Sunteți pe pagina 1din 34

Tema 2 .

Operațiuni ale instituțiilor de credit-operațiuni ale băncilor


comerciale

Concepte de bază
Operațiuni bilanțiere și extrabilanțiere
Operațiuni de activ,operațiuni de pasiv
creditare,portofolii de titluri, împrumuturi de refinanțare,
vânzarea creanțelor, securitizarea activelor bancare
Cuprins
 Operațiuni bilanțiere ale băncilor comerciale
 I.Elemente de pasiv bilanțier .Operațiuni de pasiv
 a)Operatiuni de constituire a capitalului propriu -Importanța capitalului propriu
 b)Operațiuni atragere a depozitelor
 c)Imprumuturi de la alte bănci, emisiuni de titluri de datorie
 d)Imprumuturi de refinanțare de la banca centrală.
II.Elemente de activ bilantier.Operatiuni de activ.
1.Acordarea de credite.
 A.Credite acordate agenților economici:credite de exploatare si de trezorerie:
◦ 1.1- creditarea creantelor comerciale: operatiunile de scontare si pensiunea; imprumuturile
pe gaj de actiuni si efecte publice
 1.2- creditele de trezorerie. avansul in contul curent; creditul pe termen mijlociu mobilizabil

◦ B.Credite acordate populației


 1. Cum se selecteaza clientii pentru acordarea creditelor? Metoda
Scoringului.Rolul Biroului de Credit.
2. Plasamente la alte institutii.Portofoliul de titluri.
 Operațiuni extrabilanțiere :
 securitizarea creanţelor;

 exemplu în România Legea obligatiuni ipotecare….prima emisiune de obligati


ipotecare

 cedarea sau vânzarea creditelor;

 emiterea scrisorilor de garanţie bancară;


 instrumente financiare derivate;
 acreditivul documentar ;
 operațiuni în numele clienților;
Operațiuni bilanțiere ale băncilor comerciale

Băncile comerciale sunt acele tipuri de bănci a caror principală activitate este atragerea
de depozite și acordarea de credite;
bancile sunt societăți comerciale care vând produse financiare către clienţi;
activitatea desfăşurată se reflectă în situaţiile lor financiare: bilanţ şi cont de rezultate.
o Bilantul poate fi simplu, al unei singure bănci,sau consolidat - al unui
grup de instituții financiare;

Bilanţul unei bănci arată structura surselor considerate ca input-uri financiare sau
intrări,pe de o parte şi a utilizărilor (output-uri financiare).

o în pasivul băncilor se reflectă constituirea resurselor și datoriile băncii față de exterior, iar in
activ se reflectă utilizările resurselor.
o elementele de activ şi pasiv se structurează în funcţie de destinaţie şi gradul de exigibilitate:
Bilanț simplificat bancă comercială
Operațiunile de pasiv:formarea capitalului propriu și resursele atrase
 PASIVE (resurse)
Sunt doua două tipuri principale de resurse, respectiv:

1. Resurse atrase sub forma de


a)depozite atrase de la diferite categorii de clienţi (persoane fizice, juridice, instituţii bancare din ţară şi
străinătate);

b)resurse nondepozit, atrase de pe piaţa monetară şi de capital


(emisiuni de obligatiuni,alte forme de împrumut);
Indiferent de modalitatea de constituire a acestor resurse se considera DATORII ale băncii.

2. formarea capitalului propriu ( capitalul social care constituie o resursă pe termen lung, fiind
oferit de acţionarii băncii ,la care se adauga rezervele și alte componente ale capitralului propriu).
1.Constituirea capitalului propriu
În condiţiile legii bancare capitalul social al unei societăţi bancare nu poate fi mai
mic de 5 milioane de euro. Acest plafon minim este comun tuturor instituţiilor de
credit.
 Capitalul propriu deține o pondere de aproximativ 8% – 12 % în totalul resurselor
bilanțiere ale unei bănci;
 Capitalul social al unei bănci trebuie vărsat integral și în formă băneasca în momentul
subscrierii la acțiunile emise și achiziționate de acționari.
 Completarea capitalului social se realizează pe seama fondurilor de rezervă constituite prin
repartizarea unei părți din profit.

