CIC Curs3 Moodle

CONTABILITATEA
INSTITUȚIILOR DE
CREDIT
CURS NR. 3 CONTABILITATEA CAPITALURILOR PROPRII LA INSTITUŢIILE DE CREDIT
Prof. univ. dr. Carmen Huian, CIC, CIG 3, 2023
Cuprins:
Noțiuni de bază privind capitalul
instituţiilor de credit
Contabilitatea capitalului
Reflectarea în contabilitate a
operaţiunilor privind primele legate de
capital
Contabilitatea rezervelor şi a altor

conturi de capitaluri proprii
Contabilitatea rezultatului reportat
Reflectarea în contabilitate a
rezultatului exerciţiului
Noțiuni de bază privind capitalul IC

◦ În cazul instituțiilor de credit, noțiunea de capital trebuie privită nu doar
contabil, ci și prudențial, conform cerințelor din reglementările UE
aplicabile și în România.
◦ Regulamentul UE 575/2013 impune băncilor să dispună de capital
suficient pentru a acoperi pierderile neașteptate și pentru a-și menține
solvabilitatea în perioade de criză.
◦ Ca principiu de bază, mărimea capitalului necesar depinde de riscul
asociat activelor deținute de o anumită bancă.
◦ Capitalul se numește „cerință de fonduri proprii” și este exprimat ca
procent din activele ponderate în funcție de risc.

Capitalului i se atribuie anumite niveluri în funcție de calitate și de risc
Capitalul (fondurile proprii) de nivel 1 Capitalul (fondurile proprii) de nivel 2
este considerat a fi capitalul este considerat capitalul
necesar pentru asigurarea necesar în cazul
continuității activității și necontinuității activității.
menținerea solvabilității. Existența sa permite unei
Tipul de capital de nivel 1 de instituții să ramburseze
cea mai înaltă calitate este sumele datorate
numit fonduri proprii de nivel deponenților și pe cele
1 de bază (în cuantum datorate creditorilor
obligatoriu de 4,5%). Există preferențiali, în caz de
însă și fonduri proprii de nivel insolvență bancară.
1 suplimentare.

B. Fonduri proprii de A.Fonduri proprii de
Din acestea se scad:
nivel 2 de bază nivel 1 de bază
a) rezervele din a) rezultatul reportat,
reprezentând pierdere; a) capitalul social
reevaluarea subscris si vărsat;
b) pierderea perioadei
imobilizărilor curente;
corporale; ajustate b) profitul net al ultimului
c) valoarea de înregistrare
cu obligațiile fiscale exercițiu financiar
în contabilitate a
aferente; imobilizărilor necorporale;
reportat
b) titlurile pe durată d) creanțele privind c) rezervele constituite
nedeterminată; impozitul amânat care se din marcarea la piață a
bazează pe profitabilitatea portofoliului de titluri de
c) subvențiile publice viitoare;
investiție;
sau private e)câștigurile nerealizate
nerambursabile; rezultate din evaluarea la d) alte rezerve,
valoarea justă a titlurilor de reprezentând rezerva
d) acțiunile investiție, nete de taxe; legală și rezerva
preferențiale f) ajustări de evaluare generală de risc, dar și
cumulative g) costul de achiziție a
rezultatul reportat
acțiunilor proprii
pozitiv al exercițiilor
financiare anterioare

◦ Cuantumul total al capitalului pe care băncile trebuie să îl dețină trebuie
să fie egal cu cel puțin 8% din activele ponderate în funcție de risc. Din
această valoare, cota care trebuie să revină capitalului de cea mai înaltă
calitate - fondurile proprii de nivel 1 de bază - este de 4,5% din activele
ponderate în funcție de risc.
◦ Pe lângă cerința privind cuantumul obligatoriu de 4,5% al fondurilor
proprii de nivel 1 de bază, toate băncile trebuie să dețină un amortizor de
conservare a capitalului și un amortizor anticiclic de capital, pentru a se
asigura că acumulează suficiente fonduri proprii în perioade de prosperitate
încât să își permită să absoarbă pierderi în cazul survenirii unei crize.

