat
urmatoarele costuri ale capitalului, pe surse de finanțare:

costul creditului bancar: 15%;

costul leasingului:12%;

costul capitalurilor proprii:23%

iar proportia in care aceste surse finanțeaza activele este urmatoarea:

10
- credite bancare: 25%;

leasing: 10%;

capitaluri proprii: 65%

În acest caz, costul mediu ponderat al capitalului va fi egal cu:

k = (0,25)15% + (0,1)12% +(0,65)23% = 3,75+1,2+14,95 = 19,9%

Rezultă că societatea comercială trebuie sa obțina un profit de cel puțin 19,9% din investitiile pe care
le realizeaza pentru a justifica această utilizare a resurselor. Dacă societatea comercială castigă 19,9 lei la
fiecare 100 lei investiți, atunci ea va trebui să platească 3,75 lei dobânda la credit, 1,2 lei dobânzi aferente
leasingului și dividende de 14,95 lei. În acest caz, cei 19,9 lei acoperă în întregime costul capitalurilor
utilizate. În cazul în care societatea comercială castigă ,de exemplu 22 lei la fiecare 100 lei investiți,
atunci surplusul de 2,1 lei poate fi folosit pentru creșterea valorii dividendelor distribuite sau pentru
majorarea ratei de creștere a firmei, prin realizarea unor noi investiții. Ambele alternative conduc la
același rezultat și anume la creșterea valorii de piață a firmei.

Se poate observa din exemplul de mai sus că, pe masura ce ponderea capitalurilor împrumutate
crește, costul mediu ponderat al capitalului se reduce, deoarece costul capitalurilor împrumutate este
mai redus decât cel al capitalurilor proprii.

Dacă de exemplu rata dobanzii este de 10% iar rata de impozit pe profit de 25%, rata reala de dobanda pe
care o plateste de fapt societatea comercială pentru capitalurile împrumutate va fi :

10 – 10 x 25% =10 - 2,5 = 7,5

În cazul în care societatea utilizează alte resurse împrumutate pe langă cele cuprinse expres în
formula de mai sus si acestea au costuri diferite, detalierea formulei se poate continua pana la nivelul
fiecarei astfel de resurse.

11
 Bibliografie

1. Românu I., Vasilescu I. Eficienţa economică a investiţiilor şi a capitalului fix. Bucureşti: Ed.
Economică, 2003. p.38- 86.
2. Cistelecan L. M. Economia, eficienţa şi finanţarea investiţiilor. Bucureşti: Ed. Economică,
2002. p. 405 – 411.
3. Caraganciu A., Domenti O., Ciobu S. Bazele activităţii investiţionale. Chişinău: ASEM, 2004.
p. 68-158.
4. Revista ”Contabilitate și audit„ martie 2020 p.48- 61
5. Bazele activităţii investiţionale : (sinteze şi aplicaţii) / Rodica Hîncu (coord.), Mariana Bunu,
Daniela Dascaliuc ; Acad. de Studii Econ. din Moldova, Catedra „Investiţii şi Pieţe de Capital”.
– Ch.: ASEM, 2010. p. 46-58.
6. https://www.tradeville.eu/tradepedia/costul-capitalului
7. http://studiamsu.eu/wp-content/uploads/17.-p.91-941.pdf

12
 Analiza întreprinderii pe baza Situației Financiare prezentate.

1. Analiza capacității de îndatorare și posibilitatea de îndatorare a întreprinderii.

Capacitatea maximă de îndatorare:

Dat Tot
CIG= ≤ 2;
Cap Prop
CIG = 1237187/ 771939 ≤ 2
CIG = 1,6027 ≤ 2

Limita de îndatorare este egala cu Capital propriu x 2, deci limita de îndatorare va fi:

771939 x 2 = 1543878

Valoarea maximă a creditului pe termen lung :

1543878-0 – 1237187 = 306691

Capacitatea totală de îndatorare a întreprinderii va fi:

Dat la term
CIT = ≤1
Cap prop
0 + 306691
CIT = ≤1
771939

CIT= 0,3972 ≤ 1

Din calculele efectuate se observă că datoriile pe termen lung nu depășesc nivelul capitalului
propriu, deci întreprinderea pote să ceară suma de 300000 sub formă de credit pe termen lung.