 Capitalul inițial al unei IC este diferențiat,astfel:


 -pentru bănci constituite ca persoane juridice= 37 milioane lei;
 -pentru bănci de credit ipotecar=25 milioane lei;
 -pentru bănci de economisire creditare=25 milioane lei;
 -pentru cooperativele de credit=300.000 lei;
 -pentru sucursalele din Romania ale IC din statele terțe ,acestea trebuie sa dețină un nivel
minim cel puțin egal cu cerințele aplicate instituțiilor autohtone;
De ce este important capitalul bancar?Capitalul bancar joacă un rol important
în activitatea bancară, asigurând viabilitatea băncii pe termen lung

 Capitalul bancar joacă un rol important începând cu constituirea băncii şi continuând cu


perioada de funcţionare până la lichidare.

 Capitalul bancar îndeplineşte următoarele funcţii:

 protejează deponenţii în eventualitatea insolvabilităţii şi lichidării băncii;

 absoarbe pierderile neanticipate pentru a menţine încrederea , astfel, ca în condiţii de stres,


banca să-şi poată continua activitatea;

 serveşte la achiziţionarea de clădiri şi echipamente pentru desfăşurarea activităţii;

 serveşte ca o limită impusă pentru expansiunea nejustificată a activelor;

 conferă încredere publicului și autorității de supraveghere cu privire la stabilitatea


băncii.
Reglementările bancare privind capitalul băncii sunt o procupare la nivel
mondial și sustin necesitatea structurării capitalului bancar în două părţi şi
anume
1.capitalul propriu sau capitalul de bază,sau TIER 1 care cuprinde:
-capitalul social vărsat; primele legate de capital;
-rezervele legale; rezerve generală pentru riscul de credit;
- rezervele statutare;
- rezultatul reportat reprezentând profit nerepartizat,

2.capitalul suplimentar se compune din:


-alte rezerve decât cele incluse în capitalul propriu;
-datoria subordonată luată în calculul fondurilor proprii ale unei bănci în proporţie de maximum
50% din capitalul propriu de bază;
-subvenţii pentru investiţii;
-diferenţele favorabile din reevaluarea patrimoniului;

Capitalul propriu TIER 1+Capital suplimentar =FONDURI PROPRII


2. Operațiunile de atragere a resurselor

 reprezintă cea mai importantă operațiune de pasiv


a băncilor comerciale, prin care se mobilizează capitalurile disponibile temporar din
 economie.

 depozitele pot fi atrase de la agenți economici, de la populație, precum și de la alte

bănci.
Se practica următoarele tipuri de depozite:
a)depozite la vedere,care prezintă o mare elasticitate, în sensul că depunătorii pot
dispune în orice moment utilizarea lor pentru plătile prin cont sau retragerile din cont.

-Contul curent reprezinta un produs ce primite clientilor acces oricand la banii depusi la banca.
Prin intermediul acestor conturi, se pot efectua plati, incasari sau retrageri de numerar. In plus,
deschiderea unui cont curent da clientilor acces la noi servicii bancare: carduri, depozite, credite, etc.

- Conturile de depozit sunt menite sa asigure fructificarea unor economii (fie ale firmelor, fie ale
persoanelor) pe un termen mai indelungat.
b) depozite cu preaviz ,prin care deținătorii pot realiza retrageri doar după
înștiințarea prealabilă a băncii, într-un anumit termen, prevăzut în contract.

c) depozite la termen ,care se se realizează prin conturi de depozite (de economii);


pe baza lor se asigură importante resurse în procesul de creditare.

 Băncile sunt preocupate de atragerea de resurse (depozite )pe termene mai


îndelungate,motiv pentru care acordă dobânzi mai mari la depozitele la
termen.
c)Imprumuturi de la alte bănci, emisiuni de titluri de datorie

 Acestea constituie resurse non- depozit,sunt atrase de pe piata interbancară


și piața de capital,din țară sau din străinătate;
 datorită prețului ridicat și datorită volatilității ,aceste resurse mai sunt
desemnate cu termenul Hot money(bani fierbinți).
 le regăsim ,la nivelul băncilor de mare dimensiune și al celor
internaționale.

