TEMA 10.

BĂNCILE COMERCIALE
 PLANUL TEMEI

1. Operaţiunile pasive. Depozitele bancare

2. Operaţiunile active. Creditarea: principii şi etape

3. Alte tipuri de operaţiuni ale băncilor comerciale

4. Sistemul de plată ale băncilor comerciale

5. Instrumente de credit şi plată

PLANUL TEMEI

1. Operaţiunile pasive. Depozitele

bancare
Operațiunile pasive

Formarea fondurilor proprii

Constituirea depozitelor

Operațiuni de refinanțare
 Formarea fondurilor proprii

• emisiunea și
Capitalul acțiuni;
subscrierea de

social
• prin repartizarea unei părți din
Fondul de profitul brut, până când fondul
rezervă egalează capitalul social;

• în vederea menținerii unui anumit

Provizioane plafon de lichidități, în baza cărora
pot fi acoperite anumite pierderi.
 Capitalul bancar - garanţie a
solvabilităţii băncii în faţa riscurilor

 Raportul dintre CP şi totalul activelor bancare este relativ

redus (5-8 %), deoarece banca este un intermediar financiar.
 Tipuri de bănci în funcţie de gradul lor de capitalizare (CP/A):
- bine capitalizată -  5%;
- adecvat capitalizată -  4%;
- subcapitalizată – 4%;
- semnificativ subcapitalizată - 3%;
- critic subcapitalizată - 2%.
Operațiuni de refinanțare - procurarea
resurselor de la Banca Centrală

• băncile comerciale cedează, înainte de

scadenţă, băncii centrale portofoliul de
efecte comerciale, acceptate de la
Rescontare agenţii economici prin scontare,
obţinându-se astfel disponibilităţile
care le sunt necesare.

• credite pe gaj de efecte publice

(obligaţiuni şi bonuri de tezaur).

Lombardare
 Constituirea depozitelor

• conturi slab remunerate sau

Depozite la vedere neremunerate destinate să fie retrase
sau utilizate de către deponent pe
termen scurt.

• sume depuse de către titulari şi blocate

la dispoziţia băncii până la o scadenţă
Depozite la termen stabilită prin contractul încheiat la
constituirea depozitului.

• prin intermediul lor au loc o multitudine

de operațiuni de încasări și plăți,
Cont curent efectuate la solicitarea clienților băncii.
 Volumul depozitelor unei bănci
este determinat de factorii:

 stabilitatea şi renumele băncii;

 remuneraţia oferită de plasamentele în titluri;
 gradul de economisire de la nivelul economiei;
 concurenţa dintre bănci;
 rata inflaţiei;
 securitatea depozitelor bancare;
 gradul de remunerare.
PLANUL TEMEI

2. Operaţiunile active. Creditarea:

principii şi etape
Operațiuni active

Operațiuni de creditare

Operațiuni de plasament
în baza depozitelor
 Principiile creditării

 Returnarea

 Diferențierea

 Garanția

 Plata dobînzii
Operațiuni de creditare

Creditarea agenților
economici

Creditarea persoanelor
fizice
 Etapele operațiunii de creditare

a) analiza dosarului de creditare;

b) decizia de acordare a creditului;
c) acceptarea clientului;
d) acordarea efectivă a creditului;
e) supravegherea creditului şi soluţionarea
cazurilor de contencios.
 Analiza dosarului de creditare

• cunoaşterea trecutului financiar al

Analiza debitorului;
• pentru persoanele fizice s-a generalizat
debitorului şi a practica fişierelor;
proiectului • pentru întreprinderi riscul este măsurat
cu ajutorul bilanţului contabil.

• pentru persoanele fizice trebuie calculat

venitul disponibil;
Analiza • proiectul întreprinderii trebuie să fie
productiv, altfel banca poate să ceară o
garanțiilor garanţie asupra unui bun sau poate
solicita o garanţie personală.
 Decizia de acordare a creditului

• informaţiile referitoare la clienţi: profesie,

situaţie familială, situaţie patrimonială,
venituri anuale, impozite datorate, alte
Metoda scorului cheltuieli financiare;
• pentru întreprinderi: indicatori economici
şi financiari.

