TEMA 4.

RESURSELE ATRASE ALE BĂNCII

1. Conceptul, structura resurselor atrase în desfășurarea activității băncii
2. Noțiunea de depozit bancar, clasificarea depozitelor

1. Băncile care tind spre o dezvoltare rapidă prin creşterea depozitelor bancare trebuie să ia în
considerare factorii esenţiali în creşterea depozitelor, factori care pot fi controlați (efectul de promovare,
serviciile oferite, dobânzile bonificate) şi factori care nu pot fi controlaţi, de natură economică.
Toate băncile au posibilitatea să-şi controleze depozitele prin intermediul ratei dobânzii. Nivelul
depozitelor trebuie corelat însă cu posibilităţile privind plasamentele profitabile şi oportunităţile de
investiţii, precum şi cu situaţia economică a ţării. În scopul atragerii depozitelor, băncile fac apel la
servicii de marketing, la bonificarea unor dobânzi promiţătoare şi la oferta certificatelor de depozit şi
de economii.
Resursele atrase de bancă constituie aproximativ 80%- 90% din resursele totale ale băncii.
Aceste resurse băneşti sunt necesare pentru realizarea operaţiunilor active. Mobilizarea pe un termen
anumit a mijloacelor băneşti temporar disponibile de la persoanele fizice şi juridice îi permite băncii să
folosească aceste mijloace pentru creditarea agenţilor economici cât şi oferirea resurselor pentru
credite de consum şi alte tipuri de credite oferite de bancă pentru persoanele fizice.
Rolul resurselor atrase:
1. Formează volumul de mijloace băneşti necesare pentru finanţarea plasamentelor băncii;
2. determină capacitatea băncii de a –şi realiza funcţiile sale;
3. reprezintă gradul de încredere a investitorilor în bancă.
Resursele atrase pot fi clasificate după următoarele criterii:
I. După sursa de provenienţă:
 resurse depozit, pe care banca le poate avea în portofoliul ei. Dintre acestea fac parte:
conturile de disponibilităţi ale agenţilor economici, ale persoanelor fizice, ale instituţiilor financiare
şi publice, ale băncilor şi Trezoreriei statului; depozitele la vedere şi la termen ale persoanelor fizice
şi juridice; certificatele de depozit; depozite ale instituţiilor financiare internaţionale; depozitele
corespondente ale altor bănci; sumele
în tranzit între unităţile băncii;
 resurse nondepozit sunt acele resurse pe care banca le poate procura în situaţii dificile, cum ar
fi lipsa de lichidităţi.
Dintre acestea fac parte:
-împrumuturi de la Banca Naţională a Moldovei;
-împrumuturile de pe piaţa interbancară de la alte bănci;
-vânzarea temporară a bonurilor de trezorerie şi a altor titluri de stat sau a valorilor
mobiliare corporative pe care le are în portofoliul ei;
-emiterea obligaţiunilor, cambiilor bancare.
II. După termen
-resurse la termen pentru care se cunoaşte termenul de rambursare:
-resurse la vedere - nu se cunoaşte termenul de rambursare.
III. După cost
-resurse plătibile - pentru care banca achită dobânda.
- resurse gratuite - nu se plăteşte dobânda (conturile de decontare).

2. Conform Legii privind activitatea băncilor nr. 202 din 06 octombrie 2017
 depozit – sumă de bani depusă, care satisface cumulativ următoarele cerinţe:
a) urmează să fie rambursată fie la vedere, fie la termen, cu sau fără dobândă ori cu orice alt
beneficiu, fie în condiţiile convenite în comun de către deponent (persoana care depune banii) sau de
împuternicitul acestuia şi de banca ce acceptă banii;
b) nu se raportă la datorii subordonate, la dreptul de proprietate ori la servicii, inclusiv la
serviciile de asigurare;
c) este atestată de orice evidență scrisă ori de orice chitanţă, certificat, notă sau de un alt
document al băncii care acceptă banii;