 Formele pe care le îmbracă :


 a) împrumuturi de la bănci;
 b) împrumuturi de la instituții financiare din străinătate și din țară ,
 c) titluri emise pe termen lung(obligațiuni);
d)Imprumuturi de refinanțare de la banca centrală

Împrumuturile pot fi acordate de Banca Centrală către băncile din sistemul bancar
pentru activitati curente sau cu destinații speciale, termenul de acordare fiind
cuprins între o zi si 1 an de zile.

 Principalele împrumuturi pe care le poate primi o bancă comercială de la Banca


Centrala sunt
1. credite de scontare cu un termen de 90-180 zile , garantate cu cambii
 2. credite lombard sau de descoperit de cont au termene între o zi și o săptamână
fiind garantate cu efecte publice emise de stat: bonuri de tezaur, obligatiuni de stat;
3.credite speciale acordate bancilor cu situație financiara dificilă;

 Imprumuturile de la banca centrala sunt împrumuturi de refinanțare.


 Băncile comerciale apelează la refinanțare :
 a) pentru a-si asigura lichiditatea de care au nevoie pentru a face fata datoriilor
exigibile;
 b) pentru optimizarea structurii portofoliului de titluri pe care îl dețin.
Operațiunile de Activ
In bilanțul unei bănci comerciale , principalele elemente de activ sunt următoarele:
ACTIVE(utilizări);

 1. numerar în casierie ;
 2. depozite plasate la alte instituţii financiare;
 3. sume la banca centrală (sub forma RMO și depozite);
 4. titluri private şi guvernamentale achiziţionate în cadrul operaţiunilor de piaţă
monetară(portofoliul de titluri);
 5. credite şi avansuri acordate clienţilor;
 6.active combinate (imobilizari,active fixe).Se regasesc în bilant sub denumirea de imobilizari
corporale si necorporale.
1.Acordarea de credite

Creditele acordate constituie principala pozitie bilanțieră de activ;


Băncile practică un mix de credite: credite de consum,ipotecare,bancare,de
nevoi personale,pentru investitii,etc.

Factorii care influențează mixul de credite sunt:


 factori macroeconomici(rata de dobândă, evoluția PIB,stabilitatea financiară)

 factori care țin de strategia băncilor și de politica de marketing a acestora.

Principalele tipuri de credite sunt următoarele:


A.Credite acordate agenților economici:credite de exploatare și de trezorerie
B.Credite acordate populației
A.Credite acordate agenților economici:credite de exploatare si de trezorerie

 A1) Credite de exploatare . In vederea acoperirii deficitului de resurse ,agenții


economici apelează la credite pentru activitatea de exploatare, care sunt acordate de
bănci sub forma a doua produse bancare:
 1.1- creditarea creanțelor comerciale
 1.2- creditele de trezorerie.
 1.1 Creditarea creanțelor, include ca operațiuni specifice:
a) - operațiunile de scontare și pensiunea
b) împrumuturile pe gaj de actiuni si efecte publice
c)- operațiunile de report.
 a)Scontarea reprezinta operatiunea de cedare a cambiei către bancă în schimbul unui
credit (suma de bani) egală cu diferența dintre valoarea nominala a cambiei si scontul
perceput de banca ca dobânda, până la scadența titlului:
 VA = VN - S.
 .
 Este o operatiune de creditare ,prin acordarea de bancă a unui credit în schimbul unui
efect de comerț care nu a ajuns la scadentă. Prin aceasta operațiune, un credit comercial
se transformă într-un credit bancar..
Exemplu scontare portofoliu de cambii

 Exemplu scontare efecte comerciale

 Un agent economic detine cambii in valoare de 25 milioane lei,care au terme de


incasare peste 250 zile(pentru ca avandut produse a caror incasare se va realiza
peste 250 zile)
 Cu 230 zile înainte de scadență ,se prezintă la bancă și cedeaza portofoliul de
cambii,primind în schimb valoarea acestora diminuată cu rata scontului,rs=10%