Amortizorul de conservare a
capitalului.
Amortizorul
Este format din capitalul de cea
anticiclic de
mai înaltă calitate (fonduri
capital
proprii de nivel 1 de bază), egal
cu până la 2,5% din expunerea
totală la risc a băncii respective. Amortizorul
Scopul său este de a conserva pentru risc
fondurile băncii. Dacă o bancă sistemic
nu îndeplinește obligația de a
deține acest amortizor, va trebui
să limiteze sau să oprească
plățile de dividende sau prime Amortizorul pentru alte instituții
managerilor. de importanță sistemică

Amortizorul anticiclic de capital
Impune băncilor să dispună de un
cuantum suplimentar de capital (CET 1)
în perioade economice cu o creștere a
Amortizorul de creditării solidă, pentru ca în cele mai
conservare a puțin faste, când activitatea economică
capitalului. este încetinită sau se contractă, să poată
continua creditarea economiei reale.
Dacă o bancă încalcă această cerință, se
Amortizorul aplică aceleași norme ca în cazul
pentru alte amortizorului de conservare a
instituții de capitalului.
importanță Amortizorul pentru risc sistemic
sistemică

Amortizorul
anticiclic de capital
Amortizorul de Amortizorul pentru risc sistemic

conservare a constă în fonduri proprii de nivel 1
capitalului. de bază (1% - 3% pentru toate
expunerile și de până la 5% pentru
expunerile interne sau din țări
terțe). Scopul este de a preveni și
Amortizorul atenua riscurile sistemice sau
pentru alte macroprudențiale nonciclice pe
instituții de termen lung care pot avea consecințe
importanță negative grave pentru economia
sistemică reală.
Amortizorul Amortizorul pentru alte instituții de

anticiclic de importanță sistemică
capital Directiva privind cerințele de capital
prevede un amortizor care să includă
instituțiile importante la nivel național,
Amortizorul de precum și la nivelul UE. Care sunt
conservare a „alte instituții de importanță sistemică”
capitalului. (O-SII) și limita maximă pentru
dimensiunea amortizorului (2% din
activele ponderate în funcție de risc) se
Amortizorul determină în funcție de un set de
pentru riscul criterii definit în directivă.
sistemic
Conf. univ. dr. Carmen Huian, CIC, CIG 3, 2022

În România, în 2023, conform BNR, sunt aplicabile următoarele cerințe
privind amortizoarele de capital: amortizorul pentru risc sistemic
în cuantum de 0%, 1% sau 2% în
amortizorul de conservare a funcție de valorile medii pentru
capitalului în cuantum de 2,5% indicatorii privind rata creditelor
din valoarea totală a expunerilor neperformante și gradul de
ponderate la risc ale instituțiilor acoperire cu provizioane.
de credit persoane juridice
române... amortizorul O-SII în cuantum de
0,5%, 1%, 1,5% sau 2% din
valoarea totală a expunerii la risc
amortizorul anticiclic de
pentru instituțiile de credit
capital în cuantum de 1%.
identificate ca având o importanță
sistemică în anul 2023.
Prin urmare, nivelul fondurilor proprii de nivel 1 de bază este, de la 23

octombrie 2023, de minim 8% (4,5% + amortizorul de conservare a
capitalului + amortizorul anticiclic de capital), dar poate ajunge 12% dacă
se adaugă și celelalte două amortizoare (la nivelul lor maxim).
Băncile de importanță sistemică în 2023 sunt: Banca Comercială Română -
S.A., Raiffeisen Bank - S.A., Banca Transilvania - S.A., CEC Bank - S.A.,
UniCredit Bank - S.A., BRD - Groupe Societe Generale - S.A., Alpha Bank
România - S.A., OTP Bank - S.A., Eximbank S.A.
Noțiuni de
bază
privind
capitalul
IC
◦ Capitalul social reprezintă valoarea nominală a acțiunilor emise de bancă.
◦ Se înregistrează distinct în contabilitate, pe baza actelor de constituire şi a
documentelor justificative privind vărsămintele ori diminuările de capital.
◦ Capitalul social al unei instituţii de credit, persoană juridică română,
trebuie vărsat integral şi în numerar la momentul subscrierii, inclusiv în
cazul majorării acestuia, aporturile în natură nefiind permise.
◦ Pentru autorizarea de către BNR, instituţiile de credit, persoane juridice
române, trebuie să menţină în permanenţă un nivel minim al capitalului
social, în formă bănească. Băncile trebuie să dispună de un nivel al
capitalului iniţial de minimum 37 milioane lei.
◦ Contul de pasiv 501 “Capital social” ţine evidenţa capitalului subscris şi
vărsat de acţionari şi a operaţiunilor de mărire sau reducere a acestuia, şi
se dezvoltă pe două conturi sintetice de gradul II.
5011 Capital 5012 Capital

