Sunteți pe pagina 1din 8

Universitatea Transilvania Inginerie Mecanica Brasov

Proiect
Demarorul

Student: Borta Cosmin-Vasile


Cuprins

1. Rol si conditii impuse


2. Constructie si functionare
3. Tipuri de mecanisme de cuplare ale demarorului cu arborele cotit

2
Motorul electric de pornire (demarorul)

1. Rol şi condiţii impuse

Demarorul electric este un motor de curent continuu alimentat de la bateria de


acumulatoare. principiul său de funcţionare se bazează pe fenomenul inducţiei electromagnetice.
Cu astfel de demaroare sunt echipate majoritatea motoarelor cu ardere internă. Pentru
pornire un pinion de atac al demarorului se cuplează cu coroana dinţată de pe volantul motorului.
După felul cum se face cuplarea, se cunosc: demaroare cu cuplare mecanică şi demaroare
cu cuplare electromagnetică.
Demaroarele cu cuplare mecanică sunt prevăzute cu o manetă sau pedală, cu ajutorul
căreia se realizează cuplarea pnionului cu coroana dinţată. Acest sistem de cuplare este mai
simplu, dar prezintă o serie de dezavantaje, care au făcut să fie înlocuit cu cuplarea
electromagnetică, utilizată frecvent la actoalele demaroare.
Sursa de energie electrică, necesară alimentării acestor motoare, o formează bateria de
acumulatoare de 70-160 Ah, şi tensiunea de 12-24V. Această tensiune de alimentare a
demaroarelor corespunde, în general, tensiunii de lucru a instalaţiei electrice. Mai frecvent se
folosesc baterii de acumulatoare şi instalaţii electrice cu tensiuni de 12 V.
Puterea demaroarelor este în general proporţională cu puterea motoarelor pe care le
pornesc. Se consideră că acestea trebuie să aibă o putere de 1-2,5 % din puterea motorului pe
care-l deserveşte, în cazul celor cu aprindere prin scânteie electrică şi 5-10 %, în cazul
motoarelor cu aprindere prin comprimare.
O bună parte din motoarele cu care sunt echipate tractoarele, se pornesc cu ajutorul
demaroarelor 2D4/12A, adică demaror de 4 CP în instalaţie de 12 V, la curent continuu, cu
excitaţie mixtă şi indus deplasabil.

3
2. Construcţie şi funcţionare

Un asemenea motor electric se compune din statorul 1, în care este montat rotorul 2, pe
lagărele 3 şi 4 şi colectorul 5 cu periile 6. Cuplajul de mers liber 7 şi roata dinţată de antrenare 8
sau pinionul de atac asigură cuplarea cu coroană dinţată a volantului, figura 1.

Figura 1. Demarorul electric al motoarelor de tractoare de 65 CP şi al motorului D-118


Schema de construcţie şi funcţionare a demarorului 2D4/12A este prezentată în figura 2.
Statorul este prezentat prin carcasa 1 în care se fixsează patru piese polare 2, în jurul
cărora se găsesc două înfăşurări din sârmă de cupru.

4
Figura 2. Schema de funcţionare a demarorului
Piesele polare sunt construite din tole (table) de oţel electrotehnic, izolate între ele, pentru
a evita formarea curenţilor turbionari. Aceşti curenţi au ca efect încălzirea pieselor şi pot duce la
arderea înfăşurărilor şi scoaterea din funcţionare a electromotorului.
Înfăşurările statorice sunt din sârmă de cupru mai subţire şi alcătuiesc înfăşurarea
auxiliară.
Înfăşurarea principală are capetele legate la periile colectoare. De înfăşurarea principală
se leagă contactul inferior al punţii k de la releul de anclanşare. Cele două înfăşurări principale
au câte un capăt legat la contactul superior al punţii releului de declanşare, iar celălalt capăt la
periile colectoare.
Masele polare sunt fixate cu ajutorul unor şuruburi la carcasa de oţel.
Rotorul este format dintr-un ax pe care se fixează tole (table) de oţel cu crestături la
periferie. Prin montarea una lângă alta a tolelor, crestăturile formează canale în care se fixează
câte o spirală de cupru ce se lipeşte cu cositor la câte o lamelă a colectorului.
Colectorul se montează la un capăt al rotorului cu ajutorul unei pene. El este format din
mai multe lamele de cupru, izolate între ele şi faţă de ax. Sunt colectoare la care lamelele de
cupru se fixează pe o bucşă, printr-o crestătură coadă de rândunică. La fiecare lamelă se lipesc cu
cositor capetele înfăşurărilor rotorice.

3. Tipuri de mecanisme de cuplare ale demarorului cu arborele cotit

Dispozitivul de cuplare a demarorului face legătura între pinionul de atac, care se


cuplează cu coroana de pe volantă şi este de tipul cuplajelor de mers liber.
Pinionul de atac este antrenat de rotor prin dispozitivul de cuplare şi, prin angrenarea
coroanei dinţate a volantei, pe care o roteşte. O dată cu aceasta, arborele motor este învârtit,
realizând astfel pornirea. Numărul de dinţi ai pinionului de atac este mult mai mic decât numărul
dinţilor coroanei de pe volantă, raportul fiind de circa 16,4. Turaţia demarorului fiind de circa
1400rot./min., asigurând arborelui motor rotaţia minimă necesară pornirii motorului Diesel
respectiv.
Pornirea motorului cu acest tip de demaror are loc în două trepte:

5
- în prima treaptă se închide circuitul prin butonul B şi astfel releul de declanşare
electromagnetică atrage puntea k. Datorită oritorului o şi clichetului c, se închid numai contactele
superioare a şi, în felul acesta, alimentează bobinajele sau înfăşurările auxiliare ale statorului. Ca
urmare, câmpul magnetic produs imprimă rotorului o deplasare axială de 11mm spre volantă şi o
turaţie de circa 300rot./min;
- în treapta a doua datorită deplasării rotorului, discul său d ridică clichetul de blocare, şi
astfel eliberează puntea releului k. Ca urmare, se închide şi contactul inferior b, prin care se
alimentează înfăşurarea statorică principală. În acest moment, pinionul de atac, rotindu-se cu
900rot./min. şi deplasându-se încă 11 mm, se angrenează complet cu coroana dinţată de pe
volantă, încât demarorul dezvoltă întreaga putere şi-l roteşte. O dată cu aceasta, sunt puse în
mişcare părţile mobile ale mecanismului bielă – manivelă, şi celelalte componente ale motorului
care primesc mişcarea de la arborele cotit.
În camerele de ardere se produc autoaprinderi urmate de arderi şi de destinderi, încât
motorul porneşte, funcţionând independent. După ce se întrerupe alimentarea de la butonul de
pornire, se întrerupe şi circuitul în bobina electromagnetului releului de ancloşare, care
eliberează puntea k şi deschide contactele. În felul acesta curentul se întrerupe şi rotorul,
nemaifiind atras, este readus în poziţie iniţială de resortul axului.
La tractoarele din seria 445, motoarele sunt echipate tot cu demaroare de 4cai putere pe
instalaţie de 12 V, având dispozitiv de cuplare de mers liber.
La tractoarele A-1800 A, demaroarele care pornesc motoarele D-131, sunt de tipul Ioll
4,43KW (6CP), pe instalaţie electrică de 24 V. Acest demaror este comandat prinreleu de
pornire, iar cuplarea pinionului este de tip inerţial.
Motoarele auxiliare de pornire (U.M.P.) a motoarelor D-105 A, cu care sunt echipate
tractoarele S-1500, la rândul lor, sunt pornite cu ajutorul demaroarelor de tip D3 de 1,2 C.P., pe
instalaţie de 12V. Un astfel de demaror este un motor de curent continuu, cu patru piese(mase)
polare de excitaţie mixtă, având două bobine în serie şi una în paralel cu circuitul rotorului. A
patra masă polară nu are nici o înfăşurare.
La acţionarea butonului, un releu de pornire asigură punerea în circuit a demarorului.
Dispozitivul de cuplare a demarorului este de tip inerţial.
În funcţionarea acestei instalaţii se disting trei faze, şi anume:

6
- faza liberă, când pinionul se roteşte fără să angreneze coroana dinţată a volantei
motorului termic auxiliar de pornire;
- faza cuplat, când pinionul angrenează coroana dinţată de pe volanta motorului de
pornire, realizând pornirea;
- faza maximă, când pinionul de atac este antrenat de volanta motorului de pornire, după
ce acesta a intrat în funcţiune, ca urmare pinionul revine în poziţia liberă, iniţială.

3.1. Mecanismul de cuplare prin inerţie

Mecanismul de cuplare prin inerţie (bendix) este compus din pinionul 3 montat liber pe
bucşa filetată 1 (fig. 3).

Figura 3. Mecanismul de cuplare prin inerţie


Filetul este realizat cu un pas foarte mare, bucşa 1 putând să se deplaseze liber pe axul
rotorului de care este solidarizată prin arcul elicoidal 2.
Arcul elicoidal, având un capăt fixat cu un şurub de rotor, iar celălalt capăt de bucşa
filetată, realizează în acest fel un cuplaj elastic între coroana 5 şi demaror, care atenuează
şocurile şi loviturile puternice dintre dinţii celor două pinioane în timpul angrenării. Pinionul 3
prevăzut cu o masă excentrică 4 (contragreutate) este montat ca o piuliţă pe porţiunea filetată a
bucşei 1. În momentul rotirii demarorului, pinionul va avea tendinţa să rămână în urmă datorită
inerţiei sale amplificată si de către masa cxcentrică. Astfel, el se va înşuruba pe filetul bucşei 1
efectuând o mişcare de avans, spre coroana dinţată 5, fixată pe volant, cu care se angrenează.
După pornirea motorului, coroana volantului capătând o turaţie din ce în ce mai mare va tinde să
rotească pinionul mai repede decât bucşa 1 va începe să execute o mişcare de deşurubare,
deplasându-se înapoi pe bucşă şi decuplându-se în mod automat de coroana dinţată a volantului.

7
Acest sistem de cuplare are avantajul că este simplu. Funcţionarea sa nu este însă
silenţioasă şi este însoţită de uzura pronunţată a dinţilor pinioanelor. Pentru a asigura o deplasare
uşoară a pinionului demarorului, filetul bucşei trebuie curăţat şi ferit de ulei şi praf sau alte
impurităţi.
Pentru a se diminua şocul care se produce la cuplarea pinionului de antrenare al
electromotorului de pornire cu coroana dinţată, la unele tipuri de demaroare se folosesc
întrerupătoare acţionate automat de pinion şi o rezistenţă suplimentară montată în serie cu
infăşurările demarorului.

Bibliografie

1. Prof. Dr. Ing. Frăţilă Gh.; Automobile. Cunoaştere, întreţinere şi reaerare


Editura Didactică şi Pedagigică, Bucureşti 1996
2. Prof. Dr. Ing. Frăţilă Gh.; Automobile, şofer mecanic auto
Editura Didactică şi Pedagigică, Bucureşti 1993
3. Bilaniuc I. A.; Automobilul, nimic mai simplu
Editura Echim, Sighetu Marmaţiei 1999
4. D., Tomescu, Gr., Răileanu, Întreţinerea şi repararea tractoarelor,
I., Vladăştul;
Manual pentru licee agroindustriale, Editura Cere, Bucureşti, 1981