Sunteți pe pagina 1din 15

Ministerul Educației al Republicii Moldova

Centrul de Excelență în Energetică și Electronică

Catedra:Caculatoare

Disciplina:Microprocesoare și Microcontrolere

Proiect de Curs
„Proiectarea unui ceas digital cu dată și
termometru”

A efectuat elevul grupei C-0120 Spînu Carolina

A verificat profesor de specialitate Munteanu Mihail

Chișinău 2023
1
Cuprins:
1. Principiul proiectului de curs ………………………………………………………………..4

2.Definirea obiectivelor …………………………………………………………………………4

3.Măsurarea parametrilor ………………………………………………………………………5

4.Analiza produsului electronic pentru găsirea unei soluții …………………………………….5

5.Proiectarea tehnică a produsului electronic ………………………………………………….7

5.1. Introducerea în Microcontrolere …………………………………………………………8

CEEE 61110 05 001NE


Mod Coala Nr.Docum. Semnat Data
Elaborat Spînu Carolina Proiect de Curs Lit. Coala Coli
Verficat Munteanu Mihail
„Proiectarea unui ceas 2
dgital cu dată și
termometru” CEEE
Cont stats
Apropat Gr.C-0120

2
Schema Microcontrolerului pentru ceasul digital

Coal
CEEE 61110 05 001NE
a
Mod Coala Nr.Document Semn. Data 3

3
1. Principiul Proiectului de Curs

În acest proiect de curs voi prezenta o metodă de aplicație „PIC16F84” în care este vorba
despre un ceas digital .Schema este alcătuită din trei elemente , circuitul de alimentare ,
microcontrolerul și display-ul cu 7 segmente. Pentru alimentarea am folosit un regulator
des folosit de tensiune „7805” , acesta asigură tensiunea de 5V necesară
microcontrolerului.Am optat pentru crearea acestui ceas„rutier” care poate fi amplasat pe
marginea părții carosabile având ca sscop informarea participanților la traficul rutier
despre data , ora și temperatura din acel moment
Lista de componente
R1-R8 100 kiloohmi
R9 10 kiloohmi
R10 R13 10 kiloohmi
C1 22 pF
C2 22pF
D1 LED
U1-U4 Display cu 7 segmente , catod comun
Q1-Q4 C828
Xtal1 4 MHz Cristal
IC1 7805 Regulator IC
PIC1 PIC 16F84 sau PIC16F84A
PB1-PB3 Buton fără menținere

2. Definirea obiectivelor
Funcționarea ceasului constă în afișarea datei, orei și a temperaturii . Sistemul are o
funcționare sigură, este ușor de întreținut , este deasemenea dinamic și flexibil din
punct de vedere al exploatării.

Caracteristici importante sunt:


-consumul redus de energie
-funcționează mult timp cu o bateri 9V
-circuitele se înlocuies ușor
-un cost scăzut de producție

4
Elementul central al sistemului este microcontrolerul PIC16F84A, în sistem mai sunt
incorporate un senzor de temperatura cu termostat DS1621 , 4 afișaje digitale și un
regulator de tensiune .
Pentru creearea proiectului am folosit programul Altium Designer Summer09 cunoscut și
sub denumirea de Protel, care este un mediu integrat de proiectare și manipulare a
documentelor , a proiectelor electronice, pornind de la concepție până la placa echipată.
Compilatorfolosit pentru încărcarea programului în microcontroler este Pony Prog soft de
programare și citire serială.
3.Măsurarea Parametrilor

În tabelul dat este scris oindicatorii de componente


NR.C Variabila măsurare Unitate de Metodologie
RT măsurare
1 Consum energie Kwh Contor electric
2 Temperatura C Senzor
3 Baterie V Metodă de
măsurare
4 Microcontroler
5 Costul
6 Durata de funcționare h Metodologie de
garantată măsurăă

4.Analiza produsului electronic pentru găsirea unei soluții

Funcţionarea ceasului constă in afişarea datei,orei şi a temperaturii.Acestea vor


fii afişate pe rănd la un interval de căteva secunde.Am optat pentru creearea unui ceas cu
afişaj digital şi termometru deoarece doresc să îl cataloghez ca fiind un ceas rutier care
poate fii amplasat pe marginea parţii carosabile,atăt în localităţi căt şi în afara lor,avănd ca
scop informarea participanţiilor la traficul rutier despre data,ora şi temoeratura din acel
moment.

