Ministerul Educației, Culturii și Cercetării

Instituția Publică
Centrul de Excelență în Transporturi

Secția: Diagnosticare Auto

Specialitatea: Diagnosticarea tehnică a transportului auto

Sarcina nr. 018 DT

a proiectului de an
la disciplina Diagnosticarea tehnică a autovehiculelor și remorcilor II

a elevului Rotari Sergiu

anul III grupa DT-183c

Tema proiectului
1. Organizarea postului de diagnosticare a instalațiilor de iluminare și semnalizare
a autoturismelor în cadrul stației de service auto cu programa anuală de 2205
autoturisme. Vh-1,2-1,8

2. Diagnosticarea instalației de iluminare și semnalizare a autoturismului LADA

2170

Date inițiale
1. Numărul de locuitori a localității (zonei)
2. Numărul de automobile deservite pe an 2205
3. Parcursul mediul annual a automobilelor 21500
4. Frecvența intrărilor a automobilelor pe an la 2
5. Cilindria totală a motorului
SSA 1,2-1,8
6. Regimul de activitate la SSA
7. Numărul de zile lucrătoare pe an, zile 305
8. Numărul de schimburi 1
9. Durata schimbului, ore 8,0
 Ministerul Educației, Culturii și Cercetării
Instituția Publică
Centrul de Excelență în Transporturi

PROIECT DE AN
La unitatea de curs: “Diagnosticarea tehnică a
autovehiculelor și remorcilor II”

Tema proiectului

1. Organizarea postului de diagnosticare a instalațiilor de iluminare și semnalizare a

autoturismelor în cadrul stației de service auto cu programa anuală de 2205
autoturisme. Vh-1,2-1,8

2. Diagnosticarea instalației de iluminare și semnalizare a autoturismului LADA 2170

Elaborat: elevul gr. DT-183C Rotari Sergiu

Verificat: Păduraru Vitalie

- Chișinău 2021 -
 CONȚINUTUL PROIECTULUI

Introducere
Capitolul I. Partea de proiectare
1.1 Destinația sectorului de diagnosticare, schema procesului tehnologic.
1.2 Selectarea detalor inițiale și normative.
1.3 Calculul manoperei anuale.
1.4 Calculul numărului de muncitori de producție.
1.5 Calculul numărului de posturi, linii de testare.
1.6 Selectarea utilajului tehnologic și inventarul de producție.
1.7 Calculul suprafeței de producție a sectorului.
1.8 Calculul iluminării și ventilației a sectorului.
1.9 Calculul energetic a sectorului.
1.10 Cerințele generale de construcție, planificarea postului.
1.11 Tehnica securității în sectorul de producție.

Capitolul II. Partea tehnologică

2.1 Destinația, construcția și principiul de funcționare a mecanismului.
2.2 Defecțiunile posibile, simptomele și cauzele apariției acestora.
2.3 Parametrii și mijloacele de diagnosticare.
2.4 Algoritmul procesului de diagnosticare.
2.5 Normarea tehnică a operațiilor de diagnosticare.
2.6 Elaborarea fișelor de diagnosticare.
2.7 Întocmirea raportului de diagnosticare.
Bibliografia

Mod Coala N. Document Semnat. Data

PA.71620.25.018.DT.00.01
.
Efectuat Rotari Sergiu Litera Coala Coli
Verificat Păduraru Vitalie
Diagnosticarea instalației de 2
Consultant
I.P.Centrul de Excelență în
Contr.norm. iluminare și semnalizare
Transporturi gr. DT-183c
Aprob.
 Introducere

Diagnosticarea tehnică prezintă un complex de legităţi şi principii pe baza cărora se formează

sistemul de diagnosticare, în care intră obiectivul diagnosticării, caracterizate de anumiţi parametri
de diagnosticare, mijloace tehnice, precum şi metodele şi organizarea procesului tehnologic de
diagnosticare.

La introducerea în practică a tuturor acestor lucruri este nevoie de cunoştinţe complexe legate cu
proiectarea tehnologică a întreprinderilor de transport auto.

Lucrarea de față își propune să prezinte principalele aspecte teoretice și practice în legătura cu
„Proiectarea postului de diagnosticare a dispozitivelor instalației de iluminare și semnalizare în
cadrul stației de service auto”.

Sarcinile impuse diagnosticării tehnice sunt următoarele:

a) Stabilirea defectelor care au dereglat starea de bună funcţionare a automobilelor şi
capacitatea de funcţionare a acestuia sau au provocat funcţionarea anormală.
b) Determinarea cu o anumită precizie a stării tehnice, în urma căruia se poate constata
pierderea capacităţii de funcţionare anormale a automobilului.
c) Selectarea datelor pentru prognozarea resursei remanente sau pentru evaluarea
probabilităţii funcţionării.
d) Selectarea datelor pentru prognozarea resursei remanente sau pentru evaluarea
probabilităţii funcţionării sigure a automobilelor în perioada dintre controloare.

În acest sens primul capitol abordează aspectele teoretice cu privire la proiectare a postului de
diagnosticare a instalației de iluminare și semnalizare. El cuprinde destinația postului de
diagnosticare, schema procesului, calculele manoperei, numărului de posturi, numărului de
muncitori de producție, selectarea utilajului tehnologic si alte calcule cu privire la proiectarea
postului dat.

În capitolul al-II-lea intitulat „Partea tehnologică” se abordează „Diagnosticarea componentelor

instalației de iluminare și semnalizare la autoturismul „Lada 2170”, el cuprinde destinația,
construcția și principiul de funcționare a instalației de iluminare și semnalizare, defecțiunile
posibile, simptomele și cauzele apariției acestora, parametrii și mijloacele de diagnosticare, etc.

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data

PA.71620.25.018.DT.00.02
 Capitolul I. Partea de proiectare.
1.1 Destinația postului de diagnosticare, schema procesului tehnologic.
Postul de service auto este destinat pentru efectuarea lucrărilor de diagnosticare, de depistare a
defecțiunilor automobilului, agregatului în timpul expluatării.
De aceea pentru a face fată tuturor tipurilor de automobile, stațiile de service cuprind mai multe
sectoare, posturi:

Postul de diagnosticare - este destinat pentru determinarea starii tehnice automobilului, agregatele
si mecanismele sale fară a le demonta, diagnosticarea prezintă în sine un proces tehnologic format
din IT și reparație, apoi metoada principala de efectuare a lucrarilor de control. Diagnosticarea
permite asigurarea unui nivel înalt de exploatare a automobilelor. Ridicarea productivității lucrului
și totodată minimizarea cheltuielilor pentru reparație, piese de shimb si material.

Numarul posturilor în statia de diagnosticare, echiparea lor cu utilaje, schema amplasarii lor,
legatura dintre posturi, etc, permite determinarea - crearea caracterului stației de diagnosticare.
Din baza tehnico-materiala a diagnosticării fac parte completele de diagnosticare:
- Standurile, utilajele, aparatele si dispozitivele, precum și posturile, sectoare de
diagnosticare în cadrul intreprinderilor de transport auto.

Schema procesului tehnologic

Mod Coala N. Document Semnat. Data

PA.71620.25.018.DT.01.01
.
Efectuat Rotari Sergiu Litera Coala Coli
Verificat Păduraru Vitalie
Diagnosticarea instalației de 16
Consultant
I.P.Centrul de Excelență în
Contr.norm. iluminare și semnalizare
Transporturi gr. DT-183c
Aprob.
 1.2 Selectarea datelor iniţale şi normative.
Datele inţiale pentru efectuarea calculul tehnologic la proiectarea sau reconstrucţia SSA sunt:
• numărul de automobile ce sunt desrvite la SSA în an şi timpul staţiei de
servis (univesală sau specializată pe anumite modeluri);
• parcursul mediu anual a automobilelor (pentru SSA urbane);
• numărul de intrări a autombilelor la staţie pe an;
• regimul de funcţionare la SSA;
• programa anuală de producere (numai pentru SSA specializate);
• numărul de automobile realizate pe an.
Parcursul mediu anual a autoturismelor constituite 8000...18000km.
Numărul de intrări la staţie pe zi pentru SSA urbane constituie 2...5. Numărul de intrări la
staţie pe zi pentru SSA rutiere se determină în dependenţă de intensitatea de circulaţia a
automobilelor pe drumul auto.
Regimul de funcţionare a staţiei de servis auto este determinat de numărul de zile
lucrătoare pe an (Z]a) numărul de schimburi (c) şi durata schimbului de muncă (t sch).

Datele iniţiale normative sunt indicate în tabelul 1.1.

Datele initiale normative Tabelul 1.1.
Nr. Denumirea indicilor Valoarea
ord. indicilor
1 Numărul de posturi.
2 Numărul de automobile deservite la SSA pe an, A. buc. 2205
3 Parcursul mediu anual a unui autoturism La, km. 21500 km
4 Frecvenţa de intrări la SSA a unui autoturism pe an. 2
5 Regimul de funcţionare la SSA
• numărul de zile lucrătoare, zla 305
• durata schimbului, tsch 8
• numărul de schimburi, c I
Monepera specifică a lucrărilor de RT şi RC la 1000 km parcurşi, t,
6 1.77
•om-h.
numărul de schimburi, c

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data

PA.71620.25.018.DT.01.02
 1.3 Calculul manoperei anuale.
Aprecierea manoperei anuale a lucrărilor de RT şi RC.
Manopera anuală a lucrărilor de RT şi RC la SSA se calculează după următoarea relaţie:
𝐴 ∙ 𝐿𝑎 ∙ 𝑡
𝑇= 𝑜𝑚/ℎ
1000
unde: A - numărul de automobile desrvite la SSA în an (vezi tab. 1.1);
La- parcursul anual mediu a unui automobil (vezi tab. 1.1);
t - manopera specifică a lucrărilor de RT şi RC la 1000 km, (vezi tab. 1.1).
2205 ∙ 21500 ∙ 1,77
𝑇= = 83911,28 𝑜𝑚/ℎ
1000
Repartizarea manoperei anuale după tipuri şi locul de efectuare.
Pentru aprecierea manoperei anuale a fiecărui sector şi zone maoperă anuală a lucrărilor de RT şi
RC se repartizeză pe tipuri de lucrări şi locul de efectuare a lucrărilor utilizând recomandaţiile
surselor bibliografice şi sunt instalate în tab. 1.2.
Tabelul 1.2.
Repartizarea manoperei anuale după tipuri de lucrări şi locul de efectuare
Distribuirea după Distribuirea după locul de
tipuri de lucrări efectuare a lucrărilor
Tipuri de lucrări
La posturi La sector
% om-h % om-h % om-h
Diagnosticarea 6 5034,68 100 5034,68 - -
RT în volum total 35 29368,95 100 29368,95 - -
De ungere 5 4195,56 100 4195,56 - -
Reglarea unghiului roţilor 10 8391,13 100 8391,13 - -
Reparaţia şi reglarea frînelor 10 8391,13 100 8391,13 - -
RT a dispozitivelor electrotehnice 5 4195,56 80 3356,45 20 839,11
RT a sistemului de alimentare 5 4195,56 70 2936,89 30 1258,67
RT a bateriei de acumulatoare 1 839,11 10 83,91 90 755,20
Pneuri 7 5873,79 30 1762,14 70 4111,65
Caroserie (tinichigerie,sudare, arămărie)
- - 75 - 25 -