subscris subscris
nevărsat vărsat
501 Capital social

◦ În contextul constituirii, a majorării sau diminuării capitalului social
intervine şi contul 508 “Acţionari sau asociaţi”.
Aplicație constituire capital social:
Pe 1 ianuarie 2023 se înființează o instituție de credit cu un capital social de
45 mil. lei, format din 45.000 acțiuni cu VN = 1.000 lei/acțiune pentru care
se primesc următoarele aporturi:
◦numerar 4,5 mil. lei;
◦virament prin contul curent deschis la BNR 40,5 mil. lei.
1. Subscrierea sumei de 45 mil lei, pe baza contractului de acţionariat:
2. Primirea aportului subscris
3. Transformarea capitalului:
Capitalul social poate fi majorat prin:
◦subscrierea de noi aporturi;
◦operaţii interne (încorporarea primelor legate de capital, capitalizarea
rezervelor, capitalizarea dividendelor etc.);
◦ conversia datoriilor în acțiuni;
◦ fuziunea prin absorbție.
Aplicație majorare capital prin operațiuni interne:
O instituție de credit are următoarea structură a capitalurilor proprii:
◦-capital social 50 mil. lei (10.000 acțiuni x 5.000 lei/acțiune); Total
capitaluri
◦-prime de emisiune 2 mil lei; proprii 62
mil. lei
◦-rezerve legale 5 mil. lei;
◦-alte rezerve 2 mil. lei;
◦-rezultat reportat (SFc) 3 mil lei
AGA decide majorarea capitalului social prin încorporarea integrală a altor
rezerve, a 50% dintre primele de emisiune și a 30% din rezultatul reportat.
Restul primelor se trec la alte rezerve.
1. Majorare capital social
2. Transfer prime
Structura capitalurilor proprii după majorare și transfer:
◦-capital social
◦-rezerve legale Total capitaluri
◦-alte rezerve proprii
◦-rezultat reportat (SFc)
Atribuirea gratuită a acțiunilor generate de majorarea capitalului social prin

operațiuni interne se realizează prin: a) emiterea de noi acțiuni (mărirea
numărului de acțiuni existente); b) creșterea valorii nominale a celor existente.
a)Nr. acțiuni = Cap. soc./VN = …………………..acțiuni; se emit …… acțiuni
noi
b)VN = Cap. soc./Nr. acțiuni = ………..……..= ….… lei/acțiune. Crește VN
cu …… lei.
Aplicație majorare capital social prin capitalizarea dividendelor
Structura capitalurilor proprii la o instituție de credit se prezintă astfel:
-capital social 54 mil. lei (10.000 acțiuni x 5.400 lei);
-rezerve legale 5 mil. lei; Total capitaluri
proprii 62 mil lei
-alte rezerve 1 mil. lei;
-rezultat reportat (SFc) 2 mil. lei.
Se decide capitalizarea unor dividende în valoare de 1,24 mil. lei prin emisiune
de noi acțiuni la VE = VMC.
◦VMC =
◦Nr. acțiuni noi emise:
◦Majorarea capitalului social:
◦Valoarea dividendelor capitalizate:
◦Rezultă alte prime:
1. Majorare capital social
Structura capitalurilor proprii după majorare se prezintă astfel:

◦-capital social
◦-alte prime
Total capitaluri
◦-rezerve legale proprii
◦-alte rezerve
◦-rezultat reportat (SFc)
Dacă s-ar fi mărit VN: ……………………….. lei/act. Deci, o creștere cu
…….a VN x 10.000 acțiuni = …………………. lei…
Diminuarea capitalului social se realizează prin/pentru:
◦retragerea unor acţionari sau asociaţi;
◦răscumpărarea acţiunilor şi anularea acestora;
◦acoperirea pierderilor din anii precedenţi;
◦alte operaţiuni (de exemplu, divizare, dizolvare, lichidare).
Aplicație diminuare capital social pentru acoperirea pierderilor
Structura capitalurilor proprii la o IC se prezintă astfel la 31 decembrie N:
◦-capital social 45 mil. lei;
◦-prime de emisiune 1,75 mil. lei;
◦-rezerve legale 2 mil. lei; Total capitaluri
proprii 46 mil. lei
◦-rezerve statutare 1 mil. lei;
◦-rezultat reportat (SFd) -5 mil. lei;
◦-profit curent 1,25 mil. lei
AGA, întrunită în luna aprilie N+1, hotărăște acoperirea integrală a pierderilor
din restul elementelor de capitaluri proprii, cu excepția rezervelor legale.
Pierderea de 5 mil. lei se acoperă, în ordine, din:
◦profit curent 1,25 mil. lei;
◦rezerve statutare 1 mil. lei;
◦prime de emisiune 1,75 mil. lei;
◦capital social 1 mil. lei.
1. Acoperire pierdere
Diminuarea capitalului social se poate realiza și prin răscumpărarea și
anularea acțiunilor proprii.
◦Acţiunile proprii răscumpărate sunt prezentate în bilanţ ca o corecţie a
capitalului propriu.
◦Câştigurile sau pierderile legate de cumpărarea, vânzarea, emiterea sau
anularea instrumentelor de capitaluri proprii ale instituţiei nu vor fi
recunoscute în contul de profit şi pierdere.
◦Contravaloarea primită sau plătită în urma unor astfel de operaţiuni este
recunoscută direct în capitalurile proprii, cu ajutorul contului de activ 503
„Acţiuni proprii”.
Instituţiile de credit autorizate şi supravegheate de autoritatea competentă
dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene pot desfăşura în România
activităţile specifice instituţiilor de credit, prin înfiinţarea de sucursale.
Capitalul iniţial al sucursalei unei instituţii de credit din state terţe se asigură
prin punerea la dispoziţia acesteia, în formă bănească, a capitalului de dotare
de către instituţia de credit din statul terţ, la nivelul prevăzut prin
reglementările BNR.
Se asimilează capitalului social fondurile cu caracter permanent (capital de
dotare) puse la dispoziţie sucursalelor din România ale instituţiilor de credit
din străinătate și cele puse de instituțiile de credit din România la dispoziția
sucursalelor al căror sediu se află în străinătate, care se reflectă prin contul de
pasiv 502 “Elemente asimilate capitalului”.
Conform Ordinul BNR nr. 27/2010 pentru aprobarea Reglementărilor
contabile conforme cu IFRS, valoarea ajustărilor aferente capitalului
social/capitalului de dotare se înregistrează distinct, în contul 504 „Ajustări
ale capitalului social/capitalului de dotare”. Aceste ajustări se referă, în
principal, la:
a) diferenţe din ajustarea la inflaţie, aferente capitalului social/capitalului de
dotare;
b) ajustări ale capitalului social cu sumele reprezentând diferenţe din
reevaluări, care au fost incluse în perioadele anterioare în capitalul social şi
care trebuie să fie înregistrate ca diferenţe din reevaluare
Reflectarea în contabilitate a operaţiunilor

privind primele legate de capital
Dacă majorarea capitalului social se realizează prin emiterea noilor acţiuni la o
valoare mai mare decât valoarea lor nominală, apare prima de capital.
Definită ca diferenţă între valoarea aporturilor vărsate (preţul de vânzare,
valoarea de emisiune) şi valoarea nominală a acţiunilor acordate, prima de
capital, reflectată în contabilitate de contul sintetic de gradul I 511 “Prime de
capital.
5114
5111 5112 5113 Prime de 5119
Prime de Prime de Prime de conversie Alte
emisiune fuziune aport a oblig. în prime
acțiuni
Reflectarea în contabilitate a operaţiunilor