Coal
CEEE 61110 05 001NE
a
Mod Coala Nr.Document Semn. Data 5
5
6
Acest ceas poate fii folosit în orice mediu,ca şî un ceas simplu de cameră,în intreprinderi
(hale,magazine),sau in orice alte domenii în care dorim.Fiind foatre practic eu am decis să îl
folosesc ca şi ceas ceas rutier de înştiinţare a participanţilor la trafic despre data,ora şi
temperatura de pe sectoarele de drum unde este instalat.Deoarece nu este ceva ce se
realizează foarte greu,şi nici costurile de producţie nu sunt foarte ridicate ar fii un lucru
foarte bun să întălnim căt mai multe astfel de mecanisme pe drumurile publice din Romănia.
Pentru aceasta putem realiza un studiu de piaţă pentru a vedea reacţia oamenilor referitor la
acest proiect.Fiindcă am văzut prea puţine astfel de sisteme care sunt foarte practice de aici a
venit şi ideea de proiectare a ceasului.

După acestea trebuie să ne ocupăm de partea legislativă,deoarece trebuie amplasate pe


marginea carosabilă trebuie să ţinem cont de legislaţia în vigoare şi normele aplicării ei.Un
exemplu ar fii să facem un proiect stict despre montarea acestor dispozitive,să ne adresăm
autorităţilor competente,şi după demararea tuturor procedurilor şi autorizaţiilor putem începe
amplasarea lor pe sectoarele de drum pentru care am iniţiat proiectul.

După cum am spus elementul central al sistemului este microcontrolerul PIC16F84A.Acesta


face parte din familia microcontrolerelor PIC16 pe 8 biţi şi l-am ales deoareceeste unul din
cele mai folosite şi fiabile din clasa sa.Un aspect important îl are şi preţul,acesta fiind destul
de accesibil.

CEEE 61110 05 001NE Coala


Mod Coala Nr.Document Semn. Data 6

7
Circumstanţele în care ne găsim astăzi în domeniul
microcontrolerelor şi-au avut

începuturile în dezvoltarea tehnologiei circuitelor integrate.


Această dezvoltare a făcut posibilă înmagazinarea a sute de mii
de tranzistoare într-un singur cip. Aceasta a fost o premiză pentru producţia de microprocesoare,
şi primele calculatoare au fost făcute prin adăugarea perifericelor ca memorie, linii intrare-
ieşire, timer-i şi altele. Următoarea creştere a volumului capsulei a dus la crearea circuitelor
integrate. Aceste circuite integrate conţin atât procesorul cât şi perifericele,aşa s-a întâmplat
cum primul cip conţinând un microcalculator, sau ce va deveni cunoscut mai târziu ca
microcontroler a luat fiinţă. Toate aplicaţiile în care se utilizează microcontrolere fac parte din
categoria aşa ziselor sisteme încapsulate-integrate (“embedded systems”), la care existenţa unui
sistem de calcul incorporat este (aproape) transparentă pentru utilizator.Pentru ca utilizarea lor
este de foarte ori sinonimă cu ideea de control, microcontrolerele sunt utilizate masiv în robotică
şi mecatronică.