Vopsire - - 100 - - -
Tăpeţărie şi armătură - - 50 - 50 -
De prelucrare mecanică - - - - 100 -
Reparaţia agregatelor 16 13425,80 50 6712,90 50 6712,90
Total 100 83911,28 - 70233,74 - 13677,54

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data

PA.71620.25.018.DT.01.03
 Aprecierea manoperei anuale a sectorului proiectat se efectuează pe baza
punctului valorilor din tabelul 1.2 în dependenţă de destinaţia sectorului şi tipurile
de lucrări, efectuate.
• Pentru costul de diagnosticare a instalațiilor de iluminare și semnalizare, volumul de muncă
constituie 30% din operațiile de diagnosticare.
5034,68 ∙ 30
Ta= = 1510,40
100

1.4 Calculul numărului de posturi.

Post se numeşte suprafaţa în plan a încăperii ocupată de autovehicul. Se disting
posturi de lucru, auxiliare şi de aşteptare.
La posturile de lucru se îndeplinesc operaţiile principale sau elementele
principale ale procesului de producţie.
La posturile auxiliare se îndeplinesc lucrările de pregătire — încheiere, precum
şi lucrările ce nu s-au îndeplinit la posturile de lucru.
Posturile de aşteptare se organizează înaintea fiecărei linii în flux (un post de
aşteptare înaintea fiecărei linii). La posturile de aşteptare se petrece încălzirea
automobilului, precizarea volumului de lucru, care trebuie realizat, aşteptarea
eliberării postului de lucru.
Aprecierea numărului de posturi pentru RT şi RC pot fi determinate după
formula:
Ta ∙ φ
X= , om ∙ h
Fp ∙ Pm

în care: Ta - manopera lucrărilor efectuate la posturi, om-h (vezi p. 1.3);

- coeficientul neuniformităţii încărcării posturilor, = 1,03... 1,4;
Fp - fondul anual de timp al postului respectiv, ore;
Pm - numărul mediu de muncitori care lucrează concomitent la un post,
Pm =1..2;

Fondul anual de timp al postului respectiv poate fi determinat după formula următoare:

Fp=Zla • Tsch • c • ή, ore

Unde:
Zla— numărul de zile lucrătoare în an, zile (vezi tab. 1.1)

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data

PA.71620.25.018.DT.01.04
 Tsch - durata schimbului de ore (vezi tab. 1.1);
c - numărul de schimburi (vezi tab. 1.1);
ή - coieficientul de folosire a timpului de lucru al postului, ή = 0,9.
Fp= 305 • 8 • 1 • 0,9 = 2196 ore
1510,40 ∙ 1,3 RT
X= = 1 om ∙ h (nr de posturi RC)
2196 ∙ 2

1.5 Calculul numărului de muncitori productivi în sectorul de producţie.

Numărul de muncitori producivi include efectivul muncitorilor din diferite zone şi sectoare de
producţie, care sunt implicaţi nemijlocit în procesul de realizare a lucrărilor de diagnosticare a
automobilelor.
Este necesar de prevăzut:
- numărul de muncitori productivi, conformlistei personalului angajat.
- numărul de muncitori productivi, tehnologic necesari.
Numărul de muncitori productivi, tehnologic necesari se determină pentru fiecare sector de
producţie în parte, prin relaţia:
𝑇𝑎
𝑃𝑇 =
𝐹lm
unde:
Ta - volumul anual de lucru în sectorul respectiv, om-h,
Flm - timpul anual disponibil unui loc de muncă, ore .
Poate fi determinat în felul următor:
Flm= [Zca- (Z0+Zs )]• Tsch, ore (1.5)
În care:
Zca - numărul de zile calendaristice, zile;
Z0- numărul zilelor de odihnă în an, Z0=52 zile - pentru 6 zile de lucru şi Z0=104 - pentru 5 zile de
lucru;
Zs - numărul zilelor de sărbători legale în an;
Tsch - durata schimbului de lucru, ore.
Flm= [365 - (52+10)] • 8 = 2424 ore
1510,40
Pt = = 1 𝑚𝑢𝑛𝑐𝑖𝑡𝑜𝑟 𝑝𝑟𝑜𝑑𝑢𝑐𝑡𝑖𝑣 𝑡𝑒ℎ𝑛𝑜𝑙𝑜𝑔𝑖𝑐
2424

Numărul de muncitori productivi, conform listei personalului angajat se determină pentru fiecare
sector de producţie în parte, prin următoarea relaţie:
Ta
𝑃𝐿 (1.6)
Fl

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data

PA.71620.25.018.DT.01.05
 unde:
Fl - timpul anual disponibil al unui muncitor pentru scopuri direct productive, şi poate fi
determinat în felul următor:
Fl= [FLM - (Zc • Tsch)]• b, ore (1.7)
În care:
Zc - numărul zilelor de concediu în an, Zc = 24zile;
b - coiefîcientul ce ia în vedere zilele absentate motivat de la lucru, (b=0,96...0,98).
Fl= [2424 - (24 • 8)] • 0,96 = 2142,72 ore
1510,40
PL= = 1 muncitor productiv conform listei personalului angajat.
2142,72

1.6 Selectarea utilajului tehnologic şi inventarului de producţie.

Utilajul tehnologic include totalitatea standurilor staţionare şi mobile, strungurilor, dispozitivelor şi

aparatelor, necesare pentru realizarea lucrărilor de diagnosticare.
Inventarul de producţie include totalitatea meselor şi băncilor de lucru, stelajelor, dulapurilor,
tumbelor şi urnelor.
Dacă utilajul este tehnologic este folosit pe întreaga durată a schimbului de lucru, atunci numărul
unităţilor de utilaj respectiv se determină reeşind din volumul de lucru, realizat cu ajutorul acestuia
şi timpul anual disponibil al utilajului.
Deci, numărul unităţilor de utilaj tehnologic poate fi determinat după următoarea relaţie:
Tut
𝑋𝑢𝑡 = (1.8)
Fut

Tut - volumul anual de lucru realizat cu ajutorul utilajului tehnologic respectiv, om∙h.
Fut - timpul anual dispoibil al utilajului, ore.

Timpul anual disponibil al utilajului poate fi determinat in felul urmator:

Fut = 𝑍𝑙𝑎 ∙ 𝑇𝑠𝑐ℎ ∙ 𝐶 ∙ 𝐾𝑢𝑡 , ore (1.9)
în care:
Zla − numărul de zile lucrătoare în an, zile (vezi tab. 1.1) ;
Tsch − durata schimbului de lucru, ore (vezi tab. 1.1) ;
C − numărul de schimburi a utilajului pe durata folosirii;
K ut − 0,75 … 0,9.

Fut = 305 ∙ 8 ∙ 1 ∙ 0.8 = 1952 ore

1510,40
Xut = = 1 (numărul unităților de utilaj)
1952
Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data

PA.71620.25.018.DT.01.06
 La selectarea utilajului tehnologic trebuie de acordat prioritate celui secializat deoarece este mult
mai productiv și permite asigurarea unui grad înalt de calitate a lucrărilor efectuate.

Selectarea utilajului tehnologic folosit în sectorul proiectat se realizează utilizînd sursele

bibliografice indicate sau reeșind din cunoștințele și informațiile obținute pe parcursul activității
practice.

Nomenclatura utilajului tehnologic selectat se întocmește sub formă de tabel.

Tabelul 1.3
Utilajul tehnologic și inventarul de producție

Nr Denumirea Modelul, tipul Dimensiuni Nr. Suprafața Puterea

utilajului de gabarit, de ocupată, kw
tehnologic a unități
mm m2
inventarului de
producţie

1. Utilajul tehnologiс

1 Redresor ALPINE 15 170x250x165 1 0.0281 m2 0.11

2 Scaner pentru EETM303E14IN 102x175x33 1 0.0057 m2 0.0018

verificarea
tuturor
sistemelor
automobilului
3 Instalație de 950x1800x950 1 0.1225 m2 0.35

evacuare a
gazelor

2.Aparate de măsură şi instrumente

4 Aparat de LUJAN 500x1700x400 1 0.2 m2 -

verificare și
reglare a
farurilor

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data

PA.71620.25.018.DT.01.07
 5 Multimetru EEDM501B 80x156x27 1 0.0022 m2 -

pentru
verificarea
tensiunii
rezistenţei şi
intensităţii
6 Complex de PHX6 - 1 - -

șurubelnițe

7 Complex de - 1 - -

instrumente de
măsura
8 Complex de MSW-TRTS-19 MSW 400x120x250 1 0.1 m2 -

extractoare
pentru
demontarea
fișiilor
9 Pix de control BGS - 1 - -

cu led

10 Aparat de lipit EINHELL TC-GG 30 163x60x215 1 0.035 m2 0.2

11 Complex de STHOR 58689 - 1 - -

chei universale

12 Papuci - 1 - -

electrici

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data

PA.71620.25.018.DT.01.08
 13 Bobine cu - 1 - -

cabluri
electrice

14 Sonometru TROTEC SL400 255x45x63 1 0.0161 m2 -

3.Inventarul de producţie
15 Dulap pentru AMF-180 800x1900x450 1 0.36 m2 -

instrumente

16 Banca pentru BTK 218 1500x900x475 1 0.71 m2 -

aparate de
măsură

17 Panou pentru Panou de incendiu 360x760x375 1 0.13 m2 -

stingerea
incendiului

18 Tumbă MBP-671 400x800x400 1 0.16 m2 -

portativă
pentru
instrumente

19 Coș de CK-810 380x475x350 1 0.133 m2 -

deseuri

20 Chiuvetă 385x700x280 1 0.1078 m2 -

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data

PA.71620.25.018.DT.01.09
 21 Scaune KraftDele KD376 390x575x390 1 0.1521 m2 -

pentru masă

Total Total
2
2.2625 m 0.6618 kW

1.7 Calculul suprafeţei de producţie a sectorului (zonei).

Suprafeţele încăperilor de producţie, pot fi determinate utilizînd următoarele metode:
- analitică, în funcţie de suprafaţa specifică, ce revine pentru un automobil, o unitate de
utilaj tehnologic sau un loc de muncă;
- grafică, în funcţie de schema de planificare, pe care, în scară determinată, sânt reprezentate
elemntele necesare;
- grafo-analitică, combinînd metodele menţionate.
In proiectul de an, suprafeţele încăperilor de producţie vor fi determinate utilizînd metoda
analitică. Valoarea coeficientului kd depinde de modalitatea de amplasare a posturilor în încăperile
de producţie; vezi fig.1.1

kd=6..7 kd=4..5 kd=4..5

Fig.1.1 Modalitatea de amplasare a posturilor şi valoarea coeficientului densităţii

amplasării posturilor.
Suprafaţa încăperilor de producere de CîZ, RT, RC, şi diagnosticare cât şi a
sectoarelor de sudare - tinichigerie, demontare a pneurilor, lemnărie şi RC a caroseriei
pot fi determinate astfel:
Si = FA• ΣXi•Kd; m2 (1.10)
Unde:
FA- suprafaţa de gabarit a automobilului, 𝑚2 ; (10𝑚2 )
ΣXi - numărul sumar de posturi în zona respectivă; (1 post)

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data

PA.71620.25.018.DT.01.10
 IQ - coieficientul densităţii amplasării posturilor. (4)
Valoarea coieficientului Kd depinde de modalitatea de amplasare a posturilor în
încăperile de producţie (vezi figura 1.1).