 Valoarea pe care o încasează de la bancă=Valoarea actuala=Vn-S


 Vn=25 mil lei
 S=(10%x25 mil lei x 230)/360= 1,59 mil lei

 Valoarea actuala(pe care o primeste de la banca )= Vn-S=25-1,59=23,41 mil lei


Credite de exploatare

 b)Pensiunea este operațiunea prin care banca preia cambiile pe care le vinde beneficiarul,
cu conditia răscumpararii lor de catre aceștia la termenele convenite.
 Operațiunea se desfășoară în relațiile băncilor cu firmele mari și îndeosebi între bănci.

 c)Imprumutul pe gaj de marfuri si efecte comerciale se acordă atunci când banca acceptă
cambii sau documente cu privire la mărfurile garantate.

 d) Credite pe gaj de efecte publice ,se manifestă atunci când deținătorii de titluri de stat,
le pun gaj la bănci și obțin sumele necesare ,plătind dobândă la bancă pentru creditul primit.

 e)operațiuni de report, constau în achiziționarea de către bancă a titlurilor de stat de la


detinătorii acestora, cu obligația răscumpararii de către vânzator la același curs, peste un
termen scurt, de regulă 15 zile

Credite de trezorerie

 A.2 Creditele de trezorerie, sunt credite pe termen scurt, de până la un an, pentru
acoperirea necesităților curente legate de ciclul de exploatare și comercializare.
 Creditele de trezorerie se întâlnesc sub doua forme:
 a) - avansul în contul curent
 b) - creditul pe termen mijlociu mobilizabil.

a)Avansul în contul curent presupune că băncile continuă sa facă plăti în numele titularului
de cont și după ce acesta a epuizat disponibilitătile, în cadrul unei limite numită linie de credit
sau plafon de creditare.

b) creditul pe termen mijlociu mobilizabil.(pentru aprovizionare,pentru finanțarea productiei


pentru export,cecuri în curs de decontare).
B.Operațiunile de creditare a persoanelor fizice

Metoda scoringului

B. Operațiunile de creditare a persoanelor fizice se acordă la solicitarea clienților


si finanțează nevoile acestora pentru acoperirea unor cheltuieli generate de:
- cumparări de locuințe
- cumpărări de bunuri de folosință îndelungată
- necesități curente,credite de consum,credite de nevoi personale, credite de
studii;

 Acordarea creditelor antreneaza la nivelul băncii un ansamblu de


mecanisme,procedee, practici,etc.
Selectarea clienților se realizează conform unor modele de evaluare a clienților
specifice fiecărei bănci (SCORING),prin care este evaluată starea financiară prezenta și
viitoare a clientului.

În urma atribuirii unui punctaj pentru o serie de indicatori urmariți de bancă,clientul este
încadrat în una din urmatoarele categorii.
A = categoria standard;
B =categoria in observație ;
C= substandard;
D = îndoielnic;
E =pierdere .
Scoringul de credit
 Scoringul de credit este un algoritm prin care institutiile financiare determina
capacitatea ta de a plati ratele la credite si imprumuturi si a fost implementat de
Biroul de Credit.

 In momentul în care se depune o cerere pentru un credit institutia financiara


foloseste pentru aprobarea creditului un punctaj al situatiei financiare, familiale,
personale denumit scoring.Pe baza acestuia se va decide:

 aprobarea/respingerea dosarului;
 valoarea creditului aprobat;
 avansul solicitat;
 gradul de indatorare;
 gradul de acoperire cu garantii.
Despre stabilirea scoringului

Scoringul de credit, pe langa informatiile privind veniturile solicitantilor si


codebitorilor (valoare, sursa etc), destinatia creditului si alte rate la credite, carduri
(credit, overdraft) sau intarzieri la plata, cuprinde informatii detaliate referitoare la:

 date personale despre solicitant: starea civila, numarul de membrii ai familiei, ultimul
nivel de invatamant absolvit, de cand se locuieste la adresa curenta si in calitate de ce
(proprietar, chirias, cu parintii etc);

 date privind încadrarea în muncă: denumirea societății angajatoare, domeniul de


activitate, numarul total de angajati, profesia solicitantului, functia, vechimea la locul
actual de muncă și totală in munca.

