Tema 9.

Contabilitatea datoriilor
1. Componența, caracteristica şi clasificarea datoriilor
2. Contabilitatea datoriilor financiare
3. Contabilitatea datoriilor comerciale
4. Contabilitatea datoriilor față de personal
5. Contabilitatea datoriilor privind asigurările sociale şi medicale
6. Contabilitatea datoriilor față de buget
7. Contabilitatea altor datorii
8. Dezvăluirea informaţiei privind datoriile în situaţiile financiare

Literatura:
• SNC „Capital propriu și datorii”
• Planul general de conturi contabile (clasa 4,5 de conturi contabile)
• Nederiţa A. Corespondenţa conturilor privind contabilitatea datoriilor curente. În: Contabilitate şi audit. 2017, nr. 9-12.
• Nederița A. Aspecte practice privind decontarea, contabilizarea şi impozitarea datoriilor cu termenul de prescripţie expirat. În:
Contabilitate și audit, 2015, nr.10.
• Nederiţa A. Comentarii privind conținutul modificărilor de bază operate în SNC „Capital propriu și datorii” și modul de aplicare a
acestora. În: Contabilitate şi audit. 2019, nr.12.
1. Componenţa, caracteristica şi clasificarea datoriilor
Componența și contabilizarea datoriilor se reglementează de SNC ”Capital propriu și datorii”.
Datoriile - reprezintă obligaţii actuale ale entităţii ce decurg din fapte economice anterioare şi prin stingerea
cărora se aşteaptă să rezulte o diminuare de resurse care încorporează beneficii economice.
În contabilitate şi situațiile financiare datoriile se clasifică după diferite criterii:
a) în funcţie de conţinutul economic avem datorii: financiare, comerciale, calculate, subvenţii; provizioane; alte
datorii.
b) în funcţie de termenul de achitare, datoriile se subdivizează în:
 datorii curente (vor fi stinse în termen de 12 luni de la data înregistrării),
 datorii pe termen lung (vor fi stinse în termen mai mare de 12 luni de la data înregistrării).
c) în funcţie de modul de achitare sunt datorii:
 convertibile (achitarea prin cedarea unei părţi din capitalul social)
 neconvertibile (achitarea prin alte mijloace şi nu prevede cedarea unei părţi din capitalul social),
d) după gradul de estimare datoriile se clasifică în:
 datorii certe (rezultă dintr-un inscris, autentic sau nu, emis de debitor sau recunoscut de acesta),
 provizioane (se constituie pe seama cheltuielilor si sunt destinate sa acopere anumite pierderi sau
cheltuieli a caror cauza este precisa si asupra carora exista o incertitudine in ceea ce priveste marimea sau
data producerii lor).
Prin datorii financiare - angajamente de plată ale entităţii faţă de instituţiile financiare, faţă de alte personae
juridice şi fizice privind sursele străine de finanţare, puse la dispoziţia entităţii, care includ: creditele, împrumuturile.
Datoriile comerciale - angajamentele de plată ale entităţii faţă de furnizori şi antreprenori privind facturile
comerciale aferente activelor procurate, avansurile primite şi serviciile de care entitatea a beneficiat.
Datorii calculate - datorii faţă de ale personae fizice şi juridice şi includ:
 Datoriile faţă de personal - angajamentele întreprinderii faţă de salariaţi pentru munca prestată,
privind recuperarea cheltuielilor şi a plăţilor efectuate de salariaţi în favoarea întreprinderii.
 Datoriile privind contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii şi primele de asigurare
obligatorie de asistenţă medicală - datoriile faţă de bugetul asigurărilor sociale şi medicale, inclusiv datoriile
privind sancţiunile aplicate pentru încălcarea prevederilor legislaţiei în domeniu.
 Datoriile faţă de buget - angajamentele entităţii faţă de buget privind impozitele şi taxele generale
de stat şi locale, inclusiv sancţiunile aplicate pentru încălcarea legislaţiei fiscale.
 Alte datorii - angajamentele entităţii faţă de companiile de asigurări, proprietari, veniturile
anticipate, datoriile faţă de alţi creditori privind bunurile primite în gestiune economică, privind sancţiunile
calculate pentru încălcarea condiţiilor contractuale, finanţările şi încasările cu destinaţie specială etc.
Datoriile se recunosc în baza contabilităţii de angajamente în cazul în care:
1) există certitudinea că în urma stingerii datoriilor va avea loc o ieşire de resurse, purtătoare de beneficii
economice;
2) valoarea datoriei poate fi evaluată în mod credibil.
Datoriile se înregistrează în urma tranzacţiilor sau evenimentelor anterioare, care rezultă din contractele încheiate
sau din cerinţele legislaţiei în vigoare (de ex., calcularea impozitelor și asigurărilor etc.).
Exemplul. O entitate a încheiat în noiembrie 201X un contract de vînzare-cumpărare a mărfurilor în valoare de
45000 lei şi un contract de prestare a serviciilor în valoare de 12000 lei. Mărfurile au fost procurate în luna decembrie
201X, iar serviciile au fost primite în luna februarie 201X+1. În baza datelor din ex., în luna noiembrie 201X entitatea
nu va recunoaşte datorii. Datoriile faţă de furnizori privind mărfurile procurate vor fi recunoscute în luna decembrie
201X, iar datoriile privind serviciile primite - în luna februarie 201X+1.
Datoriile se evaluează la valoarea nominală a acestora care urmează a fi achitată, inclusiv impozitele şi taxele
prevăzute de legislaţie (TVA, accizele, alte impozite şi taxe).
1
 Diferenţele de curs valutar aferente datoriilor se contabilizează conform cu SNC "Diferenţe de curs valutar şi
de sumă".
Nu se admite compensarea datoriilor şi creanţelor, cu excepţia cazurilor cînd se compensează datoriile faţă de
un creditor cu creanţele acestuia şi cu condiţia că această compensare a fost convenită de părţi în mod explicit.
2. Contabilitatea datoriilor financiare
Datoriile financiare - datoriile legate de angajarea capitalului atras: creditele bancare şi împrumuturile în
monedă naţională şi străină primite de la alte persoane fizice şi juridice, pe un termen stabilit şi pentru o anumită plată.
Creditele sunt sursele străine de finanţare primite de la instituţiile bancare. Împrumuturile cuprind surse de
finanţare primite de la entități şi de la persoane fizice sau personalul întreprinderii etc.
În funcţie de termenul rambursării, creditele bancare şi împrumuturile pot fi:
 pe termen scurt - cu termen de achitare nu depăşeşte 12 luni,
 pe termen lung - cu termen de achitare mai mare de 12 luni.
Modul de primire şi rambursare a creditelor este reglementat de contractele de credit şi actele normative în
vigoare. La solicitarea creditului sunt necesare documentle: Cererea de solicitare a creditului, Procesul-verbal al
organului de decizie privind solicitararea creditului, depunerea în gaj a patrimoniului si acordarea dreptului la
semnatura, cu semnaturile legalizate notarial, Certificatul de înregistrare a intreprinderii, Certificatul privind atribuirea
codului fiscal, Statutul, Situațiile financiare, Declarația privind impozitul pe venit.
Evidenţa analitică se ţine pe feluri de credite şi împrumuturi, pe termene de rambursare şi pe creditori. Pentru
evidența datoriile financiare sunt destinate conturile de pasiv: 411 "Credite bancare pe termen lung", 412
"Împrumuturi pe termen lung", 511 "Credite bancare pe termen scurt", 512 "Împrumuturi pe termen scurt".
În credit se reflectă sumele creditelor și împrumuturilor primite, în debit - suma creditelor și împrumuturilor
rambursate. Soldul este creditor şi reprezintă creditele și împrumuturile nerambursate la finele perioadei de gestiune.
FORMULE CONTABILE
• Creditele bancare şi împrumuturile primite: Dt 241, 242, 243, 244 Ct 411, 412, 511, 512
• La data raportării se determină cota curentă a creditelor şi împrumuturilor pe termen lung:
Dt 411, 412 Ct 511, 512.
• Achitarea datoriilor pe seama creditelor şi împrumuturilor: Dt 521, 522, 544 Ct 411, 412, 511, 512

• Restituirea creditelor şi împrumuturilor se înregistrează: Dt 411, 412, 511, 512 Ct 241, 242, 243
• Pentru creditele și împrumuturile primite entitățile achită dobânzi în mărime și în termenele stabilite de
contractele de credit/împrumut.
Calcularea dobînzii:
Dt 7221 „Cheltuieli privind dobânzile” – atunci cînd dobînda se constată ca cheltuieli ale perioadei,
Dt 111, 121, 125 – în cazul capitalizării dobînzilor în valoarea activelor cu ciclu lung de producţie
Ct 5116 ”Dobânzi aferente creditelor bancare”, 5126” Dobânzi aferente împrumuturilor”
• Achitarea dobînzii: Dt 5116 ”Dobânzi aferente creditelor bancare”, 5126” Dobânzi aferente împrumuturilor”
Ct 241, 242, 243
• Datoriile financiare cu termen de prescripție expirat: Dt 511, 512 Ct 6125 ”Venituri din decontarea datoriilor cu
termen de prescripție expirat”
Banca calculează dobânzile la soldul sumei de bază (principalul) creditului la începutul zilei de tranzacționare.
Astfel, dacă fondurile de credit sunt transferate în contul întreprinderii, să zicem, pe data de 15 a lunii, dobânzile
pentru aceasta vor fi calculate începând cu data de 16. Suma dobânzii este calculată utilizând formula:
Σ% = D × Rc: 365 (366) × Z, unde

Σ% - valoarea dobânzii la credit/împrumut pentru perioada de raportare;

ΣD - valoarea datoriei principale;
Rc - rata creditului/împrumutului în condițiile contractului/acordului;
365 (366) - numărul de zile calendaristice din anul curent;
Z - numărul de zile calendaristice ale perioadei de raportare corespunzătoare.