Suprafaţa încăperilor de producţie pentru lucrări în sectoare ce nu sunt implicate mai sus pot fi
determinate astfel:
Si = ΣFut•kd; (1.11)
Unde
ΣFut- suprafaţa totală ocupată de utilajul tehnologic în plan, m ;
𝐾𝑑 - coieficientul densităţii amplasării utilajului (vezi [9] p.159).
Devierea valorilor adoptate ale suprafeţelor, de la cele caculate se admite în limita:
- 20 % pentru încăperi cu suprafaţa mai mică de 100 m2 ;
- 10 % pentru încăperi cu suprafaţa mai mare de 100 m2 ;
Primim suprafaţa sectorului de:
Si = (10 + 2,2625) ∙ 4 ∙ 1 = 49,05m2
Alegem după standard: Si = 6 ∙ 9 = 54 𝑚2

1.8 Calculul iluminării şi ventilaţiei a sectorului.

1.8.1 Calculul gradului de iluminare presupune determinarea suprafeţei de iluminare a
ferestrelor şi numărului acestora.
Suprafaţa de iluminare a ferestrelor poate fi determinată astfel:

Sil = Si • α, m2 (1.12)
𝑆𝑖 ; - suprafaţa sectorului respectiv, m2;
a - coieficientul de iluminare (vezi [9], tab.l p.204).
Sil = 54 ∙ 0,25 = 13,5 𝑚2
Numărul de ferestre poate fi determinat în felul următor:
𝑆𝑖𝑙
𝑁𝐹 = (1.13)
𝑆𝐹

În care:
SF = 2,4 ∙ 3 = 7,2 𝑚2
13,5
NF = = 2 ferestre
7,2

1.8.2 Calculul sistemului de ventilare presupune determinarea volumului de aer refulat din spaţiul
sectorului, productivităţii şi puterii ventilatorului pentru a selecta motorul electric necesar.

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data

PA.71620.25.018.DT.01.11
 Producitvitatea ventilatorului poate fi determinată astfel:
Wv = Vs • Kaer, m3/h
Unde:
Vs - volumul sectorului respectiv, m3;
Kaer - coeficientul de aerisire (vezi [9], tab.2 p.204).
Vs =Si • h, m3
Unde:
h - înălţimea sectorului
VS= 54 ∙ 3,6 = 194,4 𝑚3
𝑚3
Wv= 194,4 ∙ 4 = 777,6 ℎ

Reieşind din valoarea calculată a productivităţii sunt selectate tipurile de

ventilatoare şi numărul acestora (vezi [9], tab.3 pag. 205).
Alegem un ventilator de modelul ЭВР3 de tip centrifugal cu productivitatea 800 m3 / oră.
Puterea ventilatorului poate fi determinată în felulu următor:
𝑊𝑣 ∙ 𝑃𝑣 ∙ 𝑛𝑣
𝑁𝑣 = , 𝑘𝑤
3600 ∙ 102 ∙ ή𝑣 ∙ ή𝑎𝑛
în care:
Wv - productivitatea ventialtorului selectat, m3 /h;
Pv - presiunea dezvoltată de ventilator, Pa (vezi [9], tab.3 pag.205);
nv - numărul de ventilatoare;
ήv - randamentul ventilatorului (vezi [9], tab.3 pag.205);
ήan - randamentul angrenării; ήan=1.

800 ∙250 ∙1
Nv = 3600 ∙102 ∙1 ∙0,95 = 0,57 𝑘𝑤

Reieşind din valoarea calculată a puterii sunt selectate tipurile de motoare electrice necesare .
Puterea de instalare a electromotorului poate fi determinată astfel:

Ninst=α • Nv, kw (1.17)

Unde:
α- coieficientul de rezervă a puterii (α= 1, 1. . . 1,5).
Ninst= 1,5 ∙ 0,57 = 0,85 𝑘𝑤
1.9 Calculul energetic al postului (sectorului).
1.9.1 Cheltuielile anuale de energie pot fi determinate după următoarea relaţie.

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data

PA.71620.25.018.DT.01.12
 W=Wc+Wil, kw; (1.18)
Unde:

Wc — cheltuielile de energie la funcţionarea utilajelor, kw ;

Wil — cheltuielile de energie pentru iluminarea sectorului, kw.

1.9.2 Cheltuielile de energie la funcţionarea utilajelor poate fi calculat în felul

Următor:
Wc= Σ R y i • T e f •ή î • ή , kW (1.19)

Unde:

ΣRyi — suma totală de energie cheltuită a utilajelor, kW;

Tef- fondul tipului real de lucru a utilajelor în dependenţă de evidenţa foloâitii, ore;
ή î - coieficientul încărcării utilajului; ή î = 0,7...0,8;
ή - coiefcientul de cerere, ή = 0,3...0,5.
𝑘𝑤
Wc = 0.6618 ∙ 1952 ∙ 0,7 ∙ 0,5 = 452,14 𝑎𝑛𝑢𝑎𝑙
ℎ

1.9.3 Cheltuielile de energie pentru ilumunare a sectorului poate fi determinat astfel:

Wil = R •Fy • Tan (1.20)
Unde:

R- norma cheltuielilor de energile la iluminarea 1m, R=15...20 W/h-m2 ;

Fy - suprafaţa sectorului m2 (tab. 1.3);
Tan -cantitatea de ore lucrătoare a energiei timp de un an, Tan= 915 ore pentru 8 ore pe schimb.
kw
Wil = 0,015 ∙ 54 ∙ 915 = 741,15 anual
h
kw
W = 452,14 + 741,15 = 1193,29 anual
h

1.10 Cerinţele generale de construcţie, planificarea postului

La proiectarea SSA construcţia încăperilor de producţie trebuie prevăzută de forma

dreptunghiulară în plan, utilizînd elemente tipice standarte. Majoritatea încăperilor de producţie
trebuie să fie de tip carcasă, formată din coloane amplasate într-o reţea determinată şi panele
standarde.

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data

PA.71620.25.018.DT.01.13
 Încăperile de producţie cu un etaj pot avea următoarele reţele standarte de coloane, multiple la
6/18x12 sau 24x12m. în proiectele de reconstrucţie se permite de a stabili pasul coloanelor egal cu
6 sau 9 metri. Pentru construcţiile cu mai multe etaje se admit reţele cu parametri mai mici.
înălţimea încăperilor de producţie trebuie să fie divizibilă la 0,6 dar nu mai mică de 3 m. Cele mai
răspîndite sunt încăperile cu înălţimea de 6 m.
Secţiunea şi dimensiunile coloanelor sunt standartizate şi depind de dimensiunile, de gabarit ale
construcţiei la locul amplasării pe perimtrul acesteia:
• 400x400mm — pentru încăperile idustriale, cu distanţa între coloane de pînă la 24 m şi pasul de
6, înălţimea de pînă la 7,2 m.
• 500x500mm - pentru încăperile industriale, cu distanţa între coloane de pîna la 24 m şi cu pasul
de 12 m, înălţimea pînă la 10,8m.
Grosimea pereţilor, încăperilor depinde de destinţia acestora şi materialul de construcţie şi poate
avea următoarele valori: 50, 380, 510 sau 640mm.
Lăţimea ferestrelor, porţilor trebuie să fie divizibilă la 600mm, iar înălţimea - 600mmpentru ferstre
şi 1200 pentru porţi. La S.S.A. sunt utilizate porţi cu următoarele dimnesiuni: 2,6m x 3,0m; 3,6m x
3,6m; 4,0m x 3,6m; 4,0m x 4,2m. înălţimea ferestrelor : l,2m; 2,4; 3,6m. Lăţimea ferestrelor: l,5m;
2.0m; 3,0m; 4,0m. Tipul învelişului podelei încăperilor de producţie depinde de particularităţile
lucrărilor tehnologice şi necesitatea deplasării automobilelor prin încăperile respective.

Reţeaua coloanelor, m - 6x9 Dimensiunile coloanelor, mm – 400x400

Înălţimea încăperii, m - 3,6 Dimnesiunile porţii, m – 2,6x3
Tipul podelei - Teracotă Dimensiunile ferestrelor, m – 2,4x3

1.11 Tehnica securităţii la executarea operațiilor de diagnosticare.

Persoana care lucrează cu utilaje de diagnosticare, neapărat trebuie să însușească documentația de
exploatare, și a trecut instructaj pe tehnica securității.
La pregătire către lucru neapărat se controlează fixarea standurilor și a părților componente,
legătura cu pămîntul, iluminarea sectorului și calea parcurgerii automobilului.

Fiecare post de diagnosticare trebuie să fie înregistrată cu stuce anti-incendiare, utilaje de venitalre,
să fie atîrnat regulile protecției muncii, dar și placare pe securitate, truse medicale.

În cadrul postului de diagnosticare şi întreţinere tehnică a instalaţiilor de alimentare problema

principală a igienei lucrului este găsirea metodei de asigurare a omului de primejdie, asigurare a
sănătăţii. în multe cazuri, lucrătorii şi muncitorii sunt înconjuraţi de factori primejdioşi.

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data

PA.71620.25.018.DT.01.14
 În acest caz în organizaţiile sistemei profilactorice, igienei trebuie să i se atragă un rol mai mare.
Acest sistem scade procentul înalt al primejdiilor ce influenţează asupra sănătăţii omului.

Praful ce se conţine în aer în cantităţi mari influenţează asupra sănătăţii omului. La muncitorii care
timp îndelungat se află în condiţii cu procent mare de praf în aer, se dezvoltă bolile în locurile
aspiratorice: nas, gură, plămâni.

Una din cele mai mari boli a plămânilor din cauza prafului este silicoza, care apare de la
pătrunderea prafului în plămâni în componenţa căruia intră un procent major de Si O2.

Silicoza se dezvoltă încet şi poate fi observat tocmai peste 8-10 ani de lucru în zone cu praf. Dacă
construcţia concentraţiei lucrului în praf este înaltă atunci silicoza se dezvoltă timp de 2-3 ani. La
îmbolnăvirea cu silicoză lucrătorii se plâng de oboseală, în timpul lucrului fizic, durere în partea
pieptului şi tuşă uscată uşoară.

După trecerea unui timp, muncitorii observă oboseli dese, tusa grea, bronhită, şi în stadia treia apar
oboseli rapide chiar şi în cazul când omul se odihneşte, tusa cu concentraţie mare de salivă, inima
slăbeşte, circulaţia sângelui se îngreunează.

Accidentile pe locul de muncă pot apărea din cauza neetanşării instalaţiilor lubrifiante, nefixarea
corespunzătoare a automobilului lo verificare, neexecutarea tehnicii securităţii la locul de muncă,
nu sunt respectate condiţiile climaterice a postului, iluminarea insuficientă şi gradul de ventilare,
ceea ce duce neapărat la apariţia traumatismului uman.

