C1 FFDFDF

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI
FACULTATEA DE RELAȚII ECONOMICE INTERNAȚIONALE
Finanțele întreprinderii
~2016‐2017~
Titular curs: Prof. univ. dr. VINTILĂ Georgeta
Titular seminar: Asist. univ. dr. GHERGHINA Ştefan Cristian
CASH FLOW‐URILE PENTRU EVALUAREA
ÎNTREPRINDERII
CASH FLOW-URILE PENTRU EVALUAREA ÎNTREPRINDERII (1)
 Cash flow-urile pentru evaluarea

întreprinderii se fundamentează pe:
 operațiile de gestiune: exploatare,
financiare, extraordinare
 operațiile de capital: investiții,
finanțare pe termen lung
 Cash-flow-ul de gestiune (CFgest) rămas după acoperirea creșterii

economice (în active imobilizate - ΔImo și în active curente nete -
∆ACRnete sau ∆FR) a întreprinderii reprezintă cash-flow-ul
disponibil (CFD) - calculat după origine
 Cash-flow-ul disponibil este destinat pentru

remunerarea:
 acționarilor prin cash-flow disponibil pentru
acționari (CFDact)
 creditorilor prin cash-flow disponibil pentru
creditori (CFDcr)
În literatura anglo-saxonă,
cash-flow-ul disponibil este
întâlnit sub denumirea de
“free cash-flow” (FCF)
CFDact
CFgest
Destinație
CFD
∆AE
(valoare
brută) CFDcr
 Concepte cheie: cash-flow de gestiune (CFgest); cash-flow disponibil total

(CFD); cash-flow disponbil pentru acționari (CFDact); cash-flow disponbil
pentru creditori (CFDcr)
CASH FLOW-URILE PENTRU EVALUAREA ÎNTREPRINDERII
A. Cash-flow-ul disponibil - după origine
 Determinarea cash-flow-ului disponibil după origine
CFD = CFgest - Creşterea economică
în care:
CFgest = Profit net + Ajustări (privind amortizarea, provizioanele, deprecierile

de valoare) + Cheltuieli privind dobânzile
CFgest = EBIT - Impozit pe profit + Ajustări (privind amortizarea,

provizioanele, deprecierile de valoare)
iar
 Creşterea economică = ∆Activ economic (valoare brută)

 Creşterea economică = ∆Imo + ∆ACRnete
CASH FLOW-URILE PENTRU EVALUAREA ÎNTREPRINDERII
B. Cash-flow-ul disponibil - după destinație
 Determinarea cash-flow-ului disponibil după destinație
CFD = CFDact + CFDcr
în care:
CFDact = Profit net - ∆Capitaluri proprii

= Profit net reinvestit + Dividende distribuite - ΔCapitaluri proprii
iar
Cheltuieli privind dobânzile

- ∆Datorii cu scadenţă mai mare de un an
= CFDcr
Argumentaţi răspunsul corect
În cadrul analizei cash-flow-urilor întreprinderii, cash-flow-ul disponibil (CFD) se poate determina
pe baza relaţiilor:
1. CFD = Profit net + Ajustări + Cheltuieli privind dobânzile;
2. CFD = CFgest - Creştere economică;
3. CFD = EBIT - Impozit pe profit + Ajustări;
4. CFD = Profit net - ∆Capitaluri proprii + Cheltuieli privind dobânzile - ∆Datorii cu
scadenţă > de 1 an;
5. CFD = EBIT - Impozit pe profit + Ajustări - Creştere economică;
6. CFD = EBIT + Ajustări - ∆ACRnete.
 Precizați răspunsul corect pentru expresiile de mai sus:
a) 2 + 5 + 6 b) 2 + 4 + 5 c) 2 + 3 + 4 d) 3 + 4 + 5 e) 1 + 3 + 4
Rezolvaţi şi interpretaţi rezultatele
Din bilanţul contabil și din contul de profit și pierdere al exerciţiului financiar supus analizei s-au
extras următoarele informații:
Bilanţ (mii lei)
Activ Si Sf Capital şi Datorii Si Sf
Active imobilizate 448 875 Capital propriu 735 1008
Active circulante, din care: 910 1036 Datorii cu scadenţă > 1 an 427 616
- Stocuri de materii prime şi materiale 112 147 Datorii cu scadenţă < 1 an 196 287
- Creanţe 581 637 - Datorii bancare pe termen scurt 21 14
- Casa şi conturi la bănci 217 252 - Datorii către furnizori 175 273
TOTAL 1358 1911 TOTAL 1358 1911
Si = solduri inițiale, Sf = solduri finale
Informații din contul de profit și pierdere (mii lei)
Cifra de afaceri 2604

Cheltuieli cu materii prime şi materiale consumabile 1246
Alte cheltuieli din afară (cu energia şi apa) 175
Cheltuieli cu personalul 525
Ajustări (privind amortizarea, provizioanele, deprecierile de valoare) 203
Alte cheltuieli de exploatare, din care:
- Cheltuieli privind prestaţiile externe 35
- Cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate 56
Venituri financiare din dobânzi 14
Cheltuieli financiare privind dobânzile 168
Impozit pe profit 42
Sugestii privind rezultatele
 Determinaţi şi interpretaţi rezultatele obţinute pentru indicatorii:
o Cash‐flow de gestiune;
o Cash‐flow disponibil total pentru întreprindere, calculat atât după originea
operaţiilor, cât şi în funcţie de destinaţia acestuia.
CFgest = 539
Cash-
CFD (origine) = -126
flow
CFDact = -105
CFDcr = -21
~2016‐2017~
DECIZIA DE INVESTIŢII
 Investițiile semnifică, în sens monetar, alocarea unei sume de bani prezente și certe în
speranța obținerii unor cash-flow-uri viitoare, dar incerte
 Într-o întreprindere, investițiile pot fi diversificate: în echipamente tehnice, în active

financiare, în resurse umane, investiții sociale, investiții comerciale, etc.
 În funcție de riscul pe care îl implică pentru perspectiva întreprinderii, investițiile pot fi

grupate în investiții de: - înlocuire
- modernizare
- dezvoltare (extindere)
- strategice
 Metodele de evaluare a proiectelor de investiții sunt:

- metode tradiţionale
- metode bazate pe actualizare
Criterii financiare pentru evaluarea proiectelor de investiţii (1)
 Metode tradiţionale
 Prezintă avantajul simplicităţii întrucât nu utilizează tehnicile de actualizare

• Rentabilitatea medie ( ) =

∑
• Indicele de profitabilitate neactualizat ( ) =

• Termenul de recuperare al capitalului

investit neactualizat
în care: CF = cash-flow-ul annual, I = capitalul investit inițial

 Metode bazate pe actualizare
 Permit identificarea unor indicatori care furnizează o bază obiectivă,

compatibilă în aprecierea eficienţei proiectelor de investiții
 Actualizare: aflarea valorii actuale a sumei după “n” ani
în care:
S = capitalul inițial investit (valoarea prezentă)
S = suma la sfârşitul celui de-al n-lea an
= factor de actualizare
k = rata de actualizare
k 10%
• Termenul mediu de recuperare (TR)
Cash-flow Cash-flow
Perioada
(mii lei) actualizat
I0 10.000
1 2.000 1.818,1818
ţ ţ
TR = 2 3.000 2.479,3388
/ 3 4.000 3.005,2592
4 5.000 3.415,0673
5 1.000 620,9213
VR 3.000 1.862,7640
13.201,5324
∑
CF / =
CFact/an 2640,3065
TR 3 ani 9 luni 13 zile
1 an = 360 zile
1 lună = 30 zile
în care: CF = intrările nete de trezorerie ale perioadei t; t = 1, n
VR = valoarea reziduală
k = rata de actualizare
n = durata de viaţă a investiţiei
 Metodă de selecţie: cel mai scurt timp de recuperare posibil

k 10%
• Valoarea actualizată netă (VAN) Perioada

Cash-flow Cash-flow
(mii lei) actualizat
I0 10.000
1 2.000 1.818,1818
CF VR 2 3.000 2.479,3388
VAN I 3 4.000 3.005,2592
1 k 1 k 4 5.000 3.415,0673
5 1.000 620,9213
VR 3.000 1.862,7640
13.201,5324
VAN 3.201,5324
o Daca rata de actualizare variază de la o perioadă la alta
CF CF CF
VAN I ⋯
1 k 1 k 1 k 1 k 1 k 1 k
 Metodă de selecţie: VAN > 0

