INSTITUTII DE

CREDIT
Situatiile financiare ale institutiilor de credit
+ Analiza performantelor bancare

Seminar 2+3+4
2020

Turcan Ciprian Sebastian

ciprian.turcan@fin.ase.ro

1
 ACTIV PASIV
1. Casa şi alte valori 1. Datorii privind instituţiile de credit:
2. Creanţe asupra instituţiilor de credit (a) la vedere
(a) la vedere (b) la termen
(b) alte creanţe 2. Datorii privind clientela:
3. Creanţe asupra clientelei (a) la vedere
4. Obligaţiuni şi alte titluri cu venit fix (b) la termen
(a) emise de organisme publice 3. Datorii constituite prin titluri
(b) emise de alţi emitenţi, din care: (a) obligaţiuni
b.1) obligaţiuni proprii (b) alte titluri
5. Acţiuni şi alte titluri cu venit variabil 4. Alte datorii
6. Participaţii, din care: 5. Venituri înregistrate în avans şi datorii angajate
(a) participaţii la instituţiile de credit 6. Provizioane
7. Părţi în cadrul societăţilor comerciale legate, din care: (a) provizioane pentru pensii şi obligaţii similare
(a) părţi în cadrul instituţiilor de credit (b) provizioane pentru impozite
8. Imobilizări necorporale, din care: (c) alte provizioane
(a) cheltuieli de constituire 7. Datorii subordonate
(b) fondul comercial, în măsura în care a fost achiziţionat cu 8. Capital social subscris
titlu oneros 9. Prime de capital
9. Imobilizări corporale, din care: 10. Rezerve
(a) terenuri şi construcţii utilizate în scopul desfăşurării 11. Rezerve din reevaluare
activităţilor proprii 12. Acţiuni proprii
10. Capital subscris nevărsat 13. Rezultatul reportat
11. Alte active 14. Rezultatul exerciţiului financiar
12. Cheltuieli înregistrate în avans şi venituri angajate 15. Repartizarea profitului

Angajamente în afara bilanţului Angajamente în afara bilanţului

2
3
 1. Structuri de activ si pasiv ale institutiior de credit

Bilantul oricarei entitati economice reprezinta “fotografia” la un moment dat a structurilor de activ si
pasiv.

Activul = totalitatea bunurilor economico-financiare de care dispune o entitate la un moment dat

Pasivul = totalitatea surselor financiare (capitaluri proprii si capitaluri atrase) ce stau la baza
constituirii bunurilor

Activul se poate clasifica in functie de gradul de valorificare si lichiditate

Pasivul in functie de modul de provenienta a surselor si exigibilitate.

Intre lichditate si profitabilitate exista un raport invers proportional. Iar administrarea activelor si
pasivelor se bazeaza pe diferenta neta intre dobanzile active si cele pasive, raportat la totalul activelor
aducatoare de venituri.

4
 Definirea structurilor de pasiv ale unei banci comerciale

Activitatea unei banci incepe intotdeauna cu atragerea de resurse: proprii si imprumutate

Fondurile proprii reprezinta garantia solvabilitatii bancii si implicit determina riscul maxim pe care
o banca si-l poate asuma. Fondurile proprii sunt formate din capitalul propriu si capitalul suplimentar

Capitalul propriu (de baza) = capital social + fondul pentru riscuri bancare generale

Capitalul initial = capitalul social subscris si varsat + primele legate de capital + rezerva legala +
rezervele statutare + alte rezerve + rezultatul reportat pozitiv auditat (profit nerepartizat) + rezultatul net
al exercitiului financiar curent reprezentand profit.

Capitalul suplimentar = rezerva generala pentru riscul de credit + rezervele din reeevaluarea
pratrimoniului (diferentele favorabile) + imprumuturile subordonate + datoria subordonata

Institutiile de credit romanesti trebuie sa mentina in permanenta un nivel de minim (ex. 8-12%) al
indicatorului de solvabilitate care se determina ca raport intre fondurile proprii si activele respective
elementele extrabilantiere ajustate in functie de risc.