Pentru înlăturarea tuturor neajunsurilor, trebuie de respectat următorii parametri ce trebuie să fie:
Nr Parametrul Temperatura / Umeditatea / Db / lx
1 Temperatura aerului pe perioada rece 16 –18°C
2 Temperatura aerului pe perioada caldă 18 – 20°C
3 Umeditatea reală 60 – 40%
4 Normele de eluminare pentru sectorul electrotehnic 200lx
5 Nivelul de zgomot admisibil 80dBA

În scopul eliminării pericolului de accidente la locul de muncă este necesar să se respecte

urmatoarele măsuri și reguli principale:

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data

PA.71620.25.018.DT.01.15
 - îmbracamintea de lucru trebuie sa fie bine stransa pe corp, mansetele, de asemenea bine
strînse pe corp, iar hainele încheiate;

- femeile și barbații cu părul lung vor purta basmale astfel legate încat părul sau colțurile
basmalei să nu iasă afară spre a evita pericolul de aprindere a părului de către organele în
mișcare ale mașinilor unelte;

- folosirea uneltelor de mînă cu suprafețe de percuție deformate, înflorite sau știrbite, precum
și a uneltelor de mînă improvizate este interzisă;

- folosirea cheilor cu fisuri este interzisă ;

- diversele lucrari de lăcătușerie ce se execută în spații cu mediu exploziv trebuie executate

numai cu scule din materiale nefieroase;

- alimentarea lămpilor ce servesc la iluminatul local al diferitelor locuri de muncă se va face

numai de la surse cu tensiuni de 24 V, tensiune considerată nepericuloasă în cazul unei
atingeri accidentale;

- pentru protecția împotriv electrocutării prin tensiuni accidentale de atingere, toate mașinile
unelte, carcasele metalice ale utilajelor electrice de actionare, comanda și control vor fi
protejate prin legare la pamant si la null, înainte de darea lor în exploatare;

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data

PA.71620.25.018.DT.01.16
 Capitolul II. Partea tehnologică
2.1 Destinația, construcția și principiul de funcționare a mecanismului.

Instalația de semnalizare optică și acustică a automobilului are rolul de a asigura iluminarea

drumului pe timp de noapte sau ceață, de a semnala prezența autovehiculul și de arăta intenția de
efectuare a anumitor manevre (depășiri, frânări, etc.) în scopul evitării pericolelor și producerii
accidentelor. De asemenea asigura iluminatul în interiorul automobilului precum și avertizarea
optică și acustică la bordul autovehiculul, pentru măsurarea și controlul diferiților parametri ai
funcționarii motorului și a automobilului.

Echipamentul de iluminare al unui autovehicul se împarte, după destinație, în:

- Echipamentul de iluminare pentru interior.
- Echipamentul de iluminare pentru exterior.
Echipamentul pentru iluminatul interior cuprinde:
- lămpile pentru iluminarea tabloului de bord;
- lămpi pentru iluminarea salonului;
- lămpi pentru iluminarea bagajului.
Echipamentul pentru iluminatul exterior cuprinde:
- farurile care reprezintă sursa principală de iluminare exterioară.

Instalația de semnalizare este formată din: instalația de semnalizare a direcției de mers lumini
intermitente (optică) și instalația de avertizare acustică. Dispozitivele de semnalizare optică se
realizează prin semnalizatoarele de viraj care echipează toate automobilele moderne. De regula,
acestea se amplasează la extremitățile automobilului, deseori împreuna cu lămpile de poziție. Unele
automobile sunt prevăzute și cu semnalizatoare intermediare dispuse lateral. Pentru a putea atrage
atenția în mod vizibil asupra direcției de mers, atât ziua cât și noaptea, la semnalizatoarele de viraj se
folosește lumina intermitentă, comandată de un releu special. Culoarea spectrului poate fi diferi , alba
sau galbenă în față și roșie sau galbenă în spate.

Mod Coala N. Document Semnat. Data

PA.71620.25.018.DT.02.01
.
Efectuat Rotari Sergiu Litera Coala Coli
Verificat Păduraru Vitalie
Diagnosticarea instalației de 20
Consultant
I.P.Centrul de Excelență în
Contr.norm. iluminare și semnalizare
Transporturi gr. DT-183c
Aprob.
 Fig 2.1 Tipurile de becuri
a. Bec bilux pentru lămpi față și spate, poziție și semnalizare - stop (12(24)V - 5/21W);
b. Bec bifazic pentru far (12(24)V - 40/45W)
c. Bec simplu cu glob pară pentru lampa de semnalizare spate, sau mers înapoi; cu glob cireașă
pentru nr de imatriculare, port-bagaj, capotă motor (12(24)V - 21W);
d. Bec liliput pentru lămpi bord sau cutie acte (12(24)V - 2W);
e. Bec sofit pentru lămpi plafoniere, cutie de acte, număr (12(24)V - 3/5W).

Iluminatul interior și exterior

Farurile reprezinta sursa principală de iluminare exterioară.

Din punctul de vedere al normelor legale ale securității circulației rutiere, farurile trebuie sa
îndeplineasca urmatoarele condiții:

- să permită reducerea intensității luminoase și inclinarea catre sol a fascicolului luminos la

întalnirea cu un alt vehicul ce se apropie din sens opus.
- iluminarea drumului sa fie uniformă, fara contraste de lumină, care obosesc conducatorul
automobilului.

Deoarece aceste condiții nu pot fi îndeplinite simultan, iluminatul drumului se face în două moduri:
cu fază mare, care asigură iluminarea drumului pe o distanță de 100-200 m, sau cu fază mică, în care
razele sunt orientate în jos și lumineaza drumul pe o distanță de 30-50 m. Fiecare fază trebuie să
asigure iluminarea laterală, pentru circulația în curbe, sa nu provoace jocuri de lumină, umbre sau pete
luminoase, iar suprafețele din apropierea automobilului să nu fie luminate prea puternic, deoarece
provoacă orbirea conducatorului. Faza mare trebuie să acopere o oarecare înălțime, pentru a se putea
putea observa pomii sau alte obstacole mai înalte.

Fig 2.2 Schema constructiva a farului

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data

PA.71620.25.018.DT.02.02
 1 - geam dispersor; 2 - garnitura de cauciuc; 3 - suruburi; 4 - corp;
5 - dulia; 6 - bec; 7 - reflector; 8 - rama.

Farul (fig.2.2) este dispus în partea din față a automobilului și se compune dintr-un corp 4,
elementul optic, dispozitivul de reglare și rama 8.
Elementul optic al farului este constituit din becul 6, reflectorul 7 și geamul difuzor sau dispersor

Reflectorul are rolul de a concentra și a dirija convenabil fluxul luminos produs de bec. Pentru
realizarea paralelismului razele reflectate, reflectorul are o forma aproximativ parabolica, becul 6 cu
dulia 5, fiind plasat în focarul reflectorului. Reflectoarele se executa, prim matrițare, din tabla, de
alama sau din otel.
Suprafața interioara se șlefuiește și se lustruiește, fiind apoi acoperita sub vid cu un strat fin de
argint, crom sau aluminiu.

Reflectoarele argintate au o capacitate de reflectare a luminii de 90-93%, însa se zgârie foarte

ușor și se înnegresc daca sunt atinse cu mana. Reflectoarele cromate au o capacitate de numai 60-
65%, însa, datorita durității mari a cromului, sunt mai rezistente.
La unele instalații de iluminat se folosesc becurile far, care sunt becuri mari ce cuprind și
reflectorul farului, alcătuind un element optic închis ermetic. În interiorul becului -far în locul aerului
se introduce un gaz inert. Acest gen de construcție asigura becului-far o durata mai mare de serviciu
și păstrarea constanta a puterii de reflexie atâta timp cat durează filamentul.
Geamul difuzor sau dispersor are rolul de a distribui corect fluxul luminos, astfel încât sa se
asigure o buna iluminare a drumului, prin dispersarea uniforma a luminii. Pentru dispersarea fluxului
luminos, suprafața interioara a geamului este reflata, formând un sistem de prisme și lentile. La
partea superioara a geamului se realizează o dispersare mai puternica a luminii, pentru a evita orbirea
conducătorilor din sens opus. De obicei, geamul dispersor se fixează în reflector prin intermediul
unei garnituri de cauciuc 2, alcătuind un subansamblu comun, care se fixează în far numai într-o
anumita poziție și este bine etanșat împiedicând intrarea prafului și a murdăriei.
Farul are posibilitatea de a fi reglat pe verticala și pe orizontala cu ajutorul șuruburilor 3. În funcție
de modul în care se realizează dispersarea luminii fazei scurte, la iluminatul de apropiere și de
întâlnire, farurile automobilelor sunt de 3 feluri:

1) Faruri convenționale cu iluminare simetrica la care fascicolul de lumina este repartizat

uniform sub axa orizontala (fig. 2.3). Acest tip de far prezintă inconvenientul ca la întâlnirea cu un
alt vehicul, când se trece de la faze lunga la cea scurta, distanta de iluminare se reduce mult, fapt
ce impune reducerea corespunzătoare a vitezei. Utilizarea acestor faruri necesita o reglare precisa,
deoarece la orice deviere a fluxului luminos sau atunci când se circula pe drumuri accidentate,
efectul de orbire a conducătorului care circula din sens opus se produce frecvent.

Fig 2.3 Clasificarea farurilor în funcție de secțiunea

fasciculului luminos al fazei scurte.

A - secţiunea fasciculelor;

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data

PA.71620.25.018.DT.02.03
 B - vedere de sus (a – simetrică; b – asimetrică);
C - fascicul concentrat

2) Faruri de iluminare asimetrică, la care fascicolul luminos al fazei scurte este ridicat puțin
deasupra axei orizontale în partea dreapta a secțiunii (fig.2.3). În acest fel, iluminarea va fi
diferențiată puternic: o zona alungită și intensă pe o distanță mare pe partea dreaptă a drumului și o
zonă mai putin intensă și mai scurtă pe partea stîngă. O asemenea distributie a fluxului luminos
preintampina orbirea conducatorului care circula din sens opus și ca urmare permite menținerea
unei viteze de circulație mai mari pe parcurs. Aceasta iluminare se face cu ajutorul becurilor
bifazice. Reglajul farurilor se face mai ușor, asigură o iluminare mai uniformă, fara pete de
contrast, permițînd o acomodare mai rapidă la schimbarea fazelor.

3) Faruri cu fascicul concentrat, se intalnesc de regula la automobilele de constructie

americana, deosebindu-se de celelalte tipuri de faruri, denumite europene, prin faptul ca asigura o
iluminare asimetrica prin dirijarea unui fascicul concentrat în jos la o distanta mai mica spre
dreapta sub forma unui con luminos (fig. 2.3)

La unele tipuri de autoturisme se utilizează 4 faruri, împerecheate cîte două pe fiecare parte,
avînd și un diametru mai mic decât farurile obişnuite.
La iluminarea cu fază lungă sunt aprinse toate farurile, iar la iluminarea cu fază scurtă, numai
cele din extremități, asigurandu-se în acest fel o buna iluminare la orice distanță.

4) Farurile de ceață (fig.2.3), au constructia asemanatoare cu unele deosebiri ca: reflectorul este
de forma speciala, iar geamul dispersor sub forma de lentila de culoare galbena; becul are ecran în
fata pentru a nu orbi conducatorii ce vin din sens opus, dimensiuni mai mici. Se monteaza pe bara
din fata sub nivelul farurilor principale; sunt reglabile pentru iluminare mai buna. Are becuri
monofazice de 40 W

Fig 2.4 - Far de ceață Fig 2.5 - Far dreptunghiular

1 - geam dispersor galben; 2 - reflector; 3 - ecran; 4 - bec; 5 - dulie; 6 - lamela de contact; 7 - surub
reglaj.

