Proiectarea tehnologiei de fabricare si reparare a unor repere

reprezentative din instalatia de racire ce echipeaza autoturismul

Dacia Logan

CUPRINS

Fisa tehnica Dacia Logan

Introducere

Capitolul 1.Analiza constructiv functionala a sistemului de racire de la

autoturismul Dacia Logan

Capitolul 2. Tehnologia de reparare si diagnosticare a sistemului de racire

2.1.1 Schema circuit racire

2.1.2 Diagnosticarea si testarea sistemului de racire

2.1.3 Defectiuni generale in functionarea sistemului de racire

2.1.4 Constatarea starii tehnice fara demontare

2.1.4.1 Controlul etanseitatii

2.1.4.2 Controlul uzǎrii garniturii de chiuloasa

2.1.4.3 Controlul si corectarea cursei libere a lichidului

2.1.4.4 Diagnosticarea eficacitatii sistemului de racire

2.2 Repararea sistemului de racire a autoturismului Dacia Logan

2.2.1 Demontarea , repararea si remontarea pompei de apa

2.2.2 Demontarea , repararea si remontarea termostatului

2.2.3 Demontarea , repararea si remontarea radiatorului

2.3 Elaborarea tehnologiei de fabricare si reconditionare a radiatorului

 2.3.1 Conditii tehnice, materiale si semifabricate

2.3.2 Procesul tehnologic de prelucrare mecanica

Capitolul 3 Calcule economice a reconditionarii

Capitolul 4.Tehnica securitatii muncii, Prevenirea si Stingerea Incendiilor in

interprinderile constructoare de automobile

4.1 Generalitati

4.2 Elemente de tehnica securitatii muncii

4.3 Norme P.S.I

Fisa tehnica Dacia Logan

Dacia Logan Motor pe benzina

Motor K7J K7M
Cutie de viteze BVM BVM
Nivel de depoluare Euro 4 Euro 4
 MOTOR Dacia Logan
Tipul motorului K7J 710 K7M 710
3
Cilindree (cm ) 1390 1598
Alejaz x cursa (mm) 79,5 x 70 79,5 x 80,5
Numar cilindri 4 4
Raport volumetric 9,5 9,5
Numar total supape 8 8
Putere maxima kW (CP) 55 (75) 64 (90)
Turatia pt. putere max. (r/min) 5500 5500
Cuplu maxim Nm (kgm) 112 128
Turatia pt. cuplu max. (r/min) 3000 3000
Injectie multipunct multipunct
Carburant benzina benzina
Catalizator S S
CUTIE DE VITEZE Dacia Logan
Tip JH1 JH3
Numar rapoarte 5 5
Viteza (km/h) la 1000 r/min in
7,24 7,24
treapta 1
in treapta a 2-a 13,18 13,18
in treapta a 3-a 19,37 19,37
in treapta a 4-a 26,21 26,21
in treapta a 5-a 33,94 33,94
DIRECTIE Dacia Logan
Diametru de bracaj (m) 10,5
Nr. ture volan (manuala / asistata) 4,5 / 3,2
PUNTI Dacia Logan
Tip punte fata Pseudo Mc-Pherson cu brat triangular
Osie H cu profil deformabil si epura programata - arcuri
Tip punte spate
elicoidale
Diametru bara antiruliu fata 24,5
ROTI si PNEURI Dacia Logan
Jante de referinta (inci) 5,50 J 14 6,0 J 15
Pneuri de referinta fata/spate 165/80 R14 185/65 R15
SISTEM FRANARE Dacia Logan
Tip circuit de franare X
ABS Bosch 8.0 optional/serie
Repartitor electronic al fortei de
optional/serie
franare
Servofrana Simpla / Dubla - diametru
S-9
(inci)
fata: disc (mm) 270 / 289
 spate: tamburi (inci) 7/8

Introducere

Sistemul de racire constituie o componenta foarte importanta a unui automobil, alaturi

de cel de suspensie, ce asigura o modalitate eficienta de evitare a eventualelor neplaceri pe
care diferiti automobilisti le-ar putea intanli in activitatile lor cotidiene legate de conducerea
unui vehicul pe drumurile publice. In ultima perioada sistemul de racire a suferit o pleiada de
imbunatatiri, concretizate intr-o activitate din ce in ce mai intensa intreprinsa de constructori,
activitate realizata in scopul aducerii timpului de racire intr-un interval rezonabil. Acest lucru
a fost materializat prin includerea in procesul de productie a unor noi elemente: fibra de
carbon, metalele sinterizate si otelurile usoare precum si introducerea unui sistem nou .
Scopul final al acestor imbunatatiri este acela de a introduce pe piata un automobil din ce in
ce mai sigur, care sa ofere utilizatorilor un grad sporit de siguranta .

Dupa 1970 producatorii de automobile au trecut la utilizarea in cantitati din ce in ce

mai mari a instalatiilor de racire directa cu lichid , instaltie cu circuit de apa sau lichid de
antigel in jurul cilindrilor. Racirile cu lichid au fost introduse masiv in productie, si de atunci
toti producatorii apreciati din lume le utilizeaza, in detrimentul celor prevazute cu aer. Racirile
cu aer au fost utilizate in constructia primelor automobile si acest sistem se baza pe faptul ca
totalitatea componentelor raciri erau pozitionate in interiorul habitaclului motor.

Inainte de a aprecia diferentele dintre cele 2 sisteme, trebuie sa intelegem fenomenul

pe care se bazeaza ambele sisteme pentru a raci lichidul, frecarea care genereaza caldura.
Aplicand o rezistenta, o frecare, unei roti in miscare, lichidul (indiferent de tip) se incalzeste .

Viteza cu care roata poate fi racit depinde de cativa factori: greutatea autovehiculului,
forta la paleta si suprafata de frecare. De asemenea are o mare importanta si cat de bine
transforma frana, miscarea in caldura (felul frecarii) si bine-nteles cat de repede este eliminata
aceasta caldura din componentele sistemului de racirre .

Capitolul 1.Analiza constructiv functionala a sistemului de racire de

la autoturismul Dacia Logan

Asigurarea temperaturii normale de functionare a pieselor autoturismului Skoda se

realizeaza prin evacuarea controlata a caldurii de catre fluidul de racire, care circula in
exteriorul pieselor.La un regim termic normal al motorului temperatura lichidului de racire
este de 80 – 90 grade celsius.Temperatura aerului la iesirea din motor atinge 90 – 120 grade
celsius.

Sistemul de racire la automobile se poate obtine,in principal, pe doua cai: prin racire
directa (cu aer) si prin racire indirecta (cu lichid).

In afara de aceste sisteme, motorul se mai raceste prin:

- racirea interna a peretilor camerelor de ardere prin vaporizarea partiala a stropilor de benzina
in timpii de admisie si compresie si prin primenirea amestecului carburant

realizata datorita incrucisari supapelor la PMI(punctual mort interior)

- racirea lagarelor si a partii de jos a motorului pe care o realizeaza uleiul din baie

-racirea prin radiatie in aerul din interiorul si exteriorul motorului

Toate aceste raciri secundare elimina insa mai putin de 10% din caldura, care trebuie sa se
evacueze prin sistemul de racire principal.

In prezent, la majoritatea motoarelor de automobile, racirea este asigurata printr-o

instalatie cu circuit de apa sau lichid de antigel in jurul cilindrilor.

In functie de presiune lichidului din instalatia de racire, se deosebesc: instalatii de racire la

presiune atmosferica, si instalatii de racire presurizate.

Instalatile de racire presurizate pot fi libere sau capsulate. In primul caz, vapori de lichid sunt
evacuati in atmosfera, in cel de-al doilea intr-un vas de expansiune. Instalatia de racire
presurizata si capsulata reprezinta solutia moderna de racire a motoarelor, ea fiind aproape
generalizata la automobile. Lichidul folosit la aceste instalatii este lichidul antigel care are un
un punct de inghetare scazut, fapt ce inlatura necesitatea schimbarii lui vara si iarna.

In aceste instalatii racirea motorului se face in felul urmator: caldura inmagazinata in pereti
cilindriilor este preluata de apa care se afla in camasa de apa a motorului; apa incalzita trece
printr-un racitor numit radiator, unde cedeaza caldura in aerul exterior,racindu-se din
radiator ,apa racita ajunge din nou in camasa de apa a motorului si in felul acesta circuitul se
repeta in mod neintrerupt in tot timpul functionarii motorului.

Circulatia apei se poate realize prin termosifon si prin pompa . Termosifonul asigura circulatia
apei intr-un circuit inchis datorita diferentei de densitate intre apa calda care se ridica si apa
rece care se coboara.

Partile componente ale instalatiei de racire

Radiatorul - se compune din doua rezervoare,unul superior si altu inferior, confectionate

din tabla de alama sau otel. Legatura intre ele se realizeaza prin mai multe tevi
subtiri,prevazute cu aripioar orizontale pentru marirea suprafetei de racire.Tevile, care
constituie miezul radiatorului, permit schimbul de caldura intre cele doua rezervoare.