Constituirea şi utilizarea depozitelor bancare reprezintă una din principalele funcţii ale băncii.
Păstrarea disponibilităţilor băneşti ale clienţilor reprezintă funcţia primordială a băncilor, caracterizată
printr-o relaţie specială dintre persoanele fizice şi juridice, pe de o parte, şi bănci, pe de altă parte.
Respectiva relaţie prevede că persoana cedează unele atribuţii de administrare a averii sale sau
încredinţează efectuarea operaţiunilor legate de gestiunea disponibilităţilor monetare băncii,
păstrându-şi dreptul de dispoziţie asupra sumelor aflate la păstrare în banca comercială.
Pe de o parte, din atribuţia ce şi-a asumat-o de a păstra disponibilităţile clienţilor, băncile au
cheltuieli importante la achitarea dobânzilor bonificate şi alte cheltuieli administrative, pe de altă
parte, băncile acumulează un sold minim permanent de mijloace băneşti, ce pot fi folosite în procesul
creditării, investiţiilor de către bănci.
Actualmente practica bancară utilizează diverse conturi de depozitare şi numărul lor continuă
să crească. Acest proces este condiționat de tendința băncilor de a satisface cerințele clienţilor şi de a
atrage economiile lor în conturile băncii.
Ponderea cea mai mare a resurselor atrase o alcătuiesc mijloacele acumulate în conturile de
depozit. Conturile de depozit sunt clasificate după următoarele modalități:
a) conform modului de retragere şi scopului plasării mijloacelor depozitate;
b) categoria deponenților;
c) categoria valutei în care se deschide contul de depozit;
c) modul de calcul şi de achitare a dobânzii.

Conform modului de retragere şi scopului plasării mijloacelor depozitate deosebim:

• depozite la vedere, care sunt mijloacele depuse în contul de depozit de către persoana
fizică sau juridică fără a specifica termenul de retragere a acestora. Aceste depozite au un grad înalt de
lichiditate pentru deţinătorii lor şi de aceea banca bonifică dobânzi mici sau nu bonifică deloc (în cazul
depozitelor la vedere în valută). Aceste resurse sunt utilizate de către bancă în scopul creditării, de
obicei pe termene scurte, fiind folosite cu precauţie, deoarece ele au un grad ridicat de volatilitate.
Pentru a le utiliza pe perioade mai mari de timp, unele bănci impun clienţilor săi să fie anunţate cu
câteva zile înainte în cazul în care se solicită retragerea unor sume mari pentru a-şi rezerva
lichidităţile necesare. Acest tip de depozit constituie o resursă ieftină pentru bănci;
• depozite la termen sunt mijloacele băneşti depuse de persoanele fizice sau juridice pe o
perioadă fixată în contractul de depozit. Depunătorul are dreptul de a-şi retrage mijloacele depuse în
acest cont numai în termenul indicat în contract. Depozitele la termen se acordă de la 30 zile și mai
mult (la Maib.md si pina la 1095 zile).
Aceste depozite sunt bonificate de bancă la dobânda pieţei, dar spre deosebire de cele la vedere
sunt mai mari. Pentru a stimula depunătorii să opteze pentru perioade de maturitate mari, banca
bonifică spre majorare dobânzile pentru termene mai mari;
 • depozite de economii sunt mijloacele depuse de către populaţie în scopul păstrării şi
economisirii. Aceste depozite pot fi atât la vedere, cât şi la termen ca ulterior să fie utilizate de posesor
conform necesităţilor. Moldova Agroindbank oferă următorul COŞ DE PRODUSE „DEPOZITE
BANCARE DESTINATE PERSOANELOR FIZICE:
1. DEPOZITE DE ECONOMII ON-LINE – de la 90-365 zile,
2. PLANURI DE ECONOMISIRE – de la 740-3650 zile
- Depozit cu acumulare pentru copii “JuniorInvest” (până la vârsta de 18 ani)
3. DEPOZITUL DE ECONOMII PENTRU LUCRĂTORII MIGRANŢI - suport pentru diasporă
4. Depozit cu acumulare “CAPITAL +” (plata lunara dobânzii)
5. Depozit cu acumulare “CAPITAL +” (capitalizarea dobânzii)

