Capitolul 5, GESTIUNEA ȘI EVIDENȚA CREDITELOR ACORDATE CLIENTELEI DE CĂTRE

INSTITUȚIILE DE CREDIT

Capitolul 5

GESTIUNEA ȘI EVIDENȚA CREDITELOR ACORDATE

CLIENTELEI DE CĂTRE INSTITUȚIILE DE CREDIT

Cuprins
5.1. Principii de bază şi criterii de creditare
5.2. Principalele categorii de credite acordate clientelei.
Gestiunea şi evidenţierea în contabilitate a creditelor pe termen scurt
5.2.1. Creanţele comerciale
5.2.2. Creditele de trezorerie
5.3.Gestiunea şi evidenţa contabilă a creditelor acordate pe
termen mediu şi lung
5.4. Rezumat
5.5. Terminologie

Durata medie de învățare: 4 ore

Obiective
• Cunoaşterea şi evidenţierea principiilor de bază ale activităţii de creditare, având
în vedere reglementările activităţii de creditare şi ale supravegherii prudenţiale;
• Prezentarea principalelor categorii de credite acordate clientelei;
• Evidenţierea în contabilitate a creditelor pe termen scurt, care sunt împrumuturi
acordate pe o durată ce nu depăşeşte 12 luni, având în vedere fiecare categorie
în parte;
• Evidenţierea în contabilitate a creditelor acordate pe termen mediu şi lung, prin
enumerarea şi descierea celor mai importante tipuri de astfel de credite ce pot fi
acordate.

1
 Capitolul 5, GESTIUNEA ȘI EVIDENȚA CREDITELOR ACORDATE CLIENTELEI DE CĂTRE
INSTITUȚIILE DE CREDIT

Bibliografie

❖ Cristea Mirela, Gestiune și Contabilitate Bancară, Editura PrintXpert,

Craiova, 2007
❖ Cristea Mirela, Gherghinescu Oana, Avram Veronel, Gestiune și
Contabilitate Bancară, Editura Universitaria Craiova, 201
❖ Nedelescu, M., Bunescu, P., Gestiune bancară, Editura ProUniversitaria,
București, 2018;
❖ Ordinul BNR nr. 27/2010 pentru aprobarea Reglementărilor contabile
conforme cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară,
aplicabile instituţiilor de credit, republicat în Monitorul Oficial al României,
nr. 96/10 febr. 2020
❖ Legea nr. 319/dec. 2021 pentru modificarea și completarea Ordonanței de
urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea
capitalului, Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1247 din 31 dec. 2021, cu intrare
în vigoare la 01 ian. 2022

5.1. Principii de bază şi criterii de creditare

Gama de produse şi servicii oferite de instituţiile de credit, s-a dezvoltat şi s-a diversificat în scopul
satisfacerii cerinţelor clienţilor, creditul rămânând în continuare, pentru majoritatea instituţiilor de
credit, principala cale de plasare a capitalurilor proprii, a surselor atrase şi celor împrumutate.
Observaţie: În activitatea de creditare, instituţiile de credit din România trebuie să respecte
prevederile Legii 319/2021 privind modiifcarea și completarea Ordonanţei de Urgenţă a
Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului şi altor
reglementări legale în domeniul creditului, ale regulamentelor şi normelor emise de
BNR, în calitatea acesteia de autoritate competentă în domeniul reglementării activităţii
de creditare şi al supravegherii prudenţiale a instituţiilor de credit, precum şi propriile
norme şi proceduri de lucru în relaţia cu clienţii. Toate aceste reglementări au în vedere
principiile de bază ale activităţii de creditare.
Reţinem:  Operaţiunile de aprobare şi de acordare a creditelor bancare au la bază principiul
fundamental ce trebuie să caracterizeze întreaga activitate a unei instituţii de credit -
prudenţa bancară - pentru a putea anticipa cât mai bine riscurile posibile şi pentru a le
limita.
Activitatea de creditare se bazează, în primul rând, pe analiza viabilităţii şi realismului afacerilor
solicitanţilor de credite, în vederea identificării şi evaluării capacităţii de plată a acestora, respectiv
a potenţialului lor de a realiza venituri suplimentare şi de a genera, pe această cale, lichidităţi, ca
principală sursă de rambursare a creditelor şi de plată a dobânzilor aferente. Acordarea creditelor
trebuie să fie avantajoasă atât pentru instituţia de credit, deoarece prin plasamentele efectuate sub
formă de credite aceasta valorifică resursele sale disponibile, cât şi pentru împrumutaţi, care, pe
seama creditelor, îşi dezvoltă afacerile şi obţin venituri mai mari, ce constituie premisa rambursării
împrumuturilor şi achitării dobânzilor datorate. Determinarea capacităţii de plată a beneficiarilor de
credite bancare se face prin analiza aspectelor financiare şi nefinanciare ale afacerilor, atât din
perioada trecută, cât şi din cea viitoare.
 Creditele, scrisorile de garanţie bancară şi alte angajamente asumate în favoarea clientelei,
indiferent de suma sau durata de utilizare, respectiv, de valabilitate, se acordă pentru destinaţia
stabilită prin contract, aceasta fiind obligatorie pentru împrumutaţi.
Respectarea principiului destinaţiei precise a creditului presupune ca acordarea de credite să
vizeze scopuri bine delimitate, în funcţie de care se stabilesc şi se urmăresc anumite criterii ce

