Universitatea din Craiova

Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor

Management Financiar Bancar










Strategia de dezvoltare a creditului
corporatist









Indrumator:
Studenti:









Cuprins
2






































3

1. Caracteristici credit

Rolul bancilor in realizarea relatiilor de credit
Banca este definita ca fiind o entitate economica de stat sau
particulara ale carei functiuni principale sunt:
1. atragerea mijloacelor banesti temporar disponibile ale clientilor in
conturile deschise acestora;
2. acordarea de credite pe diferite termene;
3. efectuarea de viramente intre conturile clientilor si de transferuri in
conturile deschise la alte banci;
4. emiterea de instrumente de credit si efectuarea de tranzitii cu asemenea
instrumente;
5. vanzarea-cumpararea de valuta si alte operatiuni valutare.
Creditul este datoria reala sau potentiala.
- reala - cand debitorul foloseste creditul, de exemplu, pentru a face plati
sau pentru a reesalona platile pe care, altfel, ar trebui sa le faca;
- potentiala cand s-a aprobat un credit, dar debitorul inca nu l-a folosit.
Creditul poate lua mai multe forme, de exemplu: obligatiuni; imprumutul
contra efecte de comert sau bilete la ordin; linii de credit; imprumuturi de la
banca; descoperit de cont; reesalonarea platilor.
Creditul este acordat de banca, in calitate de creditor si este incasat de
debitor, care poate fi o societate comerciala sau persoana fizica.

1.1 Forme ale creditelor acordate persoanelor juridice
mprumuturile acordate persoanelor juridice de institutiile de credit
mbraca variate forme, precum: creditele de trezorerie; liniile de credit; creditele
ipotecare; creditele cu destinatie speciala.
a. Creditele de trezorerie sunt mprumuturi acordate fara o destinatie
prestabilita, fiind folosite de ntreprinderi pentru a face fata unor diverse plati
care apar n activitatea curenta. De regula, durata acestor credite acopera
perioade de timp mai mici de un an, iar sumele datorate nu sunt foarte mari n
raport cu nivelul activitatii debitorului. n aceste conditii, expunerea fata de
riscul de nerambursare este relativ redusa, ceea ce face ca unele credite de
trezorerie sa fie acordate fara garantii.
b. O linie de credit este un mprumut care are la baza un angajament al unei
institutii de credit de a pune la dispozitia debitorului fonduri baneati, n limita
unui nivel convenit, pentru o anumita perioada de timp si n conditii prestabilite.
Cu toate ca institutia de credit si asuma un angajament asupra sumei
mprumutate, aceasta nu este virata debitorului dect atunci cnd acesta are
4

nevoie de fonduri si cnd ndeplineste conditiile stabilite prin contract. Liniile de
credit sunt preferate de debitori deoarece dobnzile nu sunt calculate dect
pentru perioada de timp n care suma mprumutata i este pusa efectiv la
dispozitie. n plus, pentru institutiile de credit, aceasta forma de mprumut are
avantajul ca diminueaza, ntr-o anumita masura, expunerea fata de riscul de
nerambursare. Adeseori, se prevede ca suma mprumutata sa fie virata n mai
multe transe, fiecare dintre acestea fiind precedata de o analiza a situatiei
clientului n care se va decide asupra mentinerii liniei de credit.
Aceasta modalitate de mprumut are numeroase variante, dintre care se
detaseaza prin frecventa utilizarii linia de credit revolving care ofera
posibilitatea ca dupa rambursarea unui credit sa se acorde noi credite, cu
conditia ca totalul sumelor mprumutate sa nu depaseasca nivelul maxim stabilit
prin contract.
c. Creditele ipotecare sunt acordate persoanelor juridice pentru constructia,
reabilitarea, consolidarea sau extinderea unor imobile asupra carora se instituie
ipoteci pentru garantarea mprumuturilor. Aceste credite sunt acordate, de
regula, pentru perioade de timp relativ ndelungate, cuprinse ntre 5 si 50 de ani.
Pentru durate de creditare att de mari riscurile asumate de institutia de credit
sunt considerabile, nsa ele sunt acoperite ntr-o anumita masura de garantia
prin ipoteca. n acest scop, este indicat ca valoarea acesteia sa cuprinda, pe lnga
suma mprumutata, dobnzile, comisioanele si cheltuielile de recuperare a
creditului.
d. Un credit cu destinatie speciala este acordat pentru finantarea unor anumite
operatiuni din activitatea debitorului: constituirea de stocuri, executarea unor
lucrari etc. De regula, astfel de mprumuturi sunt acordate pentru perioade de
timp mai mici de un an.
Pentru o evaluare riguroasa si obiectiva a riscurilor de nerambursare este
indicata transpunerea acestora n marimi numerice prin diferite tehnici: functii
scor, atribuirea unui punctaj pentru fiecare aspect abordat s.a.m.d.
n acest fel, cererile de credite pot fi repartizate pe clase de riscuri, care
vor fi luate n considerare n cadrul deciziilor de acordare a mprumuturilor si de
stabilire a ratelor dobnzilor. n plus, o institutie de credit si poate
stabili pentru fiecare aspect important al riscului de nerambursare niveluri
minime acceptabile, ceea ce permite eliminarea din start a solicitarilor de credite
care nu ndeplinesc aceste conditii (de exemplu, pot fi respinse solicitarile de
mprumuturi ale unor firme care au nregistrat pierderi n anul anterior, la care
ratele echilibrului financiar se situeaza sub anumite niveluri etc.).


