Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova

Centrul de Excelenta in Transporturi

Procesului tehnologic de verificare şi

întreţinerea tehnică a demarorului.

Elaborat:Stihari Alexei
Verificat:Bagrin Gherghe

Chisinau 2023
1.Instalatia de pornire rolul

Instalatia de pornire are rolul de a realiza rotirea arborelui cotit vederea

pornirii automobilului. Piesa principalã a instalatiei de pornire constitue
electromotorul (fig. 7.16).
Electromotorul este o masina electrica ce transformã energie electrica in
energie mecanicã. Energia electrica o primeste de la bateria de acumulatori, iar
energia mecanica o
foloseste pentru rotirea
arborele cotit. Orice
masina electrica are
doua pärti principale:
stator si r‹Principiul de
functionare este simplu,
curentul de la baterie
intri infâgurarea
statorica si genereaza un
câmp magnetic invártitor
(roteste rotorul si
implicit arborele cotit.

1.2.Turatia de pornire

Turatia de antrenare a arborelui cotit este unul din factorii de baza de care
depinde reusita pornirii motorului.Turatia minima necesara pentru producerea
primelor aprinderi ale amestecului se numeste turatie de pornire.Turatia de
pornire trebuie sa fie suficient de mare, pentru a asigura depresiunea necesara
formarii amestecului carburant(care depinde de viteza pistonului), precum si
variatia fluxului inductor, pentru producerea unei scantei puternice(care
depinde de turatia magnetoului) sau presiunea de injectie a motorinei(care
este influentata de viteza pistonului pompei de injectie).
La MAS pornirea este usurata datorita volatilitatii ridicate a benzinei,
imbogatirii amestecului cu dispozitivele de pornire ale carburatorului si
declansarii scanteii. Ca urmare, turatia de pornire este mai mica, de
aproximativ 50 – 70 rot/min.In cazul MAC turatia de pornire este mai ridicata,
deoarece gradul de comprimare a aerului scade sensibil la turatii joase, intrucat
cresc pierderile de caldura datorita timpului mai indelungat de contact al
incarcaturii proaspete cu peretii si temperaturii scazute a acestora la pornirea
motorului rece, precum si datorita imperfectiunii etanseitatii cilindrului,
datorita reducerii rezistentelor la scurgere, prin jocuri. Datorita acestor cauze,
la finele comprimarii nu se atinge temperatura de autoaprindere. Vaporizarea
combustibilului este afectata in plus de inrautatirea pulverizarii din cauza
vitezei reduse a pistonului pompei de injectie, precum si de vascozitatea
ridicata a combustibilului. Ca urmare, turatia de pornire la MAC este, la 0 0C
intre 100 si 200 rot/min.
1.3.Clasificarea Sistemelor De Pornire
Sistemele de pornire electrica se impart in doua grupe :
- sisteme de pornire normale care se utilizeaza la motoarele cu combustie
interna uzuale;
- sisteme de pornire speciale, pentru actionarea motoarelor de putere
mare si conditii de pornire mai grele. Din aceasta categorie fac parte :
- sistemele de actionare cu doua demaroare, care functioneaza in paralel; -
sistemele de alimentare a demarorului cu doua baterii a 12 V fiecare, conectate
in serie sau serie – paralel, la care demarorul este alimentat cu 24 V
( putere aproape dubla ), iar restul consumatorilor cu 12 V;
- demaroare pendulare care rotesc coroana volantului succesiv in ambele
sensuri, acumuland energia cinetica pana cand se realizeaza pornirea;
- demaroare cu inertie, la care pinionul demarorului(prevazut cu un mecanism
complicat de angrenaje reductoare, ambreiaj cu frictiune si volante etc.)
2. CONSTRUCTIA, FUNCTIONAREA SI PARTILE COMPONENTE ALE SISTEMULUI
DE PORNIRE CU DEMAROR
Instalatia de pornire(Fig.3) este formata din demarorul 1(prevazut cu releul
electromagnetic E, contactul cu cheie 2, pentru pornire, conductoarele de
legatura dintre baterie si demaror 3 si conductorul de legatura cu contactul de
pornire 4; pentru controlul curentului debitat de baterie 5, se monteaza in
paralel voltmetrul V.

Functionarea instalatiei : la trecerea contactului cu cheie 2, in pozitia b,

bateria de acumulatoare alimenteaza borna instalatiei de aprindere a( numai
pentru MAS) si demarorul 1, prin electromagnetul E a carui miez m se
deplaseaza axial si armatura K, cupleaza cu bornele b, pentru a se transmite
curentul de la baterie la infasurarile statorului, iar prin peria pozitiva (+) in rotor
inchizand circuitul la masa prin peria negativa (-). Se creeaza astfel cuplul
electromagnetic din interactiunea celor doua campuri magnetice ale ststorului

Fig.3 Schema instalatiei de pornire cu demaror

Dupa ce motorul a pornit , cheia contactului revine automat in pozitia initiala si
electromagnetul demarorului nu mai atrage armatura K, intrerupand
alimentarea cu curent de la baterie , iar furca retrage pinionul de cuplare cu
coroana, datorita arcului ei.