5) Farul proiector este constructiv ca și cel normal, cu un bec monofazat de 40 W, dar suportul
îi permite manevrarea în diverse poziții pentru "căutarea obiectivului", întrerupatorul fiind chiar pe
corpul proiectorului.
Tipuri de faruri: dreptunghiular și cu geam dispersor rotund (fig. 2.5)

a) Lămpile exterioare, ca și farurile, sunt reglementate prin normele de circulație, atît ca

poziție cît și în ceea ce priveste culoarea și modul de funcționare.
b) Lămpile de pozitie indică gabaritul automobilului și sunt amplasate la fiecare dintre cele 4
extremități ale automobilului: două în față de culoare albă, și două în spate de culoare roșie sau
galbenă. La automobilele moderne, lămpile de poziție sunt montate împreună cu lămpile
Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data

PA.71620.25.018.DT.02.04
 indicatoare de viraj. În acest caz, becurile au 2 filamente: unul de 5 W pentru poziție și altul de 20
W pentru semnalizatorele de direcție.
c) Lămpile de frînare sau de stop sunt amplasate în spatele automobilului și se aprind la
acționarea pedalei de frînă. Spectrul lor luminos este de culoare roșie sau galbenă strălucitoare
pentru a fi vizibilă atît ziua cît și noaptea. Aceste lămpi se montează de asemenea, împreuna cu
lămpile de pozitie. În acest caz se folosesc becuri cu 2 faze cu un filament de 20 W.
d) Lămpile de parcare, cu care sunt prevazute automobilele moderne, sunt dispuse pe parțile
laterale și stau aprinse, împerecheate cate 2 (cea din față cu cea din spate) pe fiecare parte în funcție
de modul în care a fost parcat automobilul.
e) Lămpile pentru iluminarea numprului de inmatriculare sunt dispuse în partea din spatele
autovehicolului, aprinzîndu-se simultan cu luminile de poziție.
Unele vehicule sunt prevazute în spate cu lămpi care se aprind numai în timpul mersului înapoi.

Dispozitivele de semnalizare optică

Se realizează prin semnalizatoarele de viraj care echipează toate automobilele moderne. De

regulă, acestea se amplasează la extremitățile automobilului, deseori împreună cu lămpile de
poziție. Unele automobile sunt prevăzute și cu semnalizatoare intermediare dispuse lateral. Pentru
a putea atrage atenția în mod vizibil asupra direcției de mers, atît ziua cît și noaptea, la
semnalizatoarele de viraj se folosește lumină intermitentă, comandată de un releu special. Culoarea
spectrului poate fi diferită, albă sau galbenă în față și roșie sau galbenă în spate.
Releele care asigură intermitența aprinderii semnalizatoarelor sunt de mai multe tipuri: cu fir
cald, cu bimetal, electronice. Ele trebuie să asigure 90± 30 de aprinderi pe minut și sa intre în
funcțiune dupa cel mult 5s de la conectare. Releele termice montate pe marea majoritate a
automobilelor au lămpile semnalizatoare legate în serie cu firul cald sau cu elementul bimetalic; de
aceea, înlocuirea becurilor trebuie facută în mod obligatoriu cu altele de aceeași putere. Utilizarea
unor becuri de putere diferită provoacă schimbarea frecvenței de aprindere sau chiar arderea
releului în cazul cand puterea becurilor este mai mare.
Construcția semnalizatoarelor de tip cu fir cald (fig. 2.6) este compusă din electromagnetul 8,
prevazut cu armătura mobila 1, legată de firul cald 10.

Fig 2.6 Semnalizatoare de viraj

A - Semnalizator de viraj cu fir cald; 1 - armatură mobilă; 2 - întrerupator de semnalizare; 3 - lampă
de semnalizare dreapta; 4 - Lampă de semnalizare stînga; 5 - baterie de acumulatoare; 6 - lampă de
control; 7 - rezistența; 8 - electromagnet; 9 - contacte; 10 - fir cald; B - schema electrică a releului de
semnalizare electromagnetic tip 4250; C - releu cu consumatorii conectati și cu comutatorul pentru
comanda simultană a tuturor lampilor de semnalizare 1,2,3,4,5 și 6 - rezistențe; 7 - circuitul
electronic basculant stabil; 8 - releu electromagnetic; 9 - relee Reed; 10 - comutator de semnalizare a
directiei de mers; 11,12 - lămpi de control; 13,14,15, 16 - lămpi de semnalizare; 17 - lampă control;
18 - comutator pentru comanda simultană a tuturor lămpilor de semnalizare.

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data

PA.71620.25.018.DT.02.05
 Prin închiderea cu ajutorul întrerupătorului 2, montat pe carcasa volanului, a circuitului de
semnalizare, curentul furnizat de bateria de acumulatoare 5 va trece, prin rezistenta 7, firul cald 10
și armatura 1, la lampile de semnalizare. Intensitatea curentului fiind mica, lămpile vor emite
o lumină slaba. Pe măsura ce firul 10 se încălzește, el se va dilata și va permite ca armatura 1
sa închidă contactele 9. În acest fel, rezistenta și firul sunt scurtcircuitate, astfel încât lămpile vor fi
alimentate direct la bateria de acumulatoare. Lumina produsa de lămpi va fi, în acest caz,
puternica. Deoarece firul cald nu mai este parcurs de curent, el se
contracta, învinge forța de atracție a electromagnetului 8 și desface contactele 9. Curentul ca trece
din nou prin rezistenta 7 și lumina lămpilor va deveni din nou slaba.
În funcție de poziția întrerupătorului (stânga/dreapta), aprinderea lămpilor semnalizatoare se va
face fie pe partea stânga, fie pe dreapta.
Semnalizatoarele de viraj sunt prevazute cu posibilitatea reglării frecventei de lucru
a lămpilor. Acest lucru se realizează prin întinderea sau destinderea, cu ajutorul unui șurub, a
firului cald 10, mărind sau micșorând, în acest fel, jocul dintre contactele 9.
Condițiile de siguranța a circulației impun ca lămpile semnalizatoare sa aibă o intensitate
luminoasa care sa le facă vizibile noaptea, pe timp senin, de la o distantă de 200 m.
Deoarece semnalizatoarele de viraj sunt dispuse în afara câmpului vizual al conducătorului,
pentru ca acestea sa le poată urmări, la bordul automobilului sunt montate 1-2 becuri de control, ce
indica funcționarea acestora, prin aprinderea intermitenta.
Totodată în timp ce becurile clipesc, se aude și un semnal sonor, caracteristic, produs de releul de
comanda.
La automobilele romanești semnalizatorul de viraj este un releu de tip 4250 (fig. 2.6) compus
dintr-un circuit electronic basculant stabil, un releu electromagnetic și doua relee Reed.
În cazul în care comutatorul de semnalizare a direcției nu este închis, tranzistorul T1(fig. 2.6)este
blocat, având baza polarizata invers, în timp ce tranzistorul T2 conduce, având baza polarizata
corespunde prin rezistenta 5.
Prin închiderea comutatorului de semnalizare 10 (fig.2.6) borna 49 a este pusa la masa, prin
intermediul lămpilor de semnalizare a direcției și, ca urmare, tranzistorul T1, i se aplica o
polarizare directa pe baza prin rezistenta 2, iar el intra în conducție. Bobina releului
electromagnetic, fiind astfel alimentata, contactul 1 se închide, iar lămpile de semnalizare
conectate la borna 49 a, se aprind. Tensiunea de încărcare a condensatorului C1 produce o
polarizare inversa a bazei tranzistorului T2, care, din aceasta cauza se blochează. În același timp,
condensatorul C2 se încarcă prin rezistenta 4 ca și baza tranzistorului T1 cu polaritatea indicata în
schema, în timp ce condensatorul C1 se descarca relativ lent prin rezistenta 5 și circuitul de
colector al tranzistorului T1, micșorând polarizarea inversa a bazei tranzistorului T2.
În momentul în care aceasta polarizare dispare, tranzistorul T2, intra în conducție, tensiunea
de încărcare a condensatorului C2 produce o polarizare inversa a bazei tranzistorului T1 și acesta
se blochează, întrerupând alimentarea bobinei releului electromagnetic și, deci, a lămpilor de
semnalizare. În aceasta situație condensatorul C1 se reîncarcă prin bobina releului și baza
tranzistorului T2, iar condensatorul C2 se descarca relativ lent prin rezistenta 2 și circuitul de
colector al tranzistorului T2.
La terminarea descărcării condensatorului C2, polarizarea inversa a bazei tranzistorului T1
dispare, iar aceasta intra în conducție, reluându-se ciclul deschis.
Comutatorul de semnalizare 18 (fig.2.6) comanda simultan toate lămpile de semnalizare în cazul
în care apar unele defecțiuni.Comutatorul 18 are trei contacte normal deschise, care,
la acționarea comutatorului, se închid, iar intre bornele S și D se produce o scurtcircuitare, iar
contactul 49a, se închide și toate lămpile de semnalizare se conectează la releul de semnalizare
electronic.În același timp se aprinde și lampa de control 17, montata în paralel cu lămpile de
semnalizare.

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data

PA.71620.25.018.DT.02.06
 Releul electronic este un aparat tranzistorizat și are, fata de releele electromagnetice, o mai
mare siguranța în funcționare, o anduranță mărita și un consum de curent mai redus. Releul
electronic de semnalizare direcției de mers, tip 4250, are următoarele caracteristici:
 tensiune nominală 24 V
 temperatura ambiantă de lucru -20°C, la 50°C
 cicluri pe minut 90±25
 tensiune de alimentare 21,5-29,5 V

La unele autoturisme, se utilizează releul electronic cu circuit integrat (fig.2.7).

Fig 2.7 Releu de semnalizare pentru autoturisme

1 - circuit integrat; 2 - releu electromagnetic; 3 - releu Reed; S1 - întrerupator comandă semnalizare

stînga - dreapta; B1 - lampa martor indicator de semnalizare; B2 - lampa martor indicator de avarie,
comandat de întrerupătorul S2; S - lămpi semnalizare stînga; D - lampi semnalizare dreapta; DZ -
dioda Zenner.

Funcționarea lui se bazează pe realizarea și amplificarea în putere a unor impulsuri de către

circuitul integrat 1, care închide sau deschide electromagnetul 2 și, prin releul Reed 3, aprinde sau
stinge becurile de semnalizare pe partea comandata. Aceasta se explica prin deblocarea
oscilatorului din circuitul integrat 1, care este alimentat cu energie electrica cand comutatorul S1
este plasat în poziția de semnalizare și cuplează electromagnetul 2, aprinzând becurile prin releul
Reed 3. După circa 0,3 s, oscilatorul se blochează datorita grupului RC, care micșorează tensiunea
de alimentare a circuitului integrat, se decuplează electromagnetul 2 și becurile se sting pentru
circa 3 s, prin deschiderea releului Reed.Fenomenul se repeta cu o frecventă de 60-70 de perioade
pe secunda. Controlul la bord de aprindere și stingere a lămpilor de semnalizare se face prin lampa
motos B1. Dioda DZ și condensatorul C2 protejează circuitul la impulsurile parazite ale instalației
de semnalizare, iar condensatorul C1 deparazitează generatorul de impulsuri. La poziția mediana a
mantei comutatorului S1, se blochează oscilatorul prin rezistenta R1 și becurile rămân stinse.
Când este comandata poziția de avarie prin comutatorul S2, toate cele patru lămpi de semnalizare
funcționează cu intermitenta, controlul făcându-se prin lampa martor B2.