5

1.2 Aprobarea creditelor pentru persoanele juridice
Dupa ce ofiterul de credite a ntocmit un referat asupra solicitarii unui
mprumut, acesta este transmis pentru aprobare unei entitati organizatorice
ierarhic superioare. Competentele n aprobarea mprumuturilor sunt stabilite prin
regulamentul intern al institutiei de credit, n functie de particularitatile structurii
organizatorice si de importanta mprumutului solicitat. n general, n structura
organizatorica a unei institutii de credit este inclus un asa-numit compartiment
de credite caruia i sunt supuse solicitarile obisnuite de mprumuturi.
Regulamentul de functionare poate nsa sa prevada ca anumite cereri de
mprumut, care se refera la sume foarte mari, sa necesite aprobarea conducerii
institutiei de credit. Pentru institutiile de credit cu entitati organizatorice
distribuite n teritoriu se pot organiza subdiviziuni ale comitetului de credite cu
competente delimitate precis.
Acestea pot aproba doar mprumuturile care nu depasesc o anumita suma,
celelalte solicitari fiind transmise catre nivelul central.
n decizia de aprobare a unui mprumut va fi luata n considerare, pe lnga
informatiile cuprinse n referatul ofiterului de credit, si situatia de ansamblu a
institutiei de credit. Astfel, o cerere de mprumut poate fi respinsa, chiar daca are
un referat favorabil, atunci cnd institutia de credit a acordat deja prea multe
mprumuturi, astfel nct ar fi ncalcate reglementarile bancii centrale sau
principiile politicii de creditare.

2. Creditarea agentilor economici

Funcia de baz a unei bnci n economie este creditarea, funcie care le
confer bncilor responsabiliti majore privind promovarea unei economii
bazate pe criteriul rentabilitii i eficienei.
n procesul de creditare a economiei, bncile trebuie s filtreze afacerile
i s le promoveze pe cele eficiente, viabile i legale, impulsionnd astfel
desfurarea unor activiti eficiente tuturor celor care fac uz de creditul bancar.
Promovarea unor afaceri eficiente i implicit credite de calitate depinde
de calitatea investiiei pe care banca o face privind baza de credit a
solicitantului.
Bncile trebuie s evalueze riscurile cu care au de a face n creditarea
unei afaceri, s cerceteze motivul mprumutului i s identifice sursele de
restituire care depind de derularea afacerii pe care o crediteaz.
6