Rezervorul inferior al radiatorului este prevazut cu o teava de iesire a apei reci din radiator, cu
un robinet de golire si cu suporturile de fixare a radiatorului.

Radiatorul se fixeaza in fata motorului pentru a fi expus total curentului de aer in vederea
raciri in cele mai bune conditi.

Ventilatorul este antrenat de obicei printr-o curea trapezoidala de catre arboreal cotit.

Prin aceeasi curea trapezoidala se pun in functiune, de asemenea, pompa de racire si

Generatorul de curent.

Pompa de racire – Asigura circulatia fortata a lichidului de racire in instalatia de racire.

La automobile sunt folosite pompele deracire centrifuge. In timpul functionary motorului,
rotorul estepus in miscare, antrenand prin paletele sale apa din pompa.In felul acesta, apa
primeste energie cinetica pentru formarea presiuni de refulare in camasa motorului. Locul
apei refulate de pompa este luat de apa care patrunde prin conducta de aspiratie ce este in
legatura cu bazinul inferior al radiatorului.

Vasul de expansiune- este introdus in circuitul de racire cu scopul de a compensa

variatiile volumului lichidului de racire ,determinate de variatiile temperaturii
lichidului,asigurand in orice moment plinul circuitului de racire. Este plasat pe dublura aripii ,
sub capota motorului la loc vizibil.

Vasul de expansiune este legat de radiator printr-un tub flexibil fixat la capete cu coliere . la
partea superioar a vasului de expansiune se afla o supapa, introdusa in capacul vasului avand
2 orificii din care unul comunica cu exteriorul iar celalalt cu vasul de expansiune.

Supapa mai are garnitura de cauciuc presata de arcul spiral prin intermediul rondelei, iar la
partea centrala valva impinsa de arc.

Autoturismul Dacia Logan foloseste un sistem de racire modern cu radiator de racire a

lichidului, radiator ce se compune din doua rezervoare , unul superior si altul inferior,
confectionate din tabla de aluminiu . Legatura intre cele doua rezervoare se realizeaza prin
mai multe tevi subtiri, prevazute cu aripioare orizontale pentru marirea suprafetei de racire.
Tevile care constitue miezul radiatorului , permit schimbul de caldura intre cele doua
rezervoare.

In prezent , la majoritatea motoarelor de automobile, racirea este asigurata printr-o

instalatie cu circuit de apa sau lichid de antigel in jurul cilindrilor.

In funcfie de presiunea lichidului din instalatia de racire , se deosebesc instalatii de

racire la presiunea atmosferica, si instalatii de racire presurizate la diferite presiuni . Instaltiile
preseurizata pot fi libere sau capsulate , in cazul celor libere vapori de lichid sunt evacuati in
atmosfera, iar in cel de al doilea caz vapori sunt evacuati intr-un vas de expansiune .

Instalatia de racire presurizata si capsulata reprezinta solutia moderna de racire a

motoarelor , ea fiind aproape generalizata la automobile . Lichidul folosit la aceste instalatii
este lichid antigel care are un punct de inghetare scazut , fapt ce inlatura necesitatea schimbari
lui pe perioada de vara sau de iarna .

Radiatoarele erau facute dintr-un material cu bune proprietati de rezistent la caldura,

similar cu cel folosit la cutiile de viteze

In conditii extreme de solicitari, precum urcarea unor pante lungi cu o incarcatura

mare, sau franari repetate la viteze mari, aceste lichide se supraincalzesc.
 Odata ce lichidele automobilului devin saturate cu caldura, ele isi pierd abilitatea de a
raci lichidul de racire al autovehiculului .

Fig. 1 Instalatie de racire

1. J601100 - Cot superior furtun radiator

2. Furtun lichid de racire al cooler-ului
3. Furtun de conectare, schimbator de caldura al uleiului la chiulasa
4. J601910 - Furtun de golire al schimbatorului de caldura
5. J601920 - Furtun de retur al schimbatorului de caldura
J601500 - Furtun de conectare, carcasa regulatorului de temperatura la vasul de expansiune a lichidului de
6.
racire
7. Furtun de conectare, carcasa regulatorului de temperatura la cooler-ul EGR
8. J601600 - Furtun de conectare radiator la vasul de expansiune al lichidului de racire
9. J601200 - Cot inferior furtun radiator

Un sistem de racire trebuie sa aiba urmatoarele calitati:

 - eficacitatea, care se apreciaza prin deceleratia obtinuta, fiind limitata de valoarea
temperaturi lichidului de racire si de factorii biologici omenesti (receptivitatea la
temperaturi foarte mari);

- stabilitatea, care constitue calitatea automobilului de a mentinere a traiectoriei

- fidelitatea, reprezinta calitatea instalatiei de racire de a obtine raciri, pentru un efort

de actionare determinat, in toate conditiile de drum si de incarcatura. Asupra acestei
calitatii o influenta deosebita o au agenti externi (umiditate, temperatura, etc.),
conditiile termice de lucru ale lichidelor si mai ales stabilitatea coeficientului de
frecare

- confort, reprezinta calitatea care contribue la cresterea securitatii circulatiei rutiere,

deoarece un alt grad de efort (progresivitatea franarii, eforturi reduse la pedala pentru
o cursa judicios aleasa, absenta zgomotului si vibratiilor) nu solicita peste masura
atentia conducatorului, micsorand deci oboseala acestuia.

Pompa de apa

Fig. 2 Pompa de apa

Pompa de apa are cel mai important rol in sistemele de racire, ea trebuie sa debiteze
un volum de lichid suficient de mare pentru scaderea temperaturi lichidului de racire si un
dedit suficient de mare pentru a ptea face o racire corespunzatoare si pentru prevenire
deformatiilor elastice ale diferitelor organe in special, la temperatura de lucru de 80 100 C

Pompa repartizeaza lichidul in restul sistemului de racire . Cele doua sisteme pot fi
aprovizionate separat de doua rezervoare sau in comun, numai de unul. Unele subsisteme sunt
despartite fata-spate, iar altele sunt separate in diagonala.La Dacia Logan sistemul e impartit
pe diagonala,solutie de preferat datorita faptului ca in cazul pierderii unui circuit.

Furtune flexibile leaga pompa de cilindrii receptori localizati lablocul motor. Lichidul
de racire, conceput special pentru conditii extreme, umple sistemul de racire .

Pompa de apa trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte: intrarea rapida in functiune a

sistemului de racire; defranarea rapida; excluderea posibilitatilor de patrundere a aerului in
instalatie si prevenirea pierderii lichidului.

Pompa de apa, destinata sistemului de racire cu un singur circuit se compune din doua
parti principale: cilindrul propriu-zis si rezervorul de lichid . Cilindrul comunica cu
rezervorul prin orificiul principal (de alimentare) si orificiul de compensare .

Prin orificiul principal lichdul trece, la defranare din rezervor, in cavitatea a

cilindrului. Orificiul de compensare asigura legatura dintre cavitatea de lucru si rezervor,
necesara pentru revenirea lichidului in rezervor dupa racire sau la variatia volumului
lichidului la variatia temperaturii. Diametrul orificiului principal este cu mult mai mare fata
de cel al orificiului de compensare.

Fig 3 . Furtune de apa

Radiatorul
 Fig 4 . Radiator de apa

Autoturismul Dacia Logan foloseste un sistem de racire modern cu radiator de racire a

lichidului, radiator ce se compune din doua rezervoare , unul superior si altul inferior,
confectionate din tabla de aluminiu . Legatura intre cele doua rezervoare se realizeaza prin
mai multe tevi subtiri, prevazute cu aripioare orizontale pentru marirea suprafetei de racire.
Tevile care constitue miezul radiatorului , permit schimbul de caldura intre cele doua
rezervoare .

Radiatoarele erau facute dintr-un material cu bune proprietati de rezistent la caldura,

similar cu cel folosit la cutiile de viteze .

Radiatorul se fixeaxa in fata motorului pentru a fi expus total curentului de aer in

vederea raciri in cele mai bune conditii .

Grup motoventilator de racire motor

Fig 5 . Motoventilator de racire

Grupul motoventilator de racire motor are rolul de a raci lichidul di interiorul radiatorului ,
el este conectat inpreuna cu termostatul iar cand lichidul de racire ajunge la temperatura de
98C se trimite un sennal de la termostat cate motoventilator care cupleaza .

Ventilatorul functioneaza pana cand lichidul ajunge la temperature de 92C

Intretinerea sistemului de racire

La livrarea autoturismului , circuitul de racire este umplut cu amestec , care asigura o

protectie contra inghetarii pana la minus 35 grade Celsius.

Nivelul lichidului de racire in vasul de expasiune trebuie verificat periodic,astfel incat

sa fie intodeauna aproape de nivelul maxim marcat pe vas, verificarea se face cand motorul
este rece.