13
2. Determinarea costului total al capitalului companiei (rata dobânzii – 11%):
PN
Rata financiară = x 100;
CP
9391
R fin = x 100;
771939

R fin = 1,22;

Rata dob = 11 – 1,22 = 9,78

Dat Tot = 1237187 = 2,66

P Tot 465248
CP 771939
Wcpr = = = 1,65;
TP 456248
CP Dat Tot
CMPC = Wcpr x KCP + Wî x Kî = x Kcpr + x Kî ;
TP TP

CMPC = 1,65 x 1,22 + 2,66 x 2,66 x 11 = 2,01+ 29,26 = 31,27;

Costul mediu ponderat al capitalului propriu este de 31,27

14
3. Estimarea și aprecierea echilibrului financiar al Întreprinderii utilizând fondul de rulment.

Fondul de rulment net = AC – D t.s. = 456248 - 1237187 = - 780939;

Fond de rulment propriu = Cpr – Act. Imob. = 771939 – 9000 = 762939;

Fond de rulment străin = Cap perm = Cprop + D t.l. = -771939;

Nevoia fond de rulment = Act circ – D curent = 456248-1237187 = - 780939;

Concluzie: Compania nu dispune de mijloace bănești, are un grad scăzut de lichidități, situația
echilibrului financiar – negativ.

4. Determinarea gradului riscului de faliment .

Model Altan: z = 1,2 * x1 + 1,4 * x2 + 3,3 * x3 + 0,6 * x5 +1,0 * x5 , unde

FR -780939
x1 = = = -1,6785;
TA 465248

PN 9391
x2 = = = 0,0202;
TA 465248

PP gest pina la impoz -780939

x3 = = = 0,0203;
TA 465248

Cperm -771939
x4 = = ;
D t.l. 0

VV 1296355
x5 = = = 2,7863;
TA 465248

z = 1,2 x (-1,6785) + 1,4 x 0,0202 + 3,3 x 0,0203 + 0,06 x 0 +2,7863;

z = - 2,0142 + 0,02834 + 0,06708 + 0 + 2,7863;

z = 0,8674;

z < 2,675 – compania are un risc sporit de faliment.

5. Aprecierea eficienței utilizării activelor circulante.

15
 Indicatori Perioada precedentă Perioada curentă
Active circulante 457495 456248
Venit din vânzări 1947485 1296543

Nr. de rotații?
VV 1947785
Nr de rotații = = = 4,2568 – perioada precedentă
AC 457495

VV 1296543
Nr de rotații = = = 2,841 – perioada curentă
AC 456248

360 360
Durata de rotație = = = 84,57 – perioada precedentă
Nr. Rot. 4,2568

360 360
Durata de rotație = = = 126,68 – perioada curentă
Nr. Rot. 2,8417

Efectul accelerării (încetinirii ) vitezei de rotație a activelor circulante:

VV
E = ( Dz1 - Dz0 ) x ;
360
1296543
E = (126,68 – 84,57) x ;
360

E = 42,11 x 3601,51 = 151659,58

Concluzie : În perioada curentă compania a încasat cu 151659,58 mai puțin decât în perioada
precedentă, ca urmare a încetinirii duratei de rotație cu 42 zile.