Abilitatea debitorului de a restitui creditul depinde att de situaia
financiar a firmei ct i de o serie de factori exogeni i endogeni firmei, pe care
banca trebuie s-i identifice i s-i evolueze n mod corect.
Analiza bazei de credit a solicitantului vizeaz dou aspecte:
analiza istoricului firmei, care scoate n eviden punctele slabe i bune ale
evoluiei firmei, ct de eficient utilizeaz managementul resursei firmai
comparativ cu alte firme cu oportuniti i riscuri pe pia asemntoare;
analiza viitorului firmei vizeaz toat perioada derulrii i rambursri
creditului, avnd menirea de a evidenia posibilitile reale de rambursare a
creditului i de plat a dobnzilor i comisioanelor aferente, s furnizeze
informaii cuprinztoare asupra viitorului firmei.
Studiul cererilor de credit
Prin cererea de credit, solicitantul aduce la cunotina creditorului,
oferta de a contracta un mprumut, specificnd explicit suma, obiectul creditului
i modul n care consider c va putea rambursa datoria.
n sprijinul acestora, de regul, anexeaz i un studiu de fezabilitate care
va susine oportunitatea i eficiena afacerii, care va fi dezvoltat cu ajutorul
creditului.
La prezentarea clienilor care solicit diverse faciliti de credit,
funcionarii bancari vor verifica, n primul rnd, dac societatea comercial este
legal constituit (dac are capacitate juridic), deci dac este nscris la Registrul
Comerului n condiiile legii; n al doilea rnd vor verifica dac pot ndeplini
formalitile pentru a demonstra bonitatea lor n condiiile prevzute de politica
fiecrei bnci, i anume: solvabilitatea, lichiditatea, rentabilitatea.
Ofierii de credit vor verifica dac clientul poate prezenta garanii
materiale, personale, precum i documente i acte din care s rezulte c
desfoar o activitate n condiiile legii i n conformitate cu actul de nfiinare
i statutul de funcionare.
De asemenea, trebuie verificat dac clientul accept clauzele nscrise n
contracte, referitoare la destinaie, obiect, garanii, termene de rambursare,
dobnd, etc., i c poate justifica rentabilitatea i, n special, posibilitatea de
producere a resurselor de rambursare.
n cazul n care clientul dovedete receptivitate i operaia prezentat n
cerere i detaliat n studiul de fezabilitate, prezint interes pentru banc i se
ncadreaz n strategia acesteia, atunci se aduc la cunotin clientului
urmtoarele condiii generale:
7

lista complet a documentelor pe care trebuie s le prezinte bncii, pentru
efectuarea analizei i fundamentarea deciziei pe care banca o va lua n
legtur cu cererea sa;
elemente de cost i mrimea orientativ a acestora, formele de garanii i
prevederile contractelor tip care urmeaz a se ncheia dup aprobarea cererii
n privina angajamentelor i obligaiilor pe care clienii i le asum prin
semnarea lor.
Aceast informare este necesar pentru a evita confuziile i pentru ca
solicitantul s-i dea consimmntul de a contracta n cunotin de cauz.
De asemenea, ofierii de credit vor informa clientul asupra obligativitii
depunerii trimestriale a situaiilor financiare pe baza crora banca analizeaz
dac se menin permanent condiiile iniiale de bonitate avute n vedere la
acordarea creditului.
n cadrul acestor discuii, funcionarul, pe lng aspectul de iniiere a
clientului, trebuie s urmreasc o cunoatere ct mai bun a acestora, n
principal, asupra aspectelor care nu reies din rapoartele financiare.
n termen de 10 zile de la data ntocmirii dosarului clientului cu
documentaia complet, funcionarul va analiza situaia economico-financiar a
clientului i a contractelor care stau la baza derulrii afacerii propuse. Analiza se
face n scopul previzionrii realizrilor pentru toat perioada creditului,
calculnd n acest sens, indicatori economici, att pentru perioada anterioar, ct
i pentru cea viitoare.
Pasul urmtor, n etapa de analiz este verificarea reputaiei pe care o are
firma pe piaa respectiv, prin discuii i deplasri la sediul ntreprinderii.
Analiza clientului const n cunoaterea situaiei averilor personale i a surselor
acestor averi, n special al managerilor. Aceasta este o situaie delicat, deoarece
presupune intrarea n viaa particular a clientului (mai ales c dreptul la viaa
particular este un drept aprat de Constituie), dar cu mult abilitate psihologic
din partea funcionarului bancar, poate trage anumite concluzii care pot pleda n
favoarea sau n defavoarea solicitantului de credit (exemplu: analiza relaiilor
interpersonale n familie, n cadrul echipei de conducere, raporturile cu salariaii,
etc.).
Urmtoarea etap de analiz se refer la verificarea scriptic i faptic,
evoluarea garaniilor pe care le ofer clientul pentru facilitarea de credit
solicitat. Alegerea garaniilor se face n funcie de politica fiecrei bnci n
aceast materie.
8