Dispozitive de semnalizare acustică

Se realizează cu ajutorul claxonului comandat, de obicei, de la volan, prin apăsarea unui buton
sau mâner de acţionare.
Revenirea contactului este asigurata automat, la încetarea apăsării, printr-un arc de readucere.
Claxonul trebuie sa emită un sunet a cărui tonalitate și timbru sa fie plăcute auzului. Claxoanele
cele mai răspândite folosite pe automobile sunt acelea cu vibrator electromagnetic (fig. 2.8).

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data

PA.71620.25.018.DT.02.07
 Fig 2.8 Construcția claxonului cu vibrator electromagnetic
1 - miezul electromagnetului; 2 - înfășurarea electromagnetului; 3 - armătura mobilă; 4 - piulița; 5
- întrerupator; 6 - condensator; 7 - capacul membranei; 8 - disc de rezonanță; 9 - tijă; 10 -
membrană; 11,12 - borne; 13 - buton de acționare; 14 - baterie de acumulatoare.
Prin apăsarea butonului 13, dispus pe volan, circuitul se închide prin masa și prin claxon va trece
curentul electric, pe următorul traseu:
 borna pozitivă a bateriei 14
 masa
 butonul 13
 conductor
 borna 12
 înfășurarea 2
 contactele închise ale întreruptorului 5
 borna 11
 conductor
 borna negativă a bateriei.

La trecerea curentului prin înfășurarea 2, miezul 1 se magnetizează și atrage armatura mobila 3, care
prin tija 9, deplasează membrana 10. Totodată, piulița 4 a tijei 9 desface contactele întreruptorului 5,
întrerupând circuitul. Miezul 1 se demagnetizează, iar armatura cu tija sunt readuse în poziția
inițială, datorita elasticității membranei. Circuitul se va închide din nou, fenomenul repetându-se,
atâta timp cat va fi apăsat butonul 13. Circuitul se va închide și deschide succesiv, iar membrana va
vibra cu o frecventa mai mare. Oscilațiile aerului produse de către membrana 10 și discul de
rezonanta 8 vor asigura producerea sunetului.
Sunetul produs poate fi reglat cu ajutorul piuliţei 4. Unele claxoane sunt prevăzute cu un rezonator în
forma de pâlnie, pentru amplificarea sunetului. Uneori se montează doua sau mai multe claxoane,
acordate pe tonuri diferite, pentru obţinerea unui sunet armonizat.
Prin conectarea simultana a 2 claxoane în paralel, este necesar un curent de intensitate mai mare,
ceea ce poate provoca arderea contactelor butonului.
Pentru evitarea acestui fenomen, se montează un releu prin intermediul căruia se conectează circuitul
electric al claxoanelor. Puterea consumata de claxoane variază intre 20-120 W, în funcţie de
construcţia lor.

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data

PA.71620.25.018.DT.02.08
 Fig. 2.9 Schema instalației electrice de iluminare și semnalizare optică
1 - lămpi laterale de semnalizare schimbare direcție; 2 - lămpi de semnalizare și pozitie față; 3 -
bateria acumulatoare; 4 - comutator cu chei de contact; 5 - alternator; 6 - lampă subcapotă; 7 -
bloc intreruptoare lumini; 8 - tablou aparate bord; 9 - releu semnalizare schimbare direcție; 10 -
comutator central lumini și semnalizare schimbare direcție; 11 - caseta de siguranțe; 12 -
intreruptor lămpi de stop; 13 - lampă portbagaj ; 14 - lămpi triple spate;15 - lampă de iluminare a
numarului de inmatriculare.
Legătura electrică între borna ,,+' a bateriei de acumulatoare 3 și borna ,,30' a alternatorului 5 se
realizează printr-un conductor de culoare maro. De la borna ,,30' a alternatorului, printr-un conductor
de culoare maro se conectează borna ,,30/1' a comutatorului cheii de contact 4; tot de la borna ,,30' a
alternatorului, printr-un conductor de culoare roz, se conectează siguranța nr. 1 a casetei de siguranță
11. De la siguranța nr. 1 (fară să treacă prin ea), tot printr-un conductor roz, se conecteaza borna ,,30'
a comutatorului de contact 4. Aceste (simbolizate cu cifra '30') sunt în permanență sub tensiune atît
timp cît bateria este conectată la instalația electrică.
De la borna ,,INT'' a comutatorului cu cheie de contact (iar cheia se află în poziția de ,,aprindere'' sau
,,staționare'') prin două conductoare de culoare neagră, se conectează intreruptorul de lumini
exterioare, borna ,,H'' și comutatorul central de lumini. De la borna ,,15' a comutatorului cheii de
contact 4 (iar cheia se află în poziția de ,,aprindere''). Printr-un conductor de culoare albastră și dungi
negre se alimentează siguranțele nr. 9 si 10 ale casetei de siguranțe.

2.2 Defecţiunile posibile, simptomele și cauzele apariţiei acestora.

Nr Simptome Cauzele posibile Defecțiunile

1 Lămpile luminează
insuficient.
2 Un far nu luminează.
Sistemul de semnalizare optic
 Bateria de acumulatoare este  Bateria de
descărcată. accumulator
 Reflectorul sau dispersorul sunt descărcată.
murdare.  Bec montat greșit.
 Becul este montat greşit în far.  Reflector murdar.
 Becul are filamentul ars  Bec ars.
(întrerupt).  Contact interrupt.
 Legătura la bec s-a desprins ca  Contacte oxidate.
urmare a vibraţiilor.
 Contactele sunt puternic oxidate.

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data

PA.71620.25.018.DT.02.09
 3 Nici un far nu
luminează.
4 Iluminatul de
apropiere, cel de
depărtare nu
funcţionează.
5 Lampa stop nu se
aprinde şi nu se
stinge.
6 Lampa de semnalizare
a schimbării direcţiei
nu funcţionează
corect, circuitul se
închide și se deschide
neregulat în timpul
funcţionării.
Mod Coala N. Document Semnat Data
 Comutatorul central de lumini  Scurtcircuitarea
este defect, fapt care se constată contactelor.
prin scurtcircuitarea contactelor.
 Siguranţa arsă, cea ce se observă
scurtcircuitând capetele ei.
 Conductoare defecte sau
întrerupte.
 Unul dintre filamente este  Filament
întrerupt, fapt ce se constată prin întrerupt.
verificarea becului la o baterie  Legăturile greșit
de acumulatoare. executate.
 Legăturile la întreruptor sau
comutator sunt greşit executate
sau întreruptorul este defect (se
constată prin desfacerea ambelor
legături, încercarea și verificarea
cu lampa de control sau cu
voltmetrul pe fiecare borna a
comutatorului și pe legătura la
masa).
 La un întreruptor arcul sau  Ruperea arcului
triunghiul de scurtcircuitare este sau a triunghiului
rupt. de scurtcircuitate
 Întreruptorul cu acţionare  Oxidarea
hidraulică este defect. legăturilor.
 Becuri arse, contacte oxidate sau
legături întrerupte.
 Comutatorul de comandă are  Contacte uzate.
jocul prea mare, contactele sunt  Arcul rupt.
uzate.
 Contactul mobil s-a blocat, s-a
rupt arcul de apăsare a
contactelor.
Coala
PA.71620.25.018.DT.02.10
 7 Lămpile rămân
aprinse continuu pe
ambele poziţii de
comandă.
8 Lămpile nu ard pe
nici una dintre
poziţiile de comandă.
9 Comutatorul nu
lucrează pe o poziţie
împreuna cu lampa de
semnalizare a poziţiei
respective.
10 Semnalul sonor este
slab
11 Semnalul sonor
lipsește complet
Mod Coala N. Document Semnat Data
 Pârghiile de comandă a  Blocarea
comutatorului s-a blocat. pîrghiilor.
 Arcul contactului mobil s-a  Arcuri slăbite.
slăbit
 Contactul mobil s-a întrerupt.  Contactele de
 Contactoarele electrice de alimentare sunt
alimentare sunt întrerupte, se rupte.
verifică cu lampa de control pe
întreg circuitul.
 Becul lămpii de semnalizare pe  Contacte oxidate
aceea poziţie este ars. sau rupte.
 Circuitul lămpii de semnalizare  Circuite defecte.
este întrerupt sau contactele
defecte.
 Arcul soclului de contact este
slăbit, rupt, oxidat nu face
contact.
 Conductorul de masă al becului
este întrerupt sau desfăcut.
 Contactul semnalizatorului pe
poziţia respectivă sunt defecte.
Se verifică numai circuitul lămpi
defecte
Sistemul de semnalizare acustic
 Prezența scurtcircuitării la  Baterie
semnalul sonor de joasă descărcată.
tonalitate.
 Bateria de acumulatoare
descărcată.
 Arderea releelor.  Scurtcircuitarea /
 Scurtcircuitarea înfășurărilor arderea releelor.
electrice.
Coala
PA.71620.25.018.DT.02.11
 2.3 Parametrii și mijloacele de diagnosticare

1. Rezistenţa şi tensiunea – vom verifica rezistenţa şi tensiunea la becuri a instalației de

semnalizare a direcției de mers lumini intermitente.
2. Semnalul sonor – verificarea a instalației de avertizare acustică.
3. Unghiul de înclinare a farurilor.