Descrierea partilor componente ale instalatiei de pornire se prezinta in

continuare .

Cablurile de legatura 3 - dintre bateria de acumulatoare si demaror – au o

sectiune mare(de obicei 20 - 30 mm), in functie de intensitatea curentului ce
trebuie sa fie transmis . Cablul este din sarma de cupru multifilar cu izolatie din
material plastic. La capete este prevazuta cu piese terminale adaptate pentru
prinderea de bornele bateriei(coliere sau papuci cu orificii) si respectiv la borna
demarorului si la masa automobilului.

Cablu de alimentare 4 al contactului este tot din sarma de cupru

multifilar , dar de sectiune mica (5 - 6 mm), cu piese terminale adaptate.

Contactul cu cheie 2 este un asamblu de piese, prevazut cu mai multe

borne pentru primirea curentului de la baterie si distribuirea la consumatori.
Are trei pozitii distincte:0- candnu se alienteaza vreun consumator ; 1- pentru
conectarea cu ajutorul cheii a instalatiei de aprindere, pentru MAS si alti
consumatori ( termoinjectorului la motoarele Diesel D 797-05 si D2156 HMN 8);
2- pentrualimentareademarorului la pornire.

Dupa pornire, cheia lasata libera revine automat in pozitia 1, datorita

arcurilor contactului, alimentand numai consumatorii conectati. El este montat
la bord, in partea dreapta, pentru facilitarea comenzilor.

Demarorul(motorul electric de pornire 1) functioneaza pe principiul

cuplului rezultat din interactiunea campurilor magnetice dintre stator si rotor,
care, prin pinionul sau, angreneaza cu coroana volantului datorita
mecanismului de cuplare, transmitand-o arborelui cotit, pana la pornire.
 Fig.4 – Schema de principiu si partile componente ale demarorului:
a – schema de principiu; 1 – bateria de acumulatoare; 2 – intrerupator; 3 –
excitatie; 4 - perii; 5 – rotor; 6 - colector; 7 – masa; b – partile componente ale
demarorului autoturismului Dacia 1300.

Statorul, care reprezinta inductorul demarorului, este compus din carcasa 10

de forma cilindrica, in interiorul careia se afla montate patru piese polare 2, pe
care se afla bobinajele 8 ale infasurarii de excitatie cu un numar redus de spire
de cupru de sectiune dreptunghiulara.

Rotorul(indusul) este format din axul 11 pe care se gaseste fixaat prin

presare miezul 9 din tole de otel. In crestaturile miezului se gaseste infasurarea
rotorului, executata din bare de cupru de sectiune dreptunghiulara. La capatul
exterior al axului rotorului se afla montat mecanismul de cuplare, care, in cazul
de fata, este format din mufa 5 cu dispozitiv tip roata libera, pinionul 12 si furca
3.
 3. INTRETINEREA, DEFECTELE IN EXPLOATARE SI REAPARAREA
SISTEMULUI DE PORNIRE

Pentru asigurarea unei porniri usoare a motorului este necesar sa se respecte

unele reguli de intretinere legate de demaror, dar si de bateria de
acumulatoare, astfel:

- se verifica starea bornelor si conductoarelor de legatura cu bateria de

acumulatoare; acestea se dezoxideaza si se ung cu un strat subtire de unsoare
consistenta, periodic (10 000 – 15 000 km);

- verificarea fixarii demarorului pe mototr(se face la aceeasi periodicitate);

- bateria de acumulatoare sa fie bine incarcata pentru a putea furniza curentul

necesar pornirii, mai ales pe timp rece, si sa nu fie suprasolicitata prin porniri
dese si de lunga durata;

- la pornire, nu se vor face mai mult de 3 – 4 incercari cu o durata de 5 s, cu

pauze intre ele de 30 s; daca motorul nu pornestem, se face o pauza de 10 – 15
min prin refacerea potentialului bateriei, dupa care se fac iarasi 2 – 3 incercari
cu pauze de 1 – 2 min intre ele; daca, totusi, nu porneste, se determina si
inlatura cauzele (carburatie, aprindere) si apoi se face pornirea, pentru a evita
descarcarea bateriei;

- pe timp rece, se iau masuri suplimentare de pornire, eventual prin

preincalzirea motorului, iar la autoturisme prin actionarea prealabila cu
manivela pentru „ruperea uleiului”;

