Sunteți pe pagina 1din 22

UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANTA

CONTABILITATEA SI AUDITUL AFACERILOR


DISCIPLINA: Contabilitate bancara
STUDENT: Constantin Andreea-Doinita, gr.1
Butan Nicoleta, gr.1
PROF. COORDONATOR: Deca Claudiu Minel

CONTABILITATEA
OPERATIUNILOR CU
CLIENTELA

CUPRINS:
1. Credite pentru clientela
1.1. Concept. Caracteristici
1.2. Crediatarea creantelor comerciale
1.3. Credite de trezorerie
1.4. Credite export
1.5. Creditele pentru echipament
1.6. Credite pentru finantarea de bunuri imobiliare
1.7. Creditele consortiale
1.8. Crediatrea clientelei financiare
2. Depozite bancare
2.1. Tipuri de depozite
3. Valori primite sau date in pensiune
4. Valori de recuperat si sume datorate
5. Creante restante si indoielnice
6. Provizioane

1.CREDITE PENTRU CLIENTELA


1.1. Concept. Caracteristici
Creditele reprezinta creantele detinute de banca asupra clientelei, creante ce au
aparut din necesitatea satisfacerii nevoilor de finantare ale persoanelor fizice si
intreprinderilor. Creditul joaca un rol foarte important in economiile moderne. Aceasta
faciliteaza schimburile, stimuleaza productia, sustine cresterea economica si detine si un
rol in creatia monetara.
Creditele acordate se pot clasifica dupa mai multe criterii:
1.

2.

3.

4.

5.

6.

Dupa durata acordarii intalnim urmatoarele credite:


Credite pe termen scurt (pana la 1 an)
Credite pe termen mediu (1-5 ani)
Credite pe termen lung (peste 5 ani)
In functie de destinatie:
Credite comerciale
Credite de trezorerie
Credite pentru export
Credite pentru echipamente
Credite pentru bunuri imobiliare
Alte credite
Dupa modalitatea de rambursare:
Credte rambursabile la scadenta
Credite rambursabile prin rate fixe
Credite rambursabile prin anuitati constante
Dupa tipul clientilor beneficiari:
Credite acordate clientelei financiare
Credite acordate societatilor nefinanciare
Credite acordate populatiei
Dupa forma:
Avansul in cont curent
Impurmutul acordat
Cesiunile de creante (scontare, factoring)
Creditul pe semnatura sau angajamentul de garantie
Dupa situatia economica si financiara a debitorului:
Credite performante
Credite in observatie
Credite substandard
Credite incerte
Credite cu risc major

In conditiile in care o intrepindere solicita un credit de la banca, trebuie sa


furnizeze acesteia o serie de documente care sa stea la baza deciziei de creditare. Astefel,
intreprinderea prezinta urmatoarea documentatie:

Cerere de acordare de credit


Bilantul si Contul de profit si pierdere din ultimul an sau din ultimii trei ani
Bugetul de venituri si cheltuieli din anul curent
Situatia stocurilor si cheltuielilor pentru care se solicita creditare (daca este cazul
un plan de fezabilitate)
Lista bunurilor constituite in garantie
Alte documente
Analiza clientului solicitant de credite are in vedere acordarea unui numar de
puncte in functie de mai multe criterii. Cel mai adese se au in vedere urmatoarele:
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o

Forma de organizare a agentului economic


Sectorul in care isi desfasoara activitatea
Pozitia unitatii in ramura sau subramura respectiva
Lichiditatea patrimoniala
Indicatorul de solvabilitate
Rotatia activelor circulante
Garantiile asiguratorii
Gradul de indatorare
Dependenta de pietele de aprovizionare si de desfacere
Nivelul sprijinului guvernamental sau al subventiilor
Calitatea managementului
Perspectivele societatii

In cazul persoanelor fizice, prin medota credit scoring se analizeaza clientul in


primul rand dupa veniturile si cheltuielile sale, dar si dupa o serie de criterii subiective:
conditiile de locui, profesia si locul de munca, starea civila, numarul de copii, etc.
Dobanda incasata de banca depinde in mod direct de marimea capitalului dat cu
imprumut, de niveul de rata a dobanzii si de perioada creditarii. Ea poate sa fie simpla sau
compusa.
Rambursarea creditelor se poate face prin trei modalitati:
1) Rambursarea in rate egale presupune ca marimea ratei sa fie constanta pe toata
perioada de derulare a creditului. Pe masura rambursarii dobanda platita va fi din
ce in mai mica.
2) Rambursarea prin anuitati constante face ca suma platita bancii
(rata+dobanda) sa nu se modifice pe toata perioada de rambursare. Anuitatea se
poate stabili cu ajutorul urmatoarei relatie:
Anuitate= K