• Indicele de profitabilitate (IP)
k 10%
∑
IP = Perioada
Cash-flow
(mii lei)
Cash-flow
actualizat
I0 10.000
1 2.000 1.818,1818
2 3.000 2.479,3388
3 4.000 3.005,2592
4 5.000 3.415,0673
IP = =1+ 5
VR
1.000
3.000
620,9213
1.862,7640
13.201,5324
VAN 3.201,5324
 Metodă de selecţie: IP > 1 IP 1,3202

• Rata internă de rentabilitate (RIR)
 Rata viitoare de actualizare a fluxurilor viitoare de trezorerie pentru care VAN = 0
Pe exemplul practic:
RIR 20,3314%
 VAN ( k min ) 
RIR  k min    k max  k min 
 VAN ( k min )  VAN ( k )
max 
 Metodă de selecţie: RIR > k

O întreprindere vizează realizarea unei investiții de extindere a activității pentru care cunoaștem
următoarele informații:
- investiția inițială 18.000 mil. lei, cu o durată de viață economică de 4 ani, fiind amortizată liniar, iar
valoarea reziduală este estimată la 5.000 mil. lei;
- prin punerea în funcțiune a investiției se vor genera venituri suplimentare monetare de 12.000 mil.
lei în primul an, 12.500 mil. lei în anul al doilea, 13.000 mil. lei în anul al treilea, 13.500 mil. lei în
anul al patrulea și cheltuieli suplimentare monetare de 6.000 mil. lei în primul an, 6.200 mil. lei în
anul al doilea, 6.500 mil. lei în anul al treilea, 7.000 mil. lei în anul al patrulea;
- rentabilitatea minimă sperată de acționari este de 10%, iar cota de impozitare utilizată la calculul
impozitului pe profit este de 16%.
 Determinaţi şi interpretaţi rezultatele obţinute pentru indicatorii de evaluare

financiară a proiectului de investiție:
o Termen de recuperare mediu actualizat (TR)
o Valoare actualizată netă (VAN)
o Rată internă de rentabilitate (RIR)
o Indice de profitabilitate (IP)
~2016-2017~

GESTIUNEA ACTIVELOR ȘI PASIVELOR CURENTE
GESTIUNEA CAPITALULUI DE LUCRU
Politici de gestiune pe termen scurt
 Gestiunea ciclului de exploatare presupune
 Fundamentarea necesarului de finanțare a ciclului de exploatare

 Finanțarea ciclului de exploatare
 Politici de gestiune pe termen scurt bazate pe raportul specific fiecărei

întreprinderi între cifra de afaceri şi nivelul activelor circulante
trei tipuri de politici de gestiune cu efecte diferite asupra rentabilității și
riscului
 Politică ofensivă (agresivă) rentabilitate și risc semnificative

 Politică defensivă rentabilitate și risc diminuate
 Politică echilibrată (neutră) rentabilitate și risc medii
Politici de gestiune pe termen scurt
Politici de gestiune a ciclului de exploatare
Politică ofensivă Politică ofensivă

realizarea cifrei de finanțarea activelor
afaceri cu stocuri circulante numai din
minime resurse curente
Active circulante
Pasive circulante
Politică defensivă Politici de Politică defensivă
realizarea cifrei de gestiune a ciclului finanțarea activelor
afaceri cu stocuri şi de exploatare circulante din surse
lichidităţi ridicate permanente (FR)
Politică echilibrată Politică neutră

armonizează relaţia sincronizarea
contradictorie dintre dintre scadenţele
rentabilitate şi risc activelor şi
pasivelor curente
A. Gestiunea stocurilor (1)
 Stocurile cuprind, în principal: materii prime, materiale consumabile,

materiale de natura obiectelor de inventar, produse semifabricate, producţia în
curs de execuţie, produse finite, mărfuri
 Mărimea financiară a stocurilor este dată de cuantumul capitalurilor necesare

pentru constituirea (aprovizionarea) și păstrarea (depozitarea) lor
 Mărimea optimă a stocurilor - armonizează relația contradictorie dintre:

• cheltuielile de aprovizionare (Ca), variable în funcție de numărul
aprovizionărilor și
• cheltuielile de depozitare (Cd), variabile în raport cu mărimea stocurilor
 Modelul Wilson-Within de optimizare a stocului în mediul cert, cu

aprovizionări/livrări discontinue, se fundamentează pe costul total de gestiune
(Ca + Cd) cu formarea stocurilor, cost care se dorește a fi minim
 Cheltuielile totale de aprovizionare (Ca) sunt variabile în funcție de numărul

de aprovizionări (cheltuieli de marketing, cheltuieli cu deplasarea personalului
implicat, cheltuieli cu întocmirea documentelor de aprovizionare, cheltuieli cu
controlul mărfurilor, etc.)
 Cheltuielile totale de depozitare (Cd) sunt dependente de mărimea stocurilor,

(cheltuieli cu transportul, manipularea, depozitarea, deteriorarea stocurilor,
precum şi costul de oportunitate al capitalului necesar pentru procurarea lor)
 Modelul Wilson-Within
S - mărimea optimă a stocului;

𝟐∗𝑵∗𝒄𝒂 N - necesarul anual de materiale, produse sau marfă de aprovizionat;
𝑺𝒐𝒑𝒕𝒊𝒎 = ca - costul fix unitar pentru pregătirea unei noi comenzi de aprovizionare;
𝒑𝒂 ∗𝒄𝒅
cd - costul de depozitare pe unitatea de stoc;
pa - preţul unitar de aprovizionare.
𝑵
 Numărul comenzilor de aprovizionare 𝑵𝒓𝒂𝒑𝒓𝒐𝒗𝒊𝒛𝒊𝒐𝒏ă𝒓𝒊 =
𝑺𝒐𝒑𝒕𝒊𝒎
𝑺𝒐𝒑𝒕𝒊𝒎 ∗𝑻 T - numărul de zile calendaristice din

 Intervalul mediu dintre aprovizionări i = 𝑵 perioada considerată (T = 360 zile)
 Modelul poate fi extins și pentru optimizarea stocurilor de produse în curs de fabricație

și a celor de produse finite (schimbând semnificația variabilelor ca și cd)
B. Necesarul de finanţare a ciclului de exploatare (1)
 Necesarul de finanţare a ciclului de exploatare (NFCE) exprimă nevoia totală

de capitaluri pentru procurarea stocurilor şi asigurarea unui sold normal de
creanţe care să determine desfăşurarea eficientă a ciclului de exploatare
 Metodele sintetice de determinare a necesarului de finanțare a ciclului de

exploatare se bazează pe:
 ratele de rotație - exprimate ca durată în zile (Dcost-bază, DCA-bază) -

relaţia de proporţionalitate dintre stocul activelor circulante din anul de
bază (SAC-bază), pe de o parte şi costurile exploatării (PMbază) sau cifra de
afaceri (CAbază), pe de altă parte;
 ratele de rotaţie - exprimate prin coeficientul de rotaţie (Nrot-cost bază,