Starea unui bec se poate constata fie prin examinarea vizuală a filamentului, fie prin verificarea
funcţionării lui la alimentarea directă de la baterie.
Circuitul unui bec se controlează verificându-se mai întâi contactul becului în dulia respectivă,
unde, datorită slăbirii sau pierderii elasticităţii unui contact, se poate întrerupe legătura electrică.
Dacă circuitul în elementul optic este bun, înseamnă că este întrerupt un conductor electric,
defecţiune ce se poate stabili cu ajutorul unei lămpi de control. La depistarea unei defecţiuni
trebuie procedat după următorul principiu: căutarea locului defect se face de la consumatorul care
nu funcţionează către sursă, pe circuitul ce alimentează direct lampa sau lămpile respective. De
exemplu, dacă nu funcţionează o lampă de poziţie din faţă, înseamnă că circuitul este întrerupt de
la lampa care nu funcţionează până la conductorul ce alimentează cele două lămpi de poziţie din
faţă.
Dacă nu funcţionează ambele lămpi de poziţie din faţă, este necesar să se verifice circuitul mai
departe, până la întreruptorul care le comandă, unde, de asemenea, pot avea loc defecţiuni din
cauza unui contact necorespunzător. În cazul în care nu ard toate cele patru lămpi de poziţie, iar
primul bec verificat este bun, defecţiunea trebuie căutată la comutatorul central. Trebuie să se
controleze tensiunea de funcţionare a becurilor, pentru că de aceasta depinde puterea, rezistenţa
interioară eficacitatea luminoasă sau randamentul, intensitatea luminoasă sau durata de funcţionare.
Durata de funcţionare scade foarte mult chiar la mici supratensionări (de la câteva sute de ore, la
câteva ore).
De aceea trebuie să se evite orice defecţiune la alternator, regulator sau la bateria de acumulatoare.
Becurile de 12V şi 45x40W au tensiunea de încercare de 13,5V şi curentul maxim de 3,5 A pentru
faza lungă şi 3,3 A pentru faza scurtă. La fixarea pe soclu se verifică contactele, ştifturil e, bornele
şi arcurile care asigură contactul normal. Reglarea incorectă a luminii farurilor creează mari
dificultăţi în circulaţia pe timp de noapte, generând o stare de încordare şi de oboseală accentuată a
şoferului: fie nu vede bine persoanele şi obstacolele de pe partea carosabilă, fie este orbit de
autovehicule care circulă din sens opus. Reglarea farurilor se poate efectua cu ajutorul ecranului
sau (panoului) de proiecţie sau cu ajutorul aparatelor optice speciale (numite luxmetre).
Utilizarea aparaturii specializate pentru verificarea şi reglarea farurilor prezintă avantajele că nu

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data

PA.71620.25.018.DT.02.12
 mai este necesară o platformă orizontală, nu mai este influenţată de condiţiile atmosferice, iar
durata operaţiilor se scurtează simţitor. De obicei aparatele optice pentru reglarea farurilor sunt
mobile. El se compune dintr-un cadru 1 montat pe două roţi 6, cu două coloane verticale care
ghidează pe verticală carcasa ce cuprinde partea optică a aparatului. Pentru aşezarea paralel cu axa
longitudinală a automobilului, aparatul este prevăzut cu tija 7 de reazem faţă de roţile
automobilului. La unele construcţii, atât centrarea axei optice a aparatului faţă de centrul optic al
farului, cât şi faţă de axa longitudinală a automobilului, se realizează prin metode optice. Lentila
biconvexă 5 şi sistemul optic interior colectează fasciculul luminos al farului şi -l reproduc micşorat
pe ecranul 3 din sticlă mată, prevăzut cu repere (cruci, cercuri, etc.) de reglaj pentru fază lungă şi
cu linii de reglaj pentru fază scurtă simetrică şi asimetrică. Observatorul care verifică reglajul
farurilor pe ecranul 3, vede imaginea proiecţiei fascicolului luminos la fel ca pe un ecran de
proiecţie aşezat la distanţa de 5-10 m. La verificarea şi reglarea fazei lungi, centrul luminos al
elipsei trebuie să se situeze pe crucea care marchează centrul ecranului. La verificarea fazei scurte
asimetrice, trebuie ca graniţa între zona luminoasă şi cea întunecată să se situeze pe linia înclinată
în sus cu 15 grade, iar la faza scurtă simetrică - pe linia orizontală.
La verificarea şi reglarea fazei lungi, centrul luminos al elipsei trebuie să se situeze pe crucea care
marchează centrul ecranului. La verificarea fazei scurte asimetrice, trebuie ca graniţa între zona
luminoasă şi cea întunecată să se situeze pe
linia înclinată în sus cu 15 grade, iar la faza
scurtă simetrică - pe linia orizontală. În
interiorul sistemului optic al aparatului,
respectiv în centrul zonei luminoase a fazei
lungi a farului se află o celulă fotoelectrică.
Celula fotoelectrică înlesneşte măsurarea
intensităţii luminoase a farului cu luxmetrul 4.
Cu ajutorul luxmetrului se poate determina
dacă intensitatea luminoasă a fazei lungi şi
acelei scurte se încadrează în prescripţii şi dacă
este egală pentru cele două faruri. Astfel,
pentru faza scurtă acul trebuie să se situeze în
zona verde a cadranului, ale cărei limite
corespund valorilor 0 şi 25 lx. Pentru faza lungă, axul luxmetrului trebuie să se situeze în zona
roşie a cadranului, ale cărei limite corespund valorilor 15 şi 250 lx. Toleranţa pentru măsurare este
reprezentată prin linia de demarcaţie între zona verde şi cea roşie, atât pentru faza scurtă, cât şi faza
lungă. Dacă se pune luxmetrul înaintea farului, deasupra liniei de separaţie, respectiv în zona

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data

PA.71620.25.018.DT.02.13
 obscură, iluminatul fazei scurte trebuie să aibă valoarea de 1,6 lx la distanţa de 25m sau 9,5 lx la
distanţa de 10 m. Iluminatul fazei lungi – tot în zona obscură – la distanţa de 25 m, trebuie să fie de
cel puţin 16 lx, iar la distanţa de 10 m de 100 lx. Cu ajutorul luxmetrului se pot determina, fără
demontarea farului, puterea şi calităţile de iluminare ale becului, starea reflectorului – dacă este
oxidat, mat sau ruginit, gradul de transparenţă al dispersorului. Intensitatea slabă la iluminare se
poate datora şi bateriei descărcate, alternatorului care nu încarcă suficient sau bornelor oxidate. În
cazul în care la verificare se constată că faza scurtă a farului nu prezintă o pronunţată linie de
demarcaţie între zona luminată şi cea întunecată, înseamnă că blocul farului este dereglat sau
elementele sale nu au fost montate corect. Un astfel de far este impropriu circulaţiei pe timp de
noapte, deoarece produce orbirea şoferilor din sens opus.
Dacă brusc semnalul sonor nu funcționează, atunci acesta nu este un motiv de disperare.
Problemele discutate mai sus pot fi eliminate manual. Pentru a rezolva problema, veți avea nevoie
de un multimetru digital sau pointer, clești de sertizare, clești, precum și un cuțit de papetărie
ascuțit. Pregătiți, de asemenea, firele de rezervă și manualul mașinii.
Asigurați-vă că siguranța este intactă și că releul funcționează. Pentru a face acest lucru, găsiți
blocul de siguranță și inspectați-l.
Diagrama exactă poate fi găsită în documentația tehnică, dar cel mai adesea dispozitivul de
siguranță este situat în blocul sau tabloul de bord menționat.
Odată ce ansamblul este găsit, acordați atenție exteriorului capacului pentru a vă ajuta să găsiți
siguranța corectă.
Folosiți un multimetru pentru a verifica dacă dispozitivul funcționează corect. Cu ajutorul său, este
cel mai ușor să se determine de ce claxonul nu funcționează.
Setați modul de măsurare a rezistenței cu „bip” pe dispozitiv (dacă această funcție este
disponibilă).
Dacă aveți la îndemână doar un multimetru analogic, atunci înainte de diagnostic, calibrați testerul
prin scurtcircuitarea sondelor și, cu ajutorul regulatorului, mutați săgeata la punctul zero.
Totodată un claxon poate fi verificat în modul urmator:
- Cu ajutorul unui “sonometru”.
Sonometrele măsoară direct nivelul sonor pentru lucrător.
În general, sonometrul este mai precis deoarece operatorul supraveghează măsurarea.
Sonometrul este ales pentru a măsura nivelurile de sunet la care sunt
expuși operatorii mașinilor într-un atelier deschis. Măsurările se fac la
postul de lucru al operatorilor.

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data

PA.71620.25.018.DT.02.14
 2.4 Algoritmul (planul operațiilor) procesului de diagnosticare.

2.5 Normarea tehnică a operațiilor de diagnosticare.

Nr. Denumirea operaţiilor şi conţinutului trecerilor Utilajul de Timpul de

bază efectuare
A005 Amplasarea automobilului la post Manual 5 min
A010 Verificarea farurilor Manual 5 min
A015 Verificarea tensiunii și rezistenței farurilor și claxonului. Multimetru 40 min
A020 Verificarea semnalului sonor al claxonului. Sonometru 10 min
Total 60 min

2.6 Elaborarea fișelor de diagnosticare.

A005 – De pregatire
B – Post a instalației de iluminare și semnalizare
O1 – Instalăm automobilul pe o suprafață rectilinie.
O2 – Verificarea presiunii în pneuri la toate roțile.
T – Manometru
R – Abterea de la presiune trebuie să fie de 0,01 bari.
O3 – După necesitate reglăm presiunea în roți.
T – Pistol pentru umflarea anvelopelor.

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data

PA.71620.25.018.DT.02.15
 O4 – Reglarea aparatului de verificare și reglare a farurilor.
T – Manual

A010 – De verificare a farurilor

O1 – Amplasăm aparatul de verificare a farurilor în fața farului din dreapta automobilului.
T - Manual
R – La o distanță de (25-35cm)
O2 - Ajustăm înălţimea luxmetrului, ca lentila biconvexă să fie îndreptată în centrul farului.
T – Manual
O3 - Se aprinde farul şi se urmăreşte imaginea obţinută pe ecranul de reglare al aparatului pentru
reglarea farurilor.
R – Intensitatea pentru faza scurtă (0 – 25lx), iar pentru faza lungă (15 – 250lx).
O4 – După necesitate să reglăm unghiul de înclinare a farului.
T – Manual cu ajutorul cheii.
O5 - Amplasăm aparatul de verificare a farurilor în fața farului din stînga automobilului.
T - Manual
R – La o distanță de (25-35cm)
O6 - Ajustăm înălţimea luxmetrului, ca lentila biconvexă să fie îndreptată în centrul farului.
T – Manual
O7 - Se aprinde farul şi se urmăreşte imaginea obţinută pe ecranul de reglare al aparatului pentru
reglarea farurilor.
R – Intensitatea pentru faza scurtă (0 – 25lx), iar pentru faza lungă (15 – 250lx).
O8 – După necesitate să reglăm unghiul de înclinare a farului.
T – Manual cu ajutorul cheii.

A015 – De verificare a tensiunii și rezistenței a farurilor și claxonului.

B – Multimetru.
O1 – Deschidem capota
O2 – Extragem conexiunea electrică a farului de întîlnire dreapta.
T - Set de extractoare de fișii.
O3 – Verificăm rezistența și tensiunea la pinurile fișei farului de întalnire din dreapta.
T – Multimetru
R – Tensiunea farului (13,16V)
O4 – Extragem conexiunea electrică a farului de întîlnire stînga.
T - Set de extractoare de fișii.
O5 – Verificăm rezistența și tensiunea la pinurile fișei farului de întalnire din stînga.
T – Multimetru
R – Tensiunea farului (14,06V)

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data

PA.71620.25.018.DT.02.16
 O6 – Extragem conexiunea electrică a farului de drum din dreapta.
T - Set de extractoare de fișii.
O7 – Verificăm rezistența și tensiunea la pinurile fișei farului de drum din dreapta.
T – Multimetru
R – Tensiunea farului (13,21V)
O8 – Extragem conexiunea electrică a farului de drum din stînga.
T - Set de extractoare de fișii.
O9 – Verificăm rezistența și tensiunea la pinurile fișei farului de drum din stînga.
T – Multimetru
R – Tensiunea farului (14,31V)
O10 – Extragem conexiunea electrică a farului de poziție din față dreapta.
T - Set de extractoare de fișii.
O11 – Verificăm rezistența și tensiunea la pinurile fișei farului de poziție din față dreapta.
T – Multimetru
R – Tensiunea farului (7,3V)
O12 – Extragem conexiunea electrică a farului de poziție din față stînga.
T - Set de extractoare de fișii.
O13 – Verificăm rezistența și tensiunea la pinurile fișei farului de poziție din față stînga.
T – Multimetru
R – Tensiunea farului (8,4V)
O14 – Extragem conexiunea electrică a farului de poziție din spate dreapta.
T - Set de extractoare de fișii.
O15 – Verificăm rezistența și tensiunea la pinurile fișei farului de poziție din spate dreapta.
T – Multimetru
R – Tensiunea farului (3,1V)
O16 – Extragem conexiunea electrică a farului de poziție din spate stînga.
T - Set de extractoare de fișii.
O17 – Verificăm rezistența și tensiunea la pinurile fișei farului de poziție din față stînga.
T – Multimetru
R – Tensiunea farului (3,1V)
O18 – Extragem conexiunea electrică a indicatorului de virare din față dreapta.
T - Set de extractoare de fișii.
O19 – Verificăm rezistența și tensiunea la pinurile fișei indicatorului de virare din față dreapta.
T – Multimetru
R – Tensiunea farului (0,88V)
O20 – Extragem conexiunea electrică a indicatorului de virare din față stînga.
T - Set de extractoare de fișii.
O21 – Verificăm rezistența și tensiunea la pinurile fișei a indicatorului de virare din față stînga.