În funcție de categoria de depunători deosebim:

• depozitele persoanelor fizice. Persoanele fizice pot să depoziteze mijloacele băneşti atât în
conturi de depozit în monedă naţională, cât şi în valuta, la vedere, cât şi la termen;
• depozitele persoanelor juridice, adică ale agenţilor economici şi ale organizaţiilor de stat.
Ponderea cea mai mare a depozitelor agenţilor economici o reprezintă depozitele la vedere;
• depozite ale băncilor şi a altor instituţii financiare. Depozitele atrase de la bănci reprezintă resurse
pe termen scurt care variază, de regulă, între o zi şi un an şi apar ca efect al reciprocităţii în relaţiile
de decontare dintre bănci pe piaţa interbancară. Depozitele atrase de la bănci reprezintă principala
modalitate de completare a resurselor unei bănci pe termen scurt. Îîn funcţie de valuta în care se
depune depozitul deosebim:
- depozite în moneda naţională;
- depozite în valută. în Republica Moldova băncile practică atragerea resurselor depozitare în dolari
SUA şi în Euro.
Conform modului de calcul şi de achitare a dobânzii depozitele se clasifică în:
- depozite la vedere şi conturi curente fără dobânzi;
- depozite cu dobânzi.
La determinarea dobânzii se ia în calcul soldul zilnic efectiv al contului de depozit la data de
calcul, aplicând următoarea formulă:
P∗i
S=
K∗100

unde: S - este suma dobânzii;

P - soldul contului de depozit;
i - rata dobânzii în vigoare la data de calcul;
K - numărul de zile calendaristice în anul gestionar.

Exemplul nr. 1:
- Soldul depozitului: 100 000 MDL
- Rata dobânzii la data de calcul: 6,4% anual (rata dobânzii pentru depozitul CLASIC pe
termen de 180 zile)
-Numărul de zile calendaristice în anul gestionar: 365 zile.

Dobânda zilnică va constitui: 100 000*6,4 /365 /100 =17,53 lei

D totala = 17.53 * 180 zile = 3155.4 lei

Exemplul nr. 2:
 - Soldul depozitului: 100 000 EUR.
- Numărul de zile calendaristice în anul gestionar: 360 zile.
Dobânda zilnică va constitui: 100 000*2,25 /360 /100 = 6,16 EUR

Băncile propun clienților dobânzi capitalizate la depozite în cazul stimulării atragerilor de resurse
bănești disponibile. Băncile vor calcula dobânda bonificată în mod capitalizat utilizând următoarea
formulă:
t
D=S(1+Rd ) - S
unde: S1 - suma totală a depozitului;
Rd este stabilită în funcţie de perioada supusă capitalizării;
t - timpul (numărul capitalizărilor).

Exemplul nr. 1:
- Soldul depozitului: 100 000 MDL
- Rata dobânzii la data de calcul: 6,4% anual
- Numărul de zile – 3 ani
D= 100000 * (1 + 6.4/100)3 = 120455 – 100000= 20455 lei

3. Resursele atrase procurate de la Banca Centrală

Banca Națională efectuează operațiuni pe piața monetară, utilizând următoarele tipuri de

instrumente:
1) tranzacții repo/reverse repo cu active eligibile- operaţiune de cumpărare de către
Banca Naţională a  activelor eligibile de la participanții eligibili, în scopul furnizării de lichiditate, cu
angajamentul acestora de a răscumpăra respectivele active sau alte active echivalente la o dată
ulterioară şi la un preţ anumit, stabilit la data încheierii tranzacţiei;
2) tranzacții simple (vînzări și cumpărări definitive de VMS);
3) acordare de credite garantate cu active eligibile;
4) emitere de certificate ale BNM- operaţiune în cadrul căreia, în scopul absorbţiei de
lichiditate, Banca Naţională vinde certificate ale BNM băncilor şi, prin intermediul acestora,
Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar;
5) atragere de depozite la termen;
6) tranzacții swap valutar.