Nrot-CA bază ) → nr. rot/an
 producția trimestrială în cost complet din anul de previziune (Ptrim-pl)

sau cifra de afaceri trimestrială din anul de previziune (CAtrim-pl)
a). Necesarul de finanțare a ciclului de exploatare pe baza vitezei de rotație în funcție de

costuri (NFCE)
SAC−bază
Ptrim−pl Dcost−bază = *360
NFCE = *Dcost-bază *(1-Kcost) PMbază
𝟗𝟎
în care,
Ptrim−pl PMbază
NFCE = * Nrot-cost bază*(1-Kcost) Nrot-cost bază = S
𝟗𝟎 AC−bază
 Viteza de rotaţie din anul de bază (Dcost−bază , Nrot-cost bază) se corectează cu influenţele
previzibile din anul de plan:
Kcost - coeficient de accelerare a vitezei de rotaţie pe seama costurilor
b). Necesarul de finanțare a ciclului de exploatare pe baza cifrei de afaceri
CAtrim−pl DCA−bază =
SAC−bază
*360
NFCE = *DCA-bază *(1-KCA) CAbază
𝟗𝟎
în care,
CAtrim−pl CAbază
NFCE = * Nrot-CA bază *(1-KCA) Nrot-CA bază = S
𝟗𝟎 AC−bază
 Viteza de rotaţie din anul de bază (DCA−bază , Nrot-CA bază)se corectează cu influenţele
previzibile din anul de plan:
KCA - coeficient de accelerare a vitezei de rotaţie pe seama cifrei de afaceri
C. Finanțarea ciclului de exploatare (1)
 În cadrul deciziei de finanțare a ciclului de exploatare se finalizează echilibrul

financiar previzional pe termen scurt
 Fundamentarea deciziei de finanțare a ciclului de exploatare urmărește

armonizarea relației rentabilitate-lichiditate şi diminuarea riscului
 Sursele de finanțare a ciclului de exploatare sunt:
 surse proprii → fondul de rulment
 surse atrase → datorii de exploatare
 surse împrumutate → datorii financiar-bancare pe termen scurt

 Sursele proprii sunt surse durabile de finanţare a ciclului de exploatare

reprezentând fondul de rulment
FR = Capitaluri proprii + Datorii financiare pe termen lung - Active imobilizate nete
FR = (Active circulante + Cheltuieli înregistrate în avans) - (Datorii curente +

Venituri înregistrate în avans)
 Previziunea fondului de rulment se realizează în funcţie de previziunile bugetelor

investiţiilor şi ale bugetelor activităţii curente (comercial, exploatare,
administraţie, publicitate, etc.)
 Sursele atrase provin din decalaje favorabile de plăţi către furnizori, stat,
salariaţi, etc., reprezentând datorii curente din exploatare (comerciale, fiscale,
sociale, etc.)
 Fiind surse relativ gratuite de capital, o gestiune eficientă a pasivelor

circulante ar fi aceea care realizează un volum al decalajelor de plăţi favorabile
superior decalajelor de încasări nefavorabile de la clienţi
 Pe ansamblu, efectele decalajelor de încasări şi de plăţi ar putea influenţa rotaţia

capitalurilor cu consecinţe nefavorabile asupra rentabilităţii şi lichidităţii
acestora
 Echilibrul financiar pe termen scurt se bazează în cea mai mare parte pe sursele
temporar atrase de la terţi în intervalul cuprins între momentul constituirii
datoriilor şi cel al scadenţei plăţii. Până la scadenţa lor, aceste datorii reprezintă
capitaluri atrase gratuit de la terţi
 Stabilirea surselor atrase:

 Pentru anul curent, sursele atrase (pasivele stabile) se stabilesc în mărime
efectivă la nivelul soldurilor din bilanțul exercițiului curent
 Pentru anul de plan, nivelul previzionat al surselor atrase se estimează printr-o

relație bazată pe proporționalitatea datoriilor de exploatare în cifra de afaceri
(durata medie a plăţilor, 𝐷𝑝𝑙ăţ𝑖 ), relaţie care se consideră constantă în timp
Datorii de exploatare
Dplăţi = *360
Cifra de afacerian
 Mărimea previzionată a datoriilor de exploatare ( Dat expl planif ) se

determină în funcţie de cifra de afaceri estimată pentru anul de plan
(CAplanif ) şi durata medie de plată a datoriilor de exploatare înregistrată în
anul precedent (𝐷𝑝𝑙ăţ𝑖 poate fi corectată în anul de plan)
Dat expl planif an = CAplanif an *Dplăţi
 Datoriile de exploatare cu sold variabil şi cu termene de plată variabile pe

parcursul unui trimestru (datorii atrase sau pasive stabile: datorii către furnizorii
de materii prime, materiale, etc.) pot fi estimate printr-o metodă sintetică în
funcţie de nivelul trimestrial total al acestora (Dat planif trim ) şi de numărul de zile
de amânare a plăţilor în mod legal (Dplată )
Datplanif trim
Dat expl planif trim = *Dplată
90
 Sursele împrumutate sunt datorii financiar-bancare pe termen scurt:

 credite bancare curente
 credite de trezorerie sau de scont
 Necesarul creditelor de trezorerie se poate stabili trimestrial ca diferenţă între NFCE şi

cheltuielile pentru realizarea producţiei (plăţi), pe de o parte (N), şi totalul resurselor proprii,
atrase şi al încasărilor din vânzări, pe de altă parte (R)
 Comparând nevoia de capitaluri curente (N) cu resursele de capitaluri curente (R) → deficit sau
excedent de trezorerie
 Deficitul de trezorerie va fi acoperit prin solicitarea de noi credite în trimestrul respectiv peste
nivelul celor aflate în sold în trimestrul anterior
 Excedentul de trezorerie determină volumul creditelor care pot fi rambursate în trimestrul

următor şi/sau volumul plasamentelor de trezorerie
 Soldul creditelor de trezorerie la începutul trimestrului I se preia din bilanţul contabil de la

sfârşitul exerciţiului curent (de bază), iar la începutul fiecărui trimestru, va fi influenţa în plus
sau în minus de deficitul/excedentul de trezorerie din trimestrul anterior
Metoda normativă de previziune (1)
Necesarul de finanțare
Necorporale
Necesar - Imobilizări Corporale
termen lung
Financiare Capital propriu
Datorii financiare
Stocuri Necesarul total
Datorii curente
Creanţe de finanţare
Necesar -  Exploatare
Lichidităţi  Bancare
termen scurt Investiţii financiare
pe termen scurt
Necesar de finanţare -
ciclu de exploatare
 Necesarul total de finanţare reflectă nevoia totală de fonduri băneşti pentru:

 realizarea investiţiilor în active reale
 constituirea stocurilor de materii prime, materiale, producţie în curs de fabricaţie, produse
finite, mărfuri şi acoperirea cheltuielilor de producţie până la încasarea creanţelor
 alte nevoi de finanţare (investiţii financiare pe termen scurt, efecte de comerţ, etc.)
 Necesarul total de finanţare reflectă nevoia totală de fonduri băneşti pentru:

 realizarea investiţiilor în active reale;
 constituirea stocurilor de materii prime, materiale, producţie în curs de
fabricaţie, produse finite, mărfuri şi acoperirea cheltuielilor de producţie
până la încasarea creanţelor;
 alte nevoi de finanţare (investiţii financiare pe termen scurt, efecte de
comerţ, etc.).
 Planificarea necesarului total se poate realiza printr-o relaţie bazată pe:

 proporţionalitatea elementelor patrimoniale în cifra de afaceri din anul de
bază (CAbază ) exprimată ca viteză de rotaţie → durată de rotaţie (Drot-bază);
 cifra de afaceri previzionată pentru anul următor (CAplanif ).
 Metoda normativă de previziune permite elaborarea situațiilor financiare

previzionate, respectiv bilanțul și contul de profit și pierdere în funcție de:
 cifra de afaceri anuală previzionată pentru exercițiul viitor (CAplanif )
 ratele de rotație ( Drot baza ) specifice elementelor patrimoniale de

activ/datorie din perioada de bază, corectate cu influențele previzibile din
anul de plan. Admitem că nu intervin modificări sensibile în condițiile de
exploatare ale întreprinderii și în structura costurilor de producție
CAplanif ∗Drot baza

Indicator previzionat în mărime absolută =
360
 Relaţia generală pentru exprimarea duratei de rotaţie:
Durata de rotaţie globală Active (Datorii)

*360
Cifra de afaceri anulă
Durata de rotație a imobilizărilor Durata de rotație a stocurilor