16
 „__20_”____martie___2018___
Data primirii
Anexe la SNC
“Prezentarea situațiilor financiare”
Aprobat de Ministerul Finanțelor
al Republicii Moldova

SITUAȚIILE FINANCIARE
pentru perioada ____anul__ 2017__
Entitatea _____StroyEnergoGrup SRL__________
(Denumirea completă) Cod CUIIO

______________________________________________________________________
Cod IDNO

Sediul: MD _________________________________________________
Cod poștal Raionul (municipiul, UTA); Localitatea Cod CUATM

__________________________________________________________________
strada, nr, bl.
Activitatea principală _________________________________________________
Cod CAEM, rev.2
___________________________________________________________________________

Forma de proprietate _________________________________________________

Cod CFP
Forma organizatorico-juridică __________________________________________
Cod CFOJ
Date de contact: Tel. ____________________________ e-mail ________________________________________
WEB ____________________________________________

Unitatea de măsură: leu

Numele şi coordonatele al contabilului-șef: Dl (dna) ________________________________________
Tel. ____________________________________________

Anexa 8
Notă informativă privind veniturile şi cheltuielile clasificate după natură
Cod Perioada de gestiune
Indicatori
rd. precedentă curentă
1 2 3 4
Venituri din vînzări 010 1947485 1296355
Alte venituri din activitatea operaţională 020 4 0
Venituri din alte activităţi 030 994 188
Total venituri (rd.010 + rd.020 + rd.030) 040 1948483 1296543
Variaţia stocurilor 050
Costul vînzărilor mărfurilor vîndute 060
Cheltuieli privind stocurile 070 863736 991880
Cheltuieli cu personalul privind remunerarea muncii 080 250135 182034
Contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii şi 95399 69831
090
prime de asigurare obligatorie de asistenţă medicală
Cheltuieli cu amortizarea şi deprecierea activelor 830 690
100
imobilizate
Alte cheltuieli 110 529304 42695
Cheltuieli din alte activităţi 120 0 30
Total cheltuieli (rd.050 + rd.060 + rd.070 + rd.080 + 1739404 1287160
130
rd.090 + rd.100 + rd.110 + rd.120)
Profit (pierdere) pînă la impozitare (rd.040 – rd.130) 140 209079 9413
Cheltuieli privind impozitul pe venit 150 10817 22

17
Profit (pierdere) net al perioadei de gestiune (rd.140 – 198262 9391
160
rd.150)

Anexa 1
BILANŢUL
la ____decembrie______ 2017___

Sold la
Nr. Cod
ACTIV Începutul perioadei de gestiune Sfîrşitul perioadei de
cpt. rd.
gestiune
1 2 3 4 5
1. Active imobilizate
Imobilizări necorporale 010 7622 6932
Imobilizări corporale în curs de execuție 020
Terenuri 030
Mijloace fixe 040 236 2069
Resurse minerale 050
Active biologice imobilizate 060
Investiții financiare pe termen lung în 070
părți neafiliate
Investiții financiare pe termen lung în 080
părți afiliate
Investiții imobiliare 090
Creanțe pe termen lung 100
Avansuri acordate pe termen lung 110
Alte active imobilizate 120
Total active imobilizate 130 7858 9000
(rd.010 + rd.020 + rd.030 + rd.040 +
rd.050 + rd.060 + rd.070 + rd.080 +
rd.090 + rd.100 + rd.110 + rd.120)
2. Active circulante
Materiale 140 6777
Active biologice circulante 150
Obiecte de mică valoare și scurtă durată 160 15842 15915
Producția în curs de execuție și produse 170
Mărfuri 180
Creanțe comerciale 190 48066 198885
Creanțe ale părților afiliate 200
Avansuri acordate curente 210 174924 95551
Creanțe ale bugetului 220 83241 83459
Creanțe ale personalului 230 1026 590
Alte creanțe curente 240
Numerar în casierie și la conturi curente 250 106998 27242
Alte elemente de numerar 260
Investiții financiare curente în părți 270
neafiliate
Investiții financiare curente în părți 280
afiliate
Alte active circulante 290 27398 27829
Total active circulante 300
(rd.140 + rd.150 + rd.160 + rd.170 + 457495 456248
rd.180 + rd.190 + rd.200 + rd.210 +
rd.220 + rd.230 + rd.240 + rd.250 +

18
rd.260 + rd.270 + rd.280 + rd.290)
Total active 310 467492 465248
(rd.130 + rd.300)