Functionarea motorului este permisa numai cand nivelul lichidului de racire in vasul de
expansiune este cuprins intre cele doua repere. In cazul in care se constatta ca nivelul
lichidului este sub reperul minim, trebuie ca sa se controleze intregul system de racire sis a se
restabieasca nivelul, facand totodata aerisirea circuituli de racire . In cazuri exceptionale ,
cand autoturismul este in cursa si se produc pierderi de lichid din diverse cause ca: spargerea
unor racorduri sau tuburi la sistemul se racire, pori sau fisuri la radiator etc., cause ce pot fi
remediate local cu mijloace improvizate, se permite continuarea cursei autoturismului pana la
cel mai apropiat punct spre a fi remediate problema,respectandu-se urmatoarele recomandari:

-se opreste motorul, asteptand 5 – 10 minute pentru ca eliberarea statica a lichidului in

sistemul de racire;

-se scoate capacul vasului de expansiune si busonul radiatorului , folosindu-se o carpa sau
laveta (atentie: diferenta de presiune dintre instalatia de racire si exterior,determinate de
temperature lichidului de racire poate provoca o iesire rapida a vaporilor cu presiune
inafara,care poate provoca oparirea)

- se toarna apa distilata sau, la nevoie apa de ploaie foarte curate in vasul de expansiune,
pana la reperul maxim, si in radiator, pana la nivelul busonului;

-se aseaza robinetul climatizorului pe pozitia deschis (incalzire)

-se slabesc suruburile speciale de purjare amplasate pe tuburile de cauciuc , care conduc la
pompa de apa si radiatorul climatizorului

-se porneste motorul, lasandu-l sa functioneze la turatia regimului de relanti de 750-800

rot/min

-dupa restabilirea echilibrului lichidului in circuitul de racire si iesirea partiala a aerului

prin robinetele de purjare,acestea din urma se inched;

-se pleaca cu autoturismul lao viteza redusa de max 50km/h respectand turatia constanta a
motorului , iar dupa fiecare 15 min de mers, se controleaza nivelul lichidului in vasul de
expansiune pentru a se observa eventuala scadere sub reperul minim.

In toate cazurile in care motorul a fost exploatat in conditiile aratate mai inainte, este
obligatoriu ca dupa remedierea defectelor sistemului de racire, sa se inlocuiasca uleiul din
carterul inferior al motorului, deoarece acesta a contribuit in mare masura la racirea pieselor
mobile ale motorului in conditii foarte grele , pierzandu-si din proprietatile sale de lubrefiere.
1.1 Completarea lichidului de racire

Antigelul este realizat pe baza de etilen-glicol, amestecat in proportie de 50% cu apa

distilata sau dedurizata , asigurand o protectie a motorului contra inghetarii asa dupa cum s-a
mai aratat, pana la temperature de -35 grade Celsius.

Lichidul de racire prezentand unele proprietati fizice si chimice constante , se recomanda sa

se foloseasca at ape perioada de vara cat si iarna.

Completarea acestuia trebuie sa se faca numai cu apa distilata sau cu lichid de racire de
acelasi tip, in caz contrar , amestecul lichidelor de racire de diferite tipuri poate da diverse
reactii chimice care contribuie la scoaterea prematura din exploatare a radiatorului sau a
racordurilor din cauciuc.

1.2 Verificarea gradului de congelare a lichidului de racire

Deoarece eventualele pierderi de lichid de racire in timpul anului se completeaza cu apa

distilata, aceasta conduce la modificarea compozitiei lichidului de racire, din care cauza se
recomanda ca, la inceputul lunii noiembrie a fiecarui an sa se verifice gradul de congelare a
acestuia .

Verificarea se poate face cu termodensimetrul care determina gradul de congelare al

lichidului, se va proceda astfel:

-se porneste motorul pentru a realize uniformizarea lichidului de racire si a se incalzii la

40 grade Celsius , temperature recomandata pentru verificarea gradelor de congelare. In cazul
in care masurarea se face la o temperatura diferita de 40 grade celsius se va lua in considerare
corespondenta dintre gradele de congelare citite pe scara termodensiometrului si cele
corespunzatoare diferitelor temperaturi, in momentul masurarii ale lichidului de racire redata
in tabelul de mai jos

Corespondenta
intre gradele de
congelare pe
scara
termodensimetrului si cele corespunzatoare diferitelor temperaturi ale lichidului de racire in
timpul masurarii.

-se strange cu o penseta tubul de legatura intre radiator si vasul de expansiune

- se desface busonul radiatorului

-se ia putin lichid de racire cu ajutorul termodensimetrului apoi se pune la loc busonul
radiatorului, slabindu-se penseta de pe tubul de legatura amplasat intre radiator si vasul de
expansiune;

-se clatina usor termodensimetrul pentru a permite flotorului sa ia pozitia sa de echilibru,

se citeste valoarea temperaturii si a gradelor de pe scara termodensimetrului apoi, folosind
tabla de corectie se determina exact gradele de protectie a lichidului de racire.

1.3 Inlocuirea lichidului de racire

La fiecare 2 ani si 30.000 km rulati, se recomanda inlocuirea lichidului de racire si controlul

etansietatii sistemului (racorduri tubulatura din cauciuc, garnituri la busoanele de umplere de
la radiator si vasul de expansiune).

Deoarece operatia de inlocuire a lichidului de racire si aerisirea circuitului necesita

folosirea unor scule specializate si respectarea unei tehnologii precise, se recomanda ca
aceasta in conditii optime de lucru. La efectuarea umplerii corecte a lichidului de racire este
necesar sa se foloseasca un dispozitiv simplu, MOT 401 prezentat schematic in figura A.

Dispozitivul se compune dintr-o palnie 1, un tub din politelina

transparenta 3 foarte elastica, avand la capat o cana normala 2.
Intre cana si busonul 5 de fixare a dispozitivului , trebuie sa aiba
acelasi diametru cu orificiul de umplere al radiatorului, fiind
prevazut si cu o garnitura de etansare 7. Pentru evacuarea
eventuaala a aerului din instalatie,, in timpul umplerii,dispozitivul
este prevazut cu o teava subtire 6, din alama.

Dispozitivul descris poate fi realizat cu mijloace locale in orice

atelier si permite umplerea circuitului de racire la un nivel mult
mai ridicat decat nivelul suruburilor de purjare 1 si 2, amplasate pe tuburile de cauciuc dintre
pompa de apa si radiatorul climatizorului (fig. 6)

La umplerea si aerisirea circuitului de racire, se va proceda astfel (fig 6)

-se aseaza robinetul de incalzire 5 in pozitia deschis , permitand trecerea lichidului de racire
in instalatia climatizorului;

Schema
aerisirii
sistemului de
racire

1-2 robinete
pentru purjarea
aerului din
circuitul de racire; 3-pensete pentru strangularea

Conductelor; 4-radiator; 5-buton de comanda a climatizorului ; 6-vas de

expansiune;

7-radiatorul motorului; 8 si 9- coonducte din cauciuc pentru circulatia lichidului de

racire

-se desface busonul radiatorului si se aseaza dispozitivul MOT 401, insuruband busonul
acestuia la radiator asigurandu-se o etansare perfecta prin garnitra;

-se agata palnia aparatului de pe capota motorului MOT 401 in pozitia deschis si se
desurubeaza suruburile de purjare

-se verifica si se strange busonul de golire a lichidului de racire de la radiator

-se umple vasul de expansiune de la 6 pana la 30mm deasupra reperului maxim,se pune
apoi la loc capacul vasului
 -se face plinul circuitului in radiator

-se porneste motorul la turatia de relanti accelerat (1500 rot/min) si se continuaa umplerea
circuitului de racire pana cand ajunge lichidul intre nivelul minim si maxim indicat pe vasul
de expansiune