Exemplul 1.
Pe 26 ianuarie, SRL „Active” a primit un credit bancar în valoare de 1 milion de lei cu o dobândă 8% pe an pentru
o perioadă de 3 luni.
La sfârșitul lunii, banca a calculat dobânda pentru 5 zile calendaristice (de la 27 la 31 ianuarie) în valoare de 1096
lei (1.000.000 lei × 8%: 365 zile × 5 zile).

Costurile îndatorării – dobînzile şi alte costuri aferente împrumuturilor primite şi contractelor de leasing financiar.
Activ cu ciclu lung de producţie – activ care necesită o perioadă lungă pentru creare şi pregătire spre utilizare
sau vînzare.
Capitalizarea costurilor îndatorării – includerea costurilor îndatorării în valoarea contabilă a activului cu ciclu
lung de producţie.
2
 3. Contabilitatea datoriilor comerciale
Datoriile comerciale - angajamentele de plata ale entitatii fata de furnizori si antreprenori privind facturile
comerciale aferente activelor procurate și avansurile primite.
Documente pt contabilizarea datoriilor comerciale:
 facturi,
 acte de achizitie a mărfurilor,
 proces-verbal de primire-predare a serviciilor,
 ordin de plata,
 extras de cont etc.
Evidenta analitica a datoriilor comerciale se tine pe fiecare furnizor, antreprenor (creditor), pe termene de
aparitie si de achitare a datoriilor.
Evidența sintetică a datoriilor comerciale:
Pentru datoriile faţă de furnizori privind bunurile şi serviciile procurate sunt destinate conturile:
521 Datorii comerciale curente (421 Datorii comerciale pe termen lung);
522 Datorii curente faţă de părţile afiliate (422 Datorii faţă de părţile afiliate pe termen lung);
544 Alte datorii curente (428 Alte datorii pe termen lung).
Pentru avansurile primite în contul livrării ulterioare de bunuri și servicii:
523 Avansuri primite curente (423 Avansuri primite pe termen lung).

In credit se reflectă creșterea datoriilor, în debit - achitarea acestora. Soldul este creditor și reprezintă datoriile
entității fata de furnizori si antreprenori la finele perioadei de gestiune.
Activele procurate si cheltuielile aferente procurarilor (creare, instalare, experimentare) în baza facturii fiscale,
facturii proceselor-verbale de primire-predare, proceselor verbale de prestare a serviciilor, declaratiilor vamale etc.:

Apariția datoriilor la valoarea activelor procurate si a costurilor de achiziție:

Dt 121,122,123,125,211,213,217 Ct 521,522,544 - la valoarea activelor procurate

Dt 712,713,714,721,722,723 Ct 521,522,544 - la valoarea serviciilor procurate
Dt 811,812,821 Ct 521,522,544 - la costul serviciilor procurate, utilizate în procesul de producție

Dt 112, 123, 211, 213, 217 Ct 521 “Datorii comerciale curente”.

Serviciile prestate de furnizori (fara TVA) conform facturilor fiscale, proceselor-verbale de prestare a
serviciilor:
Dt 712 - în scopuri comerciale (marketing, transport, reclama, consumul de apa, de energie electrica etc.
Dt 713 - în scopuri administrative (cheltuieli de transport, apa, energie electrica, postale, audit)
Dt 721 - serviciile la iesirea activelor imobilizate
Dt 722 - serviciile aferente transmiterii gratuite a activelor si a diferentelor de curs valutar nefavorabile
Dt 811, 821 - serviciile aferente procesului de productie (combustibil, apa, energie electrica, locatiune etc.)
Ct 521 “Datorii comerciale curente” – la suma totală a datoriilor fără TVA.
Conform art.102 (10) din Codul fiscal:
Subiectul impozabil are dreptul la deducerea sumei T.V.A., achitate sau care urmează a fi achitată, pe
valorile materiale, serviciile procurate dacă dispune:

 de factura fiscală la valorile materiale, serviciile procurate pentru care a fost achitată ori
urmează a fi achitată T.V.A., sau
 de documentul, eliberat de organul vamal, care confirmă achitarea T.V.A. la mărfurile
importate;
 de documentul care confirmă achitarea T.V.A. pentru serviciile importate.
Suma TVA ce urmeaza a fi trecuta in cont aferentă valorii activelor și serviciilor procurate:
Dt 5344 Ct 521,522,544 - in baza facturii fiscale
Decontarile intre furnizori si cumparatori pot avea loc:
 In momentul primirii activelor, serviciilor sau dupa primirea acestora,
 Sub forma de avans, pina la furnizarea efectiva a activelor sau prestarea serviciilor.
*Chiar daca momentul achitarii coincide cu momentul primirii activelor si serviciilor, mai intii constatam
datorie in baza facturilor fiscale, iar in baza documentelor de plata stingem concomitent datoria.
Achitarea datoriilor fata de furnizori si antreprenori se reflectă:
Dt 521,522,544
Ct 242, 243 - din conturile curente bancare
Ct 241 - în numerar
Ct 221, 223, 234 – la decontarea datoriilor și creanțelor
3
 Ct 224 - pe seama avansurilor acordate furnizorilor
Ct 226,532 – prin intermediul titularilor de avans.
În cazul expirării termenului de prescripție (3 ani) datoriile comerciale se decontează la venituri atât în
scopuri contabile, cât și fiscale:

Dt 521,522,544 Ct 612 – la suma datoriei decontate fără TVA

Dt 5344 Ct 521,522,544 - la suma TVA aferentă datoriei decontate (formulă de stornare).

Datorii privind avansurile primite

Entitatile, la rindul lor, pot sa primeasca avansuri in contul livrarii ulterioare a productiei fabricate (serviciilor
acordate).
Avansurile primite până la livrarea bunurilor (prestarea serviciilor) se considera datorii și se înregistrează în contul
de pasiv 523 “Avansuri primite curente” (423). În credit se reflecta încasarea avansurilor de la cumpărători, în
debit utilizarea avansurilor. Soldul este creditor si reprezintă suma avansurilor primite de la cumpărători la finele
perioadei.
 Suma avansului primit: Dt 242,243 Ct 523
 Trecerea în cont a sumei TVA aferentă avansului primit: Dt 225 Ct 534
 Suma avansurilor decontate pentru livrările efectuate: Dt 523 Ct 221,223,234
 Suma TVA aferentă avansurilor decontate (formulă de stornare): Dt 225 Ct 534
 Suma avansului restituit: Dt 523 Ct 242,243
 Concomitent se reflectă suma TVA aferentă avansului restituit (formulă de stornare): Dt 225 Ct 534
 Avansurile primite și neutilizate cu termenul de prescripție expirat: Dt 523 Ct 612
 Concomitent se reflectă suma TVA aferentă avansului neutilizat (formulă de stornare): Dt 225 Ct
534.
Exemplu
 În septembrie 2014 entitatea a primit un avans în sumă de 120000 lei pentru livrarea ulterioară de mărfuri.
În octombrie 2014 au fost livrate mărfurile, a căror valoare de vânzare, inclusiv TVA – 78000 lei, iar valoare
contabilă – 50000 lei. Suma neutilizată a avansului nu a fost restituită și în decembrie 2017 – s-a decontat
în legătură cu expirarea termenului de prescripție.
 De întocmit înregistrările contabile.

4. Contabilitatea datoriilor faţă de personal

Datoriile faţă de personal - angajamentele entității faţă de lucrători pentru munca prestată, privind recuperarea
cheltuielilor şi plăţilor efectuate de salariaţi în favoarea entității.
Datoriile față de personal includ:
 Datorii salariale (salariul de bază, sporuri, adaosuri, premii, indemnizaţii pentru incapacitatea
temporară de muncă, indemnizaţii pentru concediile de odihnă şi alte recompense acordate de entitate
angajaţilor);
 Datoriile privind alte operaţiuni (ajutoare materiale, recuperarea cheltuielilor de deplasare fără
primirea prealabilă a avansului, recompense pentru utilizarea bunurilor personale, etc.).