19
 Sold la
Nr. Cod
PASIV Începutul perioadei de Sfîrşitul perioadei de
cpt. rd.
gestiune gestiune
1 2 3 4 5
3. Capital propriu 5400 5400
Capital social şi suplimentar 320
Rezerve 330
Corecţii ale rezultatelor anilor precedenţi 340 x
Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) 350 (984992) (-786730)
al anilor precedenţi
Profit net (pierdere netă) al perioadei de 360 x 9391
gestiune
Profit utilizat al perioadei de gestiune 370 x
Alte elemente de capital propriu 380
Total capital propriu 390 (979592) (-771939)
(rd.320 + rd.330 + rd.340 + rd.350 +
rd.360 - rd.370 + rd.380)
4. Datorii pe termen lung
Credite bancare pe termen lung 400
Împrumuturi pe termen lung 410
Datorii pe termen lung privind leasingul 420
financiar
Alte datorii pe termen lung 430
Total datorii pe termen lung 440 0 0
(rd.400 + rd.410 + rd.420 + rd.430)
5. Datorii curente
Credite bancare pe termen scurt 450
Împrumuturi pe termen scurt 460 1499265 917871
Datorii comerciale 470
Datorii faţă de părţile afiliate 480
Avansuri primite curente 490 12000 12000
Datorii faţă de personal 500 17684 10371
Datorii privind asigurările sociale şi 510 4939 2809
medicale
Datorii faţă de buget 520 11373 457
Venituri anticipate curente 530
Datorii faţă de proprietari 540
Finanţări şi încasări cu destinaţie specială 550
curente
Provizioane curente 560
Alte datorii curente 570 414198 293679
Total datorii curente 580
(rd.450 + rd.460 + rd.470 + rd.480 +
rd.490 + rd.500 + rd.510 + rd.520 +  124822 1237187
rd.530 + rd.540 + rd.550 + rd.560 +
rd.570)
Total pasive 590 467492 465248
(rd.390 + rd.440 + rd.580)

20
 Anexa 2
SITUAŢIA DE PROFIT ŞI PIERDERE
de la __01.01.17____ pînă la ____31.12.____2017__

Perioada de gestiune
Indicatori Cod rd.
precedentă curentă
1 2 3 4
Venituri din vînzări 010 1947485 1296355
Costul vînzărilor 020 1339180 1062665
Profit brut (pierdere brută) (rd.010 – rd.020) 030 608305 233690
Alte venituri din activitatea operațională 040 4
Cheltuieli de distribuire 050
Cheltuieli administrative 060 281735 224465
Alte cheltuieli din activitatea operațională 070 118489
Rezultatul din activitatea operațională: profit (pier- 080 208085 9225
dere) (rd.030 + rd.040 – rd.050 – rd.060 – rd.070)
Rezultatul din alte activități: profit (pierdere) 090 994 188
Profit (pierdere) pînă la impozitare 100 209079 9413
(rd.080 + rd.090)
Cheltuieli privind impozitul pe venit 110 10817 22
Profit net (pierdere netă) al perioadei de gestiune 120 198262 9391
(rd.100 – rd.110)
Anexa 3
SITUAŢIA MODIFICĂRILOR CAPITALULUI PROPRIU