K= Creditul
d=rata anuala a dobanzii
n= numarul de ani

3) Rambursarea totala la scanta sau in fine cand creditul se ramburseaza la


final iar dobanda se plateste periodic.
Garantiile utilizate la creditare pot fi de baza sau complementare, reale sau
personale. La garantare se are in vedere denumirea clara a garantiei, anul de fabricatie sau
de constructie, valoarea contabila, valoarea estimata de banca, valoarea asigurata si data
la care asigurarea expira. Pot constitui pentru credit garantie: depozitul bancar, garantia
bancara, gajul fara deposedare, gajul cu deposedare, ipoteca, cesiunea de creante.
In urma analizei debitoarului, daca se considera ca acesta indeplineste conditiile
de creditare, se negociaza caracteristicile creditarii referitoare la volumul creditului,
termenul si modalitatea de rambursare, marimea ratelor, dobanda, garantiile, dupa care
Comitetul de risc si credit si Comitetul de directie urmeaza sa aprobe creditul. In acest
caz, conventia de credit reprezinta actul prin care partile se angajeaza sa respecte
conditiile negociate.
1.2. Creditarea creantelor comerciale
Aceasta se realizeaza prin cesiunea de creante intalinita la operatiunile de scontare
si la factoring.
Scontarea reprezinta operatiunea prin care posesorul unei cambii obtine de la
banca prin cesiune inainte de scadenta, contravaloare acestui titlu, diminuata cu un agio.
Agio= Scont + Comision
Scontul care poate fi asimilat unei dobanzi , depinde de nivelul taxei scontului, de
valoarea nominala a efectului comercial scontat si de perioada in zile de la scontare pana
la scadenta.
Vn= valoare nominala a efectului comercial
; unde : ts= taxa scontului
D= durata in zile de la scontare pana la scadenta

Factoringul reprezinta operatiunea prin care clientul, numit aderent, cedeaza


proprietatea asupra creantelor sale catre un factor, primind in schimb, imediat sau la
scadenta, valoarea lor nominala diminuata cu un agio. Factorul se insarcineaza sa
incaseze contravaloarea creantelor si isi asuma riscul in caz de neplata.
Factoringul prezinta urmatoarele trasaturi ce caracterizeaza si scontarea:
factorul garanteaza creanta. Cesiunea este fara recurs, aderentul descarcandu-se de
riscul de a detine facturi neincasate. De remarcat ca prin contract se pot stipula si alte
dispozitii;
factorul se angajeaza sa plateasca, aderentul scapa de gestiunea postului clientii si
probleme de plata.
Contabilizarea creditelor
Contabilizarea operatiunilor de creditare a creantelor comerciale se realizeaza cu
ajutorul conturilor din grupa 20:
Grupa 20 Credite acordate clientelei
201 Creante comerciale
2011 Creante comerciale
20111 Scont si operatiuni asimilate
20112 Factoring
20119 Alte creante comerciale
2017 Creante atasate

Contabilitatea privind creditarea creantelor comerciale se tine cu ajutor contului


sintetic 201 Creante comerciale, cont de activ ce prezinta analitice pentru operatiuni de
creditare, inclusiv pentru dobanzile de incasat la astfel de operatiuni.
In cazul scontarii, contul 20111 Scont si operatiuni asimilate inregistreaza pe
debit valoarea actuala a efectelor comerciale, urmand sa fie creditat la incasare. Castigul
bancii din scont se inregistreaza initial ca un venit inregistrat in avans, prin contul 376
Venituri inregistrate in avans si ulterior in contul 70211 Dobanzi la operatiuni de
scont, iar castigul din comision in contul de venituri 7029 Comisioane. Daca se retine o
garantie pentru incasare, folosim un depozit colateral, 25336 Alte depozite colaterale.
Exemple de contabilizare:
1. Inregistrarea scontarii:
20111
Scont si operatiuni asimilate

25111
Cont curent

2. Retinerea scontului:
25111
Cont curent

376
Venituri inregistrare in avans

3. Retinerea comisionului:
25111
Cont curent

7029
Comisioane

4. Retinerea garantiei:
25111
Cont curent

5. Restituirea garantiei:
25336
Alte depozite colaterale

25336
Alte depozite colaterale

25111
Cont curent

6. Inregistrarea periodica a incasarii scontului:


376
=
70211
Venituri inregistrate in avans
Dobanzi la operatiuni de scont
7. Incasarea cambiei de la un client al bancii:
2511
=
20111
Cont curent
Scont si operatiuni asimilate
8. Incasarea cambiei de la un client al bancii:
111
=
20111
Cont curent la BNR
Scont si operatiuni asimilate
La operatiunea de factoring inregistrarea se face cu ajutorul contului 20112
Factoring:
acest cont de activ de depiteaza la achizitionarea creantelor cu valoarea lor nominala si
se crediteaza la incasarea lor.
evidenta sumelor datorate clientului se tine utilizand contul de pasiv 2521 Factoring
(analitic 1 daca aderentul primeste banii la vanzare sau analitic 2 daca primeste banii la
scadenta creantelor).