 Date aplicant: pondere de 20%;


 Surse de venit: pondere de 25%;
 Angajator si industrie: pondere de 15%;
 Intarzieri la plata: pondere de 40%.
Constituirea provizioanelor
1.Provizioanele reprezintă acea parte din rezultatul financiar care este pusă de o parte pentru a
face față ulterior fie unei deprecieri sau pierderi a elementelor de activ, fie unor cheltuieli care
nu sunt încă efective, dar care sunt probabile.

sunt destinate sa acopere anumite pierderi sau cheltuieli a caror cauza este precisa si asupra
carora exista o incertitudine în ceea ce privește mărimea sau data producerii lor.

2.constituirea provizioanelor se face diferențiat pentru fiecare tip de credit,prin


aplicarea unor procente diferențiate după categoria creditului,astfel:

Categoria A=0%; Categ B=5%; Categ C=25%; Categ D=50%; Categ E=100%.

În general,băncile nu acordă credite clienților care sunt încadrați în categoriile D și E.


Provizioanele se aplică la o bază de calcul egală cu diferența dintre valoarea creditului și valoarea
garanției acceptate de bancă.
EXEMPLU
O companie solicita un credit de 1 milion euro. Valoarea garantiilor pe care le prezintă (terenuri,patrimoniu)și care
sunt acceptate de bancă reprezintă 800000 euro.In urma analizei companiei,aceasta este încadrată de bancă în
categoria B.

Nivelul provizioanelor =5%x(1milion euro-800000 euro)=5%x200000=10000euro


Importanța Biroului de Credit în stabilirea scoringului (evaluarea capacității
financiare a clienților persoane fizice)

 Biroul de Credit este o instituție creată cu scopul de a oferi bancilor din sistemul
bancar românesc informații despre persoanele fizice care au contractat credite de la
diferite institutii financiare.

 Biroul de Credit este o societate pe actiuni, care are ca membri fondatori 24 de


bănci din țară.
 A devenit operațional în august 2004; Biroul de Credit administrează date
negative si pozitive, provenite din surse bancare si non-bancare;

 Scopul Biroului de Credit este Stabilirea criteriilor uniforme de apreciere a


clientelei (scoring);

 Scoringul de credit este un algoritm prin care instituțiile financiare determină


capacitatea clienților de a plăti ratele și dobânzile aferente creditelor .
2. Plasamente la alte institutii financiare .Portofolilul de titluri.
Importanța portofoliului de titluri.

 Depozitele și plasamentele la alte bănci sau instituții financiare(din tară sau străinătate ) constituie
elemente generatoare de venituri sub formă de dobânzi și dividende .

 Portofoliul de titluri include titluri deținute pentru tranzacționare și alte titluri care au fost achiziționate
de pe piața primară și secundară, fie titluri guveramentale,fie titluri ale entităților private.
 Portofoliul de titluri joacă un rol important în contextul în care activitatea de creditare a băncii cunoaște
modificari in timp,cresteri si/sau scaderi.Astfel,atunci când cererea de credite este redusă, banca va
investi în titluri resursele pe care le are.

 Atunci când banca se confruntă cu o cerere sporita de credite, va proceda la vânzarea unei părți din
titlurile deținute în portofoliu.

 De asemenea,în unele cazuri,când băncile trebuie sa facă infuzie de capital(pentru majorarea


capitalului) acestea vor putea obține resurse prin vânzarea unor titluri din portofoliu.

 Un rol important îl dețin titlurile de stat; în contextul în care băncile nu mai acordă credite sectorului
privat ,ele investesc în titluri de stat care le asigură un randament cert și la o rată medie a dobânzii
atractivă.
Operațiuni extrabilantiere ale băncilor comerciale

 Operatiunile extrabilanțiere au ca particularitate faptul că nu se înregistrează în conturile


bilanțiere, ele reflectă numai obligații ale clientelei sau ale băncii fiind potențial patrimoniale.