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data

PA.71620.25.018.DT.02.17
 T – Multimetru
R – Tensiunea farului (0,9V)
O22 – Extragem conexiunea electrică a indicatorului de virare din spate dreapta.
T - Set de extractoare de fișii.
O23 – Verificăm rezistența și tensiunea la pinurile fișei indicatorului de virare din spate dreapta.
T – Multimetru
R – Tensiunea farului (3,1V)
O24 – Extragem conexiunea electrică indicatorului de virare din spate stînga.
T - Set de extractoare de fișii.
O25 – Verificăm rezistența și tensiunea la pinurile fișei indicatorului de virare din spate stînga.
T – Multimetru
R – Tensiunea farului (3,1V)
O26 – Extragem conexiunea electrică a farului de stop dreapta.
T - Set de extractoare de fișii.
O27 – Verificăm rezistența și tensiunea la pinurile fișei a farului de stop dreapta.
T – Multimetru
R – Tensiunea farului (3V)
O28 – Extragem conexiunea electrică a farului de stop stînga.
T - Set de extractoare de fișii.
O29 – Verificăm rezistența și tensiunea la pinurile fișei a farului de stop stînga.
T – Multimetru
R – Tensiunea farului (3V)
O30 – Extragem conexiunea electrică a farului de mers cu spatele dreapta.
T - Set de extractoare de fișii.
O31 – Verificăm rezistența și tensiunea la pinurile fișei a farului de mers cu spatele dreapta.
T – Multimetru
R – Tensiunea farului (3V)
O32 – Extragem conexiunea electrică a farului de mers cu spatele stînga.
T - Set de extractoare de fișii.
O33 – Verificăm rezistența și tensiunea la pinurile fișei a farului de mers cu spatele stînga.
T – Multimetru
R – Tensiunea farului (3V)
O34 – Extragem conexiunea electrică a farului anticeață față dreapta.
T - Set de extractoare de fișii.
O35 – Verificăm rezistența și tensiunea la pinurile fișei a farului anticeață față dreapta.
T – Multimetru
R – Tensiunea farului (6,4V)
O36 – Extragem conexiunea electrică a farului anticeață față stînga.

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data

PA.71620.25.018.DT.02.18
 T - Set de extractoare de fișii.
O37 – Verificăm rezistența și tensiunea la pinurile fișei a farului anticeață față stînga.
T – Multimetru
R – Tensiunea farului (5,1V)
O38 – Extragem conexiunea electrică a farului anticeață spate dreapta.
T - Set de extractoare de fișii.
O39 – Verificăm rezistența și tensiunea la pinurile fișei a farului anticeață spate dreapta.
T – Multimetru
R – Tensiunea farului (6,1V)
O40 – Extragem conexiunea electrică a farului anticeață spate stînga.
T - Set de extractoare de fișii.
O41 – Verificăm rezistența și tensiunea la pinurile fișei a farului anticeață spate stînga.
T – Multimetru
R – Tensiunea farului (5,3V)
O42 – Extragem conexiunea electrică a farului de iluminare a numărului spate dreapta.
T - Set de extractoare de fișii.
O43 – Verificăm rezistența și tensiunea la pinurile fișei a farului de iluminare a numărului spate
dreapta.
T – Multimetru
R – Tensiunea farului (12,6V)
O44 – Extragem conexiunea electrică a farului de iluminare a numărului spate stînga.
T - Set de extractoare de fișii.
O45 – Verificăm rezistența și tensiunea la pinurile fișei a farului de iluminare a numărului spate
stînga.
T – Multimetru
R – Tensiunea farului (9,26V)
O46 – Extragem conexiunea electrică a farului de întîlnire dreapta.
T - Set de extractoare de fișii.
O47 – Verificăm intensitatea la pinurile fișei a farului de întîlnire dreapta.
T – Multimetru
R – Tensiunea farului (10,8mA)
O48 – Extragem conexiunea electrică a farului de întîlnire stînga.
T - Set de extractoare de fișii.
O49 – Verificăm intensitatea la pinurile fișei a farului de farului de întîlnire stînga.
T – Multimetru
R – Tensiunea farului (5,07mA)
O50 – Extragem conexiunea electrică a farului de drum dreapta.
T - Set de extractoare de fișii.

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data

PA.71620.25.018.DT.02.19
 O51 – Verificăm intensitatea la pinurile fișei a farului de drum dreapta.
T – Multimetru
R – Tensiunea farului (11,6mA)
O52 – Extragem conexiunea electrică a farului de drum stînga.
T - Set de extractoare de fișii.
O53 – Verificăm intensitatea la pinurile fișei a farului de farului de drum stînga.
T – Multimetru
R – Tensiunea farului (6,85mA)
O54 – De demontat parbrizul din față a automobilului.
T – Set scule pentru demontat parbrize
O55 – De demontat contactul de la semnalul sonor.
T – Set de extractoare de fișii.
O56 – De verificat rezistența la pinurile fișei a claxonului.
T- Multimetru
O57 - Selectăm modul de măsurare a rezistenței cu „bip” pe dispozitiv.
T – Manual
R – Trebuie sa persiste un semnal sonor, ce ne indică că conexiunile sunt în regulă.
O58 – Demontăm multimetrul si conectăm toate conexiunile.

A020 – De verificare a semnalului sonor al claxonului.

B – Sonometru
O1 – Pornim dispozitivul.
O2 – Acționam cu o forță oarecare pe claxon.
R – Valoarea indicată pe sonometru (110dB)

2.7 Întocmirea raportului de diagnosticare

Modelul autovehicolului ---------------------------------Lada 2170

Tipul diagnosticării --------------------------------------- Instalația de iluminare și semnalizare

Durata de funcţionare -------------------------------------70000km

Informaţii cu privire la deranjamentele maşinii--------Nu sunt

Rezultatele controlului exterior---------------------------Stare nesatisfacatoare, necesită întreținere.

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data

PA.71620.25.018.DT.02.20
 Valoarea parametrilor
Parametrii stării tehnice
admisibilă de fapt
1. Intensitate fază lungă (stînga) 15 - 250lx 220lx
2. Intensitate fază scurtă (stînga) 0 - 25lx 20lx
3. Intensitate fază lungă (dreapta) 15 - 250lx 190lx
4. Intensitate fază scurtă (dreapta) 0 - 25lx 20lx
5. Farul de întîlnire 12V 13,16V
6. Farul de drum 12V 13,31V
7. Farul de poziție (AV) (stînga) 12V 8,4V
8. Farul de poziție (AV) (dreapta) 12V 7,3V
9. Farul de poziție (AR) (stînga) 12V 3,1V
10. Farul de poziție (AR) (dreapta) 12V 3,1V
11. Indicatorul de virare (AV) (stînga) 12V 0,9V
12. Indicatorul de virare (AV) (dreapta) 12V 0,88V
13. Indicatorul de virare (AR) (stînga) 12V 3,1V
14. Indicatorul de virare (AR) (dreapta) 12V 3,1V
15. Farul de stop (stînga) 12V 10,4V
16. Farul de stop (dreapta) 12V 10,5V
17. Farul de mers cu spatele (stînga) 12V 3V
18. Farul de mers cu spatele (dreapta) 12V 3V
19. Farul anticeață (AV) (stînga) 12V 5,1V
20. Farul anticeață (AV) (dreapta) 12V 6,4V
21. Farul anticeață (AR) (stînga) 12V 5,3V
22. Farul anticeață (AR) (dreapta) 12V 6,1V
23. Farul numarului de înmatriculare 12V 12,6V
24. Semnalul sonor al claxonului 100 - 120db 110db

CONCLUZIE: În urma efectuării raportului de diagnosticare, depistăm parametrii ce caracterizează

starea tehnică a instalației de iluminare și semnalizare, verificarea tuturor conexiunilor, intensitatea
și unghiul de înclinare a faruruilor, semnalul sonor al claxonului, ne folosim de schema electrică de
dirijare a elementelor instalației de iluminare și semnalizare, utilajul de diagnosticare pentru
aprecierea stării tehnice a instalației de iluminare și semnalizare, formarea concluziilor și
recomandarilor respective, compararea simptomelor și cauzele posibile teoretice și practice.

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data

PA.71620.25.018.DT.02.21
 Bibliografie

1. Automobile Dacia - Diagnosticare, întreținere și reparare

Autor: Corneliu Mondiru
Editura: Tehnica - 1998
2. Automobile – Cunoaștere, întreținere și reparare
Autori: Gh. Frațilă , Mariana Frațilă , St. Samoila
Editura: Didactică și Pedagogică, București – 1998
3. Agenda automobilistului 2
Autori: Dan Vaiteanu, Mihalache Stoleru, Nastase Campean, Florin
Zamfirescu
Editura: Tehnica - 1985
4. Capitolul II Diagnosticarea tehnică a autovehiculelor şi remorcilor - Tema 4:
Diagnosticarea instalațiilor de iluminare și semnalizare. (Instituția Publică
Centrul de Excelență în Transporturi)
5. Ghid de bune practici fără caracter obligatoriu, pentru punerea în aplicare a
directivei 2003/10/CE „ZGOMOTUL LA LOCUL DE MUNCĂ”
6. Instalații și echipamente auto – Tehnologia meseriei electromecanic auto
Autori: Elena Antonescu, Mariana Frațilă
Editura: Didactică și pedagogică București - 1998
7. https://pdfslide.net/documents/instalatia-de-iluminare-si-semnalizare-.html
8. https://dokumen.tips/documents/a-de-iluminare-si-semnalizare.html
9. https://tj-service.ru/to/kak-podklyuchit-signal-i-proverit-remont-ustrojstvo-i-
shema-podklyucheniya-zvukovogo-gudka-avtomobilya-pochemu-ne-rabotaet

Mod Coala N. Document Semnat. Data

PA.71620.25.018.DT.00.01
.
Efectuat Rotari Sergiu Litera Coala Coli
Verificat Păduraru Vitalie
Diagnosticarea instalației de 1
Consultant
I.P.Centrul de Excelență în
Contr.norm. iluminare și semnalizare
Transporturi gr. DT-183c
Aprob.