TEMA PROIECT:

DERANJAMENTE LA INTRETINEREA SI REPARAREA ECHIPAMENTULUI ELECTRIC AL AUTOMOBILULUI

CUPRINS
ARGUMENT Cap. 1 1.1. 1.2. 1.3. Cap.2 2.1. 2.2. 2.3. Cap.3 PAGIN A 3

ARGUMENT
Dezvoltarea si modernizarea transporturilor contrebuie la o mai buna folosire a automobilelor,la reducerea preturilor de cost in transporturile auto si la cresterea productivitatii muncii.Un facror important in indeplinirea acestor sarcini este folosirea rationala a parcului de automobile,buna lui intretinere si mentinere in stare de functionare. Dezvoltarea rapida a industriei constructoare de masini si marirea continua a parcului de automobile din tara noastra impun pe langa o cunoastere mult mai aprofundata a tuturor partilor componente ale automobilului si o rationala exploatare,tretinere si reparare cat nai perfecta a automobilelor. Intrucat echipamentul electric auto are un rol important in buna functionare a automobilului,este necesar ca acesta sa fie bine cunoscut atat de personalul tehnic auto cat si de soferi,stiind ca majoritatea defectelor sunt de natura electrica,deoarece masinile si aparatele electrice sunt mai sensibile ca celelalte mecanisme. Echipamentul electric asigura alimentarea cu energie electrica atat a aparatelor electrice atat in timpul deplasarii autovehiculului cat si la stationare.Echipamentul electric al autovehiculului cuprinde:instalatia de alimentare,formata din bateria de acumulatoare;generatorul de curent(continuu sau alternativ) si aparatele pentru reglarea tensiunii si a curentului si conectarea cu bateria de acumulatoare. Consumatorii sunt:instalatia de aprindere;instalatia de pornire;instalatia de iluminare si semnalizare(optica si acustica),aparatele de masurat si control si aparatele auxiliare folosite pentru marirea gradului de confort(stergator si spalator de parbriz,aparate de climatizare si incalzire,radio,ceas etc). Instalatia de distributie si anexele sunt formate din:conductoare,contactul cu cheia,intrerupatoare si comutatoare,cutii si piese de legatura,prize,sigurante fuzibile si automate.Echipamentul electric utilizeaza pentru legaturi la sursele de curent un singur conductor,de obicei pozitivul(+),masa metalica constituind conductorul al doilea de inchidere a circuitului(-).Autovehiculele moderne utilizeaza o tensiune de lucru de 12V. Sursele de energie ale echipamentului electric al automobilelor sunt:bateria de acumulatoare si generatorul de curent. Bateria de acumulatoare are rolul de a alimenta consumatorii de energie electrica in timp ce motorul functioneaza la o turatie scazuta a arborelui cotit sau cand motorul este oprit.La turatii mijlocii si mari ale motorului,generatorul de curent debiteaza suficienta energie electrica si preai alimentarea consumatorilor. In anumite situatii,cand consumul de energie este mai mare(de exemplu,noaptea cand se folosesc farurile),puterea consumatorilor poate depasii puterea generatorului.In acest caz alimentarea consumatorilor se face simultan de catre ambele surse.De asemenea bateria este legata cu generatorul in paralel prin borne de acceasi polaritate. In instalatia electrica a automobilelor se foloseste,de obicei,curentul electric continuu,conditionat de existenta bateriei de acumulatoare care se incarca numai cu curent continuu. La unele automobile,se solosesc generatoare de curent alternativ.Folosirea curentului alternativ simplifica constructia si reglajul generatorului si ii reduce din greutate,insa necesita un redresor.