Contabilitatea datoriilor salariale

Modul de calculare și achitare a datoriilor salariale sunt reglementate de Codul muncii și Legea salarizării.
Formele și sistemele de salarizare se stabilesc de către entitate desinestătător și se fixează în contractul colectiv
și individual de muncă.
Munca este retribuită pe unitate de timp sau în acord după alte sisteme de retribuire. Salarizarea lucrătorilor din
sfera bugetară se efectuează în baza Reţelei tarifare unice de salarizare.
Salariul brut - salariul de bază la care se adaugă sporuri, indemnizaţii şi alte adaosuri la salarii. Salariul brut
minus suma reţinerilor din salariu reprezintă salariul net spre plată.
Salariile se divizează în două parţi componente:
 salariul de bază - remunerarea personalului întreprinderii pe timpul şi volumul efectiv lucrat,
inclusiv diferite prime, plăţi suplimentare şi adaosuri la salariu, diverse recompense garantate de către stat;
 salariul suplimentar - sumele plătite personalului entității pe perioada nelucrată, dar asigurate de
stat, plata pentru perioada concediilor de odihnă, pentru staţionarea entității din motive de forţă majoră ș.a.
Documente primare pentru evidența personalului:
 cerere de angajare,
 ordin de angajare,
 contract individual de muncă,
 fișa personală de evidență a cadrelor etc.
4
 În funcţie de caracterul activităţii pentru evidenţa muncii prestate se utilizează diverse documente primare:
 bonul de lucru individual sau colectiv, raportul despre îndeplinirea sarcinii de schimb
 tabelul de evidenţă a folosirii timpului de muncă (fişa de pontaj)
 lista angajaţilor ce au lucrat suplimentar şi tabelul de evidenţă a folosirii timpului de muncă
 foaia lucrărilor efectuate suplimentar şi raportul de lucru de bază
 raportul privind pierderile din timpul de muncă
 foi de calcul al adaosurilor, borderouri şi situații privind sporurile, primele la salariu și a altor
suplimente în favoarea salariaților.
Toate documentele primare folosite pentru evidenţa muncii şi a salariului se predau din secţii în contabilitate,
unde în baza lor se întocmesc registrele analitice şi sintetice.
Evidența analitică:
 Se ține pe fiecare angajat în registrul de salariu, în care se reflectă toate tipurile de salarii calculate
și reținerile din salariu.

 În scopuri fiscale pentru fiecare angajat se deschide o fișă personală conform formularelor
aprobate de serviciul fiscal.
Evidența decontărilor cu personalul aferent remuneraţiilor şi sumelor depuse este destinat contul de pasiv 531
“Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”. În credit se reflectă calculul salariului, iar în debit – sumele
achitate şi reţinute. Soldul este creditor şi reprezintă datoriile entității faţă de personal privind retribuirea muncii la
finele perioadei.
Calcularea salariilor:
1. Dt 111,121,122,125,211,213,217... Ct 531 – muncitorilor încadrați în procesul de creare, procurare
de bunuri;
2. Dt 712,713,714,721,722,723 Ct 531 – angajaților ocupați cu cu comercializarea bunurilor, lucrul
administrativ, vânzarea altor active etc.;
3. Dt 811,812,821 Ct 531 - muncitorilor încadrați în procesul de producție.
Dt 811 - muncitorilor ocupati în activitatea de baza
Dt 812 – muncitorilor ocupati în activitatea auxiliara
Dt 821 – personalului din sectia de productie
Dt 111, 121 - muncitorilor ocupati cu crearea imobilizarilor necorporale și corporale,
Dt 211, 213, 217 - muncitorilor ocupati cu incarcarea si descarcarea activelor
Dt 712 – personalului ocupat cu comercializarea bunurilor
Dt 713 – personalului administrativ al entitatii
Dt 721 – personalului ocupat cu iesirea activelor imobilizate
Ct 531 - la sumele totale salariilor calculate.

Din salariile personalului pot fi efectuate următoarele reţineri:

 reţineri fiscale: impozitul pe veniturile persoanelor fizice (12%);
 reţineri sociale: 9 % - prime de asigurări medicale obligatorii (PAM);
 alte reţineri: avansurile la salariu acordate anterior; restituirea sumelor plătite în plus în urma unor
greşeli de calcul; avansul nerestituit la timp pentru deplasarea de serviciu; pentru zilele nelucrate ale
concediului; plăţi la sindicatele; reţineri pentru daune materiale cauzate, comise din vina lucrătorului şi
recunoscute de el; reţineri privind executarea titlurilor executorii (pensii alimentare etc.); reţineri pentru
chirii, pentru achitarea bunurilor procurate în rate, pentru servicii comunale prestate de obiectele sociale ale
entității; reţineri privind împrumuturile acordate anterior salariaţilor etc.
Reţinerile din salarii se contabilizează:
Dt 531 – la suma totală a reţinerilor;
Ct 5342 – la suma impozitului pe veniturile persoanelor fizice;
Ct 533 – la suma PAM;
Ct 226 – la avansul platit, recuperarea prejudiciului material, pentru mărfurile procurate în rate, împrumuturile
primite, serviciile comunale, pensiile alimentare etc.
Reţinerile se efectuează pe baza: fişei personală de calcul al impozitului pe venit, actul de rebut, procesul verbal
privind inventarierea, lista de plată, diferite contracte, titluri executorii, ordine ale administratiei.

Impozitul pe veniturile persoanelor fizice se calculează şi se reţine la sursa de plată, în momentul plăţii
salariului, de la suma venitului impozabil, care se determină ca diferenţă dintre suma venitului brut şi suma scutirilor
acordate salariatului, suma PAM.
VI=VB-Scutiri - PAM

Venitul impozabil al salariatului:

 Cuprinde orice formă de salarizare, premiile, suplimentele, onorariile, indemnizaţiile, comisioanele
5
 şi alte plăţi, precum şi înlesnirile acordate salariatului de către întreprindere.
 În venitul impozabil nu se includ despăgubirile de asigurare primite conform contractului de
asigurare, despăgubirile primite pentru repararea daunelor în caz de vătămare a sănătăţii, inclusiv în
caz de invaliditate, bursele elevilor, studenţilor, pensiile alimentare şi indemnizaţiile pentru copii,
dividendele de la rezidenţi, patrimoniul primit ca donaţie, moştenire, câştigurile din loterie şi alte
forme de venituri stabilite de Codul fiscal.
Conform art.15 din Codul fiscal, cota impozitului pe veniturile persoanelor fizice pentru anul 2021 constituie:
12 % din suma venitului impozabil anual.
Calculul venitului impozabil şi impozitului pe venit se face în bază cumulativă, de la începutul anului
sau din momentul angajării la serviciu, în fişa personală deschisă pentru fiecare salariat.

SCUTIRI
Scutirile se acordă numai la locul de muncă de bază, unde se ţine evidenţa carnetului de muncă al lucratorilor
rezidenţi ai Republicii Moldova.
Fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă), care are un venit anual impozabil mai mic de 360000 de lei,
are dreptul la o scutire personală în sumă de 25200 lei pe an (2100 lei lunar) (P).
Suma scutirii personale majore va constitui 30000 lei pe an (2500 lei lunar) (art.33 CF (2)) (M).
Contribuabilul are dreptul la o scutire în sumă de 4500 de lei anual pentru fiecare persoană întreţinută (375 lei
lunar) (N), cu excepţia persoanelor cu dizabilităţi în urma unei afecţiuni congenitale sau din copilărie pentru care
scutirea constituie 18900 de lei annual (1575 lei lunar).
Impozitul pe veniturile persoanelor fizice

Conform art.15 din Codul fiscal, cota impozitului pe veniturile persoanelor fizice pentru anul 2021
constituie:
12 % din suma venitului impozabil anual.

Achitarea salariului angajaților

După rețineri salariul se achită prin numerar, carduri bancare, oficii poștale.
În cazul achitării salariilor în numerar, casierul întocmeşte o dispoziţie de plată de casă pentru fiecare sumă a
salariului eliberat sau listei de plată. La sfârşitul zilei casierul calculează suma salariilor achitate şi suma salariilor
neridicate (nereclamate). Salariile nereclamate timp de 3 zile lucrătoare (perioada pentru achitarea salariilor) se înscriu
în borderoul salariului depus, se transferă în contul curent şi se achită ulterior la cererea angajatului.

După rețineri salariul se achită prin numerar, carduri bancare, oficii poștale:
Dt 531 Ct 241, 242 (244),245
Suma salariilor neridicate:
Dt 5311 Ct 5312
Acordarea avansurilor în contul salariilor angajaților pe parcursul lunii:
Dt 531, 226 Ct 241
În cazul obţinerii la sfîrşitul perioadei de gestiune unui sold debitor la contul 531, acesta se trece:
Dt 226 Ct 531

Exemplu
În ianuarie 2021 s-a calculat salariul conducătorului entității – 32000 lei. Angajatul beneficiază de scutire P1.
Salariul a fost achitat la 5 februarie prin card bancar. De întocmit formulele contabile și calculele aferente calculării,
reținerilor și achitării salariilor.

Conform Codului Muncii tuturor angajaţilor li se acordă concedii anuale, menţinându-se locul de muncă şi
salariul mediu, care se acordă salariaţilor pe o durată de cel puţin 28 de zile calendaristice, cu excepţia zilelor de
sărbătoare nelucrătoare.
Concediul de odihnă pentru primul an de muncă se acordă salariaţilor după expirarea a 6 luni de muncă la
unitatea respectiva. Înainte de expirarea a 6 luni de muncă la unitate, concediul de odihnă pentru primul an de munca
se acordă, următoarelor categorii de salariaţi:
a) femeilor – înainte de concediul de maternitate sau imediat dupa el;
b) salariatilor în vîrsta de pîna la 18 ani;
c) altor salariati, conform legislatiei în vigoare.
Concediul de odihnă anual se acordă salariatului, în baza unei cereri scrise, conform programării stabilite, care
se stabileşte de către administraţie de comun acord cu organele sindicale la entitate.
Se interzice neacordarea concediului timp de doi ani consecutivi şi nu se admite înlociurea concediului anual
de odihnă nefolosit cu o compensaţie în numerar, cu excepţia cazurilor de încetare a contractului individual de munca