n baza rezultatelor de mai sus, se procedeaz la corelarea lor cu
prevederile Normei nr. 3 a B.N.R., de clasificare a creditelor i constituire a
provizioanelor de risc.
Conform acestor norme, societile bancare sunt obligate ca, n scopul
protejrii depozitelor persoanele fizice i juridice s limiteze riscul de credit i s
depun toate eforturile pentru a-i ncasa creanele de la debitorii lor.
Pentru determinarea i limitarea riscului de credit, societile bancare
trebuie s-i clasifice creditele acordate n funcie de performanele financiare
ale clintului, evaluate dup criteriile stabilite de banc i de capacitatea acestuia
de rambursare creditului la scaden, n una din urmtoarele cinci categorii:
Categoria A (standard). Dac performanele financiare sunt bune i permit
achitarea la scaden a ratelor, plus dobnda, i dac se prefigureaz
meninerea i n continuare, a performanelor financiare la un nivel ridicat;
Categoria B (n observaie). Dac performanele financiare sunt bune, dar nu
permit meninerea la acelai nivel n perspectiv mai ndelungat;
Categoria C (sub standard). Dac performanele financiare sunt
satisfctoare, dar au o tendin evident de nrutire;
Categoria D (ndoielnic). Dac performanele financiare sunt sczute i cu o
evident calitate la intervale scurte de timp;
Categoria E (pierderi). Dac situaiile financiare arat pierderi i exist
perspective clare c nu mai pot fi ncasate la scaden, nici ratele i nici
dobnzile aferente.
n raport de punctualitatea rambursrilor, debitorul va fi notat cu unul
din urmtoarele calificative:
bun, dac ratele i dobnzile sunt pltite la scaden sau cu ntrziere maxim
de 7 zile;
slab, dac plile sunt efectuate cu ntrziere pn la 30 zile;
necorespunztor, dac ntrzierea este mai mare de 30 zile.
Combinndu-se cele dou criterii, performana financiar i
punctualitatea plilor i a garaniilor propuse, creditul va fi clasificat conform
matricii date de B.N.R.
n raport de clasificarea creditelor societile bancare sunt obligate s-i
constituie urmtoarele provizioane specifice:
standard 0%;
n observaie 5%;
substandard 20%;
ndoielnic 50%
pierderi 100%.
9

Sumele aferente acestor provizioane specifice de risc vor fi incluse pe
cheltuieli.
La determinarea acestor provizioane, riscul de credit poate fi diminuat
doar cu valoarea urmtoarelor garanii:
garanii necondiionate, oferite de Guvernul Romniei sau de B.N.R.;
garanii necondiionate, care eman de la bnci cu renume internaional;
garanii necondiionate, emise de alte societi bancare din Romnia;
depozite (de fonduri i titluri), constituite la societatea bancar, creditoare i
ca gaj pentru garantarea plii ratelor i dobnzii;
alte garanii acceptate de conducerea bncii.
Treapta urmtoare o reprezint aprobarea notelor prezentate i semnate
de ofierii de credit. Aprobarea de ctre Comitetul de Direcie sau Consiliul de
Administraie se va comunica n scris cu eventualele modificri de condiii i
recomandri.
La primirea aprobrilor vor comunica n scris clientului hotrrea luat i
l vor invita la banc pentru a ii face cunoscute condiiile finale i a stabili
modalitile i etapele de ncheiere a documentaiei i de utilizare a creditului.
Dup obinerea aprobrii, se va ntocmi forma final a contractului de credit i
de garantare, dup care se va lua viza Departamentului juridic i apoi vor fi
semnate de client. La semnare se va avea grij:
din partea clientului:
- s fie persoana mputernicit a angaja firma;
- s se verifice specimenele de semnturi;
- s se semneze pe fiecare pagin n colul din dreapta jos, mai puin
ultima pagin unde sunt deja semnturi (fiind o msur de precauie,
pentru a nu se nlocui nici o pagin din contract);
- s se aplice pe semnturi tampila firmei.
din partea bncii:
- s nu semneze naintea clientului;
- dac se trimite contractul la sediul clientului, ofierul de credite va
semna pe fiecare col al paginii, iar la primirea lor napoi, va verifica
dac nu s-au schimbat pagini sau pri din text;
- contractele de credit i de garantare vor fi semnate din partea bncii
numai de persoanele ce au drept la semntur, aplicndu-se tampila
bncii;
- fiecare parte primete un original al contractelor ncheiate;
10