• puncte tari și slabe;

• oportunități și amenințări.
Metoda SWOT
 Categorii de credite

 Categoria A – credite standard;

 Categoria B – credite de supravegheat;

 Categoria C – credite substandard;

 Categoria D – credite îndoielnice;

 Categoria E – pierderi.
 • se manifestă atunci când, între
nevoile formulate de client şi
Acceptarea propunerea băncii se manifestă o
clientului diferenţa.

• etapa este tehnică şi constă în

semnarea de către client a unei serii
Acordarea de documente.
creditului

• dacă ratele de rambursare nu sunt

onorate la scadenţă, atunci
Supravegerea incidentele de plată care se produc,
creditului conduc
contenciosului
la manifestarea
şi a procedurilor
specifice domeniului bancar.
PLANUL TEMEI

3. Alte tipuri de operaţiuni ale

băncilor comerciale
 • Banca
acționează în
Operațiuni de numele și în
comision contul clientului
său (efectuarea
plăților).

• Banca acționează
în numele său, dar
în contul clientului
Operațiuni de său (administrarea
mandat hârtiilor de valoare
și a patrimoniilor).
Leasing

Banca –
proprietarul
echipamentului

Firma ce
Furnizorul de
utilizează
echipament
echipamentul
 Derularea tranzacţiei prin leasing

1) Firma-client a întreprinzătorului care are nevoie de un echipament,

discută cu furnizorul acestuia cumpărarea sa.

2) Firma-client realizează o înţelegere cu firma de leasing în vederea

finanţării cumpărării echipamentelor dorite.

3) Firma de leasing şi furnizorul de echipament semnează contractul

de cumpărare.

4) Echipamentul este livrat firmei-client a întreprinzătorului spre

instalare şi utilizare, potrivit termenilor contractaţi de leasing.
 Avantajele leasingului

 Furnizorul vinde echipamentul primind preţul integral.

 Compania de leasing devine proprietar al

echipamentului şi, dându-l în chirie, primeşte înapoi
suma investită plus dobânda.

 Arendatorul are posibilitatea de a exploata echipamentul,

fără a investi sume mari.
 Factoringul

 un sistem care permite finanţarea unei firme în faza care derulează

activităţile comerciale şi are de primit sume pentru produsele
vîndute;

 preluarea de către o instituţie bancară a drepturilor de creanţe

aferente produselor vîndute, în condiţiile achitării imediate firmei în
cauză a unei plăţi majore din contravaloarea sumei de încasat.
 Operațiuni valutare

 Cursul de vînzare-cumpărare a băncii comerciale se

stabileşte în limitele ±1% faţă de cursul stabilit de BNM
pentru valutele liber utilizabile şi ±2% pentru celelalte
valute;

 Băncile trebuie să respecte limita poziţiei valutare

deschise, determinată de BNM. Acest indicator se
calculează ca diferenţa dintre activele şi pasivele valutare
(pentru toate tipurile de valută – nu mai mult de 25%).
Operaţiunile de plasament

• hârtiile de valori cu termenul pînă

la 1 an (bonuri de tezaur), care
Instrumentele trebuie să fie stinse de guvern
pieţei monetare timp de un an de la emitere.

• se caracterizează cu o
Instrumentele profitabilitate mai înaltă
(obligaţiunile şi acţiunile).
pieţei de
capitaluri
 Funcțiile portofoliului de hârtii
de valori

 Stabilizarea veniturilor băncii, indiferent de fazele ciclului de afaceri;

 Compensarea riscului creditar;

 Asigurarea diversificării geografice a veniturilor bancare;

 Asigurarea lichidităţii;

 Utilizarea în calitate de gaj;

 Îmbunătăţirea indicatorilor financiari ai băncii.

 Factorii politicii investiționale

 Rata venitului previzionat;

 Caracteristicile fiscale;

 Riscul procentual (schimbări în rata dobânzii);

 Riscul creditar;

 Riscul de afaceri;

 Riscul lichidităţii nebalansate (venituri mari sau lichiditate mare);

 Risc inflaţionist (devalorizare).