- periodic la 10 000 – 15 000 km, se face ungerea cu unsoare a pinionului si

arborelui filetat;

- se va evita stropirea cu lichide, iar la spalarea motorului, se protejeaza

demarorul cu o folie de material plastic;

- distanta dintre pinion si volant trebuie sa fie de 2-4mm si se verifica periodic,

iar la nevoie se regleaza;

- contactul cu cheie si conductoarele aferente se controleaza periodic,

indeosebi fixarea bornelor de legatura si functionarea
- la pornire, mai ales pe timp rece, este indicat sa se cupleze ambreiajul pentru
micsorarea fortelor rezistente date de antrenarea pinioanelor, cutiei de viteze
care se rotesc in uleiul de transmisie din carter, a carui viscozitate este marita
iarna;

La instalatia de pornire dotata cu bujii incandescente se recomanda:

- utilizarea bujiilor recomandate de firma constructoare;

- verificarea periodica (10 000 – 15 000 km), a starii legaturilor electrice,

functionarii lor(in cca 30 s, sa atinga temperatura de preincalzire, dupa
conectarea lor in circuit, sunt defecte);

- controlul si diagnosticarea temeinica, se face prin masurarea rezistentei

ohmice a fiecarei bujii incandescente; aceasta sa nu depaseasca 0,5Ω; bujiile
arse, au rezistenta ohmica de valoare infinita, iar cele scurcircuitate – zero;

- timpul de incalzire, dupa conectarea cu cheie sa nu depaseasca 30s.

Verificarea bobinei electromotorului demontatà se face cu ajutorul unui fir de curent de la

plusul bateriei care alimenteaza bobina la I cu papuc unde vine firul subtire si un fir la masã.
Normal trebuie :auda un zgomot de anclasare. Lamela bobinei se verificã c ohmmetru (fig.
7.19), legatura intre borele groase, determinand i dacà lamela face bine contactul.

Másurarea intensitatii electromotorului pe automobil se face la temperatura de circa 20°C, la

o turatie redusã a motorului. Intesitat mâsoarà in scurtcircuit sau in sarcinã. Acest lucru se
realizeazà fie traductor inductiv de curent sub forma unui cleste ampermetric (fig. 7.
montat pe cablul de legâturã dintre baterie si demaror, fie cu un a metru cu sunt si o lampá
de control.Pentru verificarea in sarciná si in scurtcircuit se executà opera se scoate fisa
centralã de inaltà tensiune din capul rupt distribuitor, pentru ca arborele cotit al motorului
sã fie ro electromotorul de pornire färá ca motorul sã porneascã;
pentru incercarea in sarcina se aduce maneta schimbator viteze la puctul liber (respectiv se
cupleazà treapta a IV -a) | incercarea in scurtcircuit, se actioneazà frana de serviciu;
schema de montaj este prezentatà in figura 7.17, a. La actionarea electromotorului
(maximum 5 s) se másoarã v. tensiunii si intensitatii curentului cu un tester pentru
echipament el comparându-le cu cele nominale. In cazul determinárii unor
diferite, interpretárile parametrilor másurati pot fi:
• pentru o tensiune nominala si un curent absorbit mai mare
cel nominal, este posibila punerea la masã sau scurtcircuit intre spi
• pentru o tensiune nominalã si un curent absorbit mai mic dec
nominal, electromotorul poate avea defectiuni de tipul: uzurà
contact defectuos intre perii gi colector, colector oxidat sau murdar.

3.1. Repararea sistemului de pornire

Repararea demarorului

Dupa demontare, dezasamblare si curatirea componentelor demarorului,

acesta se supun examinarii si constatarii defectelor pe stand special sau cu
ajutorul unor dispozitive.

Statorul se examineaza astfel:

- Verificarea continuitatii si scurtcircuitelor infasurarilor de excitatie la masa, cu

un voltmetru sau lampa de control(la 220 V); bornele aparatului de control se
conecteaza cu cele ale statorului; cand tensiunea de incercare este mai
mica(lampa stinsa), infasurarile sunt intrerupte. Scurtcircuitarea se controleaza
prin punerea la masa a uneia dintre bornele de control. Cand exista cadere de
tensiune(se aprinde lampa), bobinajele sunt scurtcircuitate.

Remedierea se face prin reiizolarea sau inlocuirea infasurarii de excitatie.

- Verificarea izolatiei bornelor demarorului se face prin conectarea bornelor
lampii la ele si la masa (pe rand); daca se aprinde , izolatia este strapunsa .
remedierea se face prin inlocuirea bucsei izolatoare.

- Uzarea bucselor de bronz se controleaza prin masurarea alezajelor si

diametrelor de la arbore; la depasirea jocului de 0,2-0,5 mm se impune
inlocuirea lor.