2
 Capitolul 5, GESTIUNEA ȘI EVIDENȚA CREDITELOR ACORDATE CLIENTELEI DE CĂTRE
INSTITUȚIILE DE CREDIT

trebuie să caracterizeze procesul de creditare, cu excepția creditelor de consum sau pentru nevoi
personale. Altfel spus, prin conţinutul său, creditul nu poate acoperi orice fel de necesităţi, ci numai
pe cele strict delimitate în funcţie de natura şi oportunitatea lor.
 Creditele trebuie să fie garantate cu garanţii reale sau personale, iar volumul minim al garanţiilor
constituite trebuie să acopere în permanenţă datoria maximă a împrumutatului faţă de instituţia de
credit, formată din credit (principal) şi dobânzi.
Observaţie: În conformitate cu clauzele contractului de credit, instituţia de credit îşi rezervă dreptul
să verifice la împrumutaţi existenţa permanentă şi integritatea garanţiilor asiguratorii pe
toată perioada creditării, respectarea condiţiilor în care s-a acordat creditul, modul în
care este utilizat, iar în cazul în care se constată încălcarea prevederilor contractuale,
să retragă creditele înainte de scadenţa stabilită.
Garantarea creditelor bancare se realizează în principal prin garanții reale (ipoteca și gajul de
valori mobiliare) și garanții personale, având ca scop limitarea riscului ce ar putea prejudicia
interesele instituţiei de credit în situaţia nerambursării creditelor la scadenţă. Pentru a creşte
responsabilitatea împrumutaţilor, dar şi pentru a permite recuperarea mai rapidă de către instituţiile
de credit a creditelor şi dobânzilor, în caz de litigiu, conform actelor normative ce reglementează
activitatea de creditare, contractele de credit, precum şi contractele accesorii de garanţie reală sau
personală, încheiate de instituţiile de credit sau de instituţiile financiare nebancare cu împrumutaţii
constituie titluri executorii.
 Rambursarea la termen a creditului este un alt principiu de bază al activităţii de creditare, ce se
materializează prin stipularea în contractul de credit a termenelor la care se restituie sumele
împrumutate.
Observaţie: Adeseori, apar şi situaţii când anumite credite nu pot fi rambursate la scadenţă de
către împrumutaţi din diferite cauze. În urma unei analize efectuate de instituţia
finanţatoare, creditele nerambursate la scadenţă pot fi reeşalonate sau rescadenţate,
printr-un act adiţional la contractul de credit stabilindu-se noi termene în concordanţă cu
condiţiile concrete ale afacerii clientului. Dacă din analiza efectuată rezultă că nu sunt
îndeplinite condiţiile pentru reeşalonare/rescadenţare, creditele şi dobânzile neplătite la
scadenţele contractuale sunt trecute la creanţe restante şi/sau îndoielnice purtătoare de
dobânzi mai mari decât creditele curente.
Cerinţele de prezentare IFRS (Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară) au impus
restructurarea conturilor de creanţe restante şi creanţe îndoielnice în creanţe restante
nedepreciate şi respectiv creanţe depreciate.
Astfel, în timp ce creanţele restante cuprindeau, potrivit reglementărilor contabile anterioare, doar
sumele nerambursate la scadenţă, restul creditului rămânând evidenţiat în conturile curente, în
conformitate cu regulile IFRS acționează principiul contaminării, respectiv se consideră restantă
valoarea creditului de rambursat (principal, dobânzi, sume de amortizat).
În cazul creanţelor îndoielnice, conţinutul acestora se referea la creanţele în litigiu, în timp
ce potrivit IFRS, a apărut noţiunea de creanţe depreciate, reprezentând active pentru care există
un indiciu de depreciere (evenimente generatoare de pierderi, cum ar fi creşterea ratei şomajului în
aria geografică a debitorilor, o scădere a preţurilor proprietăţilor imobiliare pentru ipoteci, o scădere
cuantificabilă în viitoarele fluxuri de trezorerie estimate etc.) şi în cadrul cărora se regăsesc creanţe
care nu înregistrează încă restanţe sau nu se află în litigiu.
În vederea administrării riscului de credit şi pentru acoperirea eventualelor pierderi din credite şi
dobânzi care nu se mai pot recupera, instituţiile de credit şi instituţiile financiare nebancare îşi
constituie provizioane specifice de risc de credit şi de dobândă, pe baza unor reglementări legale
specifice, provizioane care sunt contabilizate cu ajutorul conturilor de ajustări pentru deprecierea
creanţelor.