6
al salariatului care nu şi-a folosit concediul. Concediile medicale, de maternitate şi de studii nu se includ în durata
concediului de odihnă anual.
Retribuţia pentru concedii se calculează pe baza salariului mediu zilnic şi duratei concediului (zile
calendaristice).
Pentru calcularea salariului mediu se stabilesc 2 perioade de referinţă:
1) ultimele 12 luni calendaristice – pentru lucrătorii din unităţile agricole şi pentru lucratorii,
al căror timp de lucru nu se supune evidenţei (nu este normat). Salariul mediu pe o zi se determină prin
împărţirea sumei salariului anual la 12 luni şi la coeficientul 29,4 zile (numărul mediu de zile calendaristice
în lună, cu excepţia zilelor de sărbătoare nelucrătoare indicate în art.111 al Codului Muncii). Dacă pe
parcursul perioadei de referinţă nu toate lunile au fost lucrate, atunci salariul mediu zinlnic se determină
prin împărţirea salariului pentru lunile lucrate integral la numărul de luni lucrate integral şi la 29,4.
2) ultimele 3 luni calendaristice – în celelalte cazuri. Salariul mediu pe o zi se determină prin
împărţirea salariului pe ultimele 3 luni la numărul zilelor calendaristice ale acestei perioade, cu excepţia
zilelor de sărbătoare nelucrătoare. Salariul mediu pe zi se determină prin împărţirea sumei salariului pe
perioada de referinţă la numărul zilelor calendaristice din această perioadă, cu excepţia zilelor de
sărbătoare stabilite de legislaţie.
Exemplu. În ianuarie angajatului entității i s-a acordat concediu legal de odihnă pe o perioadă de 28 de zile
calendaristice. Salariul angajatului pentru ultimele 3 luni calendaristice a alcătuit 19900 lei, iar numărul total de zile
lucrătoare – 66, conform graficului săptămînii lucrătoare de 5 zile, respectiv în lunile:
Lunile lucrate Salariul calculat Zile lucrătoare Zile calendaristice
septembrie 6500 22 30
octombrie 6600 23-1=22 (14.10.) 31-1=30
decembrie 6800 23-1=22 (25.12) 31-1=30
Total 19900 66 90

Suma îndemnizaţiei de concediu salariatului se determină după etapele:

1. se determină salariul mediu pe o zi lucrătoare:
2. coeficientul de repartizare a zilelor lucrătoare la zile calendaristică:
3. salariul mediu pe 1 zi lucrătoare se transformă în salariul mediu pe o zi calendaristice:
4. se determină mărimea îndemnizaţiei de concediu:
Calcularea concediilor de odihnă salariaților: Dt 811, 812, 821, 712, 713 Ct 531.
Calcularea îndemnizaţiei pentru concediul de odihnă anual poate fi efectuată pe seama rezervelor create
anterior:
1. constituirea rezervei pentru plata concediului de odihnă: Dt 811, 812, 821, 712, 713 Ct 538;
2. calculul concediul de odihnă pe seama rezervei create: Dt 538 Ct 531.
Salariu se calculează conform Legii salarizării nr.847 din 14.02.2002. Reţeaua tarifară unică de salarizare
a angajaţilor recomandată este aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr. 743 din 11.06.2002 cu privire la salarizarea
angajaţilor din unităţile cu autonomie financiară și se aplică la entităţile care au ales sistemul tarifar de
salarizare. Salariul tarifar minim garantat de stat, pentru categoria I de calificare în sectorul real, adică la întreprinderi,
organizații, instituţii cu autonomie financiară, indiferent de tipul de proprietate și forma de organizare juridică
începând cu 01.01.2021 a fost stabilit în mărime de 17,37 lei pe oră sau 2935 lei pe lună, calculat pentru un program
complet de lucru în medie de 169 de ore pe lună, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 165 din 09.03.2010 cu privire
la cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real. Entitățile de sinestătător stabilesc prin negocierea
dintre angajator și angajat salariul de funcţie cu condiția că acest salariul să nu fie mai mic decât salariul minim
garantat de stat conform tarifelor de calificare pentru funcţia/profesia respectivă.

Contabilitatea datoriilor faţă de personal privind alte operaţiuni

Relaţiile entității cu personalul pot fi exprimate atât în datorii salariale, cât şi în datorii rezultate din alte
operaţiuni, care pot fi datorii faţă de salariaţi pentru sumele cheltuite de aceştea din contul propriu în interesele entității
pentru acoperirea unor cheltuieli şi stingerea datoriilor întreprinderii în special, datorii faţă de titularii de avans.
Datoriile față de personal privind alte operaţiuni includ:
 acordarea de ajutoare materiale,
 recuperarea cheltuielilor privind deplasările în interes de serviciu,
 procurările de bunuri şi servicii efectuate de către angajaţi pentru entitate, utilizarea bunurilor personale
în scopuri de serviciu etc.

Evidenţa decontărilor cu personalul entității privind alte operaţiuni se ține la contul de pasiv 532 “Datorii faţă
de personal privind alte operaţii”. În credit se reflectă datoriile privind alte operaţiuni calculate personalului, iar
în debit – achitarea şi trecerea la scăderi a datoriilor. Soldul este creditor - datoriile entității faţă de personal privind
alte operaţiuni la finele perioadei.
1.Cheltuielile efectuate de titularul de avans fără a primi un avans spre decontare în baza decontului de avans:
7
 Dt 712, 713, 821, 112, 123, 211, 213, 217 Ct 532.
2.Salariaţii pot achita unele datorii pe seama mijloacelor proprii, în baza decontului de avans, chitanţelor de
plată:
Dt 521, 522, 544 Ct 532.
3.Cheltuielile suportate de titularul de avans sunt restituite acestuia: Dt 532 Ct 241, 242, 243.
4.În cazul efectuării unor cheltuieli care depăşesc mărimea avansurilor eliberate titularului de avans, soldul
creditor al contului 226 se trece în catergoria datoriilor: Dt 226 Ct 532.
Informaţia privind calcularea şi mişcarea datoriilor faţă de salariaţi se reflectă în registre la conturile 531 şi 532.
La sfârşitul lunii informaţia se înregistrează în Cartea mare şi Bilanţ.

5. Contabilitatea datoriilor privind asigurările sociale şi medicale

Asigurarile sociale – un sistem de protectie sociala a persoanelor asigurate, constind in acordarea de
indemnizatii, ajutoare, pensii, prestatii pentru prevenirea imbolnavirilor, recuperarea capacitatii de munca ș.a. prestatii
prevazute de legislatie.
Asigurat - persoană fizică aptă pentru muncă, avînd obligaţia de a plăti contribuţii de asigurări sociale în
vederea beneficierii de dreptul pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea riscurilor sociale prevăzute de lege.
Datoriile privind contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii şi primele de asigurare obligatorie
de asistenţă medicala cuprind datoriile faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat şi de asistenţă medicală, inclusiv
datoriile angajatorului privind asigurările sociale de stat obligatorii.
Pentru anul 2021 sunt stabilite cotele pentru:
Contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii, care includ:
contribuțiile angajatorului (entității) - 24 % - CAS;
PAM pentru angajator și angajat - 9%.
Tarifele se stabililesc in Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul respectiv.
Datoriile intreprinderii fata de buget privind contributiile de asigurari sociale de stat obligatorii se recunosc in luna
in care au fost calculate salariile si alte venituri ale angajatilor.
Evidenta analitica a contributiilor de asigurari sociale de stat obligatorii se tine pe tipurile lor, pe angajatii.
Pentru evidenta sintetica este destinat contul de pasiv 533 ”Datorii privind asigurarile sociale si medicale”.
În credit se reflectă datoriile calculate privind asigurările, iar în debit - mijloacele achitate, virate şi cheltuite.
Soldul este creditor şi reprezintă datoriile entității privind asigurarile la finele perioadei de gestiune.
Platitorii la bugetul asigurarilor de stat sint obligati sa prezinte lunar structurilor teritoriale ale CNAS - Declaratiile
privind calcularea si utilizarea contributiilor de asigurari sociale de stat obligatorii, forma BASS. Neplata in termen a
contributiei de asigurari sociale atrage calcularea unei majorari de intirziere de 0.1% din suma datoriei pentru fiecare
zi de intirziere.
Tipuri de drepturi si de venituri din care nu se calculeaza contributii de asigurari sociale de stat obligatorii:
- ajutor material in caz de calamitati naturale si in alte circumstante exceptionale;
- ajutorul material, in expresie baneasca sau naturala, acordata de catre angajator angajatului sau fostului angajat, a
carui marime nu depaseste salariul mediu lunar pe economie prognozat si aprobat anual de Guvern;
- cheltuieli pentru transportul si hrana angajatilor, suportate si organizate de angajator;
- cheltuieli de deplasare in interes de eserviciu;
- sumele de compensare a salariului neachitat in termenul stabilit;
- bursele elevilor, studentilor, inscrise pentru studii la zi, si bursele sportivilor;
- indemnizatia pentru incapacitatea temporara de munca;
- toate tipurile de indemniatii, compensatii, alocatii si ajutoare platite de la bugetul de stat;
- toate tipurile de pensii stabilite in comformitate cu legislatia cu privire la pensii etc.
Calcularea CAS (24% ale angajatorului) se intocmesc formulele contabile:
Dt 112 – angajatilor incadrati nemijlocit in procesul de procurare (creare) a imobilizărilor
Dt 121 – angajatilor in procesul de creare a imobilizarilor corporale
Dt 211 – angajatilor privind procurarea sau transmiterea spre prelucrare tertilor
Dt 213 – angajatilor incadrati in procesul de procurare a OMVSD
Dt 217 – angajatilor incadrati in procesul de procurare a marfurilor
Dt 538 - calculate din contul provizioanelor constituite anterior (privind reparatia mijloacelor fixe)
Dt 712 - angajatilor incadrati in procesul de comercializare a produselor (marfurilor)
Dt 713 - personalului administrative
Dt 714 – angajatilor care efectueaza lucrari de remediere a rebuturilor, de iesire a altor active curente
Dt 714 – calcularea sumelor penalitatilor si amenzilor
Dt 721 – angajatilor privind operatiunile legate de iesirea imobilizarilor;
Dt 722 – angajatilor privind operatiunile legate de transmiterea cu titlu gratiut a activelor
Dt 723 – angajatilor incadrati in lichidarea consecintelor evenimentelor exceptionale
Dt 811 – angajatilor incadrati în activitatea de baza
8
 Dt 812 – angajatilor incadrati în sectiile activitatilor auxiliare
Ct 533, 5331 – la suma totala a CAS.
Utilizarea si transferarea CAS:
Dt 533 Ct 531 – calcularea indemnizatiilor pentru concediu medical din contul CNAS;
Dt 533 Ct 242 – stingerea datoriilor privind CAS din conturile curente;
Dt 533 Ct 612 – reflectarea sumelor penalitatilor si amenzilor anulate.
Evidența primelor de asigurare medicală (9%):
PAM se determină în baza metodei de casă, adică pe măsura îndreptării salariilor spre plată. Contul:
 5332 ”Datorii față de fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală”- în cazul în care
salariile se calculează și se achita în aceeași lună;
PAM ale angajatului se rețin din salariu în luna achitării/îndreptării spre plată:
Dt 531 Ct 5332
Achitarea PAM:
Dt 5332 Ct 242,244