5
Raportarea periodica a nivelului fondurilor proprii de catre banci se face pe baza documentelor
contabile trimise catre Directia de Supraveghere din cadrul bancii centrale. Raportarea se face in
baza urmatoarelor principii:
a) Capitalul suplimentar este luat in considerare la calculul fondurilor proprii in proportie de cel
mult 100% din acestea, numai in conditiile inregistrarii unui nivel pozitiv al fondurilor proprii.
b) Nivelul cumulat al imprumuturilor subordonate si al actiunilor preferentiale cumulative pe
durata determinata nu vor fi luate in calcul cu mai mult de 50% din capitalul propriu. Bancile
trebuie sa mentina in permanenta fonduri proprii cel putin la nivelurile stabilitate pentru capitalul
initial.

Reglementarea prudentiala a solvabilitatii bancilor = adecvarea fondurilor proprii la riscurile

asumate. Daca activul net are o valoare negativa  banca este considerata insolvabila.

Resurse atrase reprezinta disponibilitati in lei si valuta aflate in conturile curente, de economii sau
in conturile de depozit ale clientilor. Sursele atrase depind in mare masura si de perioada de
constituire a acestora, concurenta existenta pe piata interbancara, structura si veniturile populatiei
precum si factorii economici. Pentru toate aceste resurse, bancile platesc o dobanda, numita si
dobanda pasiva. Clientela unei banci poate fi bancara sau nebancara

6
Clientela nebancara – surse de finantare

- Conturi curente – de regula pentru soldul acestora banca nu ofera dobanzi sau ofera dobanzi
neglijabile

- Conturi de economii si depozite la termen – incepand de la depozite overnight pana la termene de

cativa ani. Dobanda se plateste de regula la scadenta sau dupa trecerea unui interval de timp si in mod
exceptional la constituire (instrumente de economisire / depozite cu discount). Bancile bonifica cu o
rata a dobanzii mai mare astfel de produse deoarece ele reprezinta resurse stabile pentru banca.

-Depozite colaterale – utilizate drept garantie pentru facilitati de credit sau alte angajamente de plata
in numele si pe contul clientilor (scrisori de garantie, deschideri / confirmari de acreditive, avalizari
de efecte de comert, etc).

-Certificate de depozit (CDs) – permite bancii sa cunoasca cu precizie costurile de finantare,

indiferent de evolutia ulterioara a retei dobanzii. Avantajele pentru clienti rezida din lichiditatea
oferita si negociabilitatea lor (pot fi oricand vandute si cumparate inainte de scadenta).

7
Clientela bancara – surse de finantare:

- Conturilor de corespondent (LORO) – operatiuni cu strainatatea – exemplu: Contul deschis pe

numele Deutsche Bank domiciliat in Bancpost Bucuresti. Conturile LORO au aceleasi caracteristici ca
si cele aflate in conturile curente ale clientelei nebancare. Practica utilizarii conturilor de corespondent
s-a extins foarte mult in ultimele decenii, deoarece ele permit desfasurarea in mod corect, rapid si
eficient a tranzactiilor comerciale / necomerciale derulate de clienti prin banci. Alegerea unei banci
corespondente se face pe criterii obiective (facilitatile oferite) cat si subiective (renumele si reputatia
bancii).
- Operatiuni repo – se pot definit ca o înţelegere pentru vânzarea unui instrument însoţită de
angajamentul vânzătorului de a răscumpăra instrumentul la o dată viitoare la un preţ convenit.
- Depozite interbancare atrase de la alte banci – reprezinta resurse pe termen scurt ce variaza de la o
zi (depozite overnight) pana la un an si apar ca efect al reciprocitatii in relatiile de decontare dintre
banci pe piata interbancara. Depozitele interbancare reprezinta o modalitate de completa a resurselor
unei banci pe termen scurt. Volumul depozitelor, termenul cat mai ales costul acestora (funding-ul)
ofera o imagine fidela privind bonitatea acelei banci in ochii contrapartidei. Nu de putine ori pentru
atragerea de resurse unele banci de talie mai mica si fara o reputatie exceptionala prefera sa atraga surse
cu ajutorul unor brokeri de pe piata interbancara (ICAP, Tullett Prebon, etc) deoarece acestea le pot
oferi cotatii si conditii mai avantajoase.
- Imprumuturi de la banci comerciale – reprezita surse stabile pentru banci, relativ ieftine dar acesul
se face conditionat in functie de bonitatea bancii sau in baza unor garantii (titluri) . Comparativ cu
depozitele, imprumuturile se fac pe termene mai mari si rambursarea se realzieaza in baza unui
scadentar prestabilit. Imprumuturile se fac in baza unui contract sau a unei conventii de credit si se
solicita de regula garantii.