Castigul factorului sub forma unui comision de finantare, se urmareste, ca si in


cazul scontarii, prin contul 376 Venituri inregistrate in avans si apoi 70212 Dobanda
din factoring, iar sub forma unui comision de gestiune prin 7029 Comisioane. Primul
comision remunereaza banca pentru punerea anticipata la dispozitie a contravalorii
creantelor, iar al doilea pentru efortul depus in scopul recuperarii creantelor. Garantia este
inregistrata in contul 25335 Alte depozite colaterale.
EXEMPLE DE CONTABILIZARE:
1. Inregistrarea creantelor primite in factoring, cu finantare imediata:
20122
=
25211
Factoring
Cont de factoring disponibil
2. Inregistrarea creantelor primite in factoring, cu finantare la scadenta:
20112
=
25212
Factoring
Cont de factoring indisponibil
3. Retinerea comisionul de finantare:
25211
=
Cont de factoring disponibil
4. Retinerea comisionul de gestiune:
25211
=
Cont de factoring disponibil
5. Retinerea garantiei:
25211
=
Cont de factoring disponibil

376
Venituri inregistrate in avans

7029
Comisioane

25336
Alte depozite colaterale

6. Suma ramasa dupa retineri se pune la dispozitia aderentului:


25211
=
2511
Cont de factoring disponibil
Cont curent / aderent

1.3. Credite de trezorerie


Creditele de trezorerie sunt credite pe termen scurt acordata de banca in contul
curent al clientului. Ele se determina ca diferenta intre activele curente si pasivele curente
ale firmei. Pentru a se stabili necesarul de credite de trezorerie clientul bancii trebuie sa
intocmeasca un plan de trezorerie pe baza bilantului contabil, bugetului de venituri si
cheltuieli si a planului de activitate. Daca rezulta un deficit de trezorerie, acesta se poate
acoperi prin credit.
Din punct de vedere contabil, evidenta creditelor de trezorerie se tine cu ajutorul
contului sintetic 202 Credite de trezorerie.
202 Credite de trezorerie
2021 Credite de trezorerie
20211 Vanzari in rate
20212 Credite acordate persoanelor fizice
20213 Diferente de rambursare legate de utilizarea cartilor de plata
20214 Utilizari de deschidere de credite permanente
20215 Credite global de exploatare
20216 Credite pentru finantarea stocurilor
20217 Credite garantate cu valori financiare
20218 Credite acordate importatorilor
20219 Alte credite de trezorerie
2027 Creante atasate

Contul 202 Credite de trezorerie prezinta analitice dupa natura creditului:


vanzari in rate, credite pentru persoanele fizice, credite pentru finantarea stocurilor,
credite pentru importatori, etc. Aceste conturi sunt de activ, debitandu-se la acordarea
creditului si creditandu-se la rambursarea lui. Dobanda de incasat se urmareste cu
ajutorul contului 2027 creante atasate.
EXEMPLE DE CONTABILIZARE:
1. Acordarea creditului:
2021
=
Credite de trezorerie

2511
Conturi curente

2. Inregistrarea periodica a dobanzilor:


2027
=
Creante atasate

70213
Dobanzi la credite trezorerie

3. Rambursarea creditului:
2511
Conturi curente

2021
Credite de trezorerie

4. Plata dobanzii:
2511
Conturi curente

2027
Creante atasate

5. Constituirea de provizioane de risc de credit:


6621
=
2911
Cheltuieli cu provizioane
Provizioane specifice de risc
de risc de credit
de credit
6. Constituirea de provizioane de risc de dobanda:
6622
=
2912
Chelutieli cu provizioane
Provizioane specifice de risc
specifice cu risc de dobanda
de dobanda
1.4. Creditele pentru export
Creditele pentru export sunt evidentiate in contul 203 Credite pentru export si
finanteaza nevoile firmei legate de activitatea de export de bunuri si servicii. Aceste
credite sunt acordate sub urmatoarele forme:
prin mobilizarea creantelor pe termen scurt (cambii, bilete la ordin) asupra strainatatii
sunt evidentiate de contul 20311 Credite garantate cu creante asupra strainatatii.
credite furnizor constau in finantari acordate exportatorilor rezidenti prin scontarea
cambiilor detinute de acestia asupra clientilor importatori. Se utilizeaza contul 20312
Credite furnizor.
credite cumparator se acorda cumparatorilor nerezidenti pentru a plati exportatorilor
romani, clienti ai bancii. Se utilizeaza contul 20313 Credite comerciale acordate
nerezidentilor.
Aceste credite de activ se debiteaza la acordarea creditului si se crediteaza la
rambursarea acestuia.

EXEMPLE DE CONTABILIZARE:
1. Acordarea unui credit de export prin mobilizarea creantelor:
20311
=
2511
Credite garantate cu creante
Conturi curente
asupra strainatatii
2. Acordarea unui credit prin scontarea unei cambii trase de exportator asupra
importatorului:
20312
=
2511
Credite furnizori
Conturi curente
3. Perceperea taxei de scontare:
2511
Conturi curente

376
Venituri inregistrate in avans

4. Incasarea unui comision:


2511
Conturi curente

7029
Comisioane

1.5. Creditele pentru echipament


Creditele pentru echipament sun
clientilor pentru investitii productive. Se
amenajari pentru imobilizari corporale.
debitarea contului 2041 Credite pentru
aceluiasi cont.

credite pe termen mediu si lung acordate


pot finanta pentru: achizitii, constructii sau
Acordarea creditului se inregistreaza prin
echipamente, iar rambursarea prin creditarea