Sold mediu anual stocuri
Sold mediu anual imobilizări *360
*360 Cifra de afaceri
Cifra de afaceri
Durata de rotație a creanțelor Durata de achitare a furnizorilor

Sold mediu anual creanțe clienți Sold mediu anual datorii furnizori
*360 *360
Cifra de afaceri Cifra de afaceri
Din bilanţul contabil și din contul de profit și pierdere al exerciţiului curent N s-au extras următoarele
informații:
Date extrase din bilanţul exerciţiului curent - N

(mii lei)
Active imobilizate 1080 Capitaluri proprii 1026
Active circulante 1540 Datorii financiare (> 1 an) 594
Stocuri 675 Datorii curente 1000
Creanţe 528 Furnizori 663
Disponibilităţi 337 Credite de trezorerie 337
TOTAL 2620 TOTAL 2620
Cifra de afaceri 2.430

Cheltuieli de exploatare monetare 1.823
Cheltuieli cu amortizarea 108
Cheltuieli cu dobânzile 45
Profit brut 454
Impozit 74
Profit net 380
Cerințe
1. Calculaţi indicatorul nevoie de fond de rulment exprimat în număr de zile (NFR zile);
2. La o creştere cu 20% a cifrei de afaceri estimată pentru exerciţiul viitor (N+1), se cere:
2.1 Determinaţi indicatorul nevoie de fond de rulment planificată (NFRpl) pentru exerciţiul
N+1 (mii lei);
2.2 Calculaţi modificarea absolută a indicatorului nevoie de fond de rulment planificată

(ΔNFR) pentru exercițiul N+1 față de valoarea acestuia din exercițiul curent N (mii lei), în
condițiile precizate la punctul 2.1;
2.3 Determinaţi indicatorul nevoie de fond de rulment planificată (NFRpl) pentru exerciţiul
N+1 (mii lei), în condiţiile accelerării vitezei de rotaţie atât pentru stocuri, cât şi pentru
creanţe cu 50 de zile şi a menţinerii constante a duratei de achitare a furnizorilor din
exerciţiul curent N;
2.4 Calculaţi modificarea absolută a indicatorului nevoie de fond de rulment planificată

(ΔNFR) pentru exercițiul N+1 față de valoarea acesteia din exercițiul curent N (mii lei), în
condițiile precizate la punctul 2.3.
 Interpretaţi semnificaţia rezultatelor şi apreciaţi utilitatea acestor indicatori în

planificarea financiară pentru exerciţiul viitor
1. NFR = 81,11 zile
2. Creșterea CA
cu 20%
2.1 NFRpl = 648 2.2 ΔNFR = 108 2.3 NFRpl = -150,9 2.4 ΔNFR = -690,9
mii lei mii lei mii lei mii lei
~2016‐2017~
ANALIZA PERFORMANȚELOR
FINANCIARE ALE ÎNTREPRINDERII
I. ANALIZA PERFORMANȚEI FINANCIARE A ÎNTREPRINDERII
A. Soldurile intermediare de gestiune (1)
 Marja comercială (MC):
Venituri din vânzarea mărfurilor – Cheltuieli privind mărfurile
 Producția exercițiului (PE):
Producția vândută (PV)
+ Venituri aferente costurilor stocurilor de produse
(Variația stocurilor/ Producția stocată: PS)
+ Venituri din producţia de imobilizări și investiții imobiliare
(Producția imobilizată: PI)
 Soldurile intermediare de gestiune (SIG)

Marja comercială (MC)
+ Producția exercițiului (PE)
– Consumuri externe (cuprind: Cheltuieli cu materii prime și materiale, Alte cheltuieli
materiale, Alte cheltuieli din afară (cu energia și apa), Cheltuieli privind prestațiile
externe)
= (1) Valoarea adăugată
(1) Valoarea adăugată (VA)

+ Venituri din subvenții de exploatare aferente CA nete
- Cheltuieli cu personalul
- Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate
= (2) Excedentul brut de exploatare (EBE)
+ Alte venituri din exploatare (exemple: donaţii, subvenţii, despăgubiri, venituri din
activele cedate/cesionate)
- Alte cheltuieli din exploatare (exemple: amenzi, penalităţi, despăgubiri, cheltuieli cu
activele cedate/cesionate - VNCEAC)
- Ajustări de valoare privind imobilizările corporale și necorporale
- Ajustări de valoare privind activele circulante
- Ajustări privind provizioanele
= (3) Rezultatul exploatării (RE)
Tabloul de repartizare a valorii adăugate
Marja comercială Producţie vândută Producţie stocată Producţie imobilizată
Consumuri de terţi VALOAREA ADĂUGATĂ

Subvenţii de expl.
Cheltuieli cu EXCEDENTUL
Personal Îndemnizaţii, stimulente
salariile BRUT DE
org. soc. salariale,cheltuieli sociale ,etc.
personalului EXPLOATARE
Contribuții, impozite,
Buget stat taxe, vărsăminte asimilate
Dobânzi
Creditori
Comisioane
Acționari
Asociaţi Dividende
Întreprindere Autofinanţare
 Rezultatul financiar (RF)

+Venituri financiare
– Cheltuieli financiare
= (4)Rezultatul curent (RC)= RE +/- RF

+ Venituri extraordinare
- Cheltuieli extraordinare
=Rezultatul brut (RB)

-Impozit pe profit
= (5)Rezultatul exercițiului (RN: Profit net/Pierdere)
Cascada soldurilor intermediare de gestiune
Activitatea comercială Activitatea industrială
Venituri din vânzarea mărfurilor
Marja Cumpărări de mărfuri

comercială - variaţia stocurilor de
mărfuri
Marja
Producţia exerciţiului
comercială
Marja Producţia Producţia Producţia
comercială vândută stocată imobilizată
Subvenţii de
Consumuri de la terţi VALOAREA ADĂUGATĂ
exploatare
Cheltuieli EXCEDENTUL
Impozite Alte venituri de
cu BRUT DE
şi taxe exploatare
personalul EXPLOATARE
Alte chelt de exploatare

REZULTATUL
Chelt cu Venituri
DIN
amortizări,ajustări de financiare
EXPLOATARE
valoare, provizioane
Cheltuieli REZULTATUL Venituri

financiare CURENT extraordinare
Cheltuieli Impozit REZULTATUL

extraordinare pe profit EXERCIȚIULUI
B. Marjele de profit anglo-saxone (1)
 EBITDA =Rezultatul înainte de deducerea cheltuielilor cu dobânzile,

cu impozitul pe profit, cu amortizarea și provizioanele (engl.
Earnings before interest, tax, depreciation and amortization)
 EBITDA = Venituri totale – Cheltuieli totale (exlusiv: ch. privind

dobânzile, ch. cu impozit pe profit, ch. cu amortizarea, ajustări pentru
depreciere și ajustări pentru provizioane/ajustări=cheltuieli-venituri)
 Observaţie: cheltuiala cu impozitul pe profit este inclusă în

cheltuielile totale
B. Marjele de profit anglo-saxone (2)
EBIT =Rezultatul înainte de deducerea cheltuielilor cu dobânzile și cu impozitul pe

profit (engl. Earnings before interest and tax)
EBIT = EBITDA – Cheltuieli cu amortizarea, ajustări pentru depreciere și ajustări

pentru provizioane)
EBITDA
– Ajustări de valoare privind imobilizările corporale și necorporale
– Ajustări de valoare privind activelor circulante
– Ajustări privind provizioanele
– Ajustări de valoare privind imobilizările financiare și investițiie financiare deținute
ca active circulante
EBT Rezultatul înainte de deducerea cheltuielii cu impozitul pe profit (engl.