8
Clientela bancara – surse de finantare:

- Imprumuturi subordonate - nesustinute prin vreun titlu emis de banca; se caracterizeaza astfel:
impumutatorii au acceptat ca drepturile lor sa nu fie prioritare fata de cele ale altor creantieri ai bancii;
au fixata o data de rambursare; comporta o remuneratie fixa. In aceasta categorie de imprumuturi se
includ imprumuturile si depozitele actionarilor si asociatilor, respectiv sumele puse la dispozitia bancii
de catre persoane fizice, actionari, asociati, cu conditia ca aceste sume sa fie incorporate in capital intr-
un interval de maximum cinci ani de la data constituirii depozitelor, si ca ele sa ramana indisponibile
pana la incorporarea in capitalul bancii.
- Imprumuturi obtinute de la banca centrala – (facilitatea de credit oferita de banca centrala)
permite obţinerea unui credit cu scadenţa de o zi de la banca centrală, contra colateral, la o rată de
dobândă predeterminată; această rată de dobândă constituie, în mod normal, un plafon al ratei dobânzii
overnight a pieţei monetare;

-Emisiuni de titluri obligatare listate la bursa de valori

- Imprumuturi cu destinatie speciala, de regula acordate de banci foarte mari sau sindicate
(consortii) bancare (BIRD, BERD). Aceste credite sunt acordate pe termen lung si au ca destinatie
finantarea unor obiective complexe.
- Alte fonduri tranzitorii aflate la dispozitia bancii:
- sume de platit: salarii, obligatii fiscale, cupoane sau dividende actionarilor sau investitorilor
- unele conturi curente ale clientilor (conturi escrow)
- sume din operatiuni de rescontare – fonduri atrase prin cedarea efectelor de comert aflate in
portofoliul bancilor.

9
Activele unei banci comerciale reflecta modul in care au fost plasate resursele

In functie de lichiditatea activelor, avem:

-Numerarul din casieria bancii – nu aduce nici un venit insa asigura capacitatea bancii de a onora
platile catre clienti. Interesul bancilor este de a avea numerar cat mai putin deoarece surplusul este
contraproductiv (costul de oportunitate al banilor). Pe baza unor statistici interne, bancile estimeaza
nevoia de numerar, nevoie ce poate diferi sensibil de la o zi la alta (zilele de plata a pensiilor, sarbatori,
zilele de plata a salariatilor ce au conventii de plata pe card, etc)

- Disponibilitatile in lei respectiv valuta aflate in contul curent la BNR. Pe langa nevoia de a-si onora
obligatiile de plata in raport cu alte institutii de credit (decontari interbancare), bancile sunt nevoite sa
constituie rezerve (rezerve minime obligatorii) la BNR. Aceste rezerve constituite pe baza depozitelor
clientelei, reprezinta un important instrument de politica monetera. Dobanzile bonificate de BNR pentru
aceste rezerve sunt mai mici decat dobanda de piata, iar pentru sumele aflate in conturi peste aceste
rezerve, bancile nu primesc dobanda. Din acest motiv, gestiunea lichiditatilor din conturile curente de la
BNR trebuie facuta cu multa acuratete (costul de oportunitate al banilor).