204 Credite pentru echipamente


2041 Credite pentru echipamente
2047 Creante atasate

EXEMPLE DE CONTABILIZARE:
1. Acordarea unui credit pentru echipament:
2041
=
2511
Credite pentru echipamente
Conturi curente
2. Inregistrarea periodica a dobanzii:
2047
=
Creante atasate

70215
Dobanzi de la credite pentru echipament

3. Rambursarea creditului, de obicei prin rate periodice:


2511
=
2041
Conturi curente
Credite pentru echipamente
4. Plata dobanzii:
2511
Conturi curente

2047
Creante atasate

1.6. Creditele pentru finantarea de bunuri


Creditele pentru finantarea de bunuri mobiliare se acorda investitorului proprietar
sau unei persoane specializate (promotor imobiliar) pentru achizitia, amenajarea sau
repararea unor imobile cu destinatia locuinta. Terenul aferent locuintei face, de asemenea
obiectul creditului. Inregistrarea contabila apeleaza la contul 205 Credite pentru bunuri
imobiliare, cu desfasurare pentru finantarea investitorilor sau finantarea promotorilor.
205 Credite pentru bunuri imobiliare
2051 Credite investitori
2052 Credite promotori
2057 Creante atasate

EXEMPLE DE CONTABILIZARE:
1. Acordarea unui credit pentru amenajarea locuintei:
2051
=
2511
Credite investitori
Conturi curente
2. Acordarea unui credit pentru constructii de locuinte de firme specializate:
2052
=
2511
Credite promotori
Conturi curente
3. Inregistrarea periodica a dobanzii:
2057
Creante atasate

4. Rambursarea creditului:
2511
Conturi curente

2051
Creditori investitori

2511
Conturi curente

2052
Credite promotori

2511
Conturi curente

70216
Dobanzi de la credite pentru
bunuri imobiliare

5. Plata dobanzii:
2057
Creante atasate

1.7. Creditele consortiale


Creditele consortiale nu dispun de conturi specifice, insa reprezinta un caz aparte.
Spunem ca avem un astfel de credit atunci cand mai multe banci se asociaza pentru a
finanta un client. Aceste banci isi vor imparti participarea la creditare, riscurile asumate si
dobanzile incasate. Daca o banca participa cu o cota de risc asumat mai mare decat cota
sa de finantare, excedentul de risc se inregistreaza in afara bilantului ca un angajament de
garantie dat si in mod normal va fi remunerat. Daca prezinta un deficit de risc asumat in
raport cu finantarea va iregistra un angajament de garantie primit ce trebuie platit.
O banca poate ocupa in cadrul consortiului o pozitie de sef de fila sau de participant.
Seful de fila este cel care gestioneaza creditul si are relatii directe cu clientul debitor si cu
celelalte banci din consortiu.

EXEMPLE DE CONTABILIZARE:
Exemplele vizeaza inregistrarea operatiunilor in paralel in contabilitatea sefului de
fila si in contabilitatea unei banci participante.
1. Acordarea creditului (total) in contabilitatea sefului de fila:
%
=
2511
2061
Conturi curente
Alte credite
111
Cont curent la BNR
2. Acordarea creditului (cota sa) in contabilitatea unei banci participante la
consortiu:
2061
=
111
Alte credite
Cont curent la BNR
3. Incasarea comisionului de la debitor de catre seful de fila si virarea (prin contul
111) cotei parti catre banca participanta:
2511
=
%
Conturi curente
7029
Comisioane
111
Cont curent la BNR
4. Banca participanta incaseaza comisionul de la seful de fila:
111
Cont curent la BNR

7029
Comisioane

5. Inregistrarea periodica a dobanzii (toata) la seful de fila si la banca participanta


(numai cota sa parte):
2067
=
70217
Creante atasate
Dobanzi la alte credite
6. Incasarea dobanzii la seful de fila si virarea cotei parti catre banca participanta:
2511
=
%
Conturi curente
2067
Creante atasate
111
Cont curent la BNR
7. Incasarea dobanzii de la seful de fila la banca participanta:
111
=
2067
Cont curent la BNR
Creante atasate

8. Rambursarea creditului la seful de fila si virarea cotei parti catre banca


participanta:
2511
=
%
Conturi curente
2061
Alte credite
111
Cont curent la BNR
Rambursarea creditului de la banca participanta:
111
=
Conturi curente

2061
Alte credite

1.8. Creditarea clientelei financiare


Relatiile de credit ale bancilor nu se rezuma numai la populatie si intreprinderi. O
clientela aparte este reprezentata de societatile financiare nebancare: cooperativele de
credit, societatile de valori mobiliare, societatile de investitii financiare. In raport cu
acestea, bancile pot acorda credite, dar se pot si imprumuta. Aceste oepratiuni pot fi
derulate prin contul curent al clientului, printr-un cont corespondent nostro sau loro sau
prin banca centrala. Evidenta operatiunilor este tinuta cu ajutorul conturilor din grupa 23
Credite si imprumuturi privind clientela financiara. Exista conturi diferite pentru
credite (conturi de activ), pentru imprumuturi (conturi de pasiv) si pentru dobanzi de
incasat sau de platit:
Grupa 23 Credite si imprumuturi privind clientela financiara
231 Credite acordate clientelei financiare
2311 Credite de pe o zi pe alta acordate clientelei financiare
2312 Credite la termen acordate clientelei financiare
2317 Creante atasate
232 Imprumuturi de la clientela financiara
2321 Imprumuturi de pe o zi pe alta de la clientela financiara
2322 Imprumuturi la termen de la clientela financiara
2327 Datorii atasate
EXEMPLE DE CONTABILIZARE:
1. Acordarea unui credit de pe o zi pe alta:
2311
Credite de pe o zi pe alta acordate
clientelei financiare