Documente primare: Borderouri de calculare a salariilor, CAS, PAM, CIAS, transferul acestora se efectuiaza
prin ordinul de plata in care trebuie sa se indice tipul platii si perioada pentru care se efectuiaza aceasta plata.
Plătitorii la bugetul asigurarilor medicale de stat sunt obligați să prezinte la CNAM trimestrial - Raportul privind
calcularea primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală, formular MED 08.
Indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă se calculează în baza Regulamentului cu privire la
condiţiile de stabilire, modul de calcul şi de plată a indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă.
Plata indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obişnuite sau de accidente nelegate
de muncă, se efectuează în modul următor:
a) primele 5 zile calendaristice de incapacitate temporară de muncă se suportă din contul angajatorului;
b) începînd cu a 6 zi calendaristică de incapacitate temporară de muncă, indemnizaţia se plăteşte din mijloacele
CNAS.
Plata indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de tuberculoză, de SIDA, de cancer, femeilor
gravide se efectuează integral de la CNAS, începînd cu prima zi calendaristică de incapacitate temporară de muncă.
Calculul indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca
Pasul 1 Se determina daca salariatul are dreptul la indemnizatie :
Dreptul la indemnizatie apare in cazurile in care
Salariatul a prezentat Certificatul medical trebuie sa contina toate elementele necesare. Certificatele completate
certificatul medical incorrect/incomplete nu se accepta pentru plata indemnizatiei si se restituie in aceeasi zi titularului
pentru corectare.
Salariatul, care lucreaza in mai In declaratia de forma stabilita salariatului pe propria raspundere declara pierderea venitului asigurat
multe unitati, a depus declaratia din toate sursele pentru intreaga perioada a concediului medical.
Salariatul are stagiul de cotizare Stagiul de cotizare se determina in baza carnetului de munca sau a certificatului eliberat de Casa
necesar Teritoriala de Asigurari Sociale (CTAS) si trebuie sa constituie: 1. Cel putin 3 ani sau
2. Cel putin 9 luni in ultemele 24 luni
Salariatul nu beneficiaza de In legislatie nu se concretizeaza modul de determinare a acestui fapt. Informatia corespunzatoare
indemnizatie in alt stat, pentru poate fi furnizata de catre salariat in scris.
acelasi risc asigurat
Incapacitatea temporara de Bolnavului i se acorda indemnizatia cind:
munca a survenit in perioada in 1) Este in vigoare contractual de munca
care salariatul are dreptul la 2) Concediu de odihna anual
indemnizatie. Perioada pentru care nu se acorda indemnizatia:
1) Concediul neplatit
2) Suspendarea contractului de munca
3) Concediu pentru ingrijirea copilului pina la 3 ani (cu exceptia persoanelor care-i au activitatea in
conditiile de timp partial).
4) Stationarea intreprinderii, daca angajatului nu i se plateste indemnizatia pentru somaj tehnic.
Reguli special de stabilire a dreptului la indemnizatie in perioade mixte
Daca incapacitatea de munca a survenit:
1. Inainte de inceperea concediului neplatit sau a concediului pentru ingrijirea copilului pina la virsta de
3 ani, concediile mentionate se considera aminate si indemnizatia se stabileste in baza generala.
2.In cazurile cind asiguratului i se pastreaza salariul (concentrari militare, salariu suplimentar in legatura
cu studiile etc.), indemnizatia se stabileste de la data la care salariatul urma sa inceapa munca.
3. In perioada de munca care continua dupa concedierea salariatului angajat in baza contractului cu
durata nedeterminata, indemnizatia se mentine (cu conditia depunerii de catre salariat a declaratiei).
4. In perioada de stationare a intreprinderii care continua dupa repunerea in functiune, indemnizatia se
calculeaza pentru perioada dupa data repunerii in functiune.

Pasul 2 Se determina baza de calcul a indemnizatiei.

9
 Pentru a calcula baza de calcul, determinam venitul total.
Venitul total - venitul asigurat din care au fost calculate CIAS la toate locurile de munca
(informatia despre veniturile de la alte locuri de munca se prezinta de catre salariat conform
formularului stabilit), in ultemile 12 luni premargatoare lunii survenirii incapacitatii
temporare de munca.
Venitul total nu trebuie sa depaseasca plafonul venitului stabilit prin “Legea bugetului
asigurarilor socioale de stat” a anului respectiv.
Salariul si indemnizatia de concediu anual de odihna se include in lunile pentru care au fost
calculate. Alte recompense se include in calcul in lunile in care au fost calculate.
12 11 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 Luna in care a
survenit
incapacitatea de
munca
Daca in unele luni, venitul lipseste integral determinam cauza si in continuare actionam dupa schema:
Cauza lipsei venitului Actiunea
*Concediu medical Veniturile nule se substituie pentru fiecare luna la locul de munca de baza cu suma venitului pentru
*Concediu de perioada imediat premergatoare de 12 luni. Perioada de substitutie este de cel mult 12 luni
maternitate calendaristice. In cazurile in care veniturile obtinute in aceasta perioada lipsesc, acestea se substituie cu
* Ingrijirea copilului suma venitului minim garantat.
pina la 3 ani Daca in urma substituirii in unele luni asiguratul nu a realizat venit sau a realizat venit mai mic decit
salariul minim garantat (indiferent de motiv), lunile substituite nu se mai substituie cu alte luni si nici
salariul minim garantat.
Perioada de activitate e Veniturile nule se substituie pentru fiecare luna la locul de munca de baza cu suma salariului minim
mai mica de 12 luni garantat.
Alte cauze Veniturile nule nu se substituie
Baza de calcul a indemnizatiei se determina conform formulei:
Venitul mediu lunar asigurat=Venitul total asigurat realizat in curs de 12 luni / 12 x Coeficientul stagiului
Coeficientul stagiului depinde de durata stagiului de cotizare.
- 60% din baza de calcul – în cazul unui stagiu de cotizare de pînă la 5 ani;
- 70% din baza de calcul – în cazul unui stagiu de cotizare cuprins între 5 - 8 ani;
- 90% din baza de calcul – în cazul unui stagiu de cotizare de peste 8 ani.
- 100% din baza de calcul– pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de tuberculoză, SIDA ș.a
Pasul 3 Calculam cuantumul indemnizatiei
Determinam perioada pentru care se stabileste indemnizatia, in baza certificatului medical, tinind cont de
regulile
* termenul maxim al indemnizatiei constituie 180 zile in decursul unui an calendaristic
* in cazul incapacitatii care trece dintr-un an calendaristic in altul calculul zilelor se efectuiaza incepind cu prima
zi de incapacitate
*incepind cu 120-a zi calendaristica, indemnizatia se plateste in cazul prelungirii concediului medical avizat de
Consiliul National pentru Determinarea Dizabilitatii si Capacitatii de Munca
*in cazul in care salariatul a fost incadrat in gradul de invaliditate, indemnizatia se stabileste pina la aceasta data
*salariatii angajati in baza de contract de munca pe durata ce nu depaseste 1 an, indemnizatia se acorda pentru o
perioada de cel mult 30 zile in perioada de actiune a contractului.
*indemnizatia in caz de tuberculoza, SIDA, cancer se acorda pentru o perioada de cel mult un an pe parcursul
ultimilor 2 ani
*indemnizatia in legatura cu sarcina se acorda pe durata concediului medical, fara restrictii.
Calculam indemnizatia pentru zilele calendaristice dupa formula:
Venitul mediu lunar asigurat : Numarul de zile calendaristice ale lunii in care salariatul a fost bolnav
x Numarul zilelor de incapacitate temporara de munca in luna data
În cazul persoanelor asigurate pentru care lipsește baza de calcul la stabilirea indemnizațiilor, baza de calcul
o constituie 35% din salariul mediu lunar prognozat, stabilit de Guvern, pentru anul în care s-a produs riscul
asigurat.
Pentru anul 2021 acesta constituia 8716 lei
Pasul 4. Determinam din care mijloace se plateste indemnizatia
* primele 5 zile calendaristice de incapacitate temporară de muncă se plătesc din mijloacele angajatorului, însă nu
mai mult de 15 zile cumulative pe parcursul unui an calendaristic în cazul mai multor perioade de incapacitate
temporară de muncă;
* începînd cu a 6 zi calendaristică de incapacitate temporară de muncă, iar în cazul mai multor perioade de
incapacitate temporară de muncă – începînd cu prima zi după expirarea celor 15 zile cumulative plătite din
10
 mijloacele angajatorului, indemnizaţia se plăteşte din mijloacele CNAS
*In caz de tuberculoza, SIDA, cancer, incapacitatea femeilor gravide, cheltuielile le suporta integral CNAS.
Nota: In caz de tuberculoza, SIDA, cancer, in partea dreapta de sus a certificatului de concediu medical trebuie sa
se faca mentiunea “100%”, confirmata prin stampila institutiei medico-sanitare.
Pentru a obtine indemnizatia la locul de munca prin cumul, la locul de munca de baza al angajatului se
completeaza un certificat in 3 exemplare. Angajatorul de la locul de munca prin cumul achita indemnizatia, inclusiv
in cazul in care contractual individual de munca a fost reziliat.
Versoul certificatului de concediu medical se completeaza conform Instructiunii privind modul de completare a
certificatului de concediu medical de catre angajator si se pastreaza impreuna cu copiile certificatelor si
documentelor anexate.
Pasul 5. Reflectam operatiunile privind calcularea si plata indemnizatiei in conturile contabile:
1. Calcularea indemnizatiei din mijloacele angajatorului pt primele 5 zile: Dt 713 Ct 531,
2. Calcularea indemnizatiei din mijloacele CNAS: Dt 533 Ct 531,
3. Plata indemnizatiei: Dt 531 Ct 241, 242.