- contractele de credit vor purta obligatoriu un numr format din simbolul
tipului de credit (scurt, mediu, lung) i numrul curent, n ordinea
ncheierii tuturor contractelor.
Dup ce s-au ntocmit toate condiiile aferente creditului, se va verifica
din nou de ctre departamentul juridic, legalitatea acestora, lsndu-se viza de
utilizare a creditului.
Departamentul contabilitate deschide conturile necesare pentru
nregistrarea i derularea n viitor a tuturor operaiunilor implicate de creditul
acordat.
Ofierul de credite are responsabilitatea pstrrii dosarului fiecrui
debitor cu documentaia financiar ce va fi completat semestrial i anual.
Dosarul va cuprinde: contractul de credit, garaniile constituite n original,
extrasele de cont cu operaiunile efectuate, corespondena i toate celelalte
documente aferente.
Arhivarea i pstrarea dosarelor se face astfel:
dosarul juridic al clientului, dup ce i-a nchis toate conturile la banc;
documentele din dosarul de credit, originalul contractului de credit se va
pstra, de regul, 3 ani de la rambursarea integral a acestuia i a achitrii
tuturor conturilor aferente;
contractele de garanii constituite n original, se vor pstra dou sptmni de
la rambursarea integral a creditului i se va da o dovad scris clientului,
prin care se recunoate eliberarea de obligaii a acestuia, dndu-i posibilitatea
astfel s-i efectueze radierea ipotecii, gajului;
originalele documentelor se vor pstra de ctre creditor (banc) timp de 1 an;
extrasele de cont i celelalte documente se arhiveaz i se pstreaz 2 ani
dup ncheierea operaiunii.
Dup expirarea acestor date, documentele se vor distruge.
ntocmirea de situaii privind aspecte ale activitii de creditare sunt
necesare pentru o bun urmrire a expunerii bncii pentru stabilirea politicilor i
strategiilor de creditare ale acesteia pe perioade scurte i de perspectiv, precum
i pentru efectuarea diferitelor raportri la B.N.R.

Evolutie credit corporatist
In 2009, evolutia costurilor pentru toate tipurile de credite a fost in cea
mai mare parte a anului una descrescatoare. In primul trimestru costurile au
suferit o serie de ajustari dupa cresterile spectaculoase inregistrate de la
declansarea crizei pana la sfarsitul anului 2008.
11

Aceasta evolutie este oarecum fireasca - la declansarea crizei, cu sau fara
o problema de lichiditate, situatia pietei era una incerta justificand intr-o
oarecare masura costurile prohibitive practicate pentru creditele de pe piata.
Momentul de respiro le-a permis bancilor sa-si regandeasca strategiile atat in
privinta produselor cat si in privinta planurilor de viitor.
Redresarea activitatii de creditare s-a localizat preponderant pe segmentul
companiilor, dinamica actuala a imprumuturilor acordate acestor entitati
accelerandu-se la finele anului 2011 pana la valoarea de 7,4%(fata de -0,4 % in
decembrie 2010), atat pe seama componentei in lei, cat si a celei in valuta.

Grafic 1. Credite acordate agentilor economici

In conditiile actuale se pune problema modernizarii activitatii de
creditare bancara prin aplicarea de noi tehnologii.

3. Tehnologii bancare

Tehnologia bancara este fundamentala pentru imbunatatirea activitatii de
creditare, oferind posibilitati de diversificare si modernizare a modalitatilor de
acordare- rambursare- garantare, in scopul corelarii ofertei de produse de credit
cu solicitarile si necesitatile clientilor.
Din punct de vedere al solicitantilor, activitatea de creditare se adreseaza
PJ, pt. care nivelul creditelor este mai ridicat si riscul bancar este mai mare, si
PF, pt. care imprumuturile sunt mai mici si riscurile mai reduse.
Tehnologiile informatice si-au demonstrat utilitatea in luarea deciziilor de
creditare. Acesta noua orientare a institutiei bancare in activitatea de creditare
reduce pe cit posibil riscurile specifice. Adaptarea si aplicarea tehnologiilor
informatice in activitatea de creditare bancara presupune rezolvarea a doua
probleme:
0
50,000
100,000
150,000
Credite in lei Credite in valuta
2008
2012
12