privind primele legate de capital
1. Capitalizare prime de emisiune

5111 = 5012 900.000
2. Încorporare prime de emisiune la alte rezerve
5111 = 519 1.000.000
3. Utilizare prime de emisiune pentru acoperire pierdere
5111 = 5811 500.000
4. Transfer prime de conversie la alte rezerve
5114 = 519 100.000
Contabilitatea rezervelor şi a altor conturi de

capitaluri proprii
Instituţiile de credit pot să-şi constituie mai multe tipuri de rezerve.
Contabilitatea rezervelor se ţine pe categorii de rezerve.
516
514
512 513 Rezerve 519 Alte
Rezerve
Rezverve Rezerve din reeva- rezerve
pt. riscuri
legale statutare luarea
bancare
imob
Rezervele pentru riscuri bancare includ rezerva generală pentru riscul de

credit şi rezerva reprezentând fondul pentru riscuri bancare generale.

capitaluri proprii
Rezultatul determinat de operaţiunile de reevaluare reprezintă rezervele din
reevaluare. Acestea se constituie din diferenţe rezultate din reevaluarea
imobilizărilor necorporale şi corporale.
Creștere de valoare
Reevaluare
• Creștere a rezervei din reevaluare (516)
• Venit din reevaluarea imobilizărilor (747)
Scădere de valoare
• Cheltuială din reevaluarea imobilizărilor (647)
• Scădere a rezervei din reevaluare (516)
Contabilitatea rezervelor şi a altor conturi de de

capitaluri proprii
1 – Constituirea rezervelor legale
a – pe baza profitului determinat înainte de deducerea impozitului pe profit:
592 = 5121 200.000
b – pe seama profitului după deducerea impozitului pe profit din exerciţiul curent:
592 = 5122 100.000
c – pe seama profitului net din exerciţiile anterioare:
5811 = 5122 200.000
2 – Formarea rezervelor statutare sau contractuale
a – pe seama profitului net din exerciţiul curent:
592 = 513 175.000
b – pe seama profitului net din exerciţiile precedente:
5811 = 513 250.000

capitaluri proprii
3 – Reevaluarea în plus a imobilizărilor corporale:
% = 5162 1.500.000
4421 500.000
4422 1.000.000
4 – Reevaluarea în minus a construcțiilor:
5162 = 4422 200.000
5 – Transferarea la rezultatul reportat a surplusului din reevaluare realizat:
5162 = 5816 1.300.000
6 – Constituirea de alte rezerve
a – pe seama profitului net:
5811 = 519 250.000
b – pe seama primelor de capital:
511 = 519 50.000

capitaluri proprii
Conform Ordinului BNR nr. 27/2010, se introduce grupa 52 Alte conturi de
capitaluri proprii. În cadrul altor conturi de capitaluri proprii se includ:
a)diferenţele de curs valutar aferente activelor financiare nemonetare
evaluate la valoarea justă prin alte elemente ale rezultatului global (contul
521);
b)diferenţele din modificarea valorii juste, nete de deprecieri cumulate,
aferente activelor financiare evaluate la valoarea justă prin alte elemente
ale rezultatului global (contul 522);
c)diferenţele privind contabilitatea de acoperire (contul 523);
d) valoarea impozitului pe profit curent şi a impozitului pe profit amânat
recunoscută în alte elemente ale rezultatului global (contul 524);
Contabilitatea rezervelor şi a altor conturi de capitaluri

proprii
e) valoarea instrumentelor de capitaluri proprii acordate angajaţilor în cazul
unei tranzacţii cu plata pe bază de acţiuni şi diferenţa dintre valoarea de piaţă a
acestora şi suma plătită de către angajaţi în cadrul unei tranzacţii cu plata pe
bază de acţiuni (contul 525)
f) diferenţele aferente activelor imobilizate (sau grupurilor destinate cedării)
clasificate drept deţinute în vederea vânzării, înregistrate în alte elemente ale
rezultatului global (contul 526);
g)valoarea componentei de capitaluri proprii a instrumentelor financiare
compuse (contul 527);
h) diferențe din modificarea valorii juste, datorate riscului propriu de credit,
aferente datoriilor financiare (contul 528);
i) alte sume care trebuie înregistrate în conturile de capitaluri proprii (ct. 529).
Contabilitatea rezultatului reportat