Defectele si remedierile instalatiei de racire

In general , defectiunile instalatiei duc la supraincalzirea sau la incalzirea
insuficienta a motorului.
Supraincalzirea are drept cauze: pierderi de apa, slabirea sau ruperea curelei de
ventilator, termostatul defect sau blocat, functionarea necoraspunzatoare a pompei de
apa si a ventilatorului, infundarea sau spargerea radiatorului, depunerile de piatra.
-Pierderile de apa in exterior pot avea loc pe la racorduri, radiator, pompa de ap,
busoane, care se observa prin scurgeri in timpul cat motorul nu este in functiune;
pierderile interioare au loc datorita spargerii garniturilor de chiulasa sau inelelor de
cauciuc de la cilindri, deformarii suprafetelor de etansare dintre bloc si chiulasa,
strangerii insuficiente a suruburilor de chilasa. Se constata prin formarea de bule de
aer in bazinul superior al radiatorului la turatie ridicata sau a picaturilor de apa galbui
de pe tija de ulei.
Remedierea consta in strangerea colierelor, inlocuirea racordurilor defecte,
inlocuirea garniturii de chiulasa sau inelelor cilindrilor, strangerea suruburilor de
chiulasa in ordinea indicata, rectificarea suprafetelor de imbinare a chiulasei sau
blocului motor.
-Cureaua insuficient stransa se remediaza prin slabirea piulitelor generatorului si
modificarea pozitiei,pana la intinderea corecta; apoi se strang piulitele: daca este
rupta, cureaua se inlocuieste.
-Termostatul defect sau blocat se datoreste daterioarii burdufului sau
capsulei,scurgerii lichidului sau pastei din interior, ceea ce poate bloca supapa in
pozitia inchisa.
Constatarea se face prin conrolul radiatorului, care, daca este rece in timp ce
carcasa termostatului si motorul sunt icinse, la accelerarea motorului nu se observa
nici o unduire in radiator.
Remedierea se realizeaza prin inlocuirea termostatului.
 -Functionarea necorespunzatoare a pompei de apa se datoreste ruperii pene de fixare
a rotorului (turbinei) sau depresarii ei de pe arbore, iar uneori prin observarea unei
unduirii slabe in bazinul superior al radiatorului, la accelerea motorului.
Remedierea se executa prin inlocuirea penei rupte sau asigurarea unei presari
corespunzatoare: in cazul ruperii paletelor turbinei, se inlocuieste complet rotorul
pompei in ateliere.
La ventilator se pot deforma sau rupe paletele.
Daca paletele ventilatorului sunt deformate se indreapta, iar cand sunt rupte, se
inlocuieste ventilatorul. Dupa reparare, se face obligatoriu echilibrarea ventilatorului
pentru evitarea uzarii premature a rulmentilor.
In unele cazul, reperea paletelor ventilatorului poate duce la spargerea radiatorului,
ceea ce impinge o reparare mai ampla in aterier.
Infundarea radiatorului se datoreste impuritatiilor sau ruginii.
Se remediaza prin desfundarea chimica sau mechanica cu ajutorul unor tije, prin
deplasarea longitudinalain interorul tevilor: apoi se sufla cu aer comprimat.
Desfundarea se poate face si cu jet de apa sub presiune.
Radiatorul cu spartur mici se remediaza prin izolarea tevilor din portiunea
respectiva sau lipirea moale sau cu solutii speciale: uneori izolarea se face chiar prin
lipirii privizorii cu sapun. Daca spartura este mare, radiatorul trebuie inlocuit.
Depunerile de piatra se curata cu solutii chimice accide sau bazice, dupa cum s-a
aratat la intretinerea instalatiei.
Incalzirea insuficienta a motorului este cauzata de blocul supapei termostatului in
pozitie deschisa, cand apa trece spre radiator,nepermitand incalzirea rapida a
motorului.
Remedierea consta in inlocuirea termostatului.
Defectarea indicatorului de temperatura (bec rosu de control sau termometru)
presupune conrolarea traductorului sau indicatorului de la bord, aparatul defect se
inlocuieste. La fel si pentru instalatia de semnalizarea avariilor .

Capitolul 2.

Tehnologia de reparare si diagnosticare a sistemului de racire

Termostat
10
94
15
2.1.2 Diagnosticarea si testarea sistemului de racire

Sunt trei conditii externe majore care afecteaza performantele racirii:

- pneurile cu contact si aderenta la drum inegale determina o franare

inegala.Pneurile trebuie umflate egal si suprafetele de contact cu calea de rulare din
stanga si din dreapta sa fie aproximativ egale;

- incarcarea neuniforma a vehiculului poate afecta performantele franarii intrucat

rotile incarcate mai mult solicita un efort mai mare de franare decat celelalte;

- alinierea necorespunzatoare a rotilor, in special reglajul defectuos al unghiurilor de

fuga si de cadere, determina la franare deviatii de traiectorie.

2.1.3 Defectiuni generale in functionarea sistemului de racire

1. Functionare defectoasa .Cauze posibile :

- aer in circuitul de franare;

- racordurile flexibile sunt gonflate;

- lichidul deracire este neconform (se volatilizeazǎ la cresterea

temperaturii);

- orificiul de aerisire al capacului rezervorului compensator este

infundat;

- frana de stationare este blocatǎ ;

- s-a mers prea mult cu frana de parcare trasǎ, saboti blocati ;

- frana de parcare este trasǎ .

- garnitura de chiuloasa este uzatǎ ;

- termostat defect
 - capacul vasului de expansiune defect

- vasul de expansiune spart

- ventilator defect

- pompa de apa defecta

- blocul motor fisurat

- pierderi de lichid la furtunele de apa;

- conductǎ obturatǎ sau aplatizatǎ ;

- radiator spart

- senzori defecti

2. Racirea este ineficace.Cauze posibile:

- pierderi de lichid in instalatie ;

- garnitura de chiuloasa, uzata sau arsa ;

- este compromisǎ etanseitatea sistemului de racire ;

- blocarea pompei de apa ;

- defectarea termostatului electronic ;

2.1.4 Constatarea starii tehnice fara demontare

2.1.4.1 Controlul etanseitatii sistemului de racire

Controlul etanseitatii sistemului de racire – verificarea etanseitatii mecanismului

trebuie sa se faca pe autoturism, iar circuitul de racire trebuie sa fie in stare de functionare.

Se porneste motorul, lasandu-l la turatia de ralanti cateva minute, cu scopul de a se

crea o anumita temperatura a apei in instalatie.
 Se verifica nivelul apei in vasul de expansiune sa fie cuprins intre limitele de minim si
maxim

Se va studia fiecare inbinatura a furtunelor sa nu fie scapari de lichid

2.1.4.2 Controlul uzǎrii garniturii de chiuloasa

Controlul uzǎrii garniturii de chiuloasa –normal garnitura de chiuloasa nu trebuie sa se

uzeze foarte repede, deoarece poate sa deterioreze rapid suprafata chiuloasei..Pentru evitarea
acestui neajuns, trebuie ca, se faca verificari la instalatia de racire

Se considera uzura maxima pentru garniturile unde curge lichidul si se impune

inlocuirea

obligatorie a acestora .

2.1.4.3 Controlul si corectarea cursei libere a lichidului

In timpul unei interventii care necesuta o golire totala a circuitului , se va clati

obligatoriu circuitul cu apa curata, se va sufla circuitul cuaer comprimat pentru a elimina
maximul de apa:

- motorul trebuie sa fie oprit

- sistemul de aer conditionat trebuie sa fie oprit

-se introduce lichid de racire

- se deschide surubul de purjare

- se inchide surubul de purjare dupa ce sa aerisit sistemul de racire

2.1.4.4 Diagnosticarea eficacitatii sistemului de racire

Diagnosticarea eficacitatii sistemului de racire –un sistem de racire este eficace atunci
cand se indeplinesc urmatoarele conditii:
-temperatura lichidului sa nu depaseasca puctul de fierbere

-pompa de apa functioneaza la parametri

-lichidul de racire este bine calibrat la punctul de inghet

- termocupla se porneste la tempratura la care trebuie sa cupleze 98C

2.2 Repararea sistemului de racire a autoturismului Dacia Logan

2.2.1 Demontarea , repararea si remontarea pompei de apa

 pompa de apa

Datorita unei uzuri exagerate a axului cu palete interior al pompei sau a garniturilor de
etansare, este posibil ca pompasa nu mai fie eficace.
 Pentru demontarea pompei se procedeaza astfel:

- se demonteza partea superioara si fata motor

-se demonteza cureaua de distributie

-se desfac suruburile de fixare a pompei de apa

-se scoate pompa de apa afara

-se curata in alcool piesele;

-se inlocuiesc piesele care prezinta uzuri importante, rizuri.

Reasamblarea pieselor pompei de apa se face in ordinea demontarii cu precizarea ca

inainte de reasamblare toate piesele se introduc in lichid de racire.Dupa montare se are in
vedere scoaterea aerului din circuitul de racire .

2.2.2 Demontarea , repararea si remontarea termostatului

Principalele defectiuni care pot conduce la inlocuirea termostatului sau repararea

acestuia sunt:

- garnitura de etansare

- pori sau fisuri in corpul termostatului

- filet deteriorat la busonul de aerisire;

- impuritati in canale, producand obturarea intrarii lichidului de racire sau blocarea

acestuia

La demontarea termostatului, se executa urmatoarele operatii principale:

-se slabesc suruburile de fixare;

-se desurubeaza racordul canalizatiei rigide de pe racordul flexibil

- se scoate ansamblul termostat, observandu-se si starea de uzura a garnituri.

 Remontarea ansamblului termostatului se face in ordine inversa demontarii,
executandu-se in plus operatiile urmatoare:umplerea termostatului cu lichid de racire in
scopul usurarii purjarii ulterioare a circuitului de racire ;dupa remontare se executa obligatoriu
purjarea circuitului de racire.