5.Proiectarea tehnică a produsului electronic

Microcontrolerul diferă de un microprocesor în multe feluri. În primul rând şi

cel mai important este funcţionalitatea sa. Pentru a fi folosit, unui microprocesor trebuie să i se
adauge alte componente ca memorie, sau componente pentru primirea şi trimiterea de date. Pe
scurt, aceasta înseamnă că microprocesorul este inima calculatorului. Pe de altă parte,
microcontrolerul este proiectat să fie toate acestea întrunul singur. Nu sunt necesare alte
componente externe pentru aplicarea sa pentru că toate perifericele necesare sunt deja incluse în
el. Astfel, economisim timpul şi spaţiul necesare pentru construirea de aparate.
Coal
CEEE 61110 05 001NE
a
Mod Coala Nr.Document Semn. Data 7
8
9
5.1. Introducerea în Microcontrolere
Microcontrolerul este alcătuit din mai multe elemente de bază,acestea sunt:
a) Unitatea de memorie
Memoria este o parte a microcontrolerului a cărei funcţie este de a înmagazina
date. Cel mai uşor mod de a explica este de a-l descrie ca un dulap mare cu multe sertare. Dacă
presupunem că am marcat sertarele într-un asemenea fel încât să nu fie confundate, oricare din
conţinutul lor va fi atunci uşor accesibil. Este suficient să se ştie
desemnarea sertarului şi astfel conţinutul lui ne va fi cunoscut în
mod sigur.
Pentru o anumită intrare obţinem conţinutul unei anumite locaţii de
memorie adresate şi aceasta este totul. Două noi concepte ne sunt
aduse: adresarea şi locaţia de memorie,memoria constă din toate
locaţiile de memorie, şi adresarea nu este altceva decât selectarea
uneia din ele.
Fig.1. Exemplul unui model simplificat de unitatte de memorie
b) Unitatea de procesare centrală
Să adăugăm alte 3 locaţii de memorie pentru un bloc specific ce va avea o
capabilitate incorporată de înmulţire, împărţire, scădere şi să-i mutăm conţinutul dintr-o locaţie
de memorie în alta. Partea pe care tocmai am adăugat-o este numită
"unitatea de procesare centrală" (CPU), iar locaţiile ei de memorie
sunt numite regiştri.

Fig.2.Exemplul unei unități simplificate de procesare centrală cu trei regiștri

Coal a
CEEE 61110 05 001NE

1
Mod Coala Nr.Document Semn. Data 8

1
c) Buss-ul Calea este numită "bus"-
magistrală, el reprezintă un grup de 8, 16, sau mai multe fire. Sunt două tipuri de bus-uri:
bus de adresă şi bus de date. Primul constă din atâtea linii cât este cantitatea de memorie ce
dorim să o adresăm, iar celălalt este atât de lat cât sunt datele, în cazul nostru 8 biţi sau linia de
conectare. Primul serveşte la transmiterea adreselor de la CPU la memorie, iar cel de al doilea la
conectarea tuturor blocurilor din interiorul microcontrolerului.

Fig.3.Conectarea memoriei și
a unității centrale folosind buss-urile

d) Unitatea intrate-ieşire
Aceste locaţii ce tocmai le-am adăugat sunt numite "porturi". Sunt diferite
tipuri de porturi: intrare, ieşire sau porturi pe două-căi. Când se lucrează cu porturi, mai întâi de
toate este necesar să se aleagă cu ce port urmează să se lucreze, şi apoi să se trimită date la, sau
să se ia date de la port.d) Unitatea intrate-ieşire Aceste locaţii ce tocmai le-am adăugat sunt
numite "porturi". Sunt diferite
tipuri de porturi: intrare, ieşire sau porturi pe două-căi. Când se lucrează cu porturi, mai întâi de
toate este necesar să se aleagă cu ce port urmează să se lucreze, şi apoi să se trimită date la, sau
să se ia date de la port.

fig.4.Exemplul unei unități Intrare-Ieșire

e) Comunicaţia serială Cu aceasta am adăugat la unitatea deja


existentă posibilitatea comunicării cu
lumea de afară. Totuşi, acest mod de comunicare are neajunsurile lui.
Unul din neajunsurile de bază este numărul de linii ce trebuie să fie folosite pentru a transfera
datele,si daca vrem să transmitem datele la câţiva kilometrii distanţă ar trebui sa inmulţim
numarul de linii cu numărul de kilometrii şi am ajunge la costuri foarte mari.

Coal
CEEE 61110 05 001NE
a
Mod Coala Nr.Document Semn. Data 9

1
Pentru că avem linii separate de recepţie şi de transmitere, este posibil să recepţionăm şi să
transmitem date în acelaşi timp. Blocul aşa numit full-
duplex mode ce permite acest mod de comunicare este
numit blocul de comunicare serială. Spre deosebire de
transmisia paralelă, datele sunt mutate aici bit cu bit, sau
într-o serie de biţi, de unde vine şi numele de comunicaţie
serială.
Nu ne rămâne decât să reducem numărul de linii într-un
aşa fel încât să nu scădem funcţionalitatea. Să