 Acestea nu contribuie la majorarea resurselor, nu influențează nivelul activelor,dar


genereaza venituri și sunt purtătoare de riscuri.

 Principalele operațiuni extrabilanțiere sunt:


 securitizarea creanţelor;
 cedarea sau vânzarea creditelor;
 emiterea scrisorilor de garanţie bancară;
 instrumente financiare derivate;
 acreditivul documentar ;
 operaţiuni pe piaţa valutară;
 Operațiuni în numele clienților;
Operatiuni extrabilantiere ale bancilor
Securitizarea creanțelor

1.Securitizarea creanţelor reprezintă o operaţiune financiară de valorificare a creanţelor


de către un vehicul investiţional;

 Pentru a scăpa de activele nelichide pe care le dețin și pentru a obține accesul la noi resurse
financiare sub forma de împrumuturi, băncile au căutat noi tehnici inovatoare,respectiv,
conversia acestor active nelichide în lichiditati,prin securitizarea activelor.
 Securitizarea este o operatiune financiara de valorificare a creantelor de către un vehicul
investițional, care le achiziționeaza, le grupează și le foloseste pentru garantarea unei
emisiuni de valori mobiliare.
 Procesul de securitizare a activelor în ansamblu are multe avantaje, finalul anului 2007 a
avut o contributie la criza financiara ,motiv pentru care a fost necesara cunoasterea mai
aprofundata a procesul de securitizare a activelor care a condus la criza financiară.

In România legea privind emisiunile de obligațiuni ipotecare, din anul 2015,permite


băncilor să emită obligațiuni garantate cu creanțe imobiliare(respectiv, credite
ipotecare si imobiliare).
De ce este importantă securitizarea creanțelor ?

2.De ce este importantă securitizarea?


Băncile îşi pot utiliza creanţele ca şi colateral(garanție) pentru emisiunea de
titluri, în vederea obţinerii de resurse necesare activității .

 Pot face obiect al securitizării, creanţele izvorâte din:


-contracte de credit (inclusiv credit ipotecar);
-contracte de leasing;contracte de vânzare – cumpărare cu plata preţului la termen sau în
rate;orice titlu de creanţă cu condiţia ca drepturile pe care le conferă să poată face obiectul
unei cesiuni.
Cedarea sau vânzarea creditelor;Scrisoarea de garanție bancara;

2. Cedarea sau vânzarea creditelor, reprezintă o operaţiune care constă în vânzarea creditelor,
în totalitate sau parţial, către noi deţinători.
În general, se vând acele credite negarantate (credite pentru nevoi personale) sau cele care au înregistrat restanţe
de peste 90 de zile.

3. Scrisoarea de garanţie bancară


Aceasta reprezintă un angajament scris asumat de o bancă, în favoarea unei persoane (beneficiar), prin care
se obligă să-i plătească o sumă de bani, în cazul în care o altă persoană (în contul căreia se emite garanţia) nu a
executat o anumită obligaţie asumată printr-un contract, sau a executat-o necorespunzător.
Emiterea unei scrisori de garanţie antrenează riscuri pentru emitent şi pentru beneficiar.

4. Utilizarea derivativelor
-derivatele de credit, în cadrul cărora se remarcă: credit swap; credit option; credit default swaps şi credit linked
notes;
-Credit swap reprezintă un acord (sau înţelegere) între două bănci care au acordat credite,prin care acestea convin
să schimbe o parte din plăţile (principal şi dobândă) efectuate de clienţii debitori cu scopul diversificării riscului
de credit.
Utilizarea derivativelor ;Acreditivul documentar; operațiuni în numele clienților.

 5.Acreditivul documentar reprezintă o altă operaţiune extrabilanţieră în care se implică tot


mai mult băncile.
 Acesta reprezintă o modalitate de plată, în practica comercială internațională,prin care banca
cumpărătorului se obligă a plăti vânzătorului direct, sau prin intermediul unei bănci
corespondente o anumită sumă de bani;

 6.Operațiunile în numele clienților


 Operatiuni de transfer de bani,primiri și remiteri de documente,plați în numele clienților din
conturile acestora , operațiuni de schimb valutar ,păstrarea în siguranță a casetelor de valori.
 Aceste oprațiuni generează venituri sub formă de comision.
Ce este acreditivul documentar?