2.2.3 Demontarea , repararea si remontarea radiatorului

In procesul exploatarii, radiatorul fata pot sa apara defectiuni de tipul: uzarea uniforma
sau neuniforma a suprafetei dexterioare ; existenta rizurilor sau a canalelor inelare; fisuri sau
crapaturi; deformari.Toate acestea conduc la necesitatea demontarii, repararii sau inlocuirii
radiatorului .
 Pentru demontarea radiatorului fata la autoturismele Dacia Logan se fac urmatoarele
operatii:

- se pune vehiculul pe un elevator cu dou coloane

 - se demonteaza protectorul de sub motor

- se goleste cicuitul de racire

- se demonteza aparatorie de noroi

- se demonteza bara parasoc

- se debranseaza conectorul proiectoarelor de ceata

- se demonteaza clemele superioare a radiatorului

- se demonteaza grupul motoventilator

- se scoate radiatorul

Remontarea radiatorului se face in ordine inversa operatiilor realizate la demontare,

respectandu-se urmatoarele conditii tehnice:

- se verifica starea tehnica a racordurilor flexibile si a garniturilor (daca este cazul se

inlocuiesc);

Instalatia de racire a motoarelor are rolul de a mentine motoarele la temperatura

optima de functionare, evitandu-se condensarea combustibilului din amestecul carburat,
atunci cand motorul merge la o temperatura prea scazuta, iar combustibilul condensat se
scurge pe peretii cilindrilor, subtiaza si spala uleiul, producand uzura prematura a cilindrilor,
segmentilor si pistoanelor.

Daca motorul functioneaza la o temperatura mai mare decat cea normala, se produc
autoaprinderi, adica amestecul carburant se aprinde mai devreme decat trebuie, producand
socuri cu consecinte negative asupra partilor mobile ale motorului, reducandu-se puterea
motorului si crescand si consumul de carburanti.

La majoritatea automobilelor, racirea motorului se face cu apa, elementul principal

care asigura racirea apei fiind radiatorul. O parte din caldura produsa de gazele care se
elimina si prin ulei, din care cauza la motoarele cu putere mare exista si un radiator pentru
racirea uleiului, prin care trece numai o parte din uleiul instalatiei de ungere. Elementele
principale ale unui radiator sunt: bazinul superior, bazinul inferior, tevile de racire cu
aripioarele care maresc suprafata de contact cu aerul.

Bazinele sunt confectionate prin presarea din tabla de alama cu grosimea de 1,2 mm,
iar tevile de racire sunt din tabla de alama subtire de 0.1-0,2 mm cu sectiunea ovala sau
circulara. Capetele tevilor sunt lipite cu cositor de cate o placa perforata, tot ansamblu,
inclusiv aripioarele, formand corpul radiatorului. Pe placile corpului radiatorului se lipesc cu
lipitura moale cele doua bazine.

La radiatoare, in timpul exploatarii, pot aparea urmatoarele defectiuni:

- deformarea bazinelor din cauze accidentale;

- fisurarea asamblarilor lipite cu corpul radiatorului;

- fisurarea bazinelor;

- infundarea partiala a tevilor de racire si a bazinului inferior cu mal provenit din

utilizarea apei murdare, folosita la completarea nivelului apei in radiator;

- depunerea unei cruste de saruri pe peretii inferiori ai bazinelor si tevilor de racire din
cauza apei cu duritate mare (care contine calcar sau alte saruri); crusta de saruri este rea
conducatoare de caldura si schimbul de caldura dintre apa si exterior se face mai greu,
motorul functionand supraincalzit;

- deformarea tevilor de racire din cauze accidentale;

- spargerea tevilor de racire.

Remedierile se fac in felul urmator:

- bazinele deformate se constata vizual si se repara dezlipindu-le cu un ciocan de lipit

incalzit de pe corpul radiatorului si indreptandu-le cu un ciocan de lemn, dupa care se lipesc la
locul cu lipitura moale;

- fisurarea cordonului de lipitura se constata vizual, prin prelingerile de apa care apar;
se repara prin lipire;
 - fisurarea bazinelor se intampla mai rar si se constata vizual. Se repara prin peticire cu
un petic din tabla de alama cu grosimea de 1-2 mm folosindu-se lipitura (alamire). Toate
lucrarile de reparatii se fac cu radiatorul demontat de pe automobil, dupa terminarea reparatiei
facandu-se o proba de presiune asa cum se va arata ulterior;

- infundarea cu mai se constata prin supraincalzirea motorului, apa circuland greu. Se

remediaza tacand o racire in circuit deschis si anume, cu motorul mergand se deschide
robinetul de golire, iar in orificiul de umplere din bazinul superior se introduce apa de la
robinet cu un furtun. Operatia dureaza pana cand apa iese curata. Aceasta metoda prezinta
dezavantajul ca daca dureaza prea mult motorul mergand sub temperatura de regim,
combustibilul din amestecul carburant se condenseaza pe peretii cilindrului si spala uleiul,
subtiindu-l in acelasi timp;

- depunerea crustei de sarituri poate fi evitata daca in zonele cu apa dura, apa folosita
este dedurificata cu anumite substante, in general fosfati, inainte de folosire.

Daca, totusi, s-a depus crusta pe toti peretii camerelor de racire din bloc si chiulase, se
procedeaza la dezincrustare. Se goleste apa din instalatia de racire, se demonteaza termostatul.
Se introduce in instalatia de racire o solutie de apa 5% acid clorhidric sau 10% soda caustica
si petrol si se lasa circa 12 h. Se recomanda solutia acida care nu ataca materialele din care
sunt confectionate elementele instalatiei de racire.

- deformarea tevilor de racire se constata vizual si se incearca indreptarea, dezlipindu-

se bazinul superior si introducandu-se in tevile deformate o vergea de otel cu sectiunea putin
mai mica decat a tevii de racire. Operatia trebuie facuta cu atentie pentru a nu se fisura tevile.
Aceeasi vergea poate fi utilizata si pentru desfundarea tevilor infundate:

- fisurarea tevilor de racire se constata mai intai vizual prin scurgerile de apa care se
observa. Se demonteaza radiatorul de pe automobil, se astupa toate orificiile cu dopuri
elastice, un singur dop avand o teava pe care intra un furtun cu aer comprimat la o
suprapresiune de(0.250,50) • 105N/m: pentru a-mi sparge tevile.

Se introduce apoi radiatorul intr-un bazin cu apa si se da drumul aerului comprimat,

furnizat de cele mai multe ori de o pompa pentru umflat cauciucurile. Acolo unde apar bule
de aer inseamna ca e o teava sparta. Pentru localizarea tevii respective, avandu-se in vedere ca
tevile de racire se afla asezate pe mai multe randuri, se scoate radiatorul afara se dezlipesc
bazinele si se verifica pe rand fiecare teava din zona in care au aparut bulele de aer.
Verificarea se face in felul urmator: se astupa fiecare teava, pe rand, la un capat cu o pana
(dop de lemn) fara a forta, iar la celalalt capat se introduce printr-o teava calibrate aer
comprimat, radiatorul fiind introdus in bazinul cu apa. Daca apar bule de aer inseamna ca
teava respectiva este sparta.

Remedierea unei tevi sparte se poate face in doua feluri:

- prin suspendarea tevii respective, adica astuparea ei cu dopuri la ambele capete, fiind
scoasa astfel din circuitul de racire. In general se admite suspendarea a maximum 10% din
tevile de racire, in caz contrar radiatorul nemaiputand evacua cantitatea necesara de caldura
din apa, mai ales vara;

- prin lipirea tevii respective, pentru care se procedeaza in felul urmator: se introduce
in teava respectiva o vergea de otel incalzita, cu sectiunea putin mai mica decat a tevii si se
dezlipesc cu ciocanul de lipit capetele tevii de placile de baza. Vergeaua incalzita dezlipeste
teava, si de pe aripioarele de racire, teava scotandu-se usor cu un cleste special. Se alameste
fin sau se cositoreste; i se face proba la presiune, apoi se remonteaza, lipindu-se cu lipitura
moale capetele pe placile de baza. Se face din nou proba la presiune, dupa care se lipesc
benzile, facandu-se din nou proba de presiune.

Daca teava nu se poate repara, ea se poate inlocui cu alta, procedandu-se asa cum s-a
aratat mai inainte. La radiatoarele la care tevile de racire sunt asezate numai pe un rand,
lipirea se poate face pe loc, incalzind cu un arzator de gaze cu flacara mica aripioarele de
racire din zona fisurata care dupa topirea cositorului sunt impinse in sus si in jos cu o
surubelnita speciala. Dupa lipirea tevii, si dupa proba la presiune, aripioarele de racire se
readuc la loc in pozitia initiala.

La lipire si dezlipire, cand nu se poate utiliza ciocanul de lipit se va folosi un arzator

cu gaz cu flacara mica si nu flacara oxiacetilenica. deoarece aceasta din urma are temperatura
prea mare si poate topi cositorul de pe tevile alaturate.