Exemplu de calcul a îndemnizaţiei pentru incapacitatea temporara de munca

Sa se calculeze indemnizatia, bolnavului cu un stagiu de cotizare de 4 ani și 3 luni pe perioada 14 ianuarie
- 4 februarie, pe o perioada de 22 zile calendaristice. Venitul în ultimele 12 luni anterioare primei zile de concediu
medical înscrise în certificatul medical constituie: decembrie 1800 lei, noiembrie 1300 lei, octombrie 1250 lei,
septembrie 1200 lei, august 1400 lei, iulie 1300 lei, iunie 1200 lei, mai 1200 lei, aprilie 1000 lei, martie 1000 lei,
februarie 2000 lei, ianuarie 1850 lei.
Venitul pe ultimele 12 luni: 1800+1300+1250+1200+1400+1300+1200+1200+1000+1000+2000+1850=16500 lei
Venitul mediu lunar asigurat=Venitul total asigurat pt 12 luni / 12 x coeficientul stagiului
Calculam baza de calcul a indemnizatiei. 825 lei = 16500 lei / 12 luni x 0.6
Calculam marimea indemnizatiei: Ianuarie: 825 lei / 31 zile x 5 zile = 133,06 lei – Dt 713 Ct 531
Ianuarie: 825 lei / 31 zile x 13 zile = 345,97 lei – Dt 5331 Ct 531
Februarie: 825 lei / 28 x 4 zile = 117.86 lei – Dt 5331 Ct 531

6. Contabilitatea datoriilor faţă de buget

Relaţiile agenţilor economici cu bugetul de stat se concretizează în procesele de calculare, achitare şi declarare
a impozitelor şi taxelor. Sistemul fiscal al RM reprezintă totalitatea impozitelor şi taxelor, a principiilor, formelor şi
metodelor de stabilire, modificare şi anulare a acestora, precum şi totalitatea măsurilor ce asigură achitarea lor.
Codul Fiscal reglementează principiile generale ale impozitării în R.Moldova (RM), statutul juridic al
contribuabililor, al organelor fiscale şi al altor participanţi la relaţiile reglementate de legislaţia fiscală, principiile de
determinare a obiectului impunerii, răspunderea pentru încălcarea legislaţiei fiscale, modul de contestare a acţiunilor
organelor fiscale.
Cotele impozitelor şi taxelor se reglementează de Legea bugetului de stat pe anul respectiv şi alte acte
normative.
Impozitul este o plată obligatorie cu titlu gratuit, care nu ţine de efectuarea unor acţiuni determinate şi
concrete de către organul împuternicit sau de către persoana cu funcţii de răspundere a acestuia pentru sau în raport
cu contribuabilul care a achitat această plată. Taxa este o plată obligatorie cu titlu gratuit, care nu este impozit.
În RM se percep impozite şi taxe de stat şi locale.
Pentru generalizarea informaţiei privind datoriile faţă de buget aferente impozitelor, taxelor şi sancţiunilor
economice este destinat contul de pasiv 534 “Datorii față de buget”. În credit se reflectă impozitele şi taxele
calculate, iar în debit – plăţile impozitelor și taxelor. Soldul este creditor şi reprezintă suma datoriilor entității privind
impozitele și taxele la sfârşitul perioadei.
Evidenţa analitică a datoriilor privind decontările cu bugetul se ţine pe feluri de impozite şi taxe.
Contabilitatea impozitului pe venit
Pentru agenţii economici în baza art. 15 din Codul fiscal este stabilită cota 12 % a impozitului pe venit (2021).
Pentru determinarea impozitului pe venit, la entitate se calculează venitul contabil (pierderea contabilă)
reprezintă profitul (pierderea) perioadei de gestiune până la impozitare, care se determină la sfârşitul anului în Situația
de profit şi pierderi, în contul 351 “Rezultat financiar total”.
În legislaţia fiscală sunt prevăzute reguli de constatare a veniturilor şi cheltuielilor în scopuri fiscale, iar în
S.N.C. – reguli de calcul şi constatare în scopurile contabilităţii financiare. De aceea apar:
- venituri şi cheltuieli recunoscute conform legislaţiei fiscale, dar care nu sunt recunoscute de regulile S.N.C.;
- venituri şi cheltuieli recunoscute de S.N.C., dar care nu sunt recunoscute de regulile legislaţiei fiscale.
Acest fapt face necesară calcularea venitului impozabil conform regulilor fiscale.
Venitul impozabil (pierderea fiscală) reprezintă venitul (pierderea) contabil al perioadei de gestiune corectat
în conformitate cu regulile stabilite de legislaţia fiscală cu mărimea diferenţelor permanente şi temporare.
Achitarea în avans a impozitului pe venit pe parcursul anului: Dt 225 Ct 242.

11
 La sfârşitul anului, suma efectivă a impozitului pe venit se înregistrează: Dt 731 Ct 534.
Trecerea în cont la finele anului a sumelor impozitului pe venit achitate în avans pe parcursul anului: Dt 534
Ct 225.
Transferarea la buget a sumelor impozitului pe venit datorate: Dt 534 Ct 242.

Conform art.15 din Codul fiscal, cota impozitului pe veniturile persoanelor fizice pe anul 2021 constituie:
12 % din suma venitului impozabil anual.
Venitul impozabil al salariatului cuprinde orice formă de salarizare, premiile, suplimentele, onorariile,
indemnizaţiile, comisioanele şi alte plăţi, precum şi înlesnirile acordate salariatului de către întreprindere. În venitul
impozabil nu se includ despăgubirile de asigurare primite conform contractului de asigurare, despăgubirile primite
pentru repararea daunelor în caz de vătămare a sănătăţii, inclusiv în caz de invaliditate, bursele elevilor, studenţilor,
pensiile alimentare şi indemnizaţiile pentru copii şi alte forme de venituri stabilite de Codul fiscal.
Impozitul pe veniturile persoanelor fizice se calculează şi se reţine la sursa de plată, în momentul plăţii
salariului, de la suma venitului impozabil, care se determină ca diferenţă dintre suma venitului brut şi suma scutirilor
acordate salariatului, suma contribuţiilor de asigurări medicale şi sociale. Scutirile se acordă numai la locul de muncă
de bază, unde se ţine evidenţa carnetului de muncă al lucratorilor. Scutirea personală pentru 2021 constituie:
-Fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă), care are un venit anual impozabil mai mic de 360000
de lei, are dreptul la o scutire personală în sumă de 25200 lei pe an (2100 lei lunar) (P).
-Suma scutirii personale majore va constitui 30000 lei pe an (2500 lei lunar) (art.33 CF (2)) (M):
 s-a îmbolnăvit şi a suferit de boala actinică provocată de consecinţele avariei de la C.A.E. Cernobîl;
 este invalid şi s-a stabilit că invaliditatea sa este în legătură cauzală cu avaria de la C.A.E. Cernobîl;
 este părintele sau soţia (soţul) unui participant căzut sau dat dispărut în acţiunile de luptă pentru apărarea
integrităţii teritoriale şi a independenţei RM, cît şi în acţiunile de luptă din R.Afghanistan;
 este invalid ca urmare a participării la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi a
independenţei RM, precum şi în acţiunile de luptă din R.Afghanistan;
 este invalid de război, invalid din copilărie, invalid de gradul I şi II;
 este pensionar-victimă a represiunilor politice, ulterior reabilitată.
-Persoana fizică rezidentă aflată în relaţii de căsătorie cu orice persoană specificată la art.33 alin.(2)
(majorată) are dreptul la o scutire suplimentară în sumă de 18900 lei anual (1575 lei lunar), cu condiţia că soţia
(soţul) nu beneficiază de scutire personală (S).
-Contribuabilul are dreptul la o scutire în sumă de 4500 de lei anual pentru fiecare persoană întreţinută
(375 lei lunar) (N), cu excepţia persoanelor cu dizabilităţi în urma unei afecţiuni congenitale sau din copilărie
pentru care scutirea constituie 18900 de lei annual (1575 lei lunar).
Persoana întreţinută este persoana care întruneşte condiţiile:
a) este un ascendent sau descendent al contribuabilului sau al soţiei (soţului) contribuabilului (părinţii sau
copiii, inclusiv înfietorii şi înfiaţii) ori persoană cu dizabilităţi în urma unei afecţiuni congenitale sau din copilărie
rudă de gradul doi în linie colaterală;
b) are un venit ce nu depăşeşte suma de 11280 lei anual. La calcularea venitului nu se include suma alocaţiilor
achitate din mijloacele bugetului de stat pentru persoanele cu dizabilităţi în urma unei afecţiuni congenitale sau din
copilărie şi pentru persoanele cu dizabilităţi severe şi accentuate.
Lucrătorul prezintă patronului cererea de scutire până la data încadrării în munca ca angajat sau până la
începutul anului, anexând la aceasta documentele necesare pentru confirmarea poziţiei sale de rezident, stării sociale,
familiale sau sănătăţii.
Calculul venitului impozabil şi impozitului pe venit se face în fișa personală de evidenţă a veniturilor sub
formă de salariu şi a altor plăţi efectuate de către patron în folosul angajatului, precum şi a impozitului pe venit
reţinut din aceste plăţi în bază cumulativă, de la începutul anului sau din momentul angajării la serviciu, deschisă
pentru fiecare salariat.
Agentul economic care a efectuat reţinerea impozitului este obligat în termen de o lună de la încheierea lunii
în care au fost efectuate plăţile să prezinte Inspectoratului Fiscal de Stat teritorial Darea de seamă privind suma
venitului achitat şi impozitul pe venit reţinut din acesta pentru luna raportată, iar în termen de o lună de la încheierea
anului fiscal – Nota de informare privind plăţile salariale şi alte plăţi efectuate de catre patron în folosul angajaţilor
precum si platile achitate rezidentilor din alte surse de venit decit salariul si impozitul pe venit retinut din aceste plati.