Acreditivul documentar este un angajament de plata, contra documente, asumat de banca, pentru buna derulare a relatiei companiei cu tertii.
Partile implicate in derularea unui acreditiv documentar sunt: ordonatorul, banca emitenta, banca beneficiarului si beneficiarul.

Cum functioneaza acreditivul documentar?

Pasul 1. Cumparatorul (importatorul) si vanzatorul (exportatorul) realizeaza operatiunea comerciala convenind


prin contract termenii operatiunii si stabilind ca modalitate de plata acreditivul documentar

Pasul 2. La cererea importatorului (ordonator), banca acestuia (banca emitenta) deschide acreditivul documentar,
in favoarea exportatorului (beneficiar) conform conditiilor contractului comercial. Banca emitenta transmite
textul acreditivului documentar la banca corespondenta din tara exportatorului (banca benenficiarului).

Pasul 3. Banca corespondenta avizeaza deschiderea acreditivului documentar exportatorului


Pasul 4. Exportatorul transmite marfa catre importator si prezinta bancii sale si toate documentele de livrare
mentionate in acreditiv
Pasul 5. Banca corespondenta efectueaza controlul documentelor si efectueaza plata (daca este banca platitoare
sau confirmatoare) sau trimite documentele de plata bancii emitente

Pasul 6. Banca corespondenta trimite documentele bancii emitente.


Pasul 7. Banca emitenta verifica documentele si efectueaza plata (sau ramburseaza banca platitoare) si
elibereaza documentele importatorului contra plata.
Pasul 8. Importatorul, pe baza documentelor primite de la banca, realizeaza vamuirea si receptia marfurilor.

CONCLUZII SI SUMAR
 Analiza activității bancare se realizează pe bază de bilanț, ceea ce conduce la distincția între
operațiuni bilanțiere si operațiuni extrabilanțiere.
 Operațiunile de bilanț sunt operațiuni de constituire a resurselor(de pasiv) și operațiuni de
utilizare a resurselor (de activ).
 În cadrul operțiunilor de constituire a resurselor, un rol aparte îl deține constituirea
capitalului propriu ,format din capitalul social care are un nivel minim reglementat și din alte
componente. De asemenea în pasivul bilanțier prezintă importanță resursele atrase,care se
regăsesc sub formă de depozite și împrumuturi de la bănci și de la banca centrală.
 În cadrul operațiunilor de activ, cea mai importantă activitate este cea de creditare , care
antrenează mecanisme și proceduri speciale în vederea unei selectări riguroase a clientilor care
vor beneficia de credite.În acest scop, banca utilizeaza metoda scoringului,solicită garanții
adecvate și constituie provizioane.
 Operațiunile din afara bilanțului sunt acelea care generează venituri si cheltuieli, dar nu apar
ca elemente bilanțiere.Una din cele mai importante operațiuni în afara bilantului estre
vânzarea sau cesiunea creanțelor,prin care banca renunță la portofoiul de credite
neperformante.De asemenea, în contextul crizei financiare a fost evidențiat rolul procesului de
securitizare a creanțelor.
Teme si întrebări

 1. Pornind de la bilanțul băncii X din cadrul sistemului bancar românesc, să se analizeze


ponderea principalelelor elemente de activ si pasiv în cadrul bilanțului.

 2. De ce este necesară selectarea clienților solicitanți de credite? Ce riscuri poate antrena


acordarea necorespunzătoare a creditelor ?

 3.Identificați,pe seama informațiilor din presa de specialitate principalele operațiuni de


cesiune a creanțelor sau vânzare a activelor,la care au apelat băncile românești.Precizați
contextul si efectele antrenate.

 4.Pe baza rapoartelor BNR să se analizeze evolutia creditului în România, în perioada


2016-2021,pe baza următoarelor criterii: moneda de denominare,durata, debitori
(populație și agenți economici) credite neperformante.Identificați principalii factori de
influentă asupra activității de creditare!

S-ar putea să vă placă și