La autoturismul Dacia 1300 demontarea radiatorului in vederea verificarii si reparatiei

sale se face in felul urmator:

- se scot hornele bateriei;

 - se goleste instalatia de racire, lichidul colectandu-se intr-un vas curat care apoi se
acopera pentru ca lichidul de racire sa poata fi refolosit;

- se slabesc colierele care fixeaza tubul de cauciuc flexibil de legatura intre pompa de
apa si radiator, scotandu-se cablul flexibil;

- se slabeste colierul care fixeaza conducta vasului de expansiune de radiator si se

scoate conducta respectiva:

- se desurubeaza suruburile. care fixeaza in partea superioara radiatorul de capotaj,

impreuna cu tampoanele de cauciuc si se scoate radiatorul din locasul sau. Remontarea se face
executandu-se operatiile in sens invers. Repararea radiatoarelor de ulei de constructie
asemanatoare cu cele de racire a apei, se face in mod asemanator, doar ca radiatorul de ulei
trebuie foarte bine degresat intr-o baie de apa fierbinte la 70-80' cu 10% soda caustica si apoi
bine spalat cu apa calda pentru a se indeparta tot uleiul de pe el.

La motorul S AVI EM folosit la automobilele cu motoare Diesel MAN si ROMAN,

radiatorul de ulei este racit de apa care este trimisa de pompa de apa a instalatiei de racire a
uleiului. Constructia lui si principiul de functionare sunt aratate in figura 15. Dupa
demontarea din circuit se marcheaza, cu cate o crestatura de dalta pozitiile capacelor fata de
carcasa pentru a fi remontate in aceeasi pozitie. Se demonteaza siguranta de la capul surubului
de asamblare, se scoate piulita inecata si se trage surubul afara, demontandu-se concomitent si
cele doua capace.

Circuitul de ulei se degreseaza cu tricloretilena. Circuitul de apa se dezincrusteaza cu

o solutie de apa cu 5% acid clorhidic, timp de 30 min, apoi se spala bine cu apa calda si se
neutralizeaza cu o solutie de apa calda cu 2-3% bicarbonat de sodiu. Se spala din nou cu apa
calda si rece si se face proba la presiune pentru a se constata locurile cu crapaturi. Tevile
sparte se inlocuiesc obligatoriu la fel garniturile capacelor, iar toate elementele trebuie bine
uscate cu aer comprimat, pentru a se evita coroziunea.
 Fig. 15. Radiatorul de ulei la motorul

2.3 Elaborarea tehnologiei de fabricare si reconditionare a

radiatorului

2.3.1 Conditii tehnice, materiale si semifabricate

Conditii tehnice la executia discului, in legatura cu precizia de prelucrare conditiile

tehnice se refera la urmatoarele:

- precizia formei suprafetelor plane de bazare (planeitatea si rectilinitatea

suprafetelor in directii determinate);

- precizia pozitiei suprafetelor plane de bazare (intr-un plan, in plane paralele

sau perpendiculare);

- precizia distantelor dintre suprafetele plane paralele intre ele;

- precizia diametrelor si formei alezajelor principale;

- precizia coaxialitatii alezajelor principale dispuse intr-un singur perete sau in

pereti paraleli;
 - precizia paralelismului sau perpendicularitatii relative a axelor alezajelor
principale, precum si intre acestea si suprafetele plane;

- precizia dimensiunilor si pozitiei gaurilor pentru elemente de asamblare.

Referitor la rugozitatea suprafetelor, conditii mai deosebite se impun alezajelor

principale unde rugozitatea are valori mici.

La stabilirea conditiilor tehnice se va avea in vedere particularitatile constructive si

functionale precum si factorul economic.

Materiale. Pentru fabricarea radiatoarelor o mare utilizare o are aluminiul iar la unele
automobile aliajele, deoarece satisface in buna masura cerintele functional-constructive cat si
cele economice.

In cazul de fata pentru fabricarea radiatorului de la autoturismul Dacia Logan am ales

ca si material aluminiul .

Semifabricatele. Radiatoarele in majoritatea cazurilor se executa prin turnare, in unele

cazuri prin metode combinate.

Alegerea corecta a semifabricatului presupune din punct de vedere tehnologic, ca pe

baza studiului documentatiei tehnice din proiectul de executie precum si a datelor primare
puse la dispozitie, tehnologul sa stabileasca :

- forma semifabricatului;

- metoda si procedeul prin care urmeaza sa fie obtinut;

- marimea si distributia adaosurilor de prelucrare;

- precizia dimensiunilor si formei.

Se obtin piese semifinite cu precizii inalte de 2040 µm / 100 mm si suprafete cu

rugozitati Ra=0,86,3 µm; volumul de prelucrari mecanice (doar gauri sub 2 mm sau neteziri)
se reduce, iar proprietatile de rezistenta mecanica si finetea structurii aliajului se
imbunatatesc.
 Radiatoarele se mai pot turna si in forme metalice la presiune normala, acest procedeu
permite obtinerea unor piese cu precizie mai ridicata decat in cazul formarii mecanice cu
turnarea in forme de nisip, consumurile materialelor de formare cresc cu 5070 %, adaosurile
de prelucrare se micsoreaza.

Dupa alegerea variantei optime de obtinere a semifabricatului si producerea lui in

sectii tehnologice trebuie supus urmatorului ciclu de operatii :

- curatirea semifabricatului;

- indepartarea, taierea, tratamentul termic.

2.3.2 Procesul tehnologic de prelucrare mecanica

Prin bazare se intelege orientarea semifabricatului pe masina-unealta sau in dispozitiv,

adica a suprafetei de prelucrat in raport cu traiectoria muchiei aschietoare, tinand seama de
conditiile impuse prelucrarii.

Etapele principale ale procesului tehnologic

Particularitatile constructive ale discului impun un proces tehnologic complex de

prelucrare mecanica pe masini-unelte specializate.

La prelucrarea mecanica a radiatorului, se disting urmatoarele etape :

- alegerea si prelucrarea suprafetelor de baza;

- rectificare de finisare a gaurilor;

2.4 Intretinerea instalatiei de racire

Intretinerea acestei instalatii cuprinde operatii de control, verificare, ungere, reglare si

curatire, dupa cum urmeaza :

- verificarea etanseitatii organelor componente ale instalatiei ;

- controlul nivelului lichidului din radiator(vasul de expansiune) zilnic, care se

completeaza cu apa curata sau lichid antigel, in timp ce motorul functioneaza ;
 - ungerea rulmentilor pompei de apa (daca nu sunt capsulati), cu unsoare consistenta,
la 10 000 km;

- verificarea intinderii curelei de ventilator, la 10 000-15 000 km, care trebuie sa faca o
sageata mai mare de 15-20 mm la o apasare cu o forta de 30-40 N la mijlocul distantei dintre
cele doua fulii. In caz ca e mai mare se gleaza, prin modificarea pozitiei generatorului de
curent, dupa slabirea piulitelor de fixare.

Dupa reglare, se strang din nou piulitele: o intindere insuficienta a curelei duce la
racirea insuficienta, iar o curea prea intinsa duce la uzarea rulmentilor pompei de apa si a
generatorului de curent.

- spalarea cu jet de apa a radiatorului pentru indepartarea impuritatilor, la 10 000 km:

- spalarea racitorului de ulei cu jet de apa, la 60 000 km sau anual ;

- controlul punctului de congelare a lichidului de racire cu ajutorul termodensimetru-

lui, anual:

- inlocuirea lichidului antigel, o data la doi ani, folosind palnia speciala si sistemul de
aerisire a instalatiei:

- inlocuirea termostatului, la 60 000 km:

- curatirea depunerilor de piatra din instalatie, care reduce capacitatea de racire: piatra
se depune sub forma de crusta calcaroasa, pe peretii organelor provenita din saruri, in urma
evaporarii apei, mai ales cand se fac completari ale nivelului cu apa dura. Operatia se executa
anual.

Dizolvarea pietrei depuse se face pe cale chimica cu solutii acide pentru blocurile de
aluminiu, sau bazice pentru cele din fonta.

Se utilizeaza cel mai adesea solutia bazica formata din: 10% carbol sodiu (soda de
rufe), 5% petrol lampant si restul apa.

Solutia acida cea mai folosita este compusa din 10% acid clorhidric, restul apa.
 In functie de blocul motor, se umple instalatia cu una din aceste solutii punandu-se
motorul in functiune circa 10 min, se opreste si se lasa astfel 8- 10 h; se pune din nou motorul
in functiune circa 5 min, si apoi se goleste instalatia ;urmeaza o spalare cu apa curata, cu
motorul in functiune 3-5 min, dupa care se goleste si se umple cu apa curata, pentru
functionarea normala a motorului.

Pentru evitarea depunerilor de piatra a carei curatire necesita o operatie complicata, se

recomanda utilizarea si completarea nivelului de apa evaporata, cu apa care are duritatea
scazuta sau utilizand metode de reducere cu permutit (nisip fin care contine sodiu); acesta
intra in reactie cu sarurile de calciu si magneziu pe care le dizolva.