Datoriile aferente impozitului pe venit calculat din activitatea operațională

Subiecţi ai impunerii sînt agenţii economici care nu sînt înregistraţi ca plătitori de T.V.A., cu excepţia
gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), întreprinzătorilor individuali, precum şi agenţilor economici la care ponderea
venitului pentru anul precedent din prestarea de servicii de consultanţă pentru afaceri şi management este mai mare
de 60% din venitul din vînzări (4%, art.54 CF). Se înregistrează trimestrial:
Dt 7312 Ct 534

12
 Contabilitatea datoriilor faţă de buget privind TVA
TVA reprezintă un impozit indirect care se stabileşte pentru operaţiunile privind transferul proprietăţii asupra
bunurilor şi serviciilor. Aceasta este o taxă care se aplică valorii adăugate la fiecare stadiu al circuitului economic. Ea
se calculează pentru livrările de bunuri, vânzări, prestări de servicii, importului de bunuri şi servicii. Conform titlului
III al CF - TVA se reflectă în contabilitate în baza principiului specializării exerciţiilor.
Livrările de bunuri şi servicii pot fi grupate în livrări impozabile cu TVA la cota standard (Art.96 CF) – 20%
din valoarea impozabilă a mărfurilor şi serviciilor importate şi a livrărilor efectuate pe teritoriul Republicii Moldova,
cotele reduse – 8% la pîinea şi produsele de panificaţie, la medicamentele, la gazele naturale şi gazele lichefiate etc.
și la 12% – la serviciile de cazare, indiferent de categoria de confort, în hotel, hotel-apartament, motel, vilă turistică,
bungalou, pensiune turistică, pensiune agroturistică, camping, sat de vacanţă sau tabără de vacanţă etc., precum și la
la produsele alimentare şi/sau băuturi, cu excepţia producţiei alcoolice, preparate sau nepreparate, pentru consumul
uman, însoţite de servicii conexe care să permită consumul imediat al acestora etc. şi livrări scutite de TVA
(neimpozabile).
Subiecţii impozabili sînt:
- persoanele juridice şi fizice care desfăşoară activitate de întreprinzator, cu excepţia autorităţilor publice,
instituţiilor publice şi deţinatorilor patentei de întreprinzator, şi care într-o oricare perioadă de 12 luni consecutive, a
efectuat livrări de mărfuri, servicii în sumă ce depăşeste 1200 000 lei, cu exceptia livrărilor scutite de TVA;
- persoanele juridice şi fizice care importă mărfuri, cu exceptia persoanelor fizice care importă mărfuri de
consum personal, a căror valoare nu depăseste limita stabilită de legislaţia în vigoare;
- persoanele juridice şi fizice care importă servicii considerate ca livrări impozabile.
Data obligaţiei fiscale este sau momentul livrării bunurilor sau prestării serviciilor, sau momentul eliberării
facturii fiscale, sau momentul primirii plăţii, în funcţie de ceea ce a avut loc mai înainte.
Livrările impozabile cu TVA trebuie însoţite de factura fiscală – document cu regim special care justifică
operaţiunea economică și suma TVA şi dă dreptul la trecerea în cont a TVA la cumpărător, cu excepţia vânzărilor cu
amănuntul în numerar, când eliberarea facturii fiscale nu este obligatorie.
Procurările şi livrările sunt înregistrate cronologic în Registrul de evidenţă a procurărilor şi Registrul de
evidenţă a livrărilor, în baza lor se întocmeşte Declaraţia privind TVA și Anexa la Declaraţia TVA. TVA se reflectă:
1. la suma TVA calculată de la livrări: Dt 221 Ct 611, 534
2. la suma TVA calculată de la avansul primit: Dt 225 Ct 534
3. la suma TVA de la procurări: Dt 534 Ct 521, 522, 544.
TVA de plătit la buget se calculează lunar ca diferenţă dintre TVA de la vânzări din Ct 534 şi TVA de la cumpărări
din Dt 534.
În cazul obţinerii unui sold debitor aferent TVA, acesta se trece la creanţe în baza notei contabile: Dt 225 Ct
534.
Achitarea sumei TVA la buget în cazul cînd se obţine sold creditor se reflectă: Dt 534 Ct 242.
Contabilitatea datoriilor faţă de buget privind accizele
Accizul - un impozit indirect de stat care se stabileşte pentru unele mărfuri de consum şi pentru activitatea
desfăşurată în domeniul jocurilor cu noroc. Acest impozit se include în valoarea de cumpărare a mărfurilor supuse
accizelor, iar la vânzarea ulterioară nu este calculat şi accizele sunt achitate de către producătorul sau importatorul de
mărfuri supuse accizelor.
Baza impozabilă a accizelor o constituie volumul în expresie naturală, în cazul când cota accizelor este stabilită
în etalon valoric sau în procente. Valoarea impozabilă a accizelor în expresie valorică poate fi: valoarea de piaţă a
mărfii, fără TVA şi accize; valoarea în vamă a mărfurilor supuse accizelor importate determinată conform legislaţiei
vamale; valoarea licenţei pentru activitatea desfăşurată în domeniul jocurilor cu noroc. Suma accizelor de achitat la
buget se calculează ca diferenţa dintre suma accizelor încasată şi suma trecută în cont de entitatea producătoare
conform legislaţiei fiscale.
Obligaţia de plată a accizelor apare la data livrării (transportării) mărfurilor supuse accizelor din încăperea de
acciz care reprezintă totalitatea locurilor ce aparţin subiectului impunerii, inclusiv clădirile, încăperile, teritoriile,
terenurile, orice alte locuri, situate separat şi determinate de certificatul de acciz, în care mărfurile supuse accizelor
se prelucrează şi/sau se fabrică, se expediază de către subiecţii impunerii şi unde se desfăşoară jocurile cu noroc.
La procurarea mărfurilor supuse accizelor pe piaţa internă sau prin import în scopul revânzării lor ulterioare,
suma accizelor calculată se include în costul de procurare a mărfurilor supuse accizelor: Dt 211, Dt 217 Ct 534.
Dacă entitatea procură marfă supusă accizelor pt prelucrare sau pt a produce altă marfă supusă accizelor, suma
accizelor se reflectă în Dt 2253 “Creanţe privind accizele”, pentru a fi trecută în cont la respectarea condiţiilor
prevăzute de legislaţie.
La livrarea de mărfuri supuse accizelor din încăperea de acciz care se produc de producător, sau se procură fără
documente care confirmă achitarea accizelor şi se livrează ulterior, suma accizelor calculate se include în preţul de
vânzare al mărfurilor produse şi se înregistrează ca datorie faţă de buget: Dt 221 Ct 534.
Pentru producătorii şi prelucătorii de mărfuri supuse accizelor care au dreptul la trecerea în cont, suma accizelor
de plătit se calculează ca diferenţa dintre accizele aferente livrărilor de bunuri supuse accizelor – Ct 534 şi accizele
aferente cumpărărilor de bunuri supuse accizelor utilizate în producţie reflectate în Dt 534. Plătitorii de accize prezintă
13
Declaraţia privind accizele în termen de o lună care urmează după luna în care a fost efectuată livrarea mărfurilor
supuse accizelor.
Contabilitatea datoriilor faţă de buget privind alte impozite şi taxe
Taxele locale se aplică de către autorităţile administraţiei publice locale în conformitate cu Titlul VII din Codul
fiscal. Cotele maxime ale taxelor locale se aprobă de către Parlament. Stabilirea taxelor cotelor concrete ale taxelor
locale ţine de organele administraţiei publice locale, dar în mărimea ce nu depăşesc cotele maxime stabilite.
Calcularea impozitelor, taxelor (cu excepţia impozitului pe venit, TVA şi accize) se reflectă: Dt 713 Ct 534.
Calcularea sancţiunilor (amenzilor, penalităţilor) privind plăţile la buget se înregistrează: Dt 714 Ct 534.
7. Contabilitatea altor datorii
Alte datorii includ angajamentele entităţii faţă de:
 companiile de asigurări,
 proprietari,
 veniturile anticipate,
 datoriile faţă de alţi creditori privind bunurile primite în gestiune economică,
 privind sancţiunile calculate pentru încălcarea condiţiilor contractuale,
 finanţările şi încasările cu destinaţie specială etc.