-Disponibilitatile aflate in conturile NOSTRO reprezinta conturi curente deschise de banca la o alta
banca din strainatate, in baza unor relatii de corespondent. Aceste conturi au principalul scop al
efectuarii operatiunilor de incasari si plati in numele clientilor sai dar pot deasemenea fructifica excesul
de lichiditati si prin plasarea unor fonduri pe piata interbancara, in baza unor “aranjamente de cont
curent”. Dobanzile oferite la sumele din cont sunt in general mici, motiv pentru care se impune o
gestiune atenta pentru a preintampina costul prea mare de oportunitate a banilor.

10
- Depozitele interbancare plasate reprezinta plasamente pe termen scurt (O/N pana la un an),
remunerate la nivelul pietei interbnacare si utilizate pentru fructificarea temporara a fondurilor
disponibile.

- Creditele acordate clientelei bancare in baza unor contracte incheiate intre acestea: Spre deosebire
de depozite, creditele presupun incasarea de dobanzi mai mari si datorita termenelor in general mai
mari pentru care sunt acordate.
- Credite de pe o zi pe alta
- Credite la termen fara garantie
- Credite la termen cu garantie (titluri)

Credite pe termen scurt:

Credit revolving sau Linie de Credit (Credit global pentru exploatare) - Creditul se acordă pe o
perioadă de până la 12 luni şi se poate reînnoi, la cererea clientului

Credit pe obiect – finantarea unor comenzi, a stocurilor de produse finite destinate vănzării, inclusiv
producţia neterminată, pe parcusul perioadei de creditare

Credit pentru finantarea stocurilor sezoniere

Credit de trezorerie sau credit pentru nevoi temporare (overdraft sau descoperit de cont) – maxim 30
de zile - acoperirea decalajului în cash flow în urma unor situaţii neprevazute.

11
Credite pe termen scurt:

Factoring – factorul (banca) preia creante de la clientul sau numit aderent prin plata facturilor sale
rezultate in urma unor operatiuni de comert, in schimbul unui comision (de finantare si de gestiune). .
Spre deosebire de scontare, în cazul factoringului nu întâlnim cambii.

Credit de consum – in general acordat persoanelor fizice pentru termene de pana la 5 ani

Credit de nevoi personale / nenominalizat - in general acordat persoanelor fizice avand termene chiar si
peste 10 ani in cazul creditelor ce prezinta garantii.

Credite pe termen mediu si lung:

Credit pentru dezvoltare - investiţii noi incapacităi de producţie şi echipamente, lucrări de

infrastructură, amenajări hidrotehnice, constrcţii urbane şi altele care crează baza materială pentru
dzvoltarea economică. Perioada de creditare este de cca. 15 – 25 de ani în funcţie de natura şi eficienţa
investiţiei.

Credit ipotecar / imobiliar - pentru cumpărarea / construirea / amenajarea de proprietăţi imobiliare sau
terenuri pentru construcţii care se garantează cu imobilul respectiv terenul cumpărat sau cu alte
proprietăţi de imobile sau terenuri.

12
Credite pe termen mediu si lung:

Credit pentru dezvoltare - investiţii noi incapacităi de producţie şi echipamente, lucrări de

infrastructură, amenajări hidrotehnice, constrcţii urbane şi altele care crează baza materială pentru
dzvoltarea economică. Perioada de creditare este de cca. 15 – 25 de ani în funcţie de natura şi eficienţa
investiţiei.

Credit ipotecar / imobiliar - pentru cumpărarea / construirea / amenajarea de proprietăţi imobiliare

sau terenuri pentru construcţii care se garantează cu imobilul respectiv terenul cumpărat sau cu alte
proprietăţi de imobile sau terenuri.
Leasing - pentru cumpărarea de bunuri mobile sau imobile, care apoi se valorifică prin leasing sub
formă de închiriere cu opţiunea de a cumpara bunul la un preţ dinainte stabilit sau de al restitui la
scadenta.