CAP. 1 GENERALITATI DESPRE ECHIPAMENTUL ELECTRIC AL AUTOMOBILULUI

Echipamentul electric al unui automobil indeplineste urmatoarele functii: -asigura aprinderea amestecului carburant in cilindrii motorului, la automobilele echipate cu motoare cu aprindere prin scinteie -asigura pornirea automata a motorului -asigura iluminatul interior si exterior -pune in functiune diversele aparate si dispozitive de semnalizare si control. Echipamentul electric al automobilului cuprinde doua parti principale si anume: - sursele de energie electrica -consumatorii de energie-electrica. Consumatorii de energie electrica, la rindul lor, pot fi grupati in: -echipamentul de aprindere -electromotorul de pornire -echipamentul de iluminat si de semnalizare -aparatele electrice de masura si control. Legatura intre sursele de energie electrica si diversii consumatori se face printr-un singur conductor, al doilea conductor este constituit din masa metalica a automobilului. Sursele de energie electrica ale automobilului sunt: -bateria de acumulatoare -generatorul de energie electrica. In cadrul surselor de energie sunt incluse si releele regulatoare care asigura functionarea generatorului impreuna cu bateria de acumulatori. Bateria de acumulatori (Fig. 1) are rolul unei surse de energie electrica care alimenteaza pentru scurt timp echipamentul electric, cand generatorul de energie electrica nu lucreaza sau cand acesta nu face fata singur. Dupa natura materiei active a electrozilor si a electrolitului se cunosc si se folosesc la automobile urmatoarele tipuri de baterii de acumulatori: -acumulatori cu plumb (electrolitul este un acid) -acumulatori alcalini (electrolitul este o solutie apoasa a unei baze) Marimile electrice, cele mai importante, care caracterizeaza bateriile de acumulatori sunt: -tensiunea la bornele bateriei de acumulatori, care variaza in raport cu gradul sau de incarcare; (tensiunea la sfirsitul incarcarii bateriei de umulatoare trebuie sa fie de maximum 2,7 V pe element, iar tensiunea maxima admisa la descarcare este de 1,7 V pe element;) -capacitatea bateriei de acumulatori, care reprezinta cantitatea de energie electrica pe care bateria, complet incarcata, poate sa o debiteze unui circuit electric. Capacitatea bateriei se masoara in amperi-ora(Ah) -densitatea electrolitului, este masa electrolitului raportata la unitatea de volum.

Fig. 1 Bateria de acumulatori

1- separatoare; 2- nervuri; 3- placi negative; 4- placi pozitive; 5- cutie; 6- bucsa de plumb; 7- borna pozitiva a bateriei; 8- borna elementului; 9- dop; 10- capacul elementului; 11- borna negativa bateriei; 12- mastic; 13- perete de compartimentare; 14- punte de legatura intre elemente; 15- punte de legatura a elementului

Generatorul de curent trebuie sa alimenteze cu energie electrica receptoarele si sa asigure incarcarea bateriei de acumulatori cu care este cuplat in paralel. Incarcarea bateriei se realizeaza in timpul functionarii motorului, numai daca generatorul are o tensiune mai mare. Generatorul de curent altemativ (alternatorul). Utilizarea generatorului de curent alternativ cu redresoare (alternatorul) (Fig.2) poate asigura incarcarea bateriei de acumulatori la turatii mici si chiar la mersul in gol al motorului. Alternatorul alimenteaza cu curent toti consumatorii unui autovehicul atunci cand motorul este in functiune. Un alternator se compune din doua parti principale: -statorul (indusul) -rotorul (inductorul). Statorul 4 are forma unui inel care prezinta pe suprafata interioara un numar de crestaturi in care se afla o infasurare trifazata legata in triunghi. Capetele libere ale infasurarilor statorului sunt legate, fiecare, la o pereche de redresoare (diode cu siliciu), una directa si una inversata, montate in suportul 2 de aluminiu. Rotorul 3 este format din doua jumatati simetrice si are patru perechi de poli. Axul rotorului este montat in lagare cu bile sustinute de capacele 1 si 5. Rotorul contine infasurarea de excitatie. Pe capacul 1 sunt montate portperiile, ale caror perii 7 se freaca de inelele colectoare ce sunt legate cu capetele infasurarii de excitatie a rotorului alternatorului. Pe partea capacului 5 este montata, in exterior, fulia 10, iar in interior ventilatorul 9, destinat racirii alternatorului.

Fig.2 Elementele componente ale unui alternator

1- capac; 2- suport portdiode; 3- rotor; 4- stator; 5- capac; 6- portperie; 7- perie de excitatie; 8- perie masa; 9- ventilator; 10- fulie;