- Periile uzate peste 1/3 din inaltimea lor initiala se inlocuiesc; arcurile
detensionate (sub 8-12 N)se inlocuiesc.

Rotorul se examineaza astfel:

- Verificarea scurtcircuitarii bobinajului se face pe un aparat indicator; cand

lamela de otel, deplasata pe circumferinata miezului vibreaza, exista
scurtcircuit. Remedierea se face prin inlocuirea bobinajului.

- Tolele deplasate sau uzate se

inlocuiesc; cele corodate se curata cu
hartie abraziva.

- Controlul ovalitatii colectorului se

realizeaza cu ajutorul
comparatorului, rotorul fiind montat
pe prismele de control(Fig.19).

Fig.19 Verificarea bataii si ovalitatii colectorului cu ajutorul comparatorului

 4. Schema electrică de conectare a demaroului Audi A4 II

Verificarea circuitului după schema

1. Verificăm dacă nu este intrerupt circuitul de la baterie pana la fisa
demaroului 30.
2. Verificăm siguranța principala 150A.
3. Verificăm dacă circuitul nu este intrerupt de la generator B+ 30 pana la
fisa demaroului 30.
4. Verificăm dacă circuitul trece prin contactul cu cheie.
5. Verificăm circuitul BLU de la panoul de bord 14 pana la generator D+ 61
 4.1 Demontarea demaroului Audi A4.
1. Deconectați cablul negativ (-) al bateriei.

Urmați instrucțiunile din secțiunea Înlocuirea bateriei

2. Scoateți capacul inferior al motorului înainte, consultați secțiunea

Demontarea și instalarea capacului superior al motorului / protecție inferioară

compartimentul motorului/cadru auxiliar.

Motor diesel: Scoateți capacul inferior al motorului în spate. consultați

Secțiunea Demontarea și instalarea capacului superior al motorului/protecția
inferioară a compartimentului motorului/cadului auxiliar.

4. Deconectați firul terminalului B+ (2) de la demaror.

5. Deconectați conectorul pinului 50 (1).

6. Dacă este necesar, îndepărtați izolatorul de pe borna pozitivă a demarorului.

7. Deconectați legătura de cablu (4).

8. Motor pe benzină: Detașați suportul (3).

9. Scoateți șuruburile (1) și (2) și scoateți înainte un demaror.

Notă de siguranță

Operațiunea de ridicare și amplasare a vehiculului pe suporturi este

periculoasă! Prin urmare, înainte de a efectua operațiunea, citiți Secțiunea Cric
și remorcare.

PROCEDURĂ

1. Slăbiți șuruburile roții. Ridicați și sprijiniți mașina și scoateți roata din față
dreaptă.

2. Scoateți șuruburile (săgețile din ilustrația însoțitoare) și deconectați un

ecran de protecție termică.

3. Deconectați firul pentru borna B+ (2) de la demaror).

4. Deconectați conectorul terminalului 50 (1).

5. Scoateți scutul termic (3) al releului de tracțiune.

6. Scoateți șuruburile (săgețile) și scoateți un demaror.

4.2 Montarea

PROCEDURĂ

1. Fixați demarorul cu un cuplu de 45 Nm pe KPII.

2. Fixați firul terminalului B+ cu un cuplu de 16 Nm la demaror.

3. Fixați cu șuruburi scutul termic al arborelui de antrenare la

4. Instalarea ulterioară se efectuează în ordine inversă

 . BIBLIOGRAFIE

1. Gh. Fratila, M. Fratila, St. Samoila – „AUTOMOBILE – Cunoastere,

intretinere si reparare – Manual pentru scoli profesionale – anii I, II si III” –
Editura Didactica si Pedagogica R.A., Bucuresti – 2003;
2. D. Abaitancei, C-tin Hasegan, I. Stoica, D. Claponi, L. Cihoraru –
„MOTOARE PENTRU AUTOMOBILE SI TRACTOARE” – Editura Tehnica, Bucuresti
– 1978;
3. Gh. Fratila, E. Draghici – “Masini si utilaje.Constructii de autovehicule –
Manual pentru licee industriale si de matematica-fizica cu profiluri de mecanica
si matematica-mecanica, clasele a XI-a si a XII-a si scoli profesionale” - Editura
Didactica si pedagogica, Bucuresti – 1981;
4. Gh. Tocaciuc – “Echipamentul electric al automobilelor” – Editura
Tehnica, Bucuresti – 1982;
5. Internet.
6.Schema electrică https://avtobase.com/en/1619-electrical-wiring-diagrams-
for-audi-a4-b6-8e-audi-a4-ii.html
7. https://m.etlib.ru/qa/starter-35531