Credit nominalizat – autoturisme si alte bunuri

Credit forfetar – operatiune de transmitere catre o institutie financiara a creantelor provenite din
operatiunile de comert exterior. Banca (institutia financiara) plateste imediat acele creante, urmand ca
ea sa recupereze contravaloarea creantelor la scadenta de la debitorul importator. Se aseamana scontarii
dar banca are drept de recurs asupra vanzatorului creantei si in plus termenele pot fi intinse pe perioade
de pana la 7 ani. Costurile forfetarii sunt mai ridicate comparativ cu costul deoarece riscul de neplata
este preluat de banca.

13
- Titlurile de valoare ofera bancii venituri sub forma de dobanzi, dividende sau castiguri din operatiuni
speculative. Un motiv in plus de a alege aceasta forma de plasament il reprezinta si usurinta cu care
acestea pot fi transformate in lichiditati pe piata secundara.

Clasificarea titlurilor:
1. Dupa natura titlului: valori mobiliare (actiuni si obligatiuni); titluri de stat (bonuri de tezaur,
certificate de trezorerie); titluri de creanta negociabile; titluri de piata interbancara; alte titluri
negociabile
2. Dupa veniturile pe care le genereaza: titluri cu venit fix; titluri cu venit variabil.
3. Dupa intentia avuta in momentul achizitionarii, cu privire la durata detinerii: titluri de tranzactie;
titluri de plasament; titluri de investitii; titluri de participare; parti in societati comerciale legate; titluri
ale activitatii de portofoliu.

-Active financiare detinute in vederea tranzactionarii cu venit fix sau cu venit variabil, achizitionate,
in principal, cu intentia de a fi revandute pe termen scurt sau in conditiile in care nu exista inca definita
o intentie cu privire la perioada detinerii. Periodic bancile trebuie sa analizeze portofoliul detinut pentru
a face reclasari.

Titlurile fac obiectul activitatii de piata a bancilor in vederea derularii urmatoarelor operatiuni:
market maker, arbitraj sau speculative. Pentru a fi incadrat in categoria titlurilor de active finaciare
detinute, un titlu trebuie sa indeplineasca simultan trei conditii:

14
- sa fie tranzactionat inainte de scadenta, intr-un termen care sa nu depaseasca sase luni;
- sa poata fi cotat in vederea tranzactionarii in orice moment pe o piata lichida;
- pretul de piata sa fie accesibil tertilor.

Active financiare disponibile in vederea vanzarii – detinute pe o perioada mai mare de 6 luni, fara insa
ca aceasta detinere sa fie obligatorie pana la scadenta. In categoria titlurilor de plasament pot fi clasate,
de asemenea, urmatoarele titluri :
- titluri cu durata de detinere mai mica de 6 luni, dar care nu intrunesc conditiile de piata pentru a fi
clasate ca titluri de tranzactie;
- titluri de tranzactie pentru care intentia initiala a banci de a detine titlurile o perioada de cel
mult 6 luni s-a schimbat pentru o perioada mai mare;
- titluri achizitionate cu intentia de a le detine pana la scadenta, dar pentru care banca nu dispune de
mijloace de acoperire sau de finantare necesare titlurilor de investiţii

Investitii pastrate pana la scadenta – aduc venituri regulate sub forma de dobanzi. Ele trebuiesc a fi
protejate contra deprecierii sau variatiilor de dobanda.

Plasamentele in participatii reprezinta investitii pe termen lung la capitalul social al altor societati
comerciale, in vederea obtinerii de venituri sub forma de dividende. Aceste participatii nu pot depasi
20% din capitalul social si 10% din fondurile proprii ale bancii. Un alt motiv, in afara de veniturile
obtinute sub forma de dividende, il reprezinta si interesul strategic pe care il are banca pentru activitatea
desfasurata de companie. In acest sens, banca poate detine actiuni la companii complementare activitatii
bancii: societati de brokeraj pe piata valorilor mobiliare, societati de asigurari, companii de leasing,
factoring, etc.