3
 Capitolul 5, GESTIUNEA ȘI EVIDENȚA CREDITELOR ACORDATE CLIENTELEI DE CĂTRE
INSTITUȚIILE DE CREDIT

5.2. Principalele categorii de credite acordate clientelei

În conformitate cu prevederile legii şi a propriilor norme şi proceduri de lucru, instituţiile de credit

acordă persoanelor juridice, persoanelor fizice, instituţiilor publice şi altor entităţi cu statut legal
bine definit credite în lei sau în valută, pe termen scurt, mediu şi lung, în limita resurselor proprii,
atrase şi împrumutate alocate acestor plasamente.

Definiţie: Operaţiunea de creditare reprezintă actul prin care instituţia de credit pune la dispoziţie
sau se obligă să pună la dispoziţie clienţilor fondurile solicitate sau îşi ia un angajament
prin semnătură, de natura avalului, cauţiunii sau garanţiei în favoarea acestora.

 punerea la dispoziţie a fondurilor, operaţiune

ce se înregistrează în conturile bilanţiere;
Din această definiţie se disting cele
două forme ale creditului:

 angajamentul de a pune la dispoziţie fonduri

şi angajamentele prin semnătură, operaţiuni ce
figurează în conturi în afara bilanţului.

5.2.1. Gestiunea şi evidenţierea în contabilitate a creditelor pe termen scurt

Prin credite pe termen scurt se înţeleg operaţiunile de împrumut al unor sume de bani pe o durată
ce nu depăşeşte 12 luni.

2.Credite de trezorerie
1.Creanţe comerciale
(operaţiuni de 3.Credite de consum şi
scontare, factoring, vânzări în rate
forfetare şi alte creanţe
comerciale)

Gestiunea creditelor pe termen scurt acordate

clientelei comerciale se ţine în funcţie de procedura
de acordare şi de destinaţia acestora pe următoarele
categorii:

4.Credite pentru 6.Alte credite

finanţarea 5.Credite pentru finanţarea acordate clientelei.
operaţiunilor de stocurilor
comerţ exterior

4
 Capitolul 5, GESTIUNEA ȘI EVIDENȚA CREDITELOR ACORDATE CLIENTELEI DE CĂTRE
INSTITUȚIILE DE CREDIT

5.2.1.1. Creanţele comerciale

Creanţele comerciale ale clienţilor, mobilizate de instituţiile finanţatoare prin operaţiuni de scont,
factoring sau forfetare, sunt evidenţiate prin conturile de activ: 20111 Scont, 20112 Factoring cu
recurs, 20113 Forfetare, 20114 - Factoring fără recurs şi 20119 Alte creanţe comerciale.
 Scontul comercial reprezintă operaţiunea prin care, în schimbul unui efect de comerţ (cambie,
bilet la ordin), instituţia de credit pune la dispoziţia posesorului creanţei, valoarea
efectului, mai puţin agio (taxa de scont şi comisioanele aferente), fără a aştepta
scadenţa efectului respectiv, instituţia de credit având drept de recurs asupra
beneficiarului fondurilor avansate. Rezultă că prin scontare, posesorului titlului de credit
i se achită o sumă mai mică decât valoarea nominală a titlului, iar diferenţa constituie
scontul şi comisioanele percepute de instituţia de credit pentru plata anticipată a titlului
şi pentru serviciile prestate prezentatorului la scont.
Reţinem: Unităţile instituţiilor de credit primesc la scont titluri de credit care, pe lângă respectarea
tuturor cerinţelor de formă şi de fond consacrate în practica internaţională şi
reglementate de legislaţia aplicabilă în România, îndeplinesc cumulativ şi următoarele
condiţii:
- posesorul titlului (beneficiarul sau ultimul giratar) să fie client al instituţiei respective;
- titlurile să fie în original şi să aibă la bază creanţe derivate din tranzacţii comerciale;
- titlurile să fie în termen, iar perioada rămasă până la scadenţa de plată să fie, de
regulă, de minimum 15 zile şi să nu depăşească un an de zile;
- titlurile să nu aibă clauze restrictive (“fără acceptare”, “nu la ordin”);
- trasul sau subscriitorul, după caz, să aibă o bonitate foarte bună, care să le asigure
capacitatea de plată pentru obligaţiile asumate.
De regulă, obiectul scontării îl constituie titlurile de credit la care obligatul principal este
client al instituţiei de credit, ori titlurile avalizate de o altă instituţie de credit sau de o instituţie
financiară nebancară.