de la _____________ pînă la _______________20__

Sold la începutul Sold la sfîrşitul
Nr. Cod
Indicatori perioadei  de Majorări Diminuări perioadei de
d/o rd.
gestiune gestiune
1 2 3 4 5 6 7
1 Capital social şi suplimentar
Capital social 010
Capital suplimentar 020        
Capital nevărsat 030 ( ) ( ) ( ) ( )
Capital neînregistrat 040
Capital retras 050 ( ) ( ) ( ) ( )
Total capital social şi suplimentar 060
(rd.010 + rd.020 + rd.030 + rd.040 + rd.050)
2 Rezerve  
Capital de rezervă 070
Rezerve statutare 080        
Alte rezerve 090
Total reserve (rd.070 + rd.080 + rd.090) 100
3 Profit nerepartizat (pierdere neacoperită)  
Corecţii ale rezultatelor anilor precedenţi 110
Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al 120        
anilor precedenţi
Profit net (pierdere netă) al perioadei de 130 x
gestiune
Profit utilizat al perioadei de gestiune 140 x ( ) ( ) ( )
Rezultatul din tranziţia la noile reglementări 150
contabile
Total profit nerepartizat (pierdere 160
neacoperită) (rd.110 + rd.120 + rd.130 +
rd.140 + rd.150)
4 Alte elemente de capital propriu, din care 170
Diferenţe din reevaluare 171
Subvenţii entităţilor cu proprietate publică 172
Total capital propriu (rd.060 + rd.100 + 180
rd.160 + rd.170)

21
 Anexa 6
Date generale
1. Certificat de înregistrare a entităţii, eliberat de Camera Înregistrării de Stat.
Număr de înregistrare __________________ Data înregistrării ________ Seria ______ Număr _______
2. Capital social înregistrat de Camera Înregistrării de Stat:
data “____” _____________, suma _________5400____________lei, inclusiv:
1) cota statului ___________________________________lei,
2) cota deţinătorilor a cel puţin 20% __________________ lei.
Modificări ulterioare:
a) “____” ____________, suma ________________________lei, inclusiv cota statului _________lei,
b) “____” ____________, suma ________________________lei, inclusiv cota statului _________lei.
3. Entităţile, activitatea cărora necesită licenţă, indică:
Licenţa în vigoare:
1) Număr _____________, data eliberării _______________________________
Termen de valabilitate __________________________________________
Tipul de activitate ______________________________________________
Organul care a eliberat licenţa ___________________________________
2) Număr _____________, data eliberării ______________________________
Termen de valabilitate __________________________________________
Tipul de activitate _____________________________________________
Organul care a eliberat licenţa ___________________________________
3) Număr ____________, data eliberării ______________________________
Termen de valabilitate __________________________________________
Tipul de activitate ______________________________________________
Organul care a eliberat licenţa ____________________________________
4. Numărul mediu scriptic al personalului în perioada de gestiune ____6_____ persoane, inclusiv pe categorii:
1) personal administrativ __4______ persoane,
2) muncitori ________2__________ persoane.
5. Numărul personalului la 31 decembrie 2017___ _____4______ persoane.
6. Remunerarea personalului entităţii în perioada de gestiune _________182034_____________lei.
7. Remunerarea membrilor organelor de administrare, de conducere şi supraveghere şi alte angajamente apărute sau
asumate în legătură cu pensiile membrilor actuali sau ale foştilor membri ai acestor organe, pe categorii
____________________ lei.
8. Avansurile şi creditele acordate membrilor organelor specificate la pct.7 __________________lei, inclusiv
rambursate ________________ lei.
9. Valoarea activelor imobilizate şi circulante, înregistrate în calitate de gaj 1
1) valoarea de gaj _____________________ lei,
2) valoarea contabilă ___________________ lei.
10. Numărul acţiunilor ordinare la finele perioadei de gestiune _______________________________unităţi.
11. Profit net (pierdere netă) a perioadei de gestiune pentru o acţiune ordinară:
1) profit ___________________ lei _______ bani,
2) pierdere _________________ lei _______ bani.
12. Dividende calculate pentru o acţiune ordinară pentru perioada de gestiune:
1) plătite ___________________________ lei _______ bani,
2) planificate pentru plată ______________lei _______ bani.
13. Valută străină disponibilă, recalculată în monedă naţională a Republicii Moldova – total
____________________ lei, inclusiv (lei, denumirea şi codul valutei):

1 În rîndurile, în care se înscriu sumele de gaj, în toate coloanele prin fracţie se reflectă:

a) la numărător – valoarea de gaj;

b) la numitor – valoarea contabilă

22
 1) _____________________________
2) _____________________________
3) _____________________________
14. Numerar legat – total ____________________ lei

23
24