15
- Plasamente in mijloace fixe – reprezinta investitii in cladiri, terenuri, echipamente de calcul,
telecomunicatii, indispensabile derularii activitatii normale ale bancii. Chiar daca acestea nu sunt
aducatoare de venit (direct) bancii, contribuie indirect la realizarea obiectivelor comerciale. Lichiditatea
acestor active este foarte redusa, motiv pentru care se vand doar in ultima instanta, in cazul lichidarii
bancii.

-Alte active de natura creditelor neperformante, cheltuielilor in avans, debitorilor, samd, active ce
reprezinta imobilizari de fonduri neremunerate. Bancile trebuie sa fie atente cu gestiunea unor astfel de
active deoarece pe langa faptul ca nu sunt aducatoare de venit, unele (creditele neperformante) presupun
si constituirea de provizioane suplimentare.

Succesul plasarii fondurilor depinde de conceperea unui program investitional riguros ce cuprinde
analiza urmatoarelor aspecte:
- Lichiditatea plasamentului
- Profitabilitatea
- Riscul asociat
- Perioada de imobilizare a fondurilor (structura scadentelor)
- Rezervele de capital

16
Daca pentru sursele atrase, banca plateste dobanzi pasive, pentru plasarea resurselor, banca obtine
venituri sub forma de dobanzi active. Banca este profitabila in masura in care veniturile incasate sub
forma de dobanzi active si comisioane sunt mai mari decat cheltuielile facute de banca cu dobanzile
pasive, comisioane, speze bancare si alte cheltuieli operationale. Asadar, este necesara organizarea
activitatii bancii, in primul rand din perspectiva marjei nete de dobanzi (diferenta dintre dobanzile
active si dobanzile pasive).

Marja neta de dobanda reprezinta principalul obiectiv al managementului activelor si pasivelor

(MAP) respectiv (ALM - Asset & Liability Management).
MAP este considerat a fi o componenta pe termen scurt a procesului complex de gestiune a bancii,
punand accentul pe gestiunea bilantului contabil de zi cu zi sau saptamana cu saptamana, in vederea
realizarii obiectivelor financiare de scurta durata.

Obiectivele MAP constau in cresterea veniturilor bancii din plasamente, coroborat cu scaderea
costurilor resurselor atrase, in conditiile mentinerii unui risc acceptabil si respectarii reglementelor in
vigoare privind adecvarea capitalurilor si lichiditatea bancii.
MAP pune accentul pe marja neta de dobanda (MND)

MND (%) =

Obiectivul MAP este de a controla

x 100 marja neta de dobanda,
control ce poate fi DEFENSIV sau OFENSIV.

17
In cazul unui MAP defensiv, scopul este de a face ca marja neta de dobanda sa depinda cat mai putin de
modificarile ratelor dobanzilor pe piata.

In cazul unui MAP ofensiv, scopul este de a mari marja neta de dobanda prin schimbari in structura
portofoliului de investitii financiare a institutiei respective.

In ambele cazuri, schimbarile ratelor dobanzilor pe piata influenteaza sensibilitataea activelor si

pasivelor existente in portofoliul bancii. Gradul de anticipare si de cunoastere ale eventualelor
schimbari viitoare de rata a dobanzii pe piata este diferit pentru cele doua tipuri. Astfel in cazul unui
MAP defensiv, variatiile ratelor dobanzii pe piata influenteaza mai putin aceasta strategie decat in
cazul unui MAP ofensiv.