Planul temei

4. Sistemul de plată ale băncilor

comerciale
 Organizarea sistemului de plăți

• BNM determină regulile de efectuare

Numerar a operaţiilor de casă, determină
regulile păstrare şi încasare a
(operațiuni de banilor, de stabilire a autencităţii
casierie) bancnotelor, regulile de schimb a
bancnotelor deteriorate şi lichidarea
lor.

• Operaţiunea prin care debitorul îşi

achită obligaţiile de plată faţă de
creditor, utilizând banii de cont şi
Decontare circuitele bancare.
Participanții la decontare

Banca

Beneficiar Plătitor
 Operațiunea de decontare

Flux mesaj
(instrumente Flux de bani
de plată)
 Categorii de decontări

• plătitorul şi beneficiarul îşi au deschise

conturile la aceeaşi unitate operativă a
Decontări interne băncii.

• plătitorul şi beneficiarul lucrează cu

Decontări aceeaşi bancă, dar îşi au deschise
intrabancare conturile la unităţi operative situate în
localităţi diferite.

• participanţii lucrează cu bănci diferite.

Decontări
interbancare
Decontarea interbancară

 pe bază brută - Compensare –

băncile vor plăti-încasa toate se înţelege compararea sumei

documentele depuse de clienţi, de plătit cu suma de încasat,
plăţile se fac bucată cu bucată; anularea părţii comune celor 2
fenomene şi stabilirea unui sold
 pe bază netă –
fie de plătit (debitor), fie de
băncile vor plăti-încasa doar
încasat (creditor).
diferenţa, adică soldul dintre
plăţi şi încasări.
Planul temei

5. Instrumente de credit şi plată

Cambia

Biletul de ordin

Cecul

Ordin de plată
 Cambia

 Cambia este ordinul scris, de plată dat de o persoană numită trăgător

unei persoane numită tras prin care i se cere să achite o sumă de bani la
o anumită scadenţă unei a treia persoane numită beneficiar.
 Participanţii:
a) trăgătorul este persoana care întocmeşte cambia prin care dă ordin
trasului să plătească la scadenţă suma de bani înscrisă în cambie.
b) trasul este persoana care trebuie să plătească suma de bani înscrisă în
cambie.
c) beneficiarul este persoana care încasează suma de bani înscrisă în
cambie ( în poziţia de beneficiar se găseşte un creditor al trăgătorului
(furnizorul de materii prime).
 Biletul la ordin

 Biletul la ordin (cambie simplificată) reprezintă promisiunea de plată a

unei sume determinate de bani la o anumită scadenţă dată de o
persoană numită emitent în favoarea unei a doua persoane numită
beneficiar.

 Participanţii:

- emitentul întocmeşte biletul la ordin, prin care promite că la o anumită

scadenţă să plătească suma de bani înscrisă în aceasta.

- beneficiarul încasează suma de bani la scadenţă.

 Cecul

 Cecul - ordinul de plată a unei sume determinate de bani datorată de o persoană

numită trăgător, care are deschis la o bancă un cont în care se găsesc suficiente
disponibilităţi, unei a doua persoane numită tras şi care întotdeauna este o bancă,
prin care i se cere să plătească la prezentarea instrumentului suma de bani
înscrisă în acesta unei a treia persoane numită beneficiar.

 Participanţii:

- trăgătorul emite instrumentul prin care doreşte să-şi achite anumite obligaţii.

- trasul trebuie să plătească suma de bani înscrisă în cec (banca).

- beneficiarul – persoana care trebuie să încaseze suma de bani înscrisă în cec.

 Ordinul de plată

 Ordinul de plată reprezintă dispoziţia de plată dată de un emitent băncii sale prin
care-i solicită să achite o sumă de bani unui beneficiar.

 Participanţii:

- emitentul (plătitorul) este persoana care întocmeşte ordinul de plată şi prin care
doreşte să-şi achite o anumită obligaţie;

- banca plătitorului – banca la care este deschis contul din care se face plata;

- banca beneficiarului – banca la care beneficiarul are deschis contul;

- băncile intermediare care apar când între banca plătitorului şi banca beneficiarului
de sumă există relaţii directe.