Releul regulator de tensiune are rolul de a mentine cat mai constanta tensiunea la bornele generatorului de curent, independent de turatia motorului sau de sarcina generatorului, in acest scop face sa creasca sau sa scada in mod corespunzator intensitatea curentului de excitatie a generatorului. In consecinta, intensitatea curentului de incarcare a bateriei de acumulatori scade pe masura ce aceasta se incarca, reducandu-se la zero atunci cand bateria este complet incarcata. De asemenea, datorita regulatorului de tensiune, curentul de incarcare este mai mic vara, cand bateria se incarca mai usor, si mai mare iarna, cand bateria are o temperalura scazuta si se incarca mai greu. Reglarea tensiunii are loc prin introducerea si scoaterea rezistentei suplimentare in circuitul infasurarii de excitatie, cu ajutorul unor contacte care o scurtcircuiteaza sau nu. Echipamentul de aprindere al automobilului serveste la producerea, intr-un anumit moment, a scanteii electrice necesare aprinderii amestecului carburant din cilindrii motorului. La motoarele cu carburator, dupa aspiratia si comprimarea amestecului carburant in cilindru, amestecul carburant este aprins de catre o scanteie electrica produsa de bujie. Pentru producerea scanteii intre electrozii bujiei nu este suficienta o tensiune de 6 sau 12 V ,,respectiv tensiunea pe care o are bateria de acumulatori. Scanteia nu se poate produce decat daca bujia este alimentata cu tensiunea de 15 000 ... 20 000 V. Pentru a se produce o tensiune atat de puternica, este nevoie de un ansamblu de piese care, lucrand impreuna, sa transforme curentul electric de joasa tensiune in curent electric de inalta tensiune. Acest lucru se poate realiza cu ajutorul unui transformator de tensiune denumit ,,bobina de inductie". Ruptor-distribuitorul (Fig. 3) se compune din: -ruptorul propriuzis care intrerupe curentul primar, -distribuitorul inaltei tensiuni catre bujii -condensatorul -regulatoarele de avans. Ruptorul. Momentul exact al producerii scanteii electrice de catre bobina de inductie este determinat de momentul intreruperii curentului in circuitul primar al bobinei. Aceasta intrerupere este produsa de catre ruptor. Ruptorul 18 este format din doua contacte: unul mobil 19 si unul fix 20. Contactul fix este legat la masa, iar contactul mobil este izolat de masa masinii. In momentul in care contactul mobil se departeaza de contactul fix, curentul se intrerupe si apare tensiunea inalta in infasurarea secundara a bobinei de inductie. Contactul mobil este ridicat de pe contactul de catre cama ruptorului 5, care este fixata pe axul distribuitorului si are un numar de proeminente, egal cu numarul cilindrilor. Contactul mobil este fixat pe o mica parghie ce oscileaza in jurul unui ax si intrerupe circuitul atunci cand o proeminenta vine in dreptul sau si roteste aceasta parghie desfacand contactele. Readucerea in pozitie initiala a contactului mobil pentru restabilirea circuitului primar se face cu ajutorul unei lamele arc, care este montata in spatele contactului mobil Distribuitorul are rolul de a distribui curentul de inalta tensiune la bujii, in conformitate cu ordinea de aprindere a amestecului carburant in cilindrii motorului. Distributia curentului de inalta tensiune la bujii se realizeaza astfel: curentul de inalta tensiune ajunge de la bobina de inductie prin intermediul unui conductor, la borna centrala a distribuitorului; contactul intre borna centrala si rotor se face prin intermediul periei de carbune 16, care este metinuta in contact cu lama metalica a ruptorului de un arc 15. In timpul rotatiei rotorului 17, lama va trece la o distanta de 0,2 mm de bornele laterale. Miscarea de rotatie a rotorului rezulta din antrenarea acestuia de catre axul distribuitorului 1. Deci transmiterea curentului de inalta tensiune de la lama rotorului la bornele laterale 6

(ploturi) din capac nu se face prin contact, ci prin scantei. In continuare, transmiterea curentului de inalta tensiune de la bornele laterale la bujii se face prin intermediul unor fise.

Fig. 3 Ruptor-distribuitor
1..8- regulator de avans centrifugal; 9..11- borna izolata; 12- condensator; 13- bucsa; 14- capacul distribuitorului; 15- arc; 16- carbune; 17- rotor (lulea); 18- ruptor; 19- contact mobil; 20- contact fix; 21- conducta de legatura cu borna izolata; 22- regulator de avans cu depresiune; 23..28- corpul ruptorului-distribuitor; 29- ax de antrenare;

. Bujia (Fig.4 ) serveste la producerea scanteilor electrice, necesare aprinderii amestecului carburant. Scanteia se produce intre electrozii bujiei, aceasta fiind insurubata in chiulasa motorului, intr-un orificiu filetat ce patrunde in camera de ardere a motorului. Bujia este formata dintr-un corp metalic 1, prevazut cu o portiune filetata si un cap hexagonal pentru actionare cu cheia. Pe corpul metalic este fixat unul dintre electrozii bujiei. Acest electrod lateral 2 face contact cu masa prin intermediul corpului metalic al bujiei ce se insurubeaza in chiulasa motorului. Al doilea contact al bujiei, electrodul central 3, este fixat intr-un izolator 4, prins la randul sau in corpul metalic. Electrodul central are la capatul exterior borna de care se leaga fisa ce aduce curentul de inalta tensiune. Pentru asigurarea etanseitatii camerei de compresie, intre corpul bujiei si chiulasa se asaza o garnitura metalo-plastica 5. Distanta intre electrozii bujiei este de 0,5... ... 0,7 mm. Curentul adus prin fise trece de la electrodul central la electrodul lateral sub forma de scanteie si de aici ajunge prin corpul bujiei la masa. Fiind vorba de curent de inalta tensiune, izolatorul bujiei care este facut din portelan trebuie sa fie in buna stare, fara crapaturi sau fisuri, si curat, altminteri curentul trece direct la masa fara sa mai produca scanteia intre electrozi. 7