4. Resursele procurate pe piata interbancara

Regulament cu privire la funcţionarea pieţei monetare interbancare în moneda
naţională, nr.222 din 21.11.2013. Prezentul regulament stabilește principiile, regulile și termenii de
bază privind  funcționarea pieței monetare interbancare în monedă naţională, atribuțiile și
responsabilitățile participanților, particularitățile relațiilor dintre participanți la efectuarea
tranzacțiilor pe această piață, precum și alte măsuri necesare funcționării în mod regulat și
transparent a acestei piețe.
În scopul exercitării atribuțiilor sale de bază, Banca Națională a Moldovei:
1) reglementează și monitorizează piața monetară interbancară;
2) monitorizează activitatea băncilor pe piața monetară interbancară;
 3) publică zilnic ratele de referință pentru operațiunile de atragere a mijloacelor bănești (CHIBID)
și operațiunile de plasare a mijloacelor bănești (CHIBOR).

Regulamentul privind efectuarea operaţiunilor pe piaţa valutară interbancară a Republicii

Moldova, aprobat prin HCA al BNM nr.8 din 24.01.2013,
Prezentul regulament stabileşte:
a) principiile generale de efectuare a operaţiunilor pe piaţa valutară interbancară a Republicii
Moldova;
b) regulile de desfăşurare a licitaţiilor valutare interbancare;
c) particularităţile aferente publicării informaţiei privind cotaţiile băncilor, tranzacţiile valutare
interbancare şi accesul la aceasta;
d) condiţiile de efectuare de către Banca Naţională a Moldovei a tranzacţiilor swap valutar pe
piaţa valutară interbancară.
 Participanţi la piaţa valutară interbancară a Republicii Moldova sunt Banca Naţională a
Moldovei şi băncile licenţiate, care au semnat Acordul privind piaţa valutară interbancară în
Republica Moldova şi participă la SAPI.  Banca licenţiată care din cauza sancţiunilor şi/sau
măsurilor de remediere aplicate de Banca Naţională a Moldovei şi-a pierdut dreptul de a efectua
tranzacţii valutare reglementate de prezentul regulament este obligată să anunţe ceilalţi participanţi
despre imposibilitatea efectuării acestor tranzacţii, în cazul în care este solicitată să efectueze
tranzacţii valutare interbancare.
 

5. Resurse bancare formate prin efectuarea către bănci a operațiunilor cu cambii

Regulament privind modul de efectuare de către bănci a operațiunilor cu cambii,

aprobat prin HCA al BNM nr.156 din 02.06.2000.
Incasso-ul cambiei este procedura de prezentare a cambiei de către bancă spre plată şi
primirea sumei cambiale la data scadenţei.
Incasso-ul cambiei se aplică în baza prevederilor contractului privind incasso-ul cambiei, prin
care posesorul cambiei încredinţează băncii primirea sumei cambiale la termenul scadenţei şi, în caz
de necesitate, înaintarea cambiei pentru întocmirea protestului de neplată.
La îndeplinirea prevederilor contractului privind incasso-ul cambiei, banca este persoana
împuternicită a posesorului cambiei. Contractul privind incasso-ul cambiei prevede următoarele:
suma care trebuie primită de la plătitorul cambiei, înaintarea cambiei pentru întocmirea protestului
de neplată etc.