Cu ajutorul contului bifuncţional 581 “Rezultatul reportat” se ţine evidenţa
rezultatului financiar (profit ori pierdere) şi părţii din rezultatul exerciţiului
precedent, a cărui repartizare ori acoperire a fost amânată de adunarea
generală a acţionarilor sau asociaţilor. Reportarea rezultatului se evidenţiază
distinct, după natura sursei de provenienţă, încât funcţionează mai multe
conturi sintetice de gradul II.
În creditul contului 5811 “Rezultatul reportat reprezentând profitul
nerepartizat, respectiv pierderea neacoperită” se înregistrează profitul net
nerepartizat, respectiv pierderea reportată acoperită pe seama rezervelor sau
prin reducerea capitalului social. În debitul contului se evidenţiază pierderea
din exerciţiul financiar încheiat, respectiv profitul net din anii anteriori.
Reflectarea în contabilitate a rezultatului

exerciţiului
Contul bifuncţional 591 “Profit sau pierdere” ţine evidenţa rezultatului
financiar în cursul exerciţiului curent. În creditul acestui cont se înregistrează
închiderea la sfârşitul perioadei a conturilor de venituri (701 – 791), iar la
începutul exerciţiului următor, cu pierderea curentă neacoperită şi reportată
(5811). Contul se debitează la sfârşitul perioadei pentru închiderea conturilor
de cheltuieli (601-692), iar la începutul exerciţiului următor, cu profitul curent
nerepartizat şi reportat (5811) şi cu profitul net curent supus repartizării (592).
Soldul creditor al contului reprezintă profitul realizat (dacă veniturile depăşesc
cheltuielile), iar soldul debitor reflectă pierderea realizată (când veniturile sunt
inferioare cheltuielilor).
Reflectarea în contabilitate a rezultatului

exerciţiului
Contul de activ 592 “Repartizarea profitului” se debitează, la sfârşitul
perioadei, cu sumele repartizate din profit pentru constituirea rezervelor (512,
513, 514). În creditul acestui cont se evidenţiază, la începutul exerciţiului
următor, profitul net curent repartizat (591). Soldul debitor al contului
reprezintă suma repartizărilor din profit efectuate la sfârşitul exerciţiului.
Instituţiile de credit nu recunosc şi, de asemenea, nu prezintă ca datorii
bilanţiere repartizările efectuate din profitul exerciţiului curent, dacă acestea
au fost propuse sau declarate după data bilanţului.

CIC Curs3 Moodle

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CIC Curs3 Moodle

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CONTABILITATEA

Contabilitatea rezervelor şi a altor

Contabilitatea rezultatului reportat

Noțiuni de bază privind capitalul IC

Noțiuni de bază privind capitalul IC

Noțiuni de bază privind capitalul IC

Noțiuni de bază privind capitalul IC

Noțiuni de bază privind capitalul IC

Noțiuni de bază privind capitalul IC

Noțiuni de bază privind capitalul IC

Amortizorul de Amortizorul pentru risc sistemic

Noțiuni de bază privind capitalul IC

Amortizorul Amortizorul pentru alte instituții de

Noțiuni de bază privind capitalul IC

Noțiuni de bază privind capitalul IC

Prin urmare, nivelul fondurilor proprii de nivel 1 de bază este, de la 23

5011 Capital 5012 Capital

501 Capital social

2. Primirea aportului subscris

1. Majorare capital social

Atribuirea gratuită a acțiunilor generate de majorarea capitalului social prin

Structura capitalurilor proprii după majorare se prezintă astfel:

Reflectarea în contabilitate a operaţiunilor

Reflectarea în contabilitate a operaţiunilor

1. Capitalizare prime de emisiune

Contabilitatea rezervelor şi a altor conturi de

Rezervele pentru riscuri bancare includ rezerva generală pentru riscul de

Contabilitatea rezervelor şi a altor conturi de

Contabilitatea rezervelor şi a altor conturi de de

Contabilitatea rezervelor şi a altor conturi de

Contabilitatea rezervelor şi a altor conturi de

Contabilitatea rezervelor şi a altor conturi de capitaluri

Contabilitatea rezultatului reportat

Reflectarea în contabilitate a rezultatului

Reflectarea în contabilitate a rezultatului

S-ar putea să vă placă și