2511
Conturi curente

2. Acordarea unui credit la termen printr-un cont corespondent:


2312
=
121
Credite la termen acordate
Cont de corespondent
clientelei financiare
3. Inregistrarea periodica a dobanzilor de incasat:
2317
=
Creante atasate

7022
Dobanzi de la credite acordate
clientelei financiare

4. Rambursarea creditului:
2511
Conturi curente

2311
Credite de pe o zi pe alta acordate
clientelei financiare

5. Plata dobanzii:
2511
Conturi curente

2317
Creante atasate

6. Imprumut la termen primit de la clientela financiara:


111
=
2322
Conturi curente la BNR
Imprumuturi la termen de la
clientela financiara
7. Inregistrarea periodica a dobanzii de platit:
6022
=
Dobanzi la imprumuturi primite
de la clientela financiara

2327
Datorii atasate

8. Rambursare imprumut:
2322
Imprumut la termen de la
clientela financiara

111
Conturi curente la BNR

9. Plata dobanzii:
2327
Datorii atasate

2327
Datorii atasate

2511
Conturi curente

Sau
111
Conturi curente la BNR

2. DEPOZITE BANCARE
Depozitele bancare se materializeaza prin sume depuse in conturi bancare de
titulari sau transferate de terti in favoarea titularilor de cont.
2.1. Tipuri de depozite
In procesul economisirii si al derularii operatiunilor de incasari si plati intalnim
urmatoarele tipuri de conturi bancare:
Depozit in cont curent reprezinta sume depuse de titular sau de alte persoane
in favoarea titularului, rezultate din cadrul operatiunilor curente de incasari si plati ( ex:
plata salariilor, plata si incasarea facturilor). Aceste sume pot fi retrase de client in
favoarea sa sau a altor persoane in orice moment, fara preaviz. Soldul contului trebuie sa
fie creditor. Exceptie fac conturile care beneficiaza de un plafon de creditare din partea
bancii, ce ii permite titularului sa efectueze plati sau retrageri fara a dispune de sumele
necesare. Rata dobanzii care remunereaza contul curent este printre cele mai reduse,
putand sa fie chiar zero.

Depozitele la vedere reprezinta un cont slab remunerat sau chiar neremunerat,


destinat sa primeasca sume de la titular in vederea unei utilizari pe termen scurt. Soldul
contului este creditor si poate fi retras in orice moment, fara preaviz. In practica se
intalneste si cazul in care banca cere, mai ales pentru sume importante, un preaviz pe
termen foarte scurt, de obicei o zi lucratoare. In lipsa unei scadente definite (observatie
valabila si pentru conturile curente), durata constituirii contului la vedere depinde de
nevoile si bunul plac al titularului.
Depozit la termen reprezinta o suma depusa de titular si blocata la dispozitia
bancii pana la o scadenta stabilita prin contract, in momentul constituirii depozitului. Spre
deosebire de conturile prezentate anterior, depozitul la termen este remunerat la un nivel
mai ridicat, care sa compenseze imobilizarea fondurilor depuse. Nivelul dobanzii se
stabileste intre deponent si bancher in functie de puterea de negociere a fiecaruia si tinand
cont de marimea sumei depuse si de scadenta. De regula, nivelul ratei dobanzii este
apropiat de cel al ratei dobanzii pe piata monetara, pentru o perioada asemanatoare.
Depozite colaterale reprezinta sume depuse intr-un cont in vederea garantarii
unor obligatii contractuale ale clientului, ca de exemplu: deschidere de acreditive; mitere
de scrisori de garantie; ordine de plata cu scadenta; cecuri certificate; garantii gestionari.
Certificate de depozit reprezinta sume depuse intr-un cont, in functie de
banca primindu-se: certificat de economii; carnet de economii; certificat de depozit.
Aceste forme de economisire pot fi la vedere sau la termen. Dobanda poate fi
incasata la scadenta sau anticipat.
Depozite pe librete de economii reprezinta o forma de economisire,
asemanatoare carnetelor de economii si caracteristica Casei de Economii si
Consemnatiuni.
Contabilizarea operatiunilor cu depozite
Depozitele clientelei sunt inregistrate contabil in conturi din clasa 2 - Operatiuni
cu clientela:
Grupa 25 Conturile clientelei
251 Conturi curente
2511 Conturi curente
2517 Creante si datorii atasate
25171 Creante atasate
25172 Datorii atasate
252 Conturi de factoring
2521 Conturi de factoring
25211 Conturi de factoring disponibile
25212 Conturi de factoring indisponibile
2527 Datorii atasate
253 Conturi de depozite
2531 Depozite la vedere
2532 Depozite la termen
2533 Depozite colaterale
25331 Depozite pentru deschiderea de acreditive
25332 Depozite pentru emiterea de scrisori de garantie
25333 Depozite pentru cecuri certificate
25334 Depozite pentru ordine de plata cu scadenta
25335 Depozite pentru garantii gestionari
25336 Alte depozite colaterale
2537 Datorii atasate
254 Certificate de depozit, carnete si librete de economii
2541 Certificate de depozit
2542 Carnete si librete de economii
2547 Datorii atasate