18
 Situația consolidată și
separată
a rezultatului global
pentru exercițiul
financiar încheiat la 31
decembrie 2019

Sursa: Raportul anual 2019

Raiffeisen Bank

19
Note la situațiile financiare consolidate și separate pentru
exercițiul financiar încheiat la 31 decembrie 2019

Sursa: Raportul anual

2019 Raiffeisen Bank

20
Note la situațiile financiare consolidate și separate pentru
exercițiul financiar încheiat la 31 decembrie 2019

Sursa: Raportul anual

2019 Raiffeisen Bank

21
Note la situațiile financiare consolidate și separate pentru
exercițiul financiar încheiat la 31 decembrie 2019

Sursa: Raportul anual

2019 Raiffeisen Bank

22
Note la situațiile financiare consolidate și separate pentru
exercițiul financiar încheiat la 31 decembrie 2019

Sursa: Raportul anual

2019 Raiffeisen Bank

23
Note la situațiile financiare consolidate și separate pentru
exercițiul financiar încheiat la 31 decembrie 2019

Sursa: Raportul anual

2019 Raiffeisen Bank

24
 Sursa: Raportul anual
2019 Raiffeisen Bank

Situația consolidată şi
separată
a poziției financiare
pentru exercițiul
financiar încheiat la 31
decembrie 2019

Sursa: Raportul anual 2019

Raiffeisen Bank

25
Situația consolidată și separată a modificărilor capitalurilor proprii
pentru exercițiul financiar încheiat la 31 decembrie 2019
Sursa: Raportul anual
2019 Raiffeisen Bank

26
Note la situațiile financiare consolidate și separate pentru exercițiul financiar încheiat
la 31 decembrie 2019
Sursa: Raportul anual
Expunerea la riscul de credit În tabelul de mai jos sunt prezentate concentrările de risc pe 2019 Raiffeisen Bank
produs pentru clienţii de tip retail şi pe sectoare economice pentru clienţii de tip non-retail. În
tabel sunt prezentate expuneri brute bilanţiere:

27
...

Sursa: Raportul anual

2019 Raiffeisen Bank

Note la situațiile
financiare consolidate
și separate pentru
exercițiul financiar
încheiat
la 31 decembrie 2019

GRUP
Valoarea activelor şi
datoriilor financiare la
data de 31 decembrie
2019 distribuită pe benzi
de scadenţă în funcţie de
perioada rămasă până la
maturitatea contractuală
este prezentată în tabelul
următor:

28
Note la situațiile financiare consolidate și separate pentru exercițiul financiar încheiat
la 31 decembrie 2019
Sursa: Raportul anual
GRUP 2019 Raiffeisen Bank
Datoriile financiare ale Grupului analizate pe perioada rămasă de la data raportării folosind
fluxuri de numerar nediscountate la 31 decembrie 2019 sunt după cum urmează:

29
Note la situațiile financiare consolidate și separate pentru exercițiul financiar încheiat la
31 decembrie 2019
Sursa: Raportul anual
GRUP 2019 Raiffeisen Bank
În tabelul de mai jos este detaliat ecartul Grupului privind rata dobânzii pentru portofoliul de
active şi datorii financiare din afara portofoliului de tranzacţionare la data de 31 decembrie 2019:

30
Note la situațiile financiare consolidate și separate pentru exercițiul financiar încheiat la
31 decembrie 2019

GRUP Sursa: Raportul anual

2019 Raiffeisen Bank
Tabelul următor detaliază ratele de dobândă anuale medii obţinute sau oferite de către
Grup pentru activele şi datoriile purtătoare de dobândă în cursul anului 2019:

31
...

Sursa: Raportul anual

2019 Raiffeisen Bank

Note la situațiile
financiare consolidate
și separate pentru
exercițiul financiar
încheiat
la 31 decembrie 2019

Riscul valutar
Grupul este expus
riscului valutar din
cauza tranzacţiilor de
schimb valutar pe care
le realizează.