Earnings before tax)
EBT = EBIT – Cheltuieli privind dobânzile
C. Capacitatea de autofinanţare – CAF (1)
I.Metoda deductivă:
Excedentul brut de exploatare (EBE)
+ Alte venituri din exploatare (exclusiv: Venituri din cedarea activelor
și Venituri din subvenții pentru investiții)
– Alte cheltuieli din exploatare (despăgubiri şi donații, exclusiv
cheltuieli cu activele cedate - VNCEAC)
+ Venituri financiare
– Cheltuieli financiare (exclusiv ajustări de valoare privind
imobilizările financiare și investițiile financiare deținute ca active)
+Venituri extraordinare monetare
- Cheltuieli extraordinare monetare
– Impozit pe profit
= Capacitatea de autofinanţare
C. Capacitatea de autofinanţare – CAF (2)
b)Metoda aditivă:
Rezultatul exercițiului (RN)

+ Ajustări de valoare privind imobilizarile corporale și
necorporale
+ Ajustări de valoare privind activele circulante
+ Ajustări privind provizioanele
+ Cheltuieli cu activele cedate (VNCEAC)
– Venituri din cedarea activelor
– Venituri din subvenții pentru investiții
= Capacitatea de autofinanţare
1. EBE = VA + Venituri din subvenţii pt investiții - Cheltuieli cu personalul - Impozit pe profit
2. Profit net = Rezultat curent + Venituri extraordinare + Impozit pe profit
3. EBIT - Impozit pe profit = PN + Cheltuieli cu dobânzile
4. Profit net = Profit impozabil - Impozit pe profit
5. VA = MC + Producţia exerciţiului - Consumuri externe
6. EBIT = PN + Cheltuieli cu dobânzile - Impozit pe profit
7. Profitul net = Rezultat curent + Rezultat extraordinar - Impozit pe profit
 Precizați răspunsul corect pentru expresiile de mai sus:
a) 1+4+6 b) 2+3+5 c) 1+3+6 d) 3+5+7 e) 2+4+7

Exprimaţi‐vă opinia!
Din contul de profit şi pierdere se cunosc următoarele informaţii (mii lei):

producţia vândută 6.000; cheltuieli cu materii prime şi materiale 2.000;
cheltuieli privind prestaţiile externe 800; cheltuieli cu personalul 600; cheltuieli
cu alte impozite, taxe şi vărsăminte assimilate 200; cheltuielile cu amortizarea
400; cheltuieli privind dobânzile 410; venituri din dobânzi 90; impozit pe profit
756.
 Precizați răspunsurile corecte pentru: EBE şi ponderea capacităţii de

autofinanţare în valoarea adăugată (CAF/VA) :
1. EBE = 3.200 4. CAF/VA = 55,17%

2. EBE = 2.400 5. CAF/VA = 41,37%
3. EBE = 924 6. CAF/VA = 28,87%
a) 1 + 4 b) 1 + 6; c) 2 + 5 d) 3 + 4 e) 2 + 6
Se cunosc următoarele informaţii (mil. lei):
 valoarea adăugată (VA) 12.800

 cheltuieli cu personalul 3.900
 cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate 1.150
 ajustări privind amortizarea şi deprecierile de valoare 1410
 venituri din cedarea/cesionarea activelor 1100
 cheltuieli privind activele cedate (VNCEAC) 800
 cheltuieli privind dobânzile 1.440
 cheltuieli cu impozitul pe profit = 832
 Să se calculeze şi să se interpreteze indicatorii:
o EBE şi Rezultatul exploatării

o Rezultatul exerciţiului
o Capacitatea de autofinanţare (CAF) ‐ verificaţi concordanţa
rezultatelor obţinute prin cele două metode
EBE; Rexp
7750 6640
Indicatori Profit net

de
performanţă 4368
CAF
5478
II. ANALIZA PRAGULUI DE RENTABILITATE ŞI EVALUAREA
RISCULUI ECONOMIC
A. Modelul pragului de rentabilitate (1)
 Modelul de analiză al pragului de rentabilitate (PR)are la bază separarea

cheltuielilor totale in: variabile şi fixe în raport cu volumul activităţii.
 Pragul de rentabilitate (punctul mort, punctul critic, punctul de echilibru)-

nivelul de activitate (CA) pentru care profitul este nul.
 Pragul de rentabilitate poate fi exprimat:

a) valoric (CA la prag de exploatare - CAPR);
b) în unităţi fizice de volum (QPR);
c) ca durată (PRîn zile)
RISCULUI ECONOMIC
A. Modelul pragului de rentabilitate (2)
a). CA prag de exploatare - exprimare valorică

=
%
b). Producţia la prag (Qprag) – exprimare în unităţi fizice de volum

= =
În care (%) - rate marjei asupra cheltuielilor variabile totale

- rate marjei asupra costului variabil unitar
p - preţul de vânzare unitar
cvu - costul variabil unitar
c). Prag de rentabilitate - exprimare ca durată
= * 360 (sau 365)

ă
Pragul de rentabilitate valoric pentru întreaga activitate a întreprinderii se determină pe baza
raportului:
a) cheltuieli fixe în valoare absolută / marja asupra cheltuielilor variabile în procente;
b) cheltuieli variabile în valoare absolută / marja asupra cheltuielilor variabile în procente;
c) cheltuieli fixe în valoare absolută / ponderea cheltuielilor variabile în cifra de afaceri;
d) cifra de afaceri / marja asupra cheltuielilor variabile în valoare absolută;
e) cheltuieli variabile în valoare absolută / ponderea cheltuielilor variabile în cifra de afaceri.
 Răspunsul corect pentru expresiile de mai sus este:
a) b) c) d) e)
 Analiza pragului de rentabilitate este foarte utilă pentru calculele de previziune financiară
pe termen scurt.
Exemplu:
 Se cunosc următoarele date (mil lei): cifra de afaceri (CA ) în anul curent în sumă de 2000,
a fost realizată cu cheltuieli variabile de 1600 şi cheltuieli fixe de 100 .
 Determinaţi şi interpretaţi rezultatele obţinute:
o valoarea CA pentru care profitul exploatării a fost nul, în anul curent;

o profitul realizabil în perioada viitoare la o creştere estimată a CA cu 10 %;
o CA planificată care să genereze în perioada viitoare un rezultat al exploatării în
sumă de 350 mii lei;
o CA estimată pentru realizarea profitului din perioada curentă în condiţiile
creşterii cheltuielilor fixe cu 50 %, în perioada viitoare.
CA • 500 mii lei
Profit • 340 mii lei

estimat
CA ă • 2250 mii lei
CA ă • 2250 mii lei

RISCULUI ECONOMIC
B1. Evaluarea riscului economic (de exploatare) (1)
 Evaluarea riscului de exploatare, pornind de la modelul pragului de rentabilitate,

se concretizează în următoarele maniere :
a) Calculând rata care exprimă direct riscul de exploatare (
= * 100
ă
b) Calculând indicele de securitate ( ) - evidenţiază

marja de securitate de care dispune întreprinderea
ă
=
ă
RISCULUI ECONOMIC
B1. Evaluarea riscului economic (de exploatare, global) (2)
 Evaluarea riscului de exploatare - indicatori de poziţie faţă de pragul de

rentabilitate (al exploatării, global) exprimaţi în:
 Mărime absolută (α) – flexibilitatea absolută

αPR = ă -
αPRG = ă -
â
iar =
%
 Mărime relativă – coeficient de volatilitate
ă ă
PR = =
RISCULUI ECONOMIC
B2. Sensibilitatea rezultatului în raport cu nivelul de activitate
 Indicatori pentru analiza şi evaluarea riscului
 Coeficientul efectului de levier de exploatare (eRE/CA, CELE)
 Coeficientul efectului de levier financiar (eRC/RE, CELF)
 Coeficientul efectului de levier combinat (eRC/CA, CELC)

O întreprindere realizează o cifră de afaceri în sumă de 30.000 mii lei, cu

o pondere a cheltuielilor variabile de exploatare de 50% şi alte cheltuieli
de exploatare precum cheltuieli cu amortizarea de 1.000 mii lei, cheltuieli
cu personalul administrativ 500 mii lei. Înreprinderea angajează un
împrumut pentru finanţarea unei investiţii, iar punerea în funcţiune a
acesteia realizează o creştere a cifrei de afaceri cu 20% şi înregistrează,
totodată, cheltuieli fixe cu dobânzile în sumă de 30 mii lei.
 Să se calculeze şi să se interpreteze indicatorii din perspectiva

riscului întreprinderii:
o Coeficientul efectului de levier de exploatare

o Cifra de afaceri la pragul de rentabilitate global
CELE = 1,1
CAPRG = 3.060
~2016‐2017~
ANALIZA POZIŢIEI ŞI A ECHILIBRULUI
FINANCIAR AL ÎNTREPRINDERII
Poziţia financiară
Poziţia financiară ‐ originea şi variaţia capitalurilor proprii de la un

exerciţiu financiar la altul se explică prin influenţa a 4 factori:
1. relaţiile întreprinderii cu proprietarii;
2. activitatea de gestiune a întreprinderii;
3. activităţi accesorii neobişnuite cu influenţă directă asupra

capitalurilor proprii;
4. politicile contabile utilizate de întreprindere.