◼ Descrierea În vederea scontării, posesorul prezintă titlurile însoţite de o cerere de

operaţiunilor scontare care cuprinde, pentru fiecare titlu în parte, pe lângă datele de
identificare ale beneficiarului, denumirea obligatului principal (tras sau
subscriitor) şi instituţia de credit a acestuia, data emiterii, valoarea nominală,
data scadenţei, precum şi menţiunea că se obligă să achite instituţiei de credit
dobânda şi comisioanele aferente.

Evidența scontării cambiilor şi biletelor la ordin

• Scontarea propriu-zisă a titlului (cambie sau bilet la ordin) implică din punct de vedere
contabil, creditarea contului curent al beneficiarului şi debitarea contului 20111 Scont,
în cadrul articolului contabil:
20111 Scont = 2511 Cont curent/ beneficiar
• Se reţine taxa scontului şi comisionul de gestiune:
2511 Cont curent/beneficiar = %
376 Venit. înreg. în avans (cu întreaga val. a taxei de scont)
7029 Comisioane
• La sfârșitul lunii, taxa de scont corespunzătoare acelei luni se trece pe venituri:
376 Venit înreg. în avans = 70211 Dob de la op de scont, forfetare și alte creanțe comerciale
Taxa scontului (dobânda) cuvenită instituției de credit pentru perioada de creditare, ce
include ziua efectuării scontării şi exclude ziua scadenţei, se calculează după următoarea formulă:
V  D Nz
Ts = t ,
360 100
Ts reprezintă taxa scontului (dobânda cuvenită băncii);
Vt - valoarea titlului;
D - nivelul dobânzii;

5
 Capitolul 5, GESTIUNEA ȘI EVIDENȚA CREDITELOR ACORDATE CLIENTELEI DE CĂTRE
INSTITUȚIILE DE CREDIT

Nz - număr zile calendaristice calculate de la data scontării şi până în ziua scadenţei.

• În vederea încasării la scadenţă a valorii titlului, unitatea bancară va remite la banca
trasului titlul respectiv, astfel încât să fie achitat în ziua scadenţei:
2511 Cont curent/ plătitor (tras) =20111 Scont
sau 341 Decontări intrabancare

În eventualitatea refuzului de plată, unitatea bancară care a scontat titlul va introduce