32
Note la situațiile financiare consolidate și separate pentru exercițiul financiar încheiat la
31 decembrie 2019

Sursa: Raportul anual

2019 Raiffeisen Bank

33
Note la situațiile financiare consolidate și separate pentru exercițiul financiar încheiat la
31 decembrie 2019

Sursa: Raportul anual

2019 Raiffeisen Bank

34
Note la situațiile financiare consolidate și separate pentru exercițiul financiar încheiat
la 31 decembrie 2019

Sursa: Raportul anual

2019 Raiffeisen Bank

35
Note la situațiile financiare consolidate și separate pentru exercițiul financiar încheiat la
31 decembrie 2019

Sursa: Raportul anual

2019 Raiffeisen Bank

36
Note la situațiile financiare consolidate și separate pentru exercițiul financiar încheiat la
31 decembrie 2019

Sursa: Raportul anual

2019 Raiffeisen Bank

37
 Sursa: BNR Raportul
anual 2019

Activele externe ale BNR

la 31 decembrie 2019

38
Participații externe

Sursa: BNR Raportul

anual 2019

Activele externe ale BNR

la 31 decembrie 2019

Structura activelor externe și a

dobânzilor aferente pe zone
geografice ale contrapartidelor

39
 Sursa: BNR Raportul
anual 2019

Diferențe din reevaluare

la 31 decembrie 2019

40
...
De ce numerarul in circulatie
este element de pasiv in
bilantul unei banci
CENTRALE si element de
activ in bilantul unei banci
comerciale?

41
 ...

De ce numerarul in circulatie
este element de pasiv in
bilantul unei banci
CENTRALE si element de
activ in bilantul unei banci
42
comerciale?
Tabloul de mai jos prezintă scadențele pentru datoriile Băncii

Sursa: BNR Raportul

anual 2019

43
Sursa: BNR Raportul
anual 2019

44
Sursa: BNR Raportul
anual 2019

45
Sursa: BNR Raportul
anual 2019

46
Sursa: BNR Raportul
anual 2019

47
Sursa: BNR Raportul
anual 2019

48
Sursa: BNR Raportul
anual 2019

49
 Sursa: BNR Raportul
anual 2019

Rezultatele tranzacțiilor
efectuate în anul 2019

50
Sursa: BNR Raportul
anual 2019

51
Sursa: BNR Raportul
anual 2019

52
Sursa: BNR Raportul
anual 2019

53
 Sursa: BNR Raportul
anual 2019

Riscul valutar

54
 Sursa: BNR Raportul
anual 2019

Riscul valutar

55
 ACTIV PASIV
1. Casa şi alte valori 1. Datorii privind instituţiile de credit:
2. Creanţe asupra instituţiilor de credit (a) la vedere
(a) la vedere (b) la termen
(b) alte creanţe 2. Datorii privind clientela:
3. Creanţe asupra clientelei (a) la vedere
4. Obligaţiuni şi alte titluri cu venit fix (b) la termen
(a) emise de organisme publice 3. Datorii constituite prin titluri
(b) emise de alţi emitenţi, din care: (a) obligaţiuni
b.1) obligaţiuni proprii (b) alte titluri
5. Acţiuni şi alte titluri cu venit variabil 4. Alte datorii
6. Participaţii, din care: 5. Venituri înregistrate în avans şi datorii angajate
(a) participaţii la instituţiile de credit 6. Provizioane
7. Părţi în cadrul societăţilor comerciale legate, din care: (a) provizioane pentru pensii şi obligaţii similare
(a) părţi în cadrul instituţiilor de credit (b) provizioane pentru impozite
8. Imobilizări necorporale, din care: (c) alte provizioane
(a) cheltuieli de constituire 7. Datorii subordonate
(b) fondul comercial, în măsura în care a fost achiziţionat cu 8. Capital social subscris
titlu oneros 9. Prime de capital
9. Imobilizări corporale, din care: 10. Rezerve
(a) terenuri şi construcţii utilizate în scopul desfăşurării 11. Rezerve din reevaluare
activităţilor proprii 12. Acţiuni proprii
10. Capital subscris nevărsat 13. Rezultatul reportat
11. Alte active 14. Rezultatul exerciţiului financiar
12. Cheltuieli înregistrate în avans şi venituri angajate 15. Repartizarea profitului

Angajamente în afara bilanţului Angajamente în afara bilanţului

56
57
58
59
60
61
62
63
64
65
66
67
68
69
70
71
72
73
74