Indicatorii echilibrului financiar (1)
Bilanţul patrimonial, financiar, grupează activele
şi pasivele din bilanţul contabil după criterii de
lichiditate‐exigibilitate
Indicatorii de echilibru financiar:
 Situaţia netă (SN);
 Fondul de rulment (FR);
 Nevoia de fond de rulment (NFR);
 Trezoreria netă (TN);
 Variația trezoreriei nete (CF)
BILANŢUL FINANCIAR
 Situaţia netă (SN)

SN = Activ total ‐ Datorii totale
 Fondul de rulment (FR)
 Varianta franceză
FR = Capitaluri permanente ‐ Nevoi permanente

 Fondul de rulment (FR)
 Varianta anglo‐saxonă
FR = ACR nete (active curente nete)
= (Active circulante + Cheltuieli înregistrate în avans)

‐ (Datorii curente + Venituri înregistrate în avans)
 Nevoia de fond de rulment (NFR)
NFR = (Active circulante ‐ Investiţii financiare pe termen

scurt ‐ Casa şi conturi la banci + Cheltuieli
înregistrate în avans)
‐ (Datorii ce trebuie plătite într‐o periodă mai <

un an ‐ Credite pe termen scurt + Venituri
înregistrate în avans)
 Fondul de rulment propriu
FR propriu = Capitaluri proprii ‐ Imobilizări nete
 Fondul de rulment împrumutat
FR împrumutat = FR ‐ FR propriu
 Trezoreria netă (TN)
TN = FR ‐ NFR
TN = Active de trezorerie ‐ Resurse de trezorerie
= (Investiţii financiare pe termen scurt + Casa

şi conturi la bănci) ‐ Credite pe termen scurt
 Variaţia Trezoreriei Nete
(cash‐flow ‐ CF)
a). ΔTN (CF) = TN1 – TN0
b). ΔTN (CF) = ΔFR ‐ ΔNFR
c). ΔTN (CF) = Δ(Nevoi temporare ‐ Resurse temporare)

‐ Δ[(Nevoi temporare ‐ Active de trezorerie)
‐ (Resurse temporare ‐ Resurse de trezorerie)]
= ΔActive de trezorerie ‐ ΔResurse de trezorerie
d). ΔTN (CF) = CF exploatare+ CF finanţare + CF investiţii

Politici financiare privind formarea şi
utilizarea fondului de rulment financiar
a) Politica defensivă, prudenţială, prin constituirea

unui FRF> NFR, iar TN > 0
b) Politica ofensivă, riscantă presupune

FRF < NFR , iar TN <0
c) Politica neutră, de echilibru, care să menţină FRF la

nivelul mediei fluctuaţiilor NFR, aceasta fiind
mărimea nimim necesară a FR
Valoarea negativă a indicatorului fond de rulment financiar reflectă:
1.Nevoi temporare mai mici decât resursele temporare;
2.Finanţarea unei părţi din nevoile temporare de către resursele permanente;
3.Totdeauna, o trezorerie negativă;
4.Nevoi permanente mai mari decât resursele permanente;
5.Absorbirea unei părţi din resursele temporare pentru finanţarea unor nevoi
permanente;
6.Expresia realizării echilibrului financiar pe termen lung;
a) 2+3+5 b) 1+2+4 c) 1+4+5 d) 2+4+6 e) 3+5+6
Exprimaţi‐vă opinia!
Bilanțul unei întreprinderi la sfârșitul exercițiului financiar prezintă următoarele

informații (mii lei): active imobilizate 400; stocuri 120; creanţe 70; disponibilităţi 30;
capitaluri proprii 350; datorii pe termen lung 130; datorii de exploatare 40; credite
bancare curente 100. În aceste condiţii indicatorii: fond de rulment financiar (FRF),
nevoia de fond de rulment (NFR); trezoreria netă (TN), vor avea următoarele valori:
1. FRF = 150; 4.NFR = 150 7. TN = 70;
2. FRF = 80; 5. NFR = 20 8. TN = 60;
3. FRF = 140; 6. NFR = 80; 9. TN = ‐ 70;
 Precizaţi răspunsurile incorecte:
a.1 + 6 + 7; b. 3 + 6 + 8; c. 2 + 4 + 7; d. 2 + 5 + 8; e. 2 + 4 + 9.
 Descompuneţi FRF pe componente şi interpretaţi rezultatele obţinute
 Prezentaţi schematic şi interpretaţi modul de realizare a echilibrului financiar.

Analizaţi variaţia indicatorilor de echilibru financiar patrimonial

şi interpretaţi rezultatele obţinute. Datele se preiau din bilanţul
(după repartizare) prezentat în tabelul următor:
BILANŢ LA 31.12.N
ACTIV N‐1 N PASIV N‐1 N

Activ imobilizat net 2400 2200 Capital social 2500 2500
Stocuri 1300 1800 Rezerve 400 500
Clienţi 670 1200 Rezultat net nerepartizat 600 620
Disponibilităţi 130 300 Datorii financiare mai mari de un an 400 930
Datorii furnizori 550 850
Credite bancare curent 50 100
TOTAL 4500 5500 TOTAL 4500 5500
~2016‐2017~
PREVIZIUNEA TREZORERIEI ÎNTREPRINDERII
BUGETELE ÎNTREPRINDERII
 Planul financiar care evidențiază veniturile și cheltuielile estimate

 Bugetul la nivelul întregii activități.
 Reflectă previziunea cifrată a alocărilor de resurse și de
responsabilități în vederea realizării cât mai eficiente a obiectivelor
strategice ale întreprinderii
Orientarea activității tuturor compartimentelor spre același obiectiv:

 Procesul bugetar
rentabilitate, lichiditate, diminuarea riscurilor
 bugete de orientare generală (pe termen lung)
 bugete anuale - bugetul comercial

 Tipuri de bugete în
- bugetul exploatării
sistemul planificării
- bugetul activităților administrative
financiare
- bugetul publicității, etc.
 bugete rezultative (pentru estimarea situației patrimoniale și monetare)
- bugetul trezoreriei
- bilanțul previzional
- contul de rezultate previzional
SINTEZA ÎNCASĂRILOR ŞI A PLĂŢILOR PENTRU FUNDAMENTAREA
BUGETULUI DE TREZORERIE
 Trezoreria evidențiază rezultatul monetar al întregii activități a întreprinderii și modul

de respectare a cerințelor echilibrului financiar pe termen lung și pe termen scurt
Tabloul încasărilor din Tabloul Tabloul plăților

vânzări + Alte încasări TVA pentru cumpărări
Acoperirea Tabloul general al

soldurilor de Alte plăți
plăților
trezorerie
Buget
definitiv de
trezorerie
PREVIZIUNEA TREZORERIEI (1)
 Bugetul de trezorerie urmărește asigurarea permanentă a capacității de plată a