Disponibilitatile titularilor de cont se tin in contul curent 2511. Acesta este un


cont bifunctional, inregistrand pe credit intrarile ca depuneri sau sume transferate in
favoarea titularului, iar pe debit retrageri sau plati catre alte conturi. Soldul creditor al
contului reprezinta disponibilitatile titularului. Soldul debitor reprezinta un credit acordat
de banca pentru descoperire de cont (overdraft). Contul se poate dezvolta pe analitice in
functie de nevoile titularului si de moneda utilizata.
EXEMPLE DE CONTABILIZARE:
1. Depuneri de numerar in contul curent:
101
=
Casa

2511
Cont curent

2. Incasare in cont curent de la un client cu contul de la aceeasi banca:


2511
=
2511
Cont curent / client
Cont curen / furnizor
3. Incasare in cont curent de la un client cu contul la alta banca, prin Casa de
compensatii:
111
=
2511
Cont curent la BNR
Cont curent
4. Ridicarea de numerar din cont:
2511
Cont curent

101
Casa

5. Plata catre un beneficiar cu contul la alta banca prin Casa de compensatii:


2511
=
111
Cont curent
Cont curent la BNR
6. Plata catre un beneficiar cu contul la alta unitate sau ale aceleiasi banci:
2511
=
341
Cont curent
Decontari interbancare
Economisirea se poate realiza utilizand un cont de depozit. Acestea se desfasoara
ca analitice ale conturilor 253 Conturi de depozit sau 254 Certificate de depozit,
carnete si librete de economii. Conturile de depozit sunt conturi de pasiv, creditandu-se
cu sumele intrate in cont ca depunere in numerar sau virament si debitandu-se cu iesirele
din cont, la lichidarea depozitului. Soldul este creditor reflectand disponibilul existent in
cont.
EXEMPLE DE CONTABILIZARE:
1. Depunerea de numerar pentru constituirea unui depozit la termen:
101
=
2532
Casa
Depozite la termen
2. Achizitionarea unui certificat de depozit:
101
=
2541
Casa
Certificare de depozit

3. Constituirea unui depozit la vedere din contul curent:


2511
=
2531
Cont curent
Depozite la vedere
4. Lichidarea unui depozit in numerar:
2532
=
Depozite la termen

101
Casa

5. Diminuarea unui depozit la vedere prin transfer in cont curent:


2531
=
2511
Depozite la vedere
Cont curent
6. Rambursarea unui certificat de depozit in numerar:
2541
=
101
Certificate de depozit
Casa
Dobanzile platite de banca pot fi capitalizate, cand se adauga in cont alaturi de
capitalul investit initial, sau necapitalizate, cand dobanda trece intr-un cont adiacent. Din
punct de vedere contabil, dobanzile de incasat sau de platit sunt inregistrate periodic in
conturile de creante atasate sau datorii atasate in corespondenta cu un cont din clasa 7
venituri sau clasa 6 cheltuieli ( exemplu: 60251 Dobanzi la depozitele la vedere ale
clientilor).
EXEMPLE DE CONTABILIZARE:
1. Inregistrarea periodica a dobanzii creditoare la contul curent:
6024
=
25172
Dobanzi la conturi curente
Datorii atasate
2. Plata dobanzii creditoare de la contul curent:
25172
=
Datorii atasate

2511
Cont curent

3. Inregistrarea periodica a dobanzii la un depozit la termen:


60252
=
2537
Dobanzi la depozit la termen
Datorii ataste
4. Plata dobanzii la depozitul la termen:
2537
=
Datorii atasate

2511
Cont curent

5. Dobanzi platite anticipat in cont curent:


375
=
Cheltuieli inregistrate in avans

2511
Cont curent

6. Dobanzile platite anticipat sunt reluate periodic pe cheltuieli cu dobanzile:


6025
=
375
Dobanzi la conturi de depozit
Cheltuieli inregistrate in avans
7. Dobanzi inregistrate de banca pentru soldul debitor al contului curent:
25171
=
7024
Creante atasate
Dobanzi de la cont curent