2.5 Repararea instalatiei de racire

Cele mai importante defectiuni au loc la pompa de apa, ventilator, radiator si

termostat, dupa cum urmeaza:

Pompa de apa se demonteaza de pe motor, desfacand colierele si racordurile; apoi

radiatorul si cureaua ventilatorului se dezasambleaza, se costata defectele si se repara in-
deosebi corpul si arborele;

- fisurile sau rupturile se repara prin sudura si ajustare sau prin lipire cu rasini epo-
xidice. Dupa reparare, se face proba hidraulica la 3-4 bar:

- suprafata deformata se reconditioneaza prin rectificare plana, admitandu-se o aba-

tere de 0.05 mm;

- filetele uzate, inclusiv cel pentru gresor, se refac prin incarcarea cu sudura, gaurire si
refiletare la cota nominala, sau se refileteaza la cota majorata ;

- rulmentii uzati se inlocuiesc;

- arborele incovoiat se indreapta la rece cu ajutorul presei; abaterea maxima este de

0.05 mm ;

- arborele uzat se rectifica, se cromeaza si se rectifica rotund la cota nominala;

 - canalul de pana largit se incarca cu sudura si se frezeaza un altul decalat la 180°. sau
se rectifica si se inlocuieste pana;

- fisurile sau rupturile paletelor rotorului se incarca prin sudura si se rectifica: daca
sunt rupte mai mult de doua palete sau ruptura este prea grava, locuieste intreg rotorul;

- locasul pentru axul pompei de apa uzat se reconditioneaza prin bucsare dupa alezare,
dupa care se face rectificarea la cota nominala, dupa reparare, controleaza abaterea rotorului
in locasul din corpul pompei, jocul axial al rotorului (admis 0,08 mm), apoi se asambleaza
componentele. Ca prima proba, rotorul trebuie sa se invarte usor cu mana. Se probeaza apoi
pe standul de proba.

Ventilatorul poate prezenta ca defectiuni :

- deformarea paletelor; se repara prin indreptare libera, sau folosind dispozitiv special;

- fisurarea sau ruperea paletelor; se impune inlocuirea lor;

- slabirea paletelor in locurile de imbinare; se sudeaza sau se nituiesc;

- deformarea orificiilor suruburilor de fixare pe fulie; se incarca cu sudura si se

gauresc la cota nominala.

Radiatorul se curata mai intai cu jet de apa si aer comprimat, apoi se fierbe in solutie
cu soda caustica 10% pentru indepartarea pietrei si impuritatilor depuse, dupa care se supune
controlului in baia de apa, introducand in interior aer comprimat sub presiunea de 1,5 bar; se
constata defectiuni ca dezlipirea bazinelor de miez, spargerea corpului (miezului) sau tevilor;
remedierea se face prin lipirea cu aliaje moi. Daca numarul tevilor sparte este sub 5% atunci
se izoleaza. Dupa lipire, radiatorul se supune din nou probei de etansare.

Termostatul se controleaza functional intr-o baie de apa incalzita progresiv, urmarind,

in acelasi timp, cu un termometru, ca inceperea deschiderii supapei sa se faca la 70 0C, iar la

8590°C sa fie complet deschisa. Sub 70°C supapa trebuie sa se inchida.
 Racitorul de ulei poate avea tevile sparte sau supapa defecta (D2156 HMN 8). Tevile
sparte se lipesc, iar supapa se regleaza; cand nu este etansa pe scaun, se rodeaza cu pasta.
Apoi, se face proba de etansare a racitorului ca si la radiator.

Capitolul 3. Calcule economice a reconditionarii radiatorului

In calculele economice se va face o estimare a costurilor reconditionarii radiatorului

de la autoturismul Dacia Logan si o comparare a acestui cost cu costul unuia nou.

Calculele economice se vor face pentru reconditionarea radiatorului

In aceste calcule intra si costurile de demontare respectiv montare a radiatorului.

Costurile manoperei pentru urmatoarele operatii sunt :

 Demontare/remontare radiator Dacia Logan :

Cost manopera pentru demontarea si remontarea radiator Dacia Logan este :

Cd,m = 70 RON

Reconditionarea radiatorului cuprinde doua operatii :

- strunjirea de rectificare a celor doua suprafete de contact care necesita un cost de :

Cr = 125 RON ; Cr - costul reconditionarii

Din calculele de mai sus rezulta costul total pentru reconditionarea radiatorului la
autoturismul Dacia Logan ca fiind :

Ctotal reconditionare = Cd,m + Cr

Ctotal reconditionare = 70 + 125 = 195 RON preturile includ TVA.

- valoarea reconditionarii : 195 RON

- valoarea unui radiator nou este : 330 RON

 Din calculele de mai sus rezulta o diferenta intre pretul unui radiator nou si costul
reconditionarii unuia uzat este de : 135 RON.La aceasta diferenta intre un radiator
reconditionat si unul nou, care este mica, rezulta ca este mai eficienta inlocuirea radiatorului
cu unul nou decat reconditionarea acestuia.

Calculul pretului de cost pe bucata

Acest calcul se face cu urmatoarea relatie:

C = Csf + Cman + Cr

Unde:

Csf – costul semifabricatului lei/buc.

Cman – costul manoperei lei/buc.

Cr – costul cheltuielilor de regie

Csf = 000 lei/buc

Cr = 14.85 lei

Cman = Sm.(Tpi/nopt+K)

Unde:

Sm – salariul muncitorului din categoria respectiva lei/ora

Tpi – timpul de pregatire initial pentru toate operatiile

nopt – lotul optim de piese

K – coeficient care tine seama de cheltuielile cu desfacerea ale intreprinderii

Sm = 2.55 lei/ora

nopt = 100

Tpi = 100

K = 7…8; K = 7

Costul manoperei:

Cm = 2.35.( 100/100+7)= 16.45 lei/buc

 Pretul de cost:

C= 3.5+14.85+16.45= 34.8 lei/buc.

Din calculele de mai sus rezulta o diferenta intre pretul unui radiator nou si costul
reconditionarii unui disc uzat este de: 135 RON.La aceasta diferenta intre un radiator
reconditionat si unul nou, care este mica, rezulta ca este mai eficienta inlocuirea radiatorului
cu unul nou decat reconditionarea acestuia.Eficienta economica apare in momentul in care se
realizeaza pentru sute de repere-de ex. firme de taxi,curierat.

Capitolul 4.Tehnica securitatii muncii, Prevenirea si Stingerea Incendiilor in

interprinderile constructoare de automobile.

4.1 Generalitati

Prevederile cu privire la protectia si securitatii muncii sunt legiferate prin Legea Nr.6/1965
care stabileste cadrul general de masuri si responsabilitati in intrepriderile de stat pentru a se
asigura eliminarea riscului de accidentare a personalului muncitor. Pe baza acestei legi au fost
elaborate normative de protectia muncii specifice tuturor sectoarelor de activitate. In
intreprinderile constructoare de asini se aplica Normativul de protectia muncii in industria
constructiilor de masini, editat de MICM in 1973.

Referitor la normele de prevenire si stingerea incendiilor, in intreprinderile

constructoare de automobile se iau in vedere dispozitiile Decretului nr. 232/1974 si 400/1982,
care reglementeaza atat cadrul general in care trebuie sa se inscrie orice activitate pentru
evitarea producerii incendiilor, cat si masurile pentru stingerea acestora. Desi sectiile de
prelucrari prin aschiere in care se desfasoara procese tehnologice ce formeaza obiectul
manualului nu sunt de tip foc continuu, multe prevederi a Decretului 400/1982 sunt valabile si
in aceste locuri de munca. In plus, in intreprinderile respective sunt incluse si sectii cu
periculozitate ridicata, la a caror protectie trebuie sa vegheze toti oamenii muncii.

4.2 Elemente de tehnica securitatii muncii in sectiile de prelucrari mecanice din

intreprinderile constructoare de automobile

Organizarea rationala a locului de munca asigura, pe langa posibilitatea cresterii

productivitatii muncii si conditiile de securitate a muncii. Dimpotriva, amplasarea defectoasa
a utilajelor principale si auxiliare, iluminatul necorespunzator a locului de munca,
ingramadirea de piese si deseuri pe caile de acces au o influenta negativa atat asupra
productivitatii muncii, cat, mai ales, asupra securitatii muncii.

In timpul lucrului la masinile de prelucrat metale la rece se pot produce accidenta

datorita producerii aschiilor metalice, particulelor care sar din sculele aschietoare, deseurilor,
organelor de transmisie, mecanismelor de actionare, dispozitivelor de actionare a pieselor sau
a sculelor.