*constituirea unor sisteme de cuantificare si ierarhizarea a criteriilor si
premiselor de acordare a creditelor;
*implementarea unui sistem informatic de prelucrare electronica a datelor pt
ierarhizarea obiectiva a fiecarei solicitari de imprumut. Prin credit-scoring se
determina masura in care sunt indeplinite conditiile de acordare/respingere a
creditului. Poate fi considerat un lelment modern al tehnologiei de creditare
bancara , de apreciere si evaluare a caracteristicilor solicitantilor de credit.
Folosirea sa presupune asigurarea unor premise:
*stabilirea unui nr de variabile care sa dea o imagine de ansamblu a starii
potentialului debitor;
*stabilirea unui sistem de agregare care sa permita transpunerea variabilelor intr-
un calificativ comun pt a exprima pozitia solicitantului in raport cu ceilalti
potentiali debitori. Setul de variabile difera in functie de tipul solicitantului care
poate fi PF sau PJ.
Prin alinierea activitatii bancilor romnesti la tehnologia internationala,
locul credit-scoting-ului a fost luat de ratingul bancar. Scopul determinarii
ratingului de credite este acela de a stabili daca solicitantul poate fi creditat in
conditiile asumarii de catre banca a unui risc limitat. La o PJ determinarea
ratingului presupune determinarea starii economico-financiare prezente si de
perspectiva. O metoda de determinare prin tehnologie informatica a indicatorilor
economico-financiari si a rating-ului unui client presupune utilizarea unor
programe de preluare si prelucrare pe calculator a informatiei din documentele
financiar contabile ale clientului.
Sistemul expert este o tehnologie mai avansata de analiza si diagnostic in
luarea deciziilor de creditare.
-reprezinta un model superior de prelucrare a datelor exprimat prin programe
speciale.
-realizeaza rapoarte specializate incluzind tabele si diagrame ale fluxurilor de
fonduri.
Analiza cererilor de imprumut cu sistemul expert este descompusa pe
doua nivele:
*analiza evolutiei anterioare a debitorului, situatia financiara, starea relatiilor
cu furnizorii si clientii.
*implementarea informatica a tehnicilor specifice bancii .
Tehnologia bancara intemeiata pe programe informatice permite bancilor
adaptarea politicilor de creditare la resursele disponibile. Pe baza unor algoritmi
complei se stabilesc care sunt limitele de creditare admisibile in fct de structura
resurselor disponibile, de solicitarile de credite si de termenele de creditare. La
solicitarea unui imprumut tip linie de credit de catre un agent economic, cu
13

ajutorul unui program informatic specializat se va determina volumul maxim al
creditului ce poate fi acordat unui client, astfel incit acesta sa fie capabil sa-si
plateasca la timp dobinzile si creditul.
In cazul creditelor de investitii se realizeaza informatic o previziune
privind proiectia resurselor de investitii care exprima modul in care va fi
sustinuta investitia din resurse proprii. Acordarea creditelor este conditionata si
de masura in care solicitantul poate asigura anumite garantii materiale acceptate
de banca, ceea ce implica selectia si evaluarea lor. Programele utilizabile
lucreaza in mod interactiv cu functionarul bancar, si printr-o prelucrare automata
a informatiilor furnizeaza valoarea evaluata a garantiei. Tehnologia informatica
este utilizata si in inregistrarea contractelor de garantie si a celor de credit.
In domeniul creditelor destinate PF tehnologia informatica bancara ofera
posibilitatea construirii unor baze de date cu elemente esentiale si a unor
structuri de analiza. Procedura cuprinde urmatoarele etape: -functionarul bancar
introduce elementele esentiale din documentele de credit, dupa care da comanda
de executare automata a documentatiei. Astfel se emit automat toate
documentele de creditare necesare.
Tehnologia informatica bancara permite si crearea automata a graficelor
de rambursare a creditelor si a dobanzilor aferente. Programele informatice pot
asigura si determinarea dobanzilor lunare totale, iar periodic printr-o procedura
similara celei de acordare de credite se efectueaza verificarea calitatii garantiilor
materiale, monitorizarea datoriilor si inregistrarea eventualelor restante.
Implementarea tehnologiei informatice in activitatea de creditare bancara este
indispensabila pt modernizarea si cresterea competitivitatii bancilor.
Se prevede totodata o tehnologie de avangarda, si anume utilizarea
tehnologiei sistemelor expert in asistarea deciziei de acordare a creditelor.
Sistemul expert se bazeaza pe conceptul de inteligenta artificiala care presupune
stimularea proceselor caracteristice unui rationament uman, este o aplicatie a
calculatorului care realizeaza sarcini indeplinite de catre un expert uman.
Asigura declansarea , derularea, interpretarea si multiplicarea unor rationamente
prin intermediul unui generator de sistem expert.
Problemele activitatii financiar-gbancare se pot rezolva si prin sistemele
interactive de asistare a deciziei (SIAD) sau prin sistemele executive (ESS).
H. Simon a elaborat un model de decizie in incertitudine, bazat pe urmatoarele
premise:
*deciziile se refera la un domeniu limitat;
*viitorul este greu de anticipat;
cerintele unui anumit domeniu sunt in contradictie cu cele din alt domeniu;
*sistemul expert este bazat pe modelul rationalitatii limitate.
14