Caracteristicile principale ale unei bujii sunt: -diametrul si lungimea partii filetate ce se insurubeaza in chiulasa motorului; -felul filetului; -valoarea termica a bujiei.

Fig. 4 Bujia
1- corp metalic; 2- electrod lateral; 3- electrod central; 4- izolator; 5- garnitura metalica;

Electromotorul de pornire (demarorul) este un motor electric de curent continuu, care serveste la rotirea arborelui cotit pentru pornirea motorului automobilului, transformind energia electrica in energie mecanica. Arborele cotit este antrenat de un pinion montat pe axul demarorului, care angreneaza o coroana dintata dispusa pe volant. Cuplarea pinionului cu volantul se realizeaza la actionarea cheii de contact pe pozitia demaror, iar dupa pornirea motorului decuplarea trebuie sa se faca automat. Mecanismul de cuplare al demarorului poate fi cu actionare prin inertie, mecanica sau electromagnetica. La M.A.S. pornirea motorului rece este mai usoara datorita volatilitatii ridicate a benzinei si ajutorului oferit de dispozitivele de pornire ale carburatorului care imbogatesc amestecul carburant. La M.A.C. pentru a se usura pornirea motorului se folosesc procedee auxiliare care permit preincalzirea aerului care intra in cilindrii. Preancalzirea se poate realiza cu ajutorul bujiilor incandescente sau a unei instalatii cu termostat, aceasta din urma se foloseste la autovehiculele mari. Bujia incandescenta este de fapt o spirala din nichel-crom care se inroseste atunci cand se inchide circuitul electric, permitand incalzirea aerului care intra in cilindrii.

CAP 2. INTRETINEREA, DEFECTELE IN EXPLOATARE SI REAPARAREA SISTEMULUI DE PORNIRE

2.1. Intretinerea instalatiei de pornire Pentru asigurarea unei porniri usoare a motorului este necesar sa se respecte unele reguli de intretinere legate de demaror, dar si de bateria de acumulatoare, astfel: - se verifica starea bornelor si conductoarelor de legatura cu bateria de acumulatoare; acestea se dezoxideaza si se ung cu un strat subtire de unsoare consistenta, periodic (10 000 15 000 km); - verificarea fixarii demarorului pe mototr(se face la aceeasi periodicitate); - bateria de acumulatoare sa fie bine incarcata pentru a putea furniza curentul necesar pornirii, mai ales pe timp rece, si sa nu fie suprasolicitata prin porniri dese si de lunga durata; - la pornire, nu se vor face mai mult de 3 4 incercari cu o durata de 5 s, cu pauze intre ele de 30 s; daca motorul nu pornestem, se face o pauza de 10 15 min prin refacerea potentialului bateriei, dupa care se fac iarasi 2 3 incercari cu pauze de 1 2 min intre ele; daca, totusi, nu porneste, se determina si inlatura cauzele (carburatie, aprindere) si apoi se face pornirea, pentru a evita descarcarea bateriei; - pe timp rece, se iau masuri suplimentare de pornire, eventual prin preincalzirea motorului, iar la autoturisme prin actionarea prealabila cu manivela pentru ruperea uleiului; - periodic la 10 000 15 000 km, se face ungerea cu unsoare a pinionului si arborelui filetat; - se va evita stropirea cu lichide, iar la spalarea motorului, se protejeaza demarorul cu o folie de material plastic; - distanta dintre pinion si volant trebuie sa fie de 2-4mm si se verifica periodic, iar la nevoie se regleaza; - contactul cu cheie si conductoarele aferente se controleaza periodic, indeosebi fixarea bornelor de legatura si functionarea - la pornire, mai ales pe timp rece, este indicat sa se cupleze ambreiajul pentru micsorarea fortelor rezistente date de antrenarea pinioanelor, cutiei de viteze care se rotesc in uleiul de transmisie din carter, a carui viscozitate este marita iarna; La instalatia de pornire dotata cu bujii incandescente se recomanda: - utilizarea bujiilor recomandate de firma constructoare; - verