Instalația de aprindere cu baterie de acumulatoare de la

motoarele cu aprindere prin scânteie.Construcția și

funcționarea instalației de aprindere.Întreținerea,
defectele în exploatare și repararea instalației de
aprindere la MAS.
CAPITOLUL 1-INTRODUCERE
 CAPITOLUL 2
2.1 DESTINAȚIA ȘI PĂRȚILE COMPONENTE

Instalatia de aprindere are rolul de a produce scanteia electrica,prin obtinerea unei tensiuni inalte intre
electrozi bujiei,capabila sa aprinda amestecul carburant format din benzina si aer.
Instalatiile de aprindere pot fi:
-instalatie de aprindere cu magnetou,care nu se mai foloseste la automobile,fiind utilizata mai mult la
motorete,motociclete si la unele automobile de curse ;ea este formata din magnetou(ca sursa de curent joasa
si inalta tensiune) si fise care distribuie curentul de inalta tensiune la bujii;
-instalatii de aprindere cu baterie de acumlatoare;
-instalatii de aprindere electronice;
-instalatii de aprindere electrostatice;
La motoarele de automobile se utilizeaza instalatia de aprindere cu baterie de acumlatoare(fig.1) formata
din: bateria de acumulatoare 1, ca sursa de curent, indicatorul de curent 2, contactul cu cheia 3, bobina de
inductie 4, cu infasurarea primara Ip si infasurarea secundara Is, conductorul de joasa presiune 5(care face
legatura intre elementele circuitului primar), ruptorul-distribuitor 6 care cuprinde: contactele 14, bucsa cu
came 7, condensatorul 8 si distribuitorul 10, rotorul 11, alimentat de fisa centrala 9, fisele bujiilor 12 si
bujiile 13.
 Bateria de acumlatoare este sursa care furnizeaza curent continuu de pornire a motorului, cat si pentru
alimentarea instalatiei de aprindere si a celorlalti consumatori. Instalatiile electrice ale automobilelor
utilizeaza baterii de acumulatoare acide cu placi de plumb de 12 V, avand borna minus legata la
masa(partea metalica a automobilului) si borna plus in circuitul electric.
 Indicatorul de curent, la instalatiile vechi,este un ampermetru legat in serie in circuit;la instalatiile
moderne, se utilizeaza voltmetrul,datorita unei mai bune fidelitati a indicarii starii bateriei si a incarcarii ei
de catre generator,in timpul functionarii motorului.Voltmetrul se leaga in paralel cu circuitul electric.
 Contactul de cheie are rol de a alimenta circuitul de aprindere
si de pornire (prin demaror),precum si alti consumatori si ai
echipamentului electric.Este sub forma unui dispozitiv,prevazut
cu borne, care se alimenteaza de la bateria de
acumulatoare ,numai in momentul rasucirii cheii de contact, in
prima pozitie;in pozitia a doua , alimenteaza demarorul pentru
pornire cheia libera revine automat in prima pozitie.
 Bobina de inductie(fig.2) functioneaza pe principul unui
autotransformator, avand rolul de a transforma curentul de joasa
tensiune,primit de la bateria de acumulatoare,in curent de inalta
tensiune,capabil sa strapunga spatiul dintre electrozii bujiiei
pentru a obtine scanteia electrica. Se compune din:suportul
8,miezul magnetic 1,infasurarea primara 2,formata din 200-300
spire din sarma de cupru emailat cu diametrul de 0,7-1mm
asezate de mai multe straturi alternand cu hartie izolatoare,peste
infasurarea secundara 3 formata din 15000-20000 spire de sarma
de cupru emailat cu diametrul de 0,07-0,1mm, bobinata pe miez
in mai multe straturi izolate intre ele cu hartie de transformator.Se
bobineaza infasurarea primara peste cea secundara pentru ca
racirea sa fie mai buna,avand in vedere valoare curentului care
trece prin infasurarea primara de 3-4A,fata de 0,001A in cea
secundara.Capetele infasurarii primare se leaga la bornele 4, fiind
puse in legatura cu sursa de curent( prin contacul cu cheie) si
contactele ruptorului.Infasurarea secundara are un capat legat la
infasurarea primara si altul la borna 5. De mentionat ca bornele 4
ale infasurarii primare sunt notate cu 15 (+),la intrarea curentului
in bobina,si cu 1(-) la iesirea din bobina;aceasta pentru a se corela
sensul curentului cu cel al spirelor infasurarii.Bobina este inchisa
in carcasa de ebonita 6, iar in interior se gaseste ulei de
transformator 7 pentru racirea infasurarilor.Functionarea bobinei
de inductie:cand contactul cu cheie este conectat,curentul de la
baterie trece prin infasurarea primara si se inchide circuitul
primar prin contactele ruptorului la masa.Curentul din infasurarea
primara atinge o valoare cu atat mai mare cu cat intervalul de
timp dintre doua deschideri succesive ale contactelor ruptorului
este mai mare.
 Cand se deschid contactele ruptorului, curentul in
circuitul primar scade la zero,iar in infasurarea
secundara se induce un curent de inalta tensiune de
15000-25000 V,capabila sa dea scanteie electrica
intre electrozii bujiei si sa aprinda amestecul
carburant.
 Ruptor distribuitor(fig.3) este un ansamblu
format din ruptor si distribuitor cu roluri distincte:
ruptorul intrerupe si contacteaza circuitul primar al
instalatiei de aprindere,iar distribuitorul repartizeaza
curentul de inalta tensiune la bujiile montate la
cilindri,in ordinea de aprindere prestabilita.
Constructia si functionarea ruptor-
distribuitorului(delco):pe corpul 1 este montata
borna izolata 13 de alimentare cu curent de la bobina
de inductie(primit de la bateria de acumulatoare), iar
contactele ruptorului 3 sunt sub forma unor pastile
din wolfram pe suporturi montate pe platoul fix
2.Aceste contacte sunt deschise periodic de catre
bucsa cu came 4,al caror numar corespunde
numarului de cilindri,iar in paralel cu contactele,este
montat condensatorul 5.In momentul intreruperii
contactelor 3 in bobina de inductie se induce curent
de inalta tensiune, care printr-o fisa centrala
(conductor), alimenteaza capacul distribuitorul de
ebonita 8;prin plotul central(prin bonz sau alama),
curentul este transmis la peria de carbune 10( cu
arcul sau), la rotorul 9( din ebonita cu lamela de
alama), care-l distribuie prin plotii laterali (bornel
laterale) si fise la bujii.Capacul se fixeaza pe corpul
ruptorului cu clemele 12.
 Regulatorul de avans centrifugal este format din doua greutati articulate pe o flansa cu doua stifturi,pe
arborele ruptorului, care sunt solidarizate cu flansa bucsei cu came prin doua arcuri tarate. La o anumita turatie,
contragreutatile se departeaza si rotesc bucsa cu came, in sensul de rotatie, asigurand un avans la deschidere
contactelor cu ata mai mare cu cat turatia motorului este mai mare.Variatia avansului este proportionala cu
marimea greutatilor si cu forta arcurilor, stifturi deplasandu-se in orificiile alungite ale flansei bucsei cu came.
 Regulatorul de avans vacuumatic (prin depresiune) este format dintr-o capsula cu o membrana in interior,
articulata cu platoul ruptorului. Capsula este in legatura cu galerie de admise (sub clapeta de acceleratie a
carburatorului) printr-o conducta.El intra in actiune, in functie de sarcina motorului (sub capeta de acceleratie a
carburatorului) printro conducta.El intra in actiune,in functie de sarcina motorului (sub turatia minima de
functionare a regulatorului centrifugal).Cand clapeta este inchisa,depresiunea este mare si regulatorul vacuumatic
asigura avans maxim,rotund platoul in sens invers.La deschiderea clapetei,depresiunea este redusa si regulatorul
vacuumatic nu lucreaza.
 Condensatorul (fig.4) este format din doua armaturi metalice(folii de staniu),izolate intre ele cu hartie de
condenzator,infasurate in forma de sul;o armatura se leaga la carcasa metalica a condensatorului,care se pune la
masa,la cealalta armatura este lipita la un fir conductor care se racordeaza la contactul mobil.Capacitatea
anihileaza efectul autoinductie de la bobina de inductie,protejand contactele impotriva oxidarii si uzarii lor,cand se
deschid si pot conduce la formarea de arc electric.
 Bujia (fig.5) are rol de a produce scanteia electrica pentru a aprinde amestecul carburant.Este formata
din:electrodul central montat in izolatorul ceramic,electrodul lateral,corpul metalic,garniturile de etansare,corpul
electrodului central,piulita(pentru fixarea terminatiei fisei).Etansarea bujiei cu locasul din chiulasa este asigurata
de o garnitura metalo-plastica Bujia poate fi demontabila si nedemontabila(utilizata la marea majoritate a
automobilelor).Caracteristicile importante ale bujiei sunt dimensiune filetului si valoare termica.Valoarea termica
a bujiei este timpul in secunde,pana ajunge la temperatura de autocuratire a electrozilor.Scara valori termice este
cuprinsa intre 145 si 260.Din acest punct de vedere,bujiile pot fi reci(cele cu valoare termica mai mare)si calde (cu
valoare termica mai mica).Bujiia calda are izolatorul electrodului central iesit in afara corpului. Filetul bujiei poate
fi M14,M18,M22,iar lungimea lui depinde deplasarea ei in locasul din chiulasa(prea scurt provoaca calamina,prea
lung va fi lovit de piston).Intre electrozi exista o distanta reglabila (prin deplansarea electrodului lateral) de 0,5-0,7
mm. Functionarea bujiei consta in trecerea curentului de inalta tensiune de la distribuitor prin fisa la electrodul
central si inchiderea circuitului la electrodul lateral (de masa) intrucat curentul trebuie sa strapunga spatiul dintre
electrozi, circuitul se inchide sub unui arc electric, deci o scamteie care aprinde amestecul carburant. Alegerea
bujiilor se face dupa principiul:bujii reci pentru motoare cu raport de compresie si turatie mare,precum si in
localitati aglomerate,evitanduse preaprinderile;la motoarele lente si cu raport de compresie scazut se recomanda
bujii calde,pentru a se impiedica depunerile de ulei si calamina pe electrozii si deci poluarea;tot bujii calde se vor
folosi si pentru motoarele uzate.
 Conductoarele de joasa tensiune(din cupru multi-filar cu izolatie din material plastic) fac legatura
intre elementele circuitul primar.Cele care pleaca la bateria de acumulatoare au sectiune mare pentru
transmiterea curentului de inalta valoare la demaror,capabil sa asigura pornirea.Capetele lor au terminatii
de prindere pentru suruburi sau papuci.Celelalte circuite au sectiuni cuprinse intre 0,5 si 4 mm 2 , utilizarea
lor tinand seama de incarcarea circuitului(puterea consumatorilor,in W).
 Conductoarele de inalta tensiune(fisele)fac legatura intre bobina de inductie si borna centrala a
capacului distribuitorului(fisa centrala),precum si dintre distribuitor(bornele laterale ale capacului)si
bujii.Ele au sectiune mai mare,sunt tot din cupru litat,dar izolatia din material plastic mai groasa.Capetele
lor au piese de terminatie pentru fixare si mansoane de cauciuc protectoare.Montarea lor la bujii se face
ordinea de functionare a motorului(1-3-4-2 la Dacia1310).
Functionarea instalatiei de aprindere: la inchiderea contactului cu cheia, curentul electric de la bateria
de acumulatoare trece prin indicatorul de curent si infasurarea primara a bobinei de inductie la contactul
mobil si contactul fix al ruptorului, deschizandu-se circuitul primar la masa.
Prin rotirea arborelui ruptorului, se deschid contactele si, deci, se intrerupe curentul primar, iar in
bobina de inductie se induce un curent de inalta tensiune de 15 000-25 000 de Volti, care prin fisa centrala,
este trimis la distribuitor, unde rotorul il repartizeaza prin plotii laterali la fise si apoi la bujii in ordinea de
functionare a motorului:condensatorul inmagazineaza curentul de autoinductie pe care-l va reda la
refacerea contactelor ruptorului pentru ca inductia din infasurarea secundara sa fie mai puternica la
urmatoarea deschidere.Fazele se repeta, asigurand scanteile la bujii, pentru aprinderea amestecului
carburant si deci buna functionare a motorului.
2.2 INSTALAŢII ELECTRONICE DE APRINDERE
 La motoarele de turatie mare,sistemul clasic de aprindere nu este satisfacator deoarece timpul de inchidere a
contactelor este foarte mic si curentul primar nu atinge valori care sa asigure un flux magnetic mare pentru ca
infasurarea secundara sa se poata obtine o tensiune inalta,capabila sa produca o scanteie puternica intre electrozii
bujiei.Preintampinarea fenomenului se realizeaza cu instalatii electronice de aprindere.Acestea pot fi,dupa modul
de intrerupere a curentului care comanda aprinderea,cu tranzistoare,avand ruptoare mecanice sau cu
impulsuri(ruptor electromagnetic sau fotoelectric),sau cu elemente semiconductoare si condensatoare.Avantajele
instalatiilor de aprindere electronice sunt multiple: se intrerupe brusc circuitul primar din bobina de inductie, ceea
ce duce la o valoare mare a tensiunii in secundar, ce nu mai depinde de turatia motorului, mai ales mai timp rece,
datorita tensiunii inalte din secundar, se atenueaza uzura contactelor, datorita curentului de valoare foarte mica
din circuitul primar(0,25-0,5A fata de 3,5-4 A la aprinderea clasica) si deci numai necesita reglari repetate:
micsoreaza consumul de combustibil,iar motorul functioneaza mai bine, datorita arderilor complete ale
amestecului carburant.
Componentele instalatiei sunt prezentate in figura 5. Fata de instalatiei obisnuite, cuprinde: captorii de turatii 9 si
10, care detecteaza trecerea plotului metalic 8 de pe volantul 7, care transmite la fiecare rotatie a arborelui cotit
un impuls de declansare la calculator, captorul 9 este calat cu avansul α=10 grade RAC inainte de PME, iar intre
doua captoare exista un decalaj de β=35 grade RAC;captorul de depresiune 6, care transmite informatia despre
valori depresiunii in tubulatura de admisie pentru realizarea unei corectii de avans de 10grade (priza captorului
este legata printr-un tub sub clapeta de acceleratie a carburatorului); calculatorul 3 contine un microprocesor, care
pe baza informatiilor primite, calculeaza momentul optim de producere scanteii in functie de turatia si sarcina
motorului, aceasta este posibil prin intermediu bobinei de inductie 4, care este alimentata de catre calculator de
un curent primar de 12V ce va induce inalta tensiune pentru alimentarea bujiilor.
Diversele autoturisme moderne sunt dotate cu alte tipuri de instalatii de aprindre electronice(fig.6),cu o mare
diversitate de calculatoare care asigura cu precizie momentul optim de declansare a scanteii la bujii. Instalatia de
aprindere electronica EST asigura motorului o buna functionare,cu arderea completa a combustibilului,datorita
momentului optim de declansare a scanteii fapt ce conduce la reducerea poluarii.Calculatorul ECM controleaza
aprinderea amestecului carburant bazat pe informatiile primite de la senzorii de:turatie,pozitia arborelui
cotit,temperatura motorului,presiunea atmosferica si sarcina motorului.Functionare:ruptorul
electromagnetic,rotinduse o data cu axul distribuitorului,produceimpulsuri electromagnetice. Antrenarea se face
de catre arborele cu came de pe chiulasa.Acesta fiind conectat la calculatorul ECM,controleaza avansul la
aprinderea prin borna pentru semnalul de referinta inalta in functie de informatiile senzorilor de turatie si pozitia
arborelor de cotit.Borna semnalului de referinta joasa,este conectata la masa distribuitorului;borna de by-
pass,asigura comutarea controlului avansului de la modul ECM,la turatia motorului de cca 400 rot/min.
Borna de la ECM declanseaza functionarea modului si prin bobina de inductie curentul de joasa tensiune
este transformat in curent de inalta tensiune 28000V,care prin distribuitorul,alimenteaza bujiile,producand
scanteia electrica pentru aprinderea amestecului carburant in ordinea de functionare a motorului. In figura 6
este prezentata instalatia de aprindere electronica cu bobina-distribuitor utilizata la autoturisme Audi si Seat.
 O alta varianta de aprindere electronica moderna este instalatie bobina de inductie individuala
pentru fiecare bujie.Fiecare bobina de inductie compacta este conectata la ECM, cu terminalul circuitului
secundar montat direct la bujie.In felul acesta se elimina fisa de legatura dintre bobina si bujie.Circuitul
primar al fiecarei bobine, fiind comandat de catre ECM,asigura intreruperea lui periodic,iar inductia de
circuitul secundar asigura tensiunea inalta de 28-30KV de calitate iar bujia produce o scanteie puternica
pentru aprinderea si arderea completa a amestecului carburant. Varianta asemanatoare,dar cu o bobina
comuna pentru cate doi cilindri ai motorului se utilizeaza la autoturisme Kia.De remarcat ca aceste tipuri
de aprindere electrica pot folosii bujii cu 2-3 electrozi laterali pentru ca scanteia sa fie cat mai puternica.
 2.3 ÎNTREȚINEREA INSTALAȚIEI DE APRINDERE
 Ruptor-distribuitorul necesita o serie de operatii de intretinere
care se prezinta in continuare.
Verificarea si reglarea ruptorului se executa periodic:
-se controleaza starea contactelor,care,daca prezinta oxidari sau
uzuri se curata cu hartie abraziva de granulatie fina sau cu
piatra abraziva foarte fina,redandu-le formele initiale;
-se verifica elasticitatea arcului contactului mobil,cu un
dinamometru:forta de intindere trebuie sa fie 400-600N;
-se verifica starea pintenului izolat si a conductorului de
alimentare a contactului mobil;
-se regleaza distanta dintre contacte la 0,40-0,60mm prin
deplasarea suportului contactului fix(cama deschizand
contactul mobil in pozitie maxima),cu ajutorul unui surub de
reglaj, montat in orificiul oval al suportului,dupa care se
fixeaza cu surubul de blocare.
-se verifica deschiderea conductelor succesiv pentru toate
camele,pentru ca uzula lor este neuniforma si la nevoie se
corecteaza. Nerespectarea reglajului duce la inreutatirea
functionarii motorului,ca urmarea modificarii avansului la
aprindere;
-se verifica jocul arborelui de la ruptor,in bucsele la gare din
corpul ruptor-distribuitorului;jocul radial este0,2mm duce la
inrautatirea functionarii motorului;
-se verifica jocul pinioanelor de antrenare a arborelui
ruptorului(joc admis 0,1mm);
-se controleaza starea bucsei izolatoarea din corpul ruptorului si a
bornei de alimentare de la bobina de inductie;
-se verifica functionarea condenzatorului fie cu tester electronic,fie
prin incarcarea-des-
carcarea cu un curent de 220V(scanteia trebuie sa fie puternica,de
culoare albastra).
 Verificarea distribuitorului consta in analiza starii izolatiei capacului,a ploturilor,a periei si arcului,a clemelor de
fixare.De asemenea se controleaza starea de izolatie a rotorului,oxidarea lamelei rotorului si distanta ei fata de
ploturile laterale.
 Controlul functionarii regulatorului de avans centrifugal se face cu ajutorul lampii stroboscopice,la turatia de
1000rot/min si la cea corespunzatoare putere economice; verificarea functionarii regulatorului de avans centrifugal
se face tinand cont de reperul pentru PMI al pistonului de pe capacul distributiei (volantul motorului)si de un reper
ajutator bine definit pentru fiecare tip de motor.Initial,reperul ajutator trebuie sa se deplaseze spre cel fix,iar in final
sa se suprapuna.
 Verificarea avansului vacuumatic se face pe un stan special,pornind de la tiratie de ralant,cand clapeta de
acceleratie este inchisa si pe masura ce se deschide se urmareste valoarea avansului.In general,avansul vacuumatic
este de 2,5-15grade RAC pentru o variatie a depresiunii de 0,35-0,7bar;daca membrana este fisurata,dispozitivul de
avans vacuumatic nu functioneaza.
 Verificarea punerii la punct a aprinderii,care sa asigure respectarea avansului de deschiderea contactelor ruptorului
si deci a scantei a bujii, se face astfel:
-se roteste arborele cotit pana se aduce pistonul la puncte corespunzator avansului indicat si se scoate capacul
distribuitorului;
-se roteste corpul ruptorului,pana ce cama corespunzatoare corpului de la capacul distribuitorului deschide
contactele;aceasta se determina sa fie cu lampa de control montata intre contactul mobil si masa si care se aprinde
in acest moment(la deschiderea contactelor),fie cu lampa stroboscopica prin reperele de punere la punct.
 Bobina de inductie necesita operatii de intretinere simple;verificarea fixarii papucilor de legatura de
conductoarele de joasa tensiune a piesei terminale si a mansonului de cauciuc pentru fisa centrala, starii de
fixare a bobinei pe motor, functionarii ei cu testerul electronic sau prin proba scanteii, folosind intreruperea
contactelor ruptorului manual(scanteia sa aiba culoare albastra si o lungime de 8-10 mm).
 Bujia necesita operatii de curatire, reglare si verificare a functionarii.
-curatirea de calamina se face fie cu o perie de sarma fina, fie prin sablare cu nisip sub presiune de aer
comprimat, intr-un dispozitiv special.
-reglarea distantei dintre electrozi se face dupa controlul starii lor si a izolatorului de portelan, a filetelor si
garniturii de etansare cu locasul din chiulasa.
Se realizeaza reglarea prin deplasarea electrodului lateral fata de electrodul central, masurand distanta cu
lamele de interstitii sau calibru rotund(0,5-0,7 mm).
-incercarea bujiei se face cu un dispozitiv sub presiune de aer comprimat la 5-7 bar si cu o bobina de
inductie proprie, urmarind intensitatea si culoarea scanteii(sa fie albastra si continua):daca prezinta
intreruperi sau scurgeri intre izolatie si corp, bujia nu este corespunzatoare.Se poate face incercarea bujiilor
direct pe motor, cu osciloscopul testerului electronic.Pe testerul electronic se pot face verificari dinamice
ale componentelor istalatie de aprindere.Rezultatele sunt afisate pe ecranul esciloscopului cu care este
dotat testerul, sub forma unor curbe,in functie de parametrii ceruti componentelor.Verificarea se face cu
motorul incalzit,la ralanti si la diverse turatii,indicate de documentatia testerului. Curbele obtinute trebuie
sa se incadreze in limitele prescrise,citindu-se direct pe ecran valorile lor admisibile.
In continuare se prezinta cateva oscilograme caracteristice(fig.4, fig.5, fig.6):
 2.4 DEFECTELE ÎN EXPLOATARE ALE INSTALAȚIEI DE
APRINDERE
Marea majoritate a defectiunilor instalatiei de aprindere din circuitul primar sau secundar conduc la
imposibilitatea pornirii motorului,la oprirea sau functionarea neregulata.Acestea sunt de natura intreruperilor
sau scurtcircuitelor de curent,dar uneori a dereglarilor.

1. Motorul nu porneste,datorite urmatoarelor cauze:

-desfacerea,slabirea sau ruperea conductoarelor electrice,precum si scurtcircuitarea lor la masa;
-infasurarea primara a bobinei de inductie arsa;
-scurtcircuite la infasurarea secundara a bobinei de inductie;
-contactele ruptorului oxidate,arse sau dereglate;
-condensator strapuns.
Verificarea se face cu lampa de control,prin conectarea unui pol la masa,iar celalat,succesiv la elementele de
verificat,dupa conectarea contactului cu cheie:la aparatia defectiunii,lampa se stinge.
Alte cauze:
-schimbarea intre ele a fiselor bujiilor;
-punerea la punct a aprinderii gresita sau dereglata;
-defectiuni ale distribuitorului(capacfisurat,ploti carbonizati,perie uzata sau arcul ei dereglat,rotor spart sau lamela
carbonizata);
-bujii defecte(ancrasate,electrozii topiti sau dereglati,fisurarea izolatorului).
Remedierea consta in depistarea si inlaturarea cauzelor prin:refacerea intreruperilor conductoarelor si izolarea
lor,indepartarea scurtcircuitelor,inlocuirea elementelor defecte nereparabile(bobina de inductie,capac si rotor
distribuitor,bujii);capacul distribuitorului fisurat partial poate fi remediat si prin limitarea fisurarii si prin doua
gauri.
De asemenea,se inlatura defectiunile provenite din dereglare la contactele ruptorului care se dezoxideaza sau se
inlocuiesc cand sunt arse;electrozii bujiilor-care se dezancraseaza sau se inlocuiesc la nevoie;fisele de bujii-
montarea conectata a celor inversate;avansul la aprindere-punerea la punct conform indicatiilor.
2.Motorul functioneaza neregulat(intrerupe),datorita cauzelor:
-Defectarea ruptor-distribuitorului prin distanta necorespunzatoare intre contacte,oxidarea lor,desfacerea
legaturilor la borna ruptorului sau a condensatorului. Remedierea consta in refacerea distantei intre
contacte,dupa dezoxidarea lor;refacerea legaturilor de la borna.
-Defectarea bujiilor ce se poate constata prin verificarea starii de incalzirii a izolatorului(dupa oprirea
motorului);daca este rece,bujia nu a lucrat.Verificarea se poate face si cu motorul la ralanti,scurtcircuitand
pe rand bujiile cu o surubelnita;la bujii defecte,motorul nu-si modifica mersul.Remedierea se tace prin
inlocuireabujiei defecte.
3.Motorul intrerupe sau nu functioneaza la turatia de mers incet,pentru ca:
-clemele de prindere a bornelor bateriei de acumulatoare sunt slabe;
-s-a deteriorat membrana dispozitivului de avans vacuumatic. Remedierea consta in strangerea clemelor si
inlocuirea regulatoruluide avans prin depresiune.
4.Motorul intrerupe sau nu functioneaza la turatia mare datorita:
-scurtcircuitarii infasurarii secundare a bobinei de inductie;
-distantei prea mari a contactelor ruptorului;
-arcul lamelor al contactului mobil,prea slab;
-scurtcircuitarii intre doi ploti laterali de la capacul distribuitorului(capacul fisurat)
-slabirii unor borne de legatura;
-uzurii neuniforme a camelor de la bucsa cu came sau deformarii arborelui ruptorului ceea ce duce la
deschiderea neuniforma a contactelor.Remedierea se realizeaza prin reglarea contactelor,strangerea
bornelor sau inlocuirea pieselor defecte-bobina de inductie,contacte ruptor,capac distribuitor,bucsa cu
came sau ax ruptor-distribuitor.
5. Motorul nu dezvolta puterea nominala provocata de:
-avans prea mare sau prea mic la aprindere;
-functionarea necoraspunzatoare a regulatoarelor de avans.Remedierea consta in punerea la punct a aprinderii
si inlocuirea pieselor defecte de la dispozitivele de avans centrifugal sau a capsulei de la avansul
vacuumatic.
6.Motorul evacuaza gaze abundente si formeaza calamina datorita:
-avansului initial prea mic,cea ce face ca arderea sa fie incompleta:
-bujii reglate necoraspunzatoare sau deterirorate.Remedierea se face prin reglarea avansului si a electrozilor si
a bujiei in cauza,iar cea defecta se inlocuieste.
7. Motorul consuma eccesiv benzina din cauzele:
-avans prea mic al aprinderii;
-distanta necorespunzatoare intre contactele ruptorului;
-bobina de inductie defecta;
-condensator strapuns;
-distanta necoraspunzatoare intre electrozii bujiilor.Remedierea este realizata prin reglarea corecta a avansului
initial la aprindere,a con-tactelor ruptorului,a electroziilor bujiilor sau la nevoie inlocuirea bobinei de
inductie, condensatorul contactelor uzate eccesiv sau a bujiilor.
 2.5 REPARAREA INSTALAȚIEI DE APRINDERE
Dupa demontarea de pe motor,se curata elementele componente,iar partile metalice se spala cu petrol si se sufla cu
aer.Se procedeaza la verificarea si stabilirea operatiilor de reparare astfel:
Verificarea bobinei de inductie,pe stand special sau pe tester electronic,pentru a constata daca infasurarea primara
este intrerupta sau cea secundara scurtcircuitata.Incercarea se face cu un curent de 1-1,5A,iar scanteia produsa
trebuie sa aiba o lungime de 8-10mm.
Defectele provin,in general,din supraincalzire infasurarilor,in deosebii cea primara,la conectarea contactului cu
cheia,fara ca motorul sa fie in functie:se degradeaza izolatia si se produc scurtcircuita.Bobinele cu astfel de
defecte se inlocuiesc.La cele demontabile,daca uleiul sa scurs se completeaza cu ulei de transformator.
Verificarea condensatorului se face cu lampa cu neon care la o iluminare puternica indica strapungerea lui.Daca nu
licareste lampa,exista intreruperi interioare.Verificarea se poate face si cu o lampa de control obisnuita,la curent
alternativ de 220V.Se poate masura capacitatea,cu un aparat special-capacimetru.Condensatorul defect se
inlocuieste.
Repararea ruptorului se face dupa controlul amanuntit al starii contactelor,al bucsei came si al arborelui.Contactele
trebuie sa calce concentric,pe toate suprafata.Izolatia lor se verifica cu o lampa de control la 220V,pentru a nu
exista scurtcircuit.Se controleaza starea pintelului cu un sablon;daca e uzat se inlocuieste.Bucsa izolata a
contactului mobil uzata se inlocuieste cu alta,care nu trebuie sa fie higroscopica.
Pastilele contactelor uzate sub grosimea de 0.5mm se inlocuieste cu altele din Wolfram sau platina cu iridiu.Ele se
uzeaza rapid daca condensatorul este defect sau de capacitate necorespunzatoare.
De asemenea,la contactul mobil sed controleaza forta arcului cu dinamometrul;forta de apasare trebuie sa fie de
300-400N,daca nu corespunde se inlocuieste.
-Bucsa izolanta a bornei daca este fisurata,se inlocuieste.
-Se verifica starea de uzura a camelor,care se admite de 0.1mm,iar bataia radiara,maxim 2 grade.Bucsa cu came
uzata se inlocuieste.
-Se controleza arborele ruptorului;joc in bucse admis 0.01-0.05mm.Bucsele sunt din bronz grafitat si se
inlocuieste daca sunt uzate.Arborele incovoiat se indreapta la presa,verificand sa nu aiba bataie peste
0.05mm.Arborele uzat se repara prin cromarea si rectificare la cota initiala dupa alezajul bucselor sau se
slefuieste la treapta de reparatie,iar bucsele se inlocuiesc cu altele de treapta corespunzatoare.
Dupa reparare,ruptorul se asambleaza si se supune probelor de functionare separat si impreuna cu distribuitorul.
Sistemul de antrenare a arborelui uzat(pana sau pinion)se inlocuieste.
Verificarea si repararea distribuitorului.Conditiile de lucru de inalta tensiune ale distribuitorului impun
integritatea pieselor izolatoare(fara fisuri,strapungeri,arsuri).
Rotorul trebuie sa fie in buna stare,lamela sa aiba lungimea corespunzatoare,in arcul perie sa aiba elasticitatea
necesara;in caz contrar se inlocuiesc.Distanta intre ploti si lamela rotorului trebuie sa fie de 0.2-0.5mm.
Daca plotii(bornele)sunt uzati se inlocuieste capacul,iar daca lamela este arsa, se inlocuieste rotorul.Se face apoi
verificarea strapungerii distribuitorului la 20-25kV.Dupa repararea elementelor instalatiei,se monteaza pe
motor si se face proba de tester electronic sau pe stand de probe,pentru verificare si reglare finala.
Orice element necorespunzator se inlocuieste.
 CAPITOLUL 3-MĂSURI DE PROTECȚIA MUNCII SI P.S.I.

Măsuri de protecţia muncii si P.S.I., în procesul de reparare a sistemului de aprindere a motorului MAS:
 camerele pentru executarea lucrărilor de reglaj vor fi prevăzute cu ventilaţie artificială;
 se interzice fumatul sau încălzirea cu flacără deschisă a camerelor ĩn care se lucrează cu produse petroliere;
 legăturile electrice şi conductoarele vor fi ĩn perfectă stare pentru evitarea unor scurt-circuite care pot
provoca incendii;
 ĩnainte de ĩnceperea lucrului la bancul de probă se va face o verificare a legăturii la pământ a instalaţiei
electrice şi a cuplării corespunzătoare a pompei de injecţie cu bancul de ĩncercări;
 ĩn caz de incendiu se va interzice folosirea apei la stingerea focului;
 controlul şi tararea injectoarelor se vor face ĩntr-un dispozitiv prevăzut cu geam;
 la începerea lucrului, muncitorii se vor spăla pe mâini si se vor unge cu pastă protectoare pentru evitarea
exemelor.
CAPITOLUL 4-CONCLUZII ȘI PROPUNERI REFERITOARE LA
TEMATICA PROIECTULUI

Cu privire la tematica proiectului, nu-mi ramane decat sa apreciez faptul ca am ales tema
aceasta pentru a o dezvolta intr-un mod cat mai elaborat, asta si datorita faptului ca e o tema foarte
interesanta, o tema despre care am avut de unde culege destule informatii si despre care am putut realiza un
proiect foarte bun din punctul meu de vedere.
Ca elev la profil mecanic, preocuparile mele sunt masinile si menirea mea e sa duc mai
departe cunostintele asimilate din timpul scolii pentru a face o cariera din acestea, una care sa fie de viitor
si de ce nu sa pot merge cu ele in invatamantul superior tehnic de unde sa ies profesionist.
 CAPITOLUL 5-BIBLIOGRAFIE

 “AUTOMOBILE-CUNOAȘTERE, ÎNTREȚINERE ȘI REPARARE”

• Autori: Prof.dr.ing.GH.FRĂȚILĂ, Prof.dr.ing.MARIANA FRĂȚILĂ,
Ing.ST.SAMOILĂ prof.gr.I
• Editura Didactică și Pedagogică, R.A.
• București, 2003.

 CURS “INTRODUCERE ÎN TEHNICA AUTOMOBILULUI”

FAC.TRANSPORTURI,CATEDRA AUTOVEHICULE RUTIERE,
POLITEHNICA BUCUREȘTI.

 www.wikipedia.org
 CUPRINS

Cap.1-Introducere……………………………………………………….2
Cap.2
2.1-Destinația și părți componente………………………………...5
2.2-Instalații electronice de aprindere…………………………….12
2.3-Întreținerea instalației de aprindere………………………….20
2.4-Defectele în exploatare ale instalației de aprindere………….26
2.5-Repararea instalației de aprindere……………………………29
Cap.3-Măsuri de protecția muncii si P.S.I……………………………..31
Cap.4-Concluzii și propuneri referitoare la tematica proiectului…….32
Cap.5-Bibliografie……………………………………………………….33
GRUP ȘCOLAR INDUSTRIAL-TECUCI, JUD.GALAȚI

ELEV:VASILACHI CĂTĂLIN
CLASA: a-XI-a A AC
PROF.TATU DANIEL

-MAI 2011-