6. Emisiunea obligațiunilor ca mod de procurare a resurselor pe terme lung

Potrivit LEGII Nr.171 ,din  11.07.2012, PRIVIND PIAŢA DE CAPITAL, serviciile şi
activităţile financiare reglementate de prezenta lege vizează următoarele instrumente financiare:
    a) valorile mobiliare;
    b) unităţile (titlurile) emise de organismele de plasament colectiv în valori mobiliare;
    c) instrumentele pieţei monetare;
    d) contractele options, contractele futures, contractele swap, contractele forward pe rata
dobînzii şi orice alte instrumente financiare derivate referitoare la valori mobiliare, valute, rate ale
dobînzii, rate ale rentabilităţii, indici financiari sau bunuri;
     e) instrumentele financiare derivate pentru transferul riscului de credit;
    f) contractele financiare pentru diferenţe;
    g) alte instrumente financiare admise spre tranzacţionare pe o piaţă reglementată şi/sau în
cadrul unui sistem multilateral de tranzacţionare.
       În conformitate cu prezenta lege, se consideră valori mobiliare următoarele
instrumente financiare:
    a) acţiunile şi alte valori mobiliare echivalente acţiunilor, inclusiv recipisele depozitare
asupra acestor valori mobiliare;
    b) obligaţiunile şi alte tipuri de valori mobiliare de creanţă, inclusiv recipisele depozitare
asupra acestor valori mobiliare;   
c) orice alte instrumente financiare care pot fi convertite sau care oferă dreptul de a
cumpăra sau de a vinde valorile mobiliare.
Potrivit Regulamentului cu privire la plasarea, tranzacționarea și răscumpărarea valorilor
mobiliare de stat în formă de înscriere în cont, 31.07.2018, Comitetul executiv al Băncii
Naţionale a Moldovei stabilește regulile și procedurile privind plasarea, tranzacționarea și 
răscumpărarea valorilor mobiliare de stat (în continuare – VMS), emise de către Ministerul
Finanțelor al Republicii Moldova pe piața internă în formă de înscriere în cont, criteriile de selectare
și modul de evaluare a performanței dealerilor primari, drepturile și obligațiile acestora.
Banca Naţională a Moldovei acționează ca agent al statului în temeiul Legii nr.548-XIII din 21
iulie 1995 cu privire la Banca Națională a Moldovei, Legii nr.419-XVI din 22 decembrie 2006 cu
privire la datoria sectorului public, garanţiile de stat şi recreditarea de stat şi este responsabilă de
organizarea şi desfășurarea, în numele şi la indicația Ministerului Finanţelor, a licitaţiilor de vânzare
a VMS pe piaţa primară și coordonarea activităților cu Ministerul Finanțelor în dezvoltarea continuă
a pieței VMS.
Pe piaţa internă a Moldovei se emit două tipuri de VMS:
- bonuri de trezorerie (în continuare BT) – VMS emise cu scont şi răscumpărate la valoarea
lor nominală la scadenţă, având termenul de circulaţie până la un an;
- obligaţiuni de stat (în continuare OS) – VMS emise cu scont, la valoarea nominală sau cu
primă, pe termen de un an şi mai mare, pentru care emitentul plătește periodic dobânzi potrivit
ratei fixe sau flotante în conformitate cu condițiile emiterii şi care sunt răscumpărate la
scadenţă la valoarea lor nominală;
Piaţa primară a VMS
Ministerul Finanţelor emite pe piaţa internă VMS sub formă de BT şi OS în moneda naţională.
Valoarea nominală a unei VMS este de 100 lei.
Caracteristicile VMS, modalitatea de plasare, de plată a dobânzilor aferente şi de
răscumpărare a acestora, precum şi elementele de identificare ale emisiunilor sunt stabilite de
Ministerul Finanţelor prin comunicatele privind plasarea VMS, în conformitate cu prevederile
prezentului regulament şi Condiţiile de plasare, circulaţie şi răscumpărare a obligaţiunilor de stat cu
dobânda fixă/flotantă. VMS se emit în formă de înscriere în cont, respectiv emisiunea, evidența,
confirmarea dreptului de proprietate, precum şi plata sumei principale la maturitate şi a dobânzilor
(cupoanelor) aferente acestora se efectuează de către Depozitarul central în numele Ministerului
Finanțelor.