8. Incasarea dobanzilor creditoare:


2511
Cont curent

25171
Creante atasate

9. Dobanzi neincasate de banca si trecute in categoria dobanzilor restante:


2812
=
25171
Dobanzi restante
Creante atasate
10. Dobanzi restante neincasate de banca si trecute in categoria dobanzilor
indoielnice:
2822
=
2812
Dobanzi indoielnice
Dobanzi restante
3. VALORI PRIMITE SAU DATE IN PENSIUNE
Operatiunile de pensiune sunt de fapt operatiuni de creditare garantate printr-un
transfer temporar de proprietate asupra efectelor de comert si titlurilor cedate. Garantarea
creditului se face prin bonuri de tezaur, obligatiuni, actiuni si alte titluri, ce raman
mentionate in activul cedentului. Elementele de activ cedate pot face obiectul unei livrari
efective sau pot ramane in continuare la debitor.
Operatiunile de pensiune in raport cu clientela sunt reflectate contabil cu ajutorul
conturilor din grupa 24:
Grupa 24 Valori primite sau date in pensiune
241 Valori primite in pensiune
2411 Valori primite in pensiune de pe o zi pe alta
2412 Valori primite in pensiune la termen
2417 Creante atasate
243 Valori date in pensiune
2431 Valori date in pensiune de pe o zi pe alta
2432 Valori date in pensiune la termen
2437 Datorii atasate
Contul 241 Valori primite in pensiune este un cont de activ, debitandu-se la
acordarea creditului si creditandu-se la rambursare acestuia. Contul 243 Valori date in
pensiune este un cont de pasiv, creditandu-se la primirea imprumutului si debitandu-se la
acordarea sa. Ambele conturi prezinta analitice pentru operatiuni de pensiune de pe o zi
pe alta (analitic 1) si pentru operatiuni de pensiune la termen (analitic 2). Dobanda
aferenta de incasat sau de platit este urmarita cu ajutorul conturilor atasate: 2417
Creante atasate si 2437 Datorii atasate.
EXEMPLE DE CONTABILIZARE:
1. Acordarea unui credit printr-o operatiune de primire in pensiune de pe o zi pe alta:
2411
=
2511
Valori primite in pensiune
Conturi curente
de pe o zi pe alta
2. Primirea unui imprumut printr-o operatiune de cedare in pensiune la termen:
2511
=
2432
Conturi curente
Valori primite in pensiune la termen

3. Inregistrarea periodica a dobanzii de incasat la credit:


2417
=
7023
Creante atasate
Dobanzi la valori primite in pensiune
4. Inregistrarea periodica a dobanzii de platit la imprumut:
6023
=
2437
Dobanzi la valori date
Datorii atasate
in pensiune
5. Rambursarea creditului:
2511
Conturi curente
6. Rambursarea imprumutului:
2432
Valori date in pensiune
la termen

2411
Valori primite in pensiune de pe o zi pe alta

2511
Conturi curente

7. Incasarea dobanzii la credit:


2511
Conturi curente

2417
Creante atasate

8. Plata dobanzii la imprumut:


2537
Datorii atasate

2511
Conturi curente

4.VALORI DE RECUPERAT SI SUME DATORATE


Desfasurand operatiuni pentru clientela, banca poate ajunge in situatia in care
trebuie sa recupereze anumite sume sau datoreaza o suma clientilor sai. Sumele de
recuperat pot
sa apara din erori de inregistrare contabila, plati efectuate din greseala, cecuri si efecte
comerciale neonorate. Sumele datorate provin din erori de inregistrare contabila, din
sume incasate de clienti si inregistrate provizoriu ca sume datorate sau sume in curs de
clarificare.
Din punct de vedere contabil evidenta acestor sume se tine cu ajutorul conturilor
din grupa 26 Valori de recuperat si sume datorate:
Grupa 26 Valori de recuperat si alte sume datorate
261 Valori de recuperat
2611 Valori de recuperat
2617 Creante atasate
262 Alte sume datorate
2621 Alte sume datorate
2627 Datorii atasate

Sumele inregistrate in aceste conturi nu pot figura decat provizoriu pana la


lamurirea statutului lor. Contul 261 Valori de recuperat este un cont de activ,
debitandu-se cu sumele luate in evidenta pentru a fi recuperate si creditandu-se cu sumele

recuperate. Contul 262 Alte sume datorate este un cont de pasiv ce se crediteaza cu
sumele luate in evidenta ca reprezentand datorii ale bancii si se debiteaza cu sumele ce
reprezinta datorii platite. In cazul in care se emit pretentii de remunerare prin dobanda,
privind sumele de recuperat sau sumele datorate, se apeleaza la conturile atasate 2617 si
2627.
EXEMPLE DE CONTABILIZARE:
1. Un CEC primit spre incasare nu este platit de emitent:
2611
=
3712
Valori de recuperat
Valori primite spre incasare
2. Banca inregistreaza dobanzi de incasat la sumele de recuperat:
2617
=
70279
Creante atasate
Venituri diverse din dobanzi
3. Recuperarea unei sume de la un client:
2511
=
Conturi curente

2611
Valori de recuperat

4. Recuperarea unei sume prin Casa de compensatii:


111
=
2611
Cont curent la BNR
Valori de recuperat
5. Incasarea dobanzilor la sume de recuperat:
2621
=
2511
Alte sume datorate
Conturi curente
6. Sume datorate platite clientilor:
2621
Valori de recuperat