protestul de neplată pentru recuperarea efectivă a sumelor plătite, inclusiv taxa de scont, de la
debitorii principali (tras-acceptant, emitent-subscriitor) sau de la trăgător, giranţi, avalist sau ceilalţi
obligaţi cambiali în condiţiile legii.
Definiţie: ♦ Factoringul, potrivit legislaţiei aplicabile în România, este operaţiunea realizată printr-un
contract încheiat între o societate comercială denumită aderent şi o instituţie de credit
sau o instituţie financiară nebancară, denumită factor, prin care aceasta din urmă
asigură finanţarea, urmărirea creanţelor şi protecţia împotriva riscului de neplată, iar
aderentul cedează factorului, cu titlu de vânzare sau de gaj, creanţele comerciale
(facturile) izvorâte din vânzarea de bunuri sau prestarea de servicii pentru terţi.
Reţinem: În practica internaţională (Convenţia de la Ottawa -1988) factoringul este definit ca fiind o
relaţie contractuală între un vânzător şi un factor prin care:
a) vânzătorul cesionează factorului creanţele (facturile) rezultate din contracte
de vânzare şi prestări de servicii pe care acesta le are cu diverşi parteneri
(debitori cedaţi) şi notifică acestora cesiunea de creanţe;
b) factorul va presta cel puţin două din următoarele servicii:
- finanţarea pe baza facturilor (în general, 80% din valoare);
- administrarea creanţelor;
- colectarea creanţelor la scadenţă;
- protecţia împotriva riscului de neplată.
Observaţie: Spre deosebire de credit, unde accentul se pune pe bonitatea împrumutatului,
factoringul necesită, în primul rând, analiza debitorilor cedaţi de aderent, deoarece la
operaţiunile de factoring, factorul poate să dispună doar prin contractul încheiat de
dreptul de regres asupra aderentului, caz în care se foloseşte contul 20112 Factoring
cu recurs, sau să renunţe la acest drept, caz în care operaţiunile de finanţare se vor
evidenţia în contul 20114 Factoring fără recurs.
◼ Evidenţier Principalele înregistrări contabile efectuate în cazul unei operaţiuni de factoring
ea operaţiunii în cu recurs la o unitate teritorială a unei instituţii de credit (factor) sunt
contabilitate următoarele:
1) Preluarea creanţelor acceptate de factor se evidenţiază prin creditarea
contului 2521 - Conturi de factoring, cu valoarea nominală a creanţelor:
⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯
20112 Factoring cu recurs = 2511 Conturi curente
(analitic aderent)
⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯
2) Din valoarea nominală a creanţelor se reţine de instituţia de credit o garanție
de aproximativ 20% pentru limitarea riscului de neplată de către debitorii cedaţi,
diferenţă ce se va elibera aderentului pe măsura încasării creanţelor sau la
scadenţa stabilită prin contractul de factoring:
⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯
2511 Conturi curente = 25336 Alte depozite colaterale
⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯
3) Din valoarea creanţelor finanţate ( 80% din valoarea nominală a acestora)
factorul reţine agio, ce include comisionul de finanţare (dobânda), comisionul de
factoring, alte comisioane percepute de instituţia de credit, conform contractului
de finanţare. Comisionul de finanţare se calculează pro rata temporis, ca o
dobândă, din întreaga valoare a creanţelor preluate, iar comisionul de factoring
se calculează ad valorem asupra sumei creanţelor. Înregistrarea în
6
 Capitolul 5, GESTIUNEA ȘI EVIDENȚA CREDITELOR ACORDATE CLIENTELEI DE CĂTRE
INSTITUȚIILE DE CREDIT

contabilitatea instituţiei finanţatoare a comisionului de finanţare, respectiv, a

comisionului de factoring se face astfel:

⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯
2511 Conturi curente = %
376 Venituri înregistrate în avans
7029 Comisioane
⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯
4) La sfârşitul fiecărei luni din perioada de finanţare, comisionul de finanţare se
înregistrează la venituri din dobânzi de la operaţiunile de factoring:
⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯
376 Venituri înregistrate în avans = 70212 Dobânzi de la op. de factoring
⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯
5) Încasarea creanţelor comerciale se face, la scadenţa acestora, de la debitorii
cedaţi, prin creditarea contului 20112 – Factoring cu recurs, în corespondenţă
cu conturile:
 2511 - Conturi curente (analitic cont plătitor), pentru debitorii cedaţi cu
conturi la aceeaşi unitate teritorială cu cea a aderentului;
 341 - Decontări intrabancare-operaţiuni primite, pentru debitorii cedaţi cu
conturi la alte unităţi teritoriale ale aceleiaşi instituţii de credit sau la alte instituţii
de credit.
6) După încasarea creanţelor comerciale de la debitorii cedaţi sau la scadenţa
contractuală stabilită cu aderentul, unitatea instituţiei de credit eliberează
sumele existente în contul 25336 Alte depozite colaterale:
⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯
25336 Alte depozite colaterale = 2511 Conturi curente
(analitic cont aderent)
⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯

5.2.1.2. Creditele de trezorerie

Creditele de trezorerie sunt destinate să asigure nevoile de trezorerie ale clientelei, persoane
juridice şi fizice, care completează sau înlocuiesc alte tipuri de finanţări mai speciale. În categoria
creditelor de trezorerie sunt cuprinse finanţările pe termen scurt acordate de instituţiile de credit
sub formă de: utilizări din deschideri de credite permanente (linii de credit), credite pe bază de linii
globale de exploatare, diferenţe de rambursat legate de utilizarea cardurilor şi alte credite de
trezorerie. Creditele de trezorerie se evidenţiază cu ajutorul contului sintetic de gradul II 2021 -
Credite de trezorerie, care se dezvoltă în patru conturi sintetice de gradul III: 20211 - Utilzări din
deschideri de credite permanente, 20212 - Credit global de exploatare, 20213 - Diferenţe de
rambursat legate de utilizarea cardurilor şi 20219 - Alte credite de trezorerie.
Definiţie: Utilizările din deschideri de credite permanente, denumite în mod uzual, linii de credit,
reprezintă o modalitate de creditare a agenţilor economici, care funcţionează după
sistemul revolving, în baza unui contract de credit prin care instituţia de credit se
angajează ca, pe o perioadă de timp determinată, dar nu mai mare de un an, să
împrumute fonduri utilizabile în mod fracţionat în funcţie de nevoile clientului, cu
condiţia ca soldul zilnic al angajamentelor să nu depăşească volumul aprobat şi
prevăzut în contractul de credit, cu posibilitatea prelungirii în mod repetat, pe noi
perioade, în baza actelor adiţionale la contractul de credit iniţial, dacă sunt îndeplinite
condiţiile de menţinere la creditare.

7
 Capitolul 5, GESTIUNEA ȘI EVIDENȚA CREDITELOR ACORDATE CLIENTELEI DE CĂTRE
INSTITUȚIILE DE CREDIT

Reţinem: Liniile de credit se pot acorda fie pentru creditarea de ansamblu a activităţii curente a
clienţilor, fie a unor subactivităţi, proiecte sau contracte care, prin natura lor, se
desfăşoară şi se pot evidenţia distinct. Volumul de credite în cazul creditării de
ansamblu a activităţii curente se determină, de regulă, în funcţie de cifra de afaceri şi
de durata medie de încasare a clienţilor. La analiza activităţii solicitantului de credit se
au in vedere indicatorii determinaţi pentru perioada trecută, dar şi evoluţia previzionată
a acestora pe perioada pentru care urmează să fie acordată finanţarea.

Cifra de afaceri Durata medie de încasare

pe perioada creditării x a clienţilor (nr. zile)
Volumul liniei de credit = ⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯
Perioada de creditare (nr. zile)

Pot beneficia de utilizări din deschideri de credite permanente clienţii care înregistrează un rating
al creditelor corespunzător şi au un bun serviciu al datoriei (nu înregistrează dobânzi şi rate de
credit restante). Utilizările din deschideri de credite permanente se acordă, de regulă, pe termene
de 90 de zile, 180 de zile, iar în cazul clienţilor cu rating al creditelor foarte bun, se pot acorda şi pe
un an de zile.

Observaţie: Periodic, înainte de expirarea scadenţei, analiştii de credite efectuează revizuirea

fiecărei linii de credit pe baza informaţiilor rezultate din monitorizarea utilizării acesteia,
urmărindu-se îndeplinirea condiţiilor avute în vedere la aprobarea creditului, precum şi
a clauzelor contractuale pe perioada de utilizare, în ceea ce priveşte: evoluţia standing-
ului financiar al clientului, serviciul datoriei, rating-ul creditului, rulajele încasărilor şi
plăţilor derulate prin contul curent al titularului liniei de credit ş.a. Dacă rezultatele
analizei sunt pozitive, liniile de credit pot fi prelungite pe bază de acte adiţionale la
contractele de credit iniţiale, pe noi perioade de creditare, care să nu depăşească un an
de zile de la prelungire. Prin actul adiţional, volumul liniei de credit se poate menţine la
acelaşi nivel, se poate diminua, iar la cererea clientului împrumutat se poate majora.
Utilizările din deschideri de credite permanente sunt garantate, de regulă, prin ipoteci înscrise la
Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară în a cărui raza teritorială se află imobilul ipotecat şi prin
garanţii reale mobiliare înscrise la Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare. De asemenea,
prin contractul de credit se prevede cesionarea în favoarea instituţiei de credit a fluxului de
lichidităţi derulat prin contul curent al împrumutatului până la scadenţa liniei de credit, iar dacă se
apreciază că este necesar, se solicită şi garanţii personale, de regulă, bilete la ordin subscrise în
favoarea instituţiei de credit.