întreprinderii, prin sincronizarea încasărilor cu plățile
 Fluxurile de încasări și plăți pot fi grupate în următoarele categorii:
fluxuri de exploatare (generate de operațiunile curente)

fluxuri de trezorerie în afara exploatării (încasările și plățile nelegate direct de
activitatea de exploatare)
fluxuri pur financiare (legate de operațiunile privind împrumuturile întreprinderii pe
termen lung și aportul acționarilor sau asociaților la creșterea capitalului social)
fluxuri de investire și dezinvestire (încasările din vânzarea activelor imobilizate și
plățile pentru achiziționarea activelor fixe sau pentru cumpărarea titlurilor financiare)
 Vânzări de mărfuri, produse finite, servicii, lucrări cu încasare pe loc

 Încasarea vânzărilor pe credit din perioadele anterioare
 Încasările  Vânzări de active fizice și financiare
 Încasarea chiriilor, dobânzilor, dividendelor
 Alte încasări provenind din activități de exploatare, investiții și finanțare
 Plata cumpărărilor de mărfuri, materii prime și servicii, la vedere și pe credit

 Plata salariilor și a cheltuielilor sociale
 Plata cheltuielilor de exploatare, de administrație, de desfacere
 Plățile  Plata obligațiilor fiscale
 Achizițiile de active fizice și financiare
 Plata dobânzilor
 Plata dividendelor către acționari
 Alte plăți provenind din activități de exploatare, investiții și finanțare
 Previziunea încasărilor
și a plăților
 Determinarea soldurilor de
 Faze în elaborarea trezorerie înainte de acoperire
bugetului de
trezorerie
 Determinarea și acoperirea  Acoperirea prin credite a deficitului
soldurilor de trezorerie de trezorerie sau plasarea pe piața
rezultate din compararea financiară a excedentului de
încasărilor cu plățile trezorerie
 Elaborarea bugetului definitiv de

trezorerie
 Previziunea încasărilor și a plăților
Încasările perioadei = Creanțe inițiale + Venituri planificate ale perioadei - Creanțe finale
Plățile perioadei = Datorii inițiale + Cheltuieli planificate ale perioadei - Datorii finale
Bugetul de trezorerie Bilanțul de deschidere Contul de rezultate previzional Bilanțul previzional
 Determinarea și acoperirea soldurilor de trezorerie rezultate din compararea

încasărilor cu plățile
 Soldul trezoreriei înainte de acoperire poate fi deficit/excedent

 Deficitul previzional → acoperit din credite noi în condiţiile minimizării costurilor de finanţare
 Excedentul previzional → plasat în condiţii de eficienţă maximă
Presupunem următorul caz ipotetic simplificat privind fluxurile de trezorerie, în cadrul unei
întreprinderi (mii lei) - vânzările şi cumpărările previzionate pentru trimestrul întâi al anului
de plan (exerciţiul N+1):
Explicaţii Ianuarie Februarie Martie

Vânzări 1.800 1.600 1.400
Cumpărări 2.200 1.800 1.000
Încasările de la clienţi se realizează în două rate, şi anume: 40% în luna curentă şi 60% în
luna următoare celei în care au avut loc vânzările. Plăţile către furnizori se achită integral în
luna următoare celei în care au avut loc cumpărările.
Bilanţul exerciţiului încheiat (exerciţiul N) prezintă următoarele solduri: clienţi în sumă de

5.000 mii lei, încasabili în luna Ianuarie (N+1); disponibilităţi băneşti în sumă de 800 mii
lei; furnizori în sumă de 3.000 mii lei, plătibili în proporţie de 50% în Februarie (N+1), iar
restul în Martie (N+1).
Determinaţi soldul trezoreriei la sfârşitul trimestrului întâi al anului de plan.

Încasări Ianuarie Februarie Martie Sold final

Încasare sold iniţial clienţi 5000 - - -
Vânzări lunare planificate:
- Ianuarie 1080 720 - -
- Februarie - 960 640 -
- Martie - - 840 560
TOTAL ÎNCASĂRI 6080 1680 1480 560
Plăţi Ianuarie Februarie Martie Sold final
Plată sold iniţial furnizori - 1500 1500 -
Cumpărări lunare planificate:
- Ianuarie - 2200 - -
- Februarie - - 1800 -
- Martie - - - 1000
TOTAL PLĂŢI 0 3700 3300 1000
FLUXURI NETE LUNARE 6080 -2020 -1820
Sold iniţial trezorerie 800 6880 4860
Sold final trezorerie 6880 4860 3040
~2016‐2017~
SISTEMUL RATELOR FINANCIARE
Sistemul ratelor financiare
 reflectă caracteristicile economice şi financiare ale

întreprinderii
Ratele financiare  sunt determinate, în principal, ca raport între efectele
economice şi financiare obţinute şi eforturile depuse
pentru obţinerea lor
 În cadrul sistemului de rate financiare sunt evidenţiate:

 Rate de rentabilitate comercială (rate de marjă)
 Rate de rentabilitate economică
 Rata de rentabilitate financiară
 Rate ale valorii de piaţă
 Ratele structurii financiare
A. Ratele de rentabilitate comercială (1)
 Apreciază randamentul diferitelor stadii ale activităţii întreprinderii la

formarea rezultatului
 Se exprimă ca raport între marjele de acumulare (brută, netă) şi cifra de

afaceri
Exemple
ă
• Rata marjei comerciale =
â ă ă

• =

ţ
• Rata marjei nete =

A. Ratele de rentabilitate comercială (2)
Exemple
ă
• Rata marjei privind rezultatul exploatării =

ţ
• Rata marjei brute de autofinanţare =

• Rata marjei asupra valorii adăugate =
ă ă
B. Ratele de rentabilitate economică (1)
 Reflectă, în esenţă, eficienţa capitalului economic alocat activităţii productive a
întreprinderii
 Exprimă capacitatea activului economic (AE) investit de a degaja un profit (brut

sau net) care să asigure autofinanţarea întreprinderii şi remunerarea investitorilor
de capital
Exemple
â
• = =

AE = Capitaluri proprii + Datorii cu scadenţă > 1 an
Active circulante nete (ACRnete) = Active circulante (ACR)

- Datorii cu scadenţă < 1 an (DCR)
B. Ratele de rentabilitate economică (2)
Exemple
ă
• = =

• ROA =

 Exprimare sub forma mediei ponderate

• = * + *
â
• Rata dobânzii ( =

C. Rata de rentabilitate financiară
 Reflectă capacitatea întreprinderii de a degaja profit net prin capitalurile proprii

angajate în activitatea sa
 Exprimă potențialul întreprinderii de a distribui dividende acționarilor și de

majorare a rezervelor prin repartizarea unei părți din profitul net

• =

 Rata rentabilităţii financiare cu evidenţierea efectului de levier

• = +( - )*

Efectul de levier financiar

Descompunerea ratelor de rentabilitate pe factori de influență
 Sistemul “Du Pont” pune în evidență factorii cantitativi și calitativi de influență

asupra rentabilității economice și financiare
 Prin descompunere se evidențiază:
ă ∗ ă ț ∗ ă ă
 Descompunerea ratei de rentabilitate economică

• = = *
= Rata marjei (factor cantitativ)*Rata rotaţiei AE (factor calitativ)
 Descompunerea ratei de rentabilitate financiară

• = = * *

= Rata marjei nete (factor cantitativ)*Rata rotaţiei AE (factor calitativ)*Rata de structură a capitalurilor (factor calitativ)
D. Rate ale valorii de piaţă (1)
 Apreciază performanța din perspectiva pieței de capital, prin cursul bursier
Exemple
Profitul net al exerciţiului

• Profitul pe acţiune (EPS) =
Numărul de acţiuni emise
Dividende distribuite
• Dividendul pe acţiune (DPS) =
Numărul de acţiuni emise
• Multiplicatorul capitalizării bursiere (PER)

Cursul bursier al acţiunii Capitalizarea bursieră
PER = =
Profitul net pe acţiune Profitul net al exerciţiului
D. Rate ale valorii de piaţă (2)
Exemple
• Raportul valoare de piaţă/valoare contabilă (MBR)

Capitalizarea bursieră
MBR =
Valoarea contabilă a capitalului propriu
Dividend pe acţiune
• Randamentul dividendului (DY) =
Curs bursier
Valoarea de piaţă a companiei