Datoriile preliminate apar în cazul reflectării TVA aferentă bunurilor transmise în leasing financiar, precum
și în alte situații de anulare a datoriilor față de buget, la calcularea primelor de asigurare obligatorie de asistență
medicală ale angajatorului, când salariul se calculează și se achită în luni diferite.
Contul de pasiv 541 „Datorii preliminate” este destinat generalizării informației privind existenţa şi
modificarea datoriilor preliminate. În credit se înregistrează apariția datoriilor preliminate calculate, în debit - stingerea
datoriilor preliminate. Soldul este creditor - suma datoriilor preliminate determinată la dată anumită.
 Apariția datoriilor preliminate (TVA aferentă valorii de răscumpărare a bunurilor transmise în leasing
financiar):
Dt 1612 Ct 5413
 Decontarea datoriilor preliminate la datorii față de buget pe măsura achitării plății de leasing:
Dt 5413 Ct 5341
 Apariţia datoriilor preliminate: Dt 161, 221, 223, 533, 534 Ct 541.
 Stingerea datoriilor: Dt 541 Ct 533, 534, 612.
Datoriile privind asigurarea bunurilor şi a persoanelor apar în cazul încheierii contractelor cu companiile
de asigurări privind asigurarea obligatorie şi benevolă a patrimoniului şi personalului (asigurarea mijloacelor de
transport, CASCO, asigurarea unor categorii de personal etc.).
Contul de pasiv 542 „Datorii privind asigurarea bunurilor şi a persoanelor” este destinat generalizării
informaţiei privind existenţa şi modificarea datoriilor privind asigurarea bunurilor şi a persoanelor. În credit se
înregistrează apariţia datoriilor privind asigurarea bunurilor şi a persoanelor, în debit - stingerea datoriilor. Soldul este
creditor - suma datoriilor privind asigurarea bunurilor şi a persoanelor determinată la dată anumită.
Apariţia datoriilor privind asigurarea - la calcularea plăților de asigurare:
Dt 121, 261, 712, 713, 811, 812, 821 Ct 542
Achitarea datoriilor privind asigurarea:
Dt 542 Ct 241, 242, 243

Apariţia sau majorarea datoriilor privind asigurarea: Dt 121, 211, 213, 217, 233, 712, 713, 714, 811, 812, 821
Ct 542.
Stingerea datoriilor privind asigurarea: Dt 542 Ct 226, 233, 241, 242, 243, 532, 612.

Datoriile privind bunurile primite în gestiune economică apar în cazul primirii de către entităţi cu
proprietate publică (instituții medico-sanitare, de învățământ etc.) a bunurilor (terenuri, mijloace fixe etc.) de la alte
entităţi (fondatori, organele administraţiei publice/ministere, guvern, primării) în gestiune temporară.
Contul 543 “Datorii curente privind bunurile primite în gestiune economică” este un cont de pasiv.
În creditul acestui cont se înregistrează apariţia/majorarea datoriilor curente privind bunurile primite în gestiune
economică. În debit se înregistrează stingerea/diminuarea datoriilor.
Soldul reprezintă suma datoriilor curente privind bunurile primite în gestiune economică determinată în
conformitate cu standardele de contabilitate.
Apariția datoriilor:
Dt 112, 121, 122, 123 Ct 543
Decontarea datoriilor la returnarea bunurilor:
Dt 543 Ct 112, 121, 122, 123

14
 Datoriile privind sancţiunile calculate pentru încălcarea condiţiilor contractuale la recunoaşterea lor de către
entitate sau în baza hotărîrii instanţei judecătoreşti se contabilizează ca majorare concomitentă a cheltuielilor şi a
datoriilor curente.
Contul 544 “Alte datorii curente” este destinat generalizării informaţiei privind existenţa şi modificarea altor
datorii curente. Este un cont de pasiv. În creditul acestui cont se înregistrează apariţia/majorarea altor datorii curente.
În debitul contului 544 “Alte datorii curente” se înregistrează stingerea/diminuarea altor datorii curente. Soldul
contului reprezintă suma altor datorii curente determinată în conformitate cu standardele de contabilitate.
Apariția datoriilor:
Dt 112, 121, 122, 123, 125, 131, 132, 224, 234, 331, 544, 712, 713, 714, 722 etc. Ct 544
Decontarea altor datorii curente:
Dt 544 Ct 241, 242, 243, 331, 541, 612, 622 etc.

Veniturile anticipate reprezintă sumele primite (calculate) în perioada de gestiune curentă, dar care urmează
a fi atribuite la veniturile curente ale perioadelor viitoare. Decontarea veniturilor anticipate se efectuează uniform sau
conform altei metode acceptate de entitate.
Contul 535 “Venituri anticipate curente” este un cont de pasiv. În creditul acestui cont se înregistrează
apariţia/majorarea veniturilor anticipate curente. În debitul contului se înregistrează stingerea/diminuarea veniturilor
anticipate curente. Soldul contului reprezintă suma veniturilor anticipate curente determinată în conformitate cu
standardele de contabilitate.
Apariția datoriilor:
Dt 221, 223, 226, 241, 242, 243 Ct 535
Decontarea altor datorii curente:
Dt 535 Ct 611, 612

Datoriile faţă de proprietari includ datoriile privind dividendele calculate şi alte operaţiuni.
Obligaţia de plată a dividendelor apare la data anunţării deciziei privind plata acestora luată de Consiliul
Coordonator pt dividendele intermediare şi Adunarea Generală a Acţionarilor – pt dividendele anuale.
Evidenţa analitică a datoriilor faţă de fondatori şi alţi participanţi se ţine pe fiecare fondator (participant) şi fel
de datorii.
Datoriile faţă de fondatorii se înregistrează în contul de pasiv 536 “Datorii faţă de proprietari”. În credit se
reflectă dividendele calculate şi alte plăţi, iar în debit – achitarea sau restituirea lor. Soldul este creditor - sumele
datoriilor faţă de fondatori la finele perioadei de gestiune.
La sumele calculate ale dividendelor fondatorilor în funcţie de sursă, se înregistrează: Dt 334, 332, 322 Ct 536.
Plata dividendelor cu acţiuni proprii: Dt 536 Ct 311, 315.
Plata dividendelor cu numerar sau active: Dt 536 Ct 241, 242, 243, 226, 221, 234.
Societatea pe acţiuni reflectă aporturile primite în cadrul emisiunii suplimentare de acţiuni ca datorii până la
înregistrarea de stat a acţiunilor emise suplimentar şi eliberate acţionarilor: Dt 123, 211, 217, 241, 242, 243 Ct 536.
După înregistrarea de stat a acţiunilor emise suplimentar capitalul social se consideră majorat: Dt 536 Ct 311.

Contul de pasiv 537 „Finanţări şi încasări cu destinaţie specială curente” este destinat generalizării
informaţiei privind existenţa şi modificarea finanţărilor cu destinaţie specială curente la Organizații necomerciale
(ONC). În credit se înregistrează apariţia finanţărilor cu destinaţie specială curente, în debitul stingerea sau diminuarea
finanţărilor cu destinaţie specială. Soldul este creditor - suma finanţărilor cu destinaţie specială neutilizate.
Primirea finanţărilor cu destinaţie specială curente: Dt 112, 123, 211, 213, 234, 241, 242, 243, 425 Ct 537.
Stingerea sau tilizarea finanţărilor cu destinaţie specială: Dt 537 Ct 112, 123, 241, 242, 243, 535, 612.
Provizioane reprezintă resursele alocate de către entitate pentru acoperirea unor eventuale cheltuieli/pierderi.
Acestea pot fi constituite pentru acoperirea cheltuielilor privind reparația şi deservirea bunurilor vândute în cursul
perioadei de garanție, recompensele personalului pentru rezultatele activității anuale, plata indemnizațiilor pentru
concediile de odihnă etc.
Contul de pasiv 538 „Provizioane curente” este destinat generalizării informaţiei privind existenţa şi
modificarea provizioanelor curente. În credit se înregistrează constituirea provizioanelor curente, în debit utilizarea
acestora. Soldul este creditor - suma provizioanelor curente determinată la o dată anumită.
Constituirea sau majorarea provizioanelor curente:
Dt 121, 712, 713, 721, 811, 812 Ct 538
Utilizarea provizioanelor curente:
Dt 538 Ct 521, 522, 531, 533, 544, 612

15