La prelucrarea pieselor metalice cu ajutorul masinilor unelte se pot produce

urmatoarele tipuri de traumatisme:

-mecanie (loviri, taieri, raniri), provocate de aschiile care se detaseaza sub forma de
panglica continua, si a caror muchii sunt foarte ascutite, de transmisiile din roti
dintate, curele, roti cu frictiune etc. De asemenea se produc accidente datorita nefixarii
corespunzatoare in dispozitivele de prindere a pieselor care se prelucreaza;

termice (arsuri), din cauza temperaturii ridicate a aschiilor si a pieselor, care provoaca
arsuri la atingerea partilor descoperiteale corpului;

- datorita actiunii curentului electric asupra organismului omenesc: socuri electrice

(elecrocutare) si arsuri. Electrocutarea se poate produce prin atingerea directa a
conductorilor electrici sau prin atingerea carcasei masinii care a intrat in mod
accidental sub tensiune datorita deteriorarii izolatiei si care nu a fost legata la pamant;

Evitarea acestor accidente este posibila printr-o buna organizare a activitatii in sectia
respectiva, prin instruirea temeinica a fiecarui om al muncii asupra masurilor pe care trebuie
sa le respecte si prin controlul periodic, riguros din partea factorilor responsabili asupra
modului cum se respecta normele tehnice a securitatii muncii.

Astfel, amplasarea masinilor trebuie facuta conform fluxului tehnologic sau pe grupe
de masini, tinandu-se seama de urmatoarele conditii:

- trecerile si usile sa nu fie blocate;

- muncitorii sa nu execute miscari de prisos, avand posibilitatea sa se miste liberi la

locul de munca;
 - sa nu existe posibilitatea accidentarii muncitorilor de catre piesele in miscare ale
masinii proprii sau alte masini, de piesele de prelucrat sau de scule;

- in cazul lucrului simultan la mai multe masini se recomanda ca acestea sa fie

amplasate in asa fel incat muncitorul sa poata urmari functionarea lor in bune conditii.

Distanta minima dintre masinile unelte si pereti este de 10001200mm, iar caile de
acces din interiorul atelierelor se marcheaza cu doua linii albe paralele trasate pe pardoseala.
Dimensiunile acestor cai sunt normatizate si au in vedere atat specificul masinilor-unelte cat si
sistemul de transportat adoptat.

Montarea masinilor-unelte pentru prelucrarea metalelor la rece se face pe postamente,

fundatii rezistente sau placi, conform prevederilor din cartea masinii respective.

Locurile periculoase trebuie semnalizate prin panouri indicatoare de securitate.

Asemenea panouri se vor folosi si in cazul in care se vor efectua reparatii, pentru prevenirea
cuplarii sau punerii in functiune a utilajelor la care se lucreaza.

Se interzice persoanelor care deservesc masinile, utilajele sau instalatiile sa remedieze

defectiunile acestora. Asemenea reparatii se vor face numai de muncitori calificati in
specialitatea respectiva. Remedierea defectiunilor poate fi efectuata si de persoanele care
deservesc masinile-unelte, daca poseda calificarea corespunzatoare si l-i sau stabilit sarcini de
serviciu in acest sens.

La sectiile de montaj normele de tehnica securitatii muncii se refera la utilizarea unor

dispozitive adecvate pentru ridicarea si transportarea pieselor. Pentru oamenii muncii care
depun efort fizic cu intreruperi, purtarea si ridicarea maselor nu va depasi urmatoarele valori:

- adulti: barbati 50 kg, femei 20 kg;

- adolescenti (intre 16 si 18 ani) fete 12 kg si baieti 20 kg;

Sculele si dispozitivele folosite la montaj trebuie sa fie sigure (sa nu se rupa sau
deformeze), sa nu prezinte muchii acutite, sa se poata curatii usor.

Curatenia la locul de munca ocupa un loc important in cazul masurilor de igiena la

locul de munca. Ea contribuie la prevenirea imbolnavirilor profesionale si accidentelor de
munca. Prin curatenie se indeparteaza deseurile rezultate din activitatea de productie si cea
personala a muncitorului. O dusumea murdara poate cauza alunecarea muncitorilor si
accidentarea acestora; prezenta deseurilor pe podeaua atelierului (bucati de sarma, span etc.)
poate duce la ranirea picioarelor.

In atelirele in care se produce praf, acesta se depune pe suprafetele utilajelor, pe pereti,

podea, mobilier, etc. Daca praful nu este indepartat la timp, acesta se ridica in aer, ridicand
concentratia de praf in atmosfera. Acest lucru este periculos mai ales ca acolo unde este vorba
de praful care contine bioxid de siliciu liber sau praf toxic (plumb, arsen, mangan, etc.) .

Curatirea incaperii si a utilajului trebuie sa se faca imediat dupa incetarea lucrului.

Praful se indeparteaza cu dispozitive de aspirare, cu carpe sau perii umede, in asa fel incat sa
nu se imprastie in atmosfera. Este stric interzisa maturarea uscata a atelierelor.

4.3 Norme de prevenire si stingere a incendiilor in intreprinderile constructoare

de automobile

In vederea unei interventii prompte in caz de incendiu, fiecare sector de activitate

(sectii, ateliere de proiectare, laboratoare, etc.) se organizeaza una sau mai multe echipe
pentru stingerea incendiilor, in functie de marimea sectorului de munca, de diversitatea si
cantitatea utilajelor, aparaturii si a instalatiilor si a materialelor de interventie pentru stingerea
incendiilor, pericolul de izbucnire, pericolul de izbucnire si dezvoltare a incendiilor etc.,
formate din ingineri, maistri, muncitori din locul de munca respectiv.

Aceste echipe au urmatoarele sarcini in caz de incendiu:

- alarmarea formatiei civile de pompieri si a sefilor ierarhici;

- intreruperea instalatiilor electrice, ventilatiei si a transportului pneumatic;

- actioneaza energic pentru localizarea si lichidarea incendiului izbucnit la locul de

munca, aplicand prevederile instructiunilor de lucru si folosind mijloace de prima
interventie pentru stingerea incendiului.

In timpul programului de lucru, membrii echipei de stingere a incendiilor

supravegheaza respectarea normelor de prevenire a incendiilor la locurile de munca,
verificand existenta si starea de functionare a utilajelor si materialelor de stingerea incendiilor,
posibilitatile de acces la toate aceste mijloace si cai de evacuare.

Deseurile combustibile (uleiuri, unguenti, etc.) vor fi colectate in vase special

acoperite cu capac, care vor fi evacuate din atelier. In cazul in care aceste materiale nu mai pot
fi utilizate sau valorificate, vor fi distruse prin ardere in locuri special amenajate.

Carpele imbibate cu ulei, unsori, etc. Se vor depozita in cutii metalice, care la sfarsitul
zile de lucru vor fi evacuate in locuri stabilite si amenajate in acest scop.

Se intezice folosirea in stare defecta a intalatiilor electrice si consumatorilor de energie

electrica, de orice fel, precum si a celor uzate sau improvizate. Tablourile generale de
distributie vor fi inchise in permanenta cu cheia, accesul la ele fiind permis numai
electricianului de serviciu precum si organeleor de control si verificare.

Este strict interzis fumatul in locurile de munca unde exista pericol de incendiu sau de
explozie, in incaperile cu aglomerari de persaone, depozite, magazii, etc. In aceste locuri se
vor afisa vizibil anunturi referitoare la interzicerea fumatului si se vor indica locurile special
amenajate pentru fumat, dotare cu scrumiere, vase cu apa sau lazi cu nisip pentru stingerea
resturilor de tigari si a betelor de chibrit.

Pentru prevenirea incendiilor este necesara studierea atenta a fiecarui loc de munca
pentru a evidentia fenomenele sau sau procesele care pot genera incendii. In sectiile de vopsit
piese ale autovehiculelor sau la vopsitoria finala se impune ventilarea fortata si luatea unor
masuri severe de eliminare a riscului de aparitie a incendiilor.

Bibliografie
1. R. Radulescu- Fabricarea pieselor auto si masurari mecanice,

EDP-Bucuresti-1983

2. Picos C.  Calculul adaosurilor de prelucrare si a regimurilor de aschiere,

Editura Tehnica, Bucuresti,1974
3. Vlase A., Sturzu A., s. a.  Regimuri de aschiere adaosuri de prelucrare si
norme tehnice de timp,

Editura Tehnica, Bucuresti, 1983

4. Manual service-Dacia Logan

5. Fratila Ghe, s.a – ,,Automobile. Cunoastere, intretinere si reparare”

Manual pentru scoli profesionale- anii I, II si III

Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2003

6. Mandiru C. – Automobile Dacia. Diagnosticare, intretinere si reparare ,,

Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2002

7. Aries I. si altii - Manual de cultura de specialitate ,

Editura Aramis, 2004

8. Moraru I. si altii - Manual de cultura de specialitate,

Editura Aramis, 2004

9. Sichiardopol G. si colectivul - Manual de pregatire practica ,

Editura Aramis, 2004

10. Ing. I. Sava s.a. - Tinichigiu Vopsitor Auto,

Ed. Didactica si Pedagogica, R.A. - BUCURESTI 1995

11. Moraru I si altii – Manual de cultura de specialitate ,

Editura Sigma 2004