• Rata Tobin Q =
Costul de înlocuire a capitalului
E. Ratele structurii financiare (1)
 Sunt expresia realizării echilibrului financiar pe termen lung și pe termen scurt și

apreciază importanța îndatorării asupra gestiunii financiare a întreprinderii
A. Rate ale echilibrului financiar

Exemple
Capitaluri permanente
• Rata de finanțare a imobilizărilor (Rata fondului de rulment) =
Active imobilizate
Fond de rulment
• Rata de finanțare a nevoii de fond de rulment =
Nevoia de fond de rulment
 Rata lichidității curente (generale)

• Rate de lichiditate  Rata lichidității rapide (reduse) - Test Acid
 Rata lichidității imediate (cash)
• Rate de lichiditate
Active circulante
 Rata lichidităţii curente =
Datorii curente
Active circulante Stocuri

 Rata lichidităţii rapide (Test Acid) =
Datorii curente
Active circulante Stocuri Creanțe

 Rata lichidităţii imediate (Cash) =
Datorii curente
Investiţii financiare pe termen scurt + Disponibilităţi
=
Datorii curente
B. Rate de îndatorare
Exemple
Datorii totale
• Gradul de îndatorare generală =
Capital propriu
Capitaluri proprii
• Rata autonomiei financiare =
Capitaluri permanente
Activ total Capitaluri proprii + Datorii totale

• Rata solvabilităţii pe termen lung = =
Datorii totale Datorii totale
Cheltuieli financiare
• Rata de prelevarea a cheltuielilor financiare =
EBE
EBIT
• Rata de acoperire a dobânzilor =
Cheltuieli financiare
Exprimarea în termeni reali a ratelor financiare
 Relația lui Fisher
• Dacă rata inflaţiei > 10%
(1+Rata ă )*(1+Rata ţ ) = (1+Rata ă)
ă ţ
ă=
ţ
• Dacă rata inflaţiei < 10%
ă = Rata ă - Rata ţ
Din bilanţul contabil și din contul de profit și pierdere al exerciţiului financiar supus analizei s-au
extras următoarele informații:
Bilanţ (mii lei)
Activ Si Sf Capital şi Datorii Si Sf
Active imobilizate 448 875 Capital propriu 735 1008
Active circulante, din care: 910 1036 Datorii cu scadenţă > 1 an 427 616
- Stocuri de materii prime şi materiale 112 147 Datorii cu scadenţă < 1 an 196 287
- Creanţe 581 637 - Datorii bancare pe termen scurt 21 14
- Casa şi conturi la bănci 217 252 - Datorii către furnizori 175 273
TOTAL 1358 1911 TOTAL 1358 1911
Si = solduri inițiale, Sf = solduri finale
Cifra de afaceri 2604

Cheltuieli cu materii prime şi materiale consumabile 1246
Alte cheltuieli din afară (cu energia şi apa) 175
Cheltuieli cu personalul 525 Presupunem că rata
Ajustări (privind amortizarea, provizioanele, deprecierile de valoare) 203 inflaţiei în perioada
Alte cheltuieli de exploatare, din care: supusă analizei a fost
- Cheltuieli privind prestaţiile externe 35 de 2,50%
- Cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate 56
Venituri financiare din dobânzi 14
Cheltuieli financiare privind dobânzile 168
Impozit pe profit 42
 Determinaţi şi interpretaţi rezultatele obţinute pentru indicatorii
o Rata rentabiliăţii economice ( ) în termeni nominali şi reali
o Rata rentabilităţii financiare ( ) în termeni nominali şi reali
o Efectul de levier financiar (
• Termeni nominali: 28,92%

• Termeni reali: 26,42%
• Termeni nominali: 22,86%

• Termeni reali: 20,36%
• Efectul de levier financiar: -6,06%

C1 FFDFDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

C1 FFDFDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI

 Cash flow-urile pentru evaluarea

 Cash-flow-ul de gestiune (CFgest) rămas după acoperirea creșterii

 Cash-flow-ul disponibil este destinat pentru

 Concepte cheie: cash-flow de gestiune (CFgest); cash-flow disponibil total

 Determinarea cash-flow-ului disponibil după origine

CFD = CFgest - Creşterea economică

CFgest = Profit net + Ajustări (privind amortizarea, provizioanele, deprecierile

CFgest = EBIT - Impozit pe profit + Ajustări (privind amortizarea,

 Creşterea economică = ∆Activ economic (valoare brută)

 Determinarea cash-flow-ului disponibil după destinație

CFD = CFDact + CFDcr

CFDact = Profit net - ∆Capitaluri proprii

Cheltuieli privind dobânzile

Informații din contul de profit și pierdere (mii lei)

Cifra de afaceri 2604

 Într-o întreprindere, investițiile pot fi diversificate: în echipamente tehnice, în active

 În funcție de riscul pe care îl implică pentru perspectiva întreprinderii, investițiile pot fi

 Metodele de evaluare a proiectelor de investiții sunt:

 Prezintă avantajul simplicităţii întrucât nu utilizează tehnicile de actualizare

• Termenul de recuperare al capitalului

în care: CF = cash-flow-ul annual, I = capitalul investit inițial

 Metode bazate pe actualizare

 Permit identificarea unor indicatori care furnizează o bază obiectivă,

 Actualizare: aflarea valorii actuale a sumei după “n” ani

 Metodă de selecţie: cel mai scurt timp de recuperare posibil

• Valoarea actualizată netă (VAN) Perioada

o Daca rata de actualizare variază de la o perioadă la alta

 Metodă de selecţie: VAN > 0

• Indicele de profitabilitate (IP)

 Metodă de selecţie: IP > 1 IP 1,3202

• Rata internă de rentabilitate (RIR)

 Rata viitoare de actualizare a fluxurilor viitoare de trezorerie pentru care VAN = 0

 Metodă de selecţie: RIR > k

 Determinaţi şi interpretaţi rezultatele obţinute pentru indicatorii de evaluare

Titular curs: Prof. univ. dr. VINTILĂ Georgeta

 Gestiunea ciclului de exploatare presupune

 Fundamentarea necesarului de finanțare a ciclului de exploatare

 Politici de gestiune pe termen scurt bazate pe raportul specific fiecărei

 Politică ofensivă (agresivă) rentabilitate și risc semnificative

Politici de gestiune a ciclului de exploatare

Politică ofensivă Politică ofensivă

Politică echilibrată Politică neutră

 Stocurile cuprind, în principal: materii prime, materiale consumabile,

 Mărimea financiară a stocurilor este dată de cuantumul capitalurilor necesare

 Mărimea optimă a stocurilor - armonizează relația contradictorie dintre:

 Modelul Wilson-Within de optimizare a stocului în mediul cert, cu

 Cheltuielile totale de aprovizionare (Ca) sunt variabile în funcție de numărul

 Cheltuielile totale de depozitare (Cd) sunt dependente de mărimea stocurilor,

S - mărimea optimă a stocului;

𝑺𝒐𝒑𝒕𝒊𝒎 ∗𝑻 T - numărul de zile calendaristice din

 Modelul poate fi extins și pentru optimizarea stocurilor de produse în curs de fabricație

 Necesarul de finanţare a ciclului de exploatare (NFCE) exprimă nevoia totală

 Metodele sintetice de determinare a necesarului de finanțare a ciclului de

 ratele de rotație - exprimate ca durată în zile (Dcost-bază, DCA-bază) -

 ratele de rotaţie - exprimate prin coeficientul de rotaţie (Nrot-cost bază,

 producția trimestrială în cost complet din anul de previziune (Ptrim-pl)

a). Necesarul de finanțare a ciclului de exploatare pe baza vitezei de rotație în funcție de

b). Necesarul de finanțare a ciclului de exploatare pe baza cifrei de afaceri

 În cadrul deciziei de finanțare a ciclului de exploatare se finalizează echilibrul

 Fundamentarea deciziei de finanțare a ciclului de exploatare urmărește

 Sursele de finanțare a ciclului de exploatare sunt:

 surse proprii → fondul de rulment