Definiţie:  Creditul global de exploatare funcţionează tot în sistem revolving şi se acordă în

limita unui nivel global de credit (plafon), care acoperă ansamblul nevoilor de finanţare
pentru activitatea curentă a clienţilor: aprovizionări cu materii prime, materiale, mărfuri,
subansamble, energie electrică şi alte utilităţi; plăţi de salarii şi asimilate; plăţi de
impozite, taxe şi alte cheltuieli aferente perioadei creditate - necesare realizării şi/sau
vânzării mărfurilor, executării de lucrări şi prestării de servicii care au la bază contracte
sau comenzi ferme la intern sau la export.

8
 Capitolul 5, GESTIUNEA ȘI EVIDENȚA CREDITELOR ACORDATE CLIENTELEI DE CĂTRE
INSTITUȚIILE DE CREDIT

5.3. Gestiunea şi evidenţa contabilă a creditelor acordate

pe termen mediu şi lung
Creditele pe termen mediu şi lung se acordă cu multă prudenţă de către instituţiile de credit şi
instituţiile financiare nebancare, în limita fondurilor proprii şi a surselor împrumutate pe termen
mediu şi lung, resurse ce asigură acestor instituţii un grad mai mare de stabilitate în timp, mai ales
în situaţii de instabiltate şi turbulenţe pe pieţele financiare. Pe termen mediu şi lung, instituţiile de
credit derulează credite pentru echipamente, credite pentru investiţii imobiliare, o parte din
creditele pentru finanţarea operaţiunilor de comerţ exterior, dar şi credite de consum. În schimb,
băncile de credit ipotecar şi băncile de economisire şi creditare în domeniul locativ pot acorda
numai credite pentru investiţii imobiliare.
Creditele pentru echipamente, în lei sau în valută, se acordă în completarea surselor proprii, a
fondurilor publice primite din bugetul de stat şi/sau bugetele locale, precum şi fonduri
speciale, primite inclusiv din străinătate, necesare acoperirii cheltuielilor prevăzute în
proiectele de investiţii, pentru: realizarea de noi capacităţi de producţie; modernizarea
şi/sau retehnologizarea capacităţilor de producţie existente; realizarea de investiţii prin
achiziţii de imobilizări corporale de uz profesional sau alte imobilizări corporale.

Reţinem: În vederea obţinerii creditelor pentru echipament, în completarea surselor proprii de

finanţare, solicitanţii de credite prezintă unităţilor instituţiilor de credit, pe lângă
documentaţia comună oricărui credit, următoarele documente specifice: studiul de
fezabilitate, documentaţia tehnico-economică a obiectivului de investiţii sau memorii
justificative, autorizaţia de construcţie, actele justificative privind situaţia juridică a
terenului de amplasament ş.a. Volumul maxim al creditelor pentru echipament se
stabileşte la nivelul deficitului net de surse ce rezultă din proiecţia surselor pentru
investiţii şi a utilizării acestora, ţinându-se cont şi de fluxul de lichidităţi determinat pe
ansamblul activităţii solicitantului de credit. Proiecţia surselor pentru investiţii şi a
utilizării acestora se foloseşte atât pentru determinarea mărimii creditului, cât şi pentru
stabilirea termenului de acordare a creditului şi a ratelor de rambursat, în funcţie de
evoluţia în timp a resurselor de finanţare pentru investiţii, comparativ cu cheltuielile de
realizare a investiţiilor. În urma analizei efectuate, analiştii de credite stabilesc de
comun acord cu solicitanţii: volumul creditului, perioada de acordare, modalitatea de
acordare, perioada de graţie, cuantumul ratelor şi termenele de rambursare.

◼ Descrierea Evidenţierea creditelor acordate pentru echipament se efectuează prin contul 2052
operaţiunilor - Credite pentru echipamente, iar dobânzile de primit, calculate lunar până la
scadenţa creditului, se evidenţiază în contul 2057 - Creanţe ataşate.
◼ Operaţiunile de aprobare, acordare şi rambursare a creditelor în lei, de calculare şi
Evidenţierea încasare de dobânzi şi comisioane se înregistrează în contabilitatea unităţilor
operaţiunilor în teritoriale ale instituţiilor de credit în felul următor:
contabilitate 1) Angajamentul asumat de instituţia de credit de a finanţa investiţia, dacă este
irevocabil, se înregistrează în conturile din afara bilanţului:
⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯
903 Angajamente în favoarea clientelei =999 Contrapartida
⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯
2) Tragerile efective din credit se evidenţiază în conturile de bilanţ, concomitent
înregistrându-se diminuarea angajamentelor de finanţare din contul din afara
bilanţului:
⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯
2052 Credite pentru echipamente = 2511 Conturi curente (în lei)
(analitic cont împrumutat)
şi 999 Contrapartida =903 Angajamente în favoarea clientelei