Tipuri de sisteme inteligente
a) SIAD sisteme interactive de asistare a deciziei care rezolva probleme
nestructurate;
b) SEG sisteme expert de gestiune care asigura diagnosticul decizional;
c) ESS executiv support systems sau EIS executiv information systems,
folosite pt luarea deciziilor in regim automat.
Cele trei tipuri de sisteme inteligente interactioneaza prin intermediul unei
sinergie.
Avantajele implementarii unui sistem expert pt analizarea oportunitatii
acordarii de credite bancare:
*reducerea timpului pt luarea deciziei;
*raspindirea competentelor catre persoane ce nu au calitatea de expert;
*uniformizarea documentatiei rezultate din prelucrarile cu sistemul expert;
*dezv cercetarii in domeniu;
*sprijinirea pregatirii profesionale a salariatilor.
Sistemul expert este beneficiarul cunostintelor insusite de la inspectorul
de credite. Utilizarea lui necesita introducerea datelor referitoare la clientul
analizat privind: tipul, volumul si valoarea creditului solicitat, solduri/rulaje din
balantele de verificare si bilanturile anterioare, garantiile oferite.



















15


4. Studiu de caz BCR

Banca Comercial Romn (BCR), membr a Erste Group, este o banc
universal care deservete att clieni retail, ct i clieni corporativi. BCR este
banca Nr.1 n Romnia dup valoarea activelor (peste 16 mld EUR), banca Nr.1
dup numrul de clieni i banca Nr.1 pe segmentele de economisire i
creditare.BCR este n prezent cel mai important grup financiar din Romnia,
incluznd operaiuni n strintate, precum i de leasing, economisire &
creditare n scopuri locative (banc pentru locuine) i subsidiare pentru pensii
private.
BCR ofer ntreaga gama de servicii bancare, incluznd soluii de internet
banking,phone banking i e-commerce. Reeaua bncii cuprinde 643 de uniti i
agenii retail (pentru persoane fizice i microntreprinderi) n toate oraele din
Romnia cu peste 10.000 de locuitori. Clienii corporate (IMM-uri i companii
mari) sunt deservii de 48 de centre de afaceri dedicate. BCR deine cea mai
mare reea naional de ATM-uri i POS-uri peste 2.200 de bancomate i peste
18.000 de terminale electronice operaionale la comerciani pentru efectuarea
plilor cu cardul.
In ceea ce priveste activitatea de corporate la BCR, aceasta este impartita
in 3 segmente:
- IMM(intreprinderi mici si mijlocii)
- Municipalitati
- Companii.
Oferta de credite corporatiste in cadrul BCR curpinde:
-Overdraft
-Credit pe obiect
-Facilitatea de credit multiprodus multivalut
-Credit pentru investiii
-Credit Ipotecar
Creditul ipotecar este un produs de creditare pentru finanarea
cheltuielilor aferente proiectelor de investiii imobiliare cu destinaie locativ
sau alt destinaie dect cea locative.
Beneficiari sunt clieni corporate care ndeplinesc condiiile de eligibilitate
pentru creditare stabilite de ctre banc
Avantaje:
Posibilitatea garantrii creditului cu ipoteca pe bunul viitor ce urmeaz a se
realiza din credit
16