2511
Conturi curente

5.CREANTE RESTANTE SI INDOIELNICE


In conditiile in care un credit nu este rambursat la scadenta, acesta va fi inregistrat
contabil ca o creanta restanta sau ca o creanta indoielnica. Se considera creanta restanta o
creanta de orice natura care nu este rambursata la scadenta. Aici sunt cuprinse si
dobanzile care nu au fost platite la data prevazuta. Creanta indoielnica este o creanta de
orice natura, chiar acoperita prin garantii, care prezinta un risc probabil sau cert de
nerecuperare totala sau partiala. De cele mai multe ori, la scadenta un credit nerambursat
devine creanta restanta, iar dupa o anumita perioada de timp sau un cazul in care capata
un caracter de contencios creanta devine indoielnica.
Din punct de vedere contabil, pentru evidentiere se utilizeaza grupa de conturi 28
Creante restante si indoielnice:
Grupa 28 Creante restante si indoielnice
281 Creante restante
2811 Creante restante
2812 Dobanzi restante
2817 Creante atasate
282 Creante indoielnice
2821 Creante indoielnice
2822 Dobanzi indoielnice
2827 Creante atasate

Conturile 281 Creante restante si 282 Creante indoielnice sunt conturi de


activ. Se debiteaza cu sumele preluate ca fiind restante sau indoielnice si se crediteaza la
recuperarea acestor sume sau acceptarea lor ca pierderi. In acest ultim caz avem conturile
667 Pierderi din creante nerecuperabile acoperite cu provizioane si 668 Pierderi din
creante nerecuperabile neacoperite cu provizioane. Aceste conturi se desfasoara in
analitic pe conturi pentru preluarea sumelor restante sau indoielnice, pe conturi pentru
preluarea dobanzilor la aceste sume si conturi de creante atasate pentru inregistrarea
dobanzii din momentul preluarii.
EXEMPLE DE CONTABILIZARE:
1. Credite nerambursate la scadenta devenite restante:
2811
=
2031
Creante restante
Credite pentru export
2. Dobanzi neplatite la scadenta devenite restante:
2812
=
2037
Dobanzi restante
Creante atasate
3. Inregistrarea dobanzii pentru creantele restante:
2817
=
7028
Creante restante
Dobanzi din credite restante si indoielnice
4. Rambursarea creantelor restante:
2511
Conturi curente

2811
Creante restante

5. Incasarea dobanzilor restante:


2511
Conturi curente

2812
Dobanzi restante

6. Incasarea dobanzilor calculate pentru creantele si dobanzile restante:


2511
=
2817
Conturi curente
Creante restante
7. Creante restante devenite indoilenice:
2821
=
Creante indoielnice

2811
Creante restante

8. Dobanzi restante devenite indoielnice:


2822
=
Dobanzi indoielnice

2812
Dobanzi restante

9. Inregistrarea dobanzii pentru creante si dobanzi indoielnice:


2827
=
7028
Creante atasate
Dobanzi din credite restante si indoielnice
10. Creante indoielnice rambursate:
2511
Conturi curente

2821
Creante indoielnice

11. Dobanzi incasate pentru creante si dobanzi indoielnice:


2511
=
2827
Conturi curente
Creante atasate
12. Creante indoielnice neacoperite cu provizioane acceptate ca pierderi:
668
=
2821
Pierderi din creante
Creante indoielnice
nerecuperabile neacoperite
cu provizioane
13. Dobanda inregistrata pentru creante si dobanzi indoielnice neplatita:
668
=
2827
Pierderi din creante
Creante atasate
nerecuperabile neacoperite
cu provizioane

6.PROVIZIOANE
Pentru protejarea propriilor disponibilitati si a depozitelor persoanelor fizice si
juridice, bancile sunt obligate sa depuna toate eforturile in vederea incasarii creantelor. In
acest scop Normele 3 din 24 februarie 1994 cer bancilor clasificarea creditelor in cinci
grupe in vederea calculului provizioanelor prin cote procentuale. Astfel exista
urmatoarele grupe si cote de provizionare:
credite standard 0%
credite in observatie 5%
credite substandard 20%
credite indoielnice 50%
credite pierdere 100%
Din punct de vedere contabil, evidenta provizioanelor se tine cu ajutorul conturilor
din grupa 29 Provizioane pentru creante din operatiuni cu clientela:
Grupa 29 Provizioane pentru creante din operatiuni cu clientela
291 - Provizioane pentru creante din operatiuni cu clientela
2911 Provizioane specifice de risc de credit
2912 Provizioane specifice de risc de dobanda
Conturile de provizioane sunt conturi de pasiv care se crediteaza la constituirea
provizionului in raport cu un cont de cheltuieli si se debiteaza la anularea sau diminuarea
provizionului in raport cu un cont de venituri. Ele prezinta conturi separate pentru riscul
de credit si riscul de dobanda.
EXEMPLE DE CONTABILIZARE:
1. Constituirea sau majorarea provizionului:
6621
=
2911
Cheltuieli cu provizioane
Provizioane specifice de risc de credit
specifice de risc de credit
6622
=
2912
Cheltuieli cu provizioane
Provizioane specifice de risc de dobanda
de risc de dobanda

2. Anularea sau diminuarea provizionului:


2911
=
Provizioane specifice
de risc de credit
2912
=
Provizioane specifice
de risc de dobanda

7621
Venituri din provizioane specifice
de risc de credit
7622
Venituri din profizioane specifice
de risc de dobanda

S-ar putea să vă placă și