9
 Capitolul 5, GESTIUNEA ȘI EVIDENȚA CREDITELOR ACORDATE CLIENTELEI DE CĂTRE
INSTITUȚIILE DE CREDIT

⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯
3) Dobânzile calculate de instituţia de credit inclusiv pentru perioada de graţie, se
înregistrează lunar în contul de venituri din dobânzi de la creditele pentru
echipamente:
⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯
20571 Creanţe ataşate = 70216 Dobânzi de la creditele pentru finanţarea
stocurilor şi pentru echipamente
⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯
4) Dobânzile şi comisionele de analiză şi/sau acordare (calculate ad valorem la
acordare), comisionele de gestiune (calculate ad valorem, dar plătibile lunar sau la
o altă periodicitate stabilită prin contract) şi eventualele comisioanele de
rambursare anticipată, se încasează din disponibilităţile din contul curent al
împrumutatului:
⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯
2511 Conturi curente (în lei) = %
(analitic cont împrumutat) 20571 Creanţe ataşate
7029 Comisioane
⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯
5) Ratele scadente se rambursează la termenle prevăzute în contract:
⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯
2511 Conturi curente (în lei) = 2052 Credite pentru echipamente
(analitic cont împrumutat)
⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯

Observaţie: Garantarea creditelor pentru echipament se face cu ipoteci constituite asupra

bunurilor imobile finanţate prin credit şi cu gajuri pe bunurile mobile realizate prin
investiţie, în completarea cărora sunt aduse şi alte garanţii reale sau personale.

5.4. Rezumatul unităţii de învățare

Gama de produse şi servicii oferite de instituţiile de credit, în calitatea lor de

intermediari monetari, s-a dezvoltat şi s-a diversificat în scopul satisfacerii
cerinţelor clienţilor pentru asigurarea unei creşteri susţinute a veniturilor.
Pe fondul acestor evoluţii, creditul rămâne în continuare, pentru
majoritatea instituţiilor de credit, principalul element de activ bilanței, de
plasare a surselor proprii (capitaluri proprii), a surselor atrase (depozite
bancare) şi împrumutate.
În conformitate cu prevederile legii şi a propriilor norme şi proceduri de lucru,
instituţiile de credit acordă persoanelor juridice, persoanelor fizice,
instituţiilor publice şi altor entităţi cu statut legal bine definit credite în lei
sau în valută, pe termen scurt, mediu şi lung, în limita resurselor proprii,
atrase şi împrumutate alocate acestor plasamente.
Prin credite pe termen scurt se înţeleg operaţiunile de împrumut al unor sume de
bani pe o durată ce nu depăşeşte 12 luni. Gestiunea creditelor pe termen
scurt acordate clientelei comerciale se ţine în funcţie de procedura de
acordare şi de destinaţia acestora pe următoarele categorii:
1. Creanţe comerciale (operaţiuni de scontare, factoring, forfetare şi alte creanţe
comerciale);
2. Credite de trezorerie;
3. Credite de consum şi vânzări în rate;
4. Credite pentru finanţarea operaţiunilor de comerţ exterior;

10
Capitolul 5, GESTIUNEA ȘI EVIDENȚA CREDITELOR ACORDATE CLIENTELEI DE CĂTRE
INSTITUȚIILE DE CREDIT

5. Credite pentru finanţarea stocurilor;

6. Alte credite acordate clientelei.
Creditele pe termen mediu şi lung se acordă cu multă prudenţă de către instituţiile
de credit şi instituţiile financiare nebancare, în limita fondurilor proprii şi a
surselor împrumutate pe termen mediu şi lung, resurse ce asigură acestor
instituţii un grad mai mare de stabilitate în timp, mai ales în situaţii de
instabiltate şi turbulenţe pe pieţele financiare. Pe termen mediu şi lung,
instituţiile de credit derulează credite pentru echipamente, credite
pentru investiţii imobiliare, o parte din creditele pentru finanţarea
operaţiunilor de comerţ exterior.

5.5. Terminologie

Termenii cheie: categorii de credite, principii de creditare, prudență bancară,

credite pe termen scurt, creanțe comerciale, scontare, factoring, credite de trezorerie, credit global
de exploatare, utilizări din deschideri de credite permanente, credite pe termen mediu și lung,
credite pentru echipamente, credite pentru investiţii imobiliare, leasingul financiar.

11