Fig.5.Schema simplificată a unei comunicări seriale

presupunem că lucrăm doar cu 3 linii, şi că o linie este folosită pentru trimiterea de date, alta
pentru recepţie şi a treia este folosită ca o linie de referinţă atât pentru partea de intrare cât şi
pentru partea de ieşire.
e) Unitatea timer
Acum că avem comunicaţia serială, putem recepţiona, trimite şi procesa date

Fi.6.Unitatea de trimer generează semnale la intervale regulate de timp


Totuşi, pentru noi ca să putem să îl folosim în industrie mai avem nevoie de câteva blocuri.
Unul din acestea este blocul timer care este important pentru noi pentru că ne dă informaţia de
timp, durată, protocol etc. Unitatea de bază a timer-ului este un contor liber (free-run) care este
de fapt un registru a cărui valoare numerică creşte cu unu la intervale egale, aşa încât luându-i
valoarea după intervalele T1 şi T2 şi pe baza diferenţei lor să putem determina cât timp a
trecut. Acesta este o parte foarte importantă a microcontrolerului al cărui control cere cea mai
mare parte a timpului nostru.
f) Watchdog-ul
Încă un lucru ce necesită atenţia noastră este funcţionarea fără defecte
amicrocontrolerului în timpul funcţionării. Să presupunem că urmare a unei anumite
interferenţe (ce adesea se întâmplă în industrie) microcontrolerul nostru se opreşte din
executarea programului, sau şi mai rău, începe să funcţioneze incorect

CEEE 61110 05 001NE Coala


Mod Coala Nr.Document Semn. Data 10

1
g) Convertorul Analog-Digital
Pentru că semnalele de la periferice sunt substanţial diferite de cele pe care le
poate înţelege microcontrolerul (zero şi unu), ele trebuie convertite
într-un mod care să fie înţeles de microcontroler. Această sarcină
este îndeplinită de un bloc pentru conversia analog-digitală sau de
un convertor AD. Acest bloc este responsabil pentru convertirea
unei informaţii despre o anumită valoare analogică într-un număr binar şi pentru a o urmări pe
tot parcursul la un bloc CPU aşa ca blocul CPU să o poată procesa.

Fig.7.Schema bloc pentru convertirea


unui semnal alalogic în digital

Astfel microcontrolerul este acum terminat, şi tot ce mai rămâne de făcut este
de a-l pune într-o componentă electronică unde va accesa blocurile interioare prin pinii acestei
componente. Imaginea de mai jos arată cum arată un microcontroler în interior.

Fig.8. Imaginea unui microcontroler în interior

Liniile subţiri ce merg din interior către părţile microcontrlerului


reprezint fire conectând blocurile interioare cu pinii capsulei
microcontrolerului. Schema următoare reprezintă secţiunea centrală a microcontrolerului.

Coal
CEEE 61110 05 001NE
a
Mod Coala Nr.Document Semn. Data 11

1
Pentru o aplicaţie reală, un microcontroler
singur nu este de ajuns. În afară de

microcontroler, avem nevoie de un


program pe care să-l execute, şi alte câteva
elemente ce constituie o interfaţă logică
către elementele de stabilizare.
Fig.9. Schema Microcontrolerului cu elementele
lui de bază și conecțiunile sale interne.

i) Programul

Scrierea programului este un domeniu special de lucru al microcontolerului şi

este denumit "programare". Să încercăm să scriem un mic program ce îl vom crea singuri şi pe
care oricine va fi în stare să-l înţeleagă.

START

REGISTER1=MEMORY LOCATION_A

REGISTER2=MEMORY LOCATION_B

PORTA=REGISTER1 + REGISTER2 END

Programul adaugă conţinuturile a două locaţii de memorie, şi vede totalul lor

la portul A. Prima linie a programului este pentru mutarea conţinuturilor locaţiei de memorie
"A" într-unul din regiştri unităţii centrale de procesare. Pentru că avem nevoie şi de celelalte
date de asemenea, le vom muta de asemenea în celălalt registru al unităţii centrale de procesare.
Următoarea instrucţiune instruieşte unitatea centrală de procesare să adauge conţinuturile celor
doi regiştri şă să trimită un rezultat obţinut la portul A, încât suma acestei adăugări să fie
vizibilă pentru toată lumea de afară.
Coal
CEEE 61110 05 001NE
a
Mod Coala Nr.Document Semn. Data 12
1

S-ar putea să vă placă și