Asigur fondurile necesare realizrii unor obiective de investiii, facilitnd astfel
dezvoltarea afacerii companiei.
Efort financiar redus n momentul demarrii proiectului de investiii finanat din
credit prin acordarea unei perioade de graie.
Posibilitatea de finanare a TVA aferent respectivei investiii prin acordarea
unui credit distinct n acest scop.
Consultan specializat din partea reprezentantului BCR privind alegerea
soluiei optime de finanare/garantare pentru companie.
Destinaia creditului ipotecar:
o cumprarea, construirea, amenajarea, viabilizarea, reabilitarea, consolidarea, sau
extinderea de imobile, dar fr a se limita la acestea
o cheltuieli legate de realizarea investiiilor imobiliare cum sunt: cheltuieli pentru
realizarea de studii i proiecte, pentru obinerea avizelor, acordurilor i
autorizaiilor legale necesare0, amenajarea terenurilor destinate realizrii
construciilor, cheltuieli notariale i alte cheltuieli n legtur cu investiia
imobiliar respectiv
o rambursarea unui credit ipotecar pentru investiii imobiliare contractat anterior
Moneda de acordare: RON, EUR i USD
Volumul maxim al creditului: procent din valoarea imobilului cumprat i/ sau
din valoarea prevzut n devizul general al investiiei care urmeaz a fi
construite, reabilitate, consolidate, extinse, inclusiv cheltuielile cu viabilizarea
i/ sau alte cheltuieli legate de investiie, stabilit conform politicilor de creditare
Perioada de acordare si perioada de graie: se stabilesc conform politicilor de
creditare
Rambursare: creditul se ramburseaz la scadenele prevzute n baza unui grafic
stabilit de comun acord ntre banc i companie
Documente
Cererea de credit, semnat de persoanele autorizate s reprezinte legal
societatea; chestionarul anexat cererii se completeaz la prima solicitare de
credit i ulterior cel puin o dat pe an, sau ori de cte ori intervin modificri
Documentele care atest situaia economico-financiar a societii (bilan
contabil, contul de profit i pierdere ncheiat pe ultimul an, ultimele 3 balane de
verificare ncheiate). Banca va solicita, dup caz, situaiile contabile consolidate,
raportul auditorilor firmei sau certificarea bilanului conform reglementrilor
legale n vigoare. n situaia societilor care n mod obiectiv nu dispun de
situaii financiare periodice pn la data solicitrii creditului, finanarea acestora
se face pe baza analizei studiului de fezabilitate, nefiind obligatorie prezentarea
bilanului contabil i/sau a balanei contabile.
17

Fluxul de lichiditi (cash flow) aferent perioadei pentru care se solicit creditul
i bugetul de venituri i cheltuieli al activitii generale
Acordul de consultare la Centrala Riscurilor Bancare
Certificatul de atestare fiscal (la prima solicitare de credit i de cte ori se
consider necesar)
Declaraie privind litigiile cu terii, cu precizarea motivelor i stadiului acestora
Hotararea organului competent potrivit actelor constitutive i legii, cu privire la
contractarea i garantarea de credite; n cazul societilor pe aciuni, se va
solicita i nscrierea la Oficiul Naional al Registrului Comertului i avansrii
spre publicare n Monitorul Oficial Partea a IV-a a hotrrii adunrii generale de
contractare a mprumutului; pentru clienii-solicitani fr personalitate juridic
din cadrul unor regii autonome, societi/companii naionale sau societi
comerciale, se solicit hotrrea privind competena acestora de a angaja credite
Situaiile privind elementele patrimoniale cu care au fost garantate eventuale
mprumuturi contractate de la ali creditori
Studiul de fezabilitate
Actele justificative privind situaia juridic a terenului i a construciilor, dup
caz
Toate autorizaiile i avizele necesare prevzute de lege (ex: autorizaia de
construcie, avizul de mediu, certificat de urbanism etc) nsoite de documentaia
ce a stat la baza obinerii acestora
Orice alte documente considerate necesare de banc sau preevazute de legislaia
n vigoare.















18

Concluzii


Creditul corporatist a intampinat mari dificultati in ultimul timp, in
conditiile unui mediu economic puternic afectat de criza economica recenta in
care tot mai multe companii se inchid.
Aceasta evolutie este oarecum fireasca, intrucat o data cu declansarea
crizei, cu sau fara o problema de lichiditate, situatia pietei era una incerta
justificand intr-o oarecare masura costurile practicate pentru creditele de pe
piata. Momentul de respiro le-a permis bancilor sa-si regandeasca strategiile
atat in privinta produselor cat si in privinta planurilor de viitor.
Redresarea activitatii de creditare s-a localizat preponderant pe segmentul
companiilor.

In conditiile actuale se pune problema modernizarii activitatii de creditare
bancara prin aplicarea de noi tehnologii, menite sa faciliteze acordarea de credite
precum si reducerea costurilor.

























19

Bibliografie



1. Analiza creditului autor: Andrew Murray, Editura Expert, Bucuresti,
1998.
2. Dnil Nicolae - Retail Banking, Editura Expert, Bucureti, 2004;
3. Elemente de tehnica si strategie bancara autor: Tudorache D., Editura
Atheneum, Bucuresti, 2001;
4. Opriescu Marin, Popescu Jenica, Spulbr Cristi Marcel - Moned i
credit, Editura Universitaria, Craiova, 2011;
5. Spulbr Cristi - Managementul bancar, Editura Sitech, Craiova, 2012;
6. Spulbr Cristi, Nioi Mihai - Sisteme bancare comparate, Editura Sitech,
Craiova, 2012;
7. Colecia revistei Capital, 200-2009;
8. Colecia revistei Piaa Financiar, 2001-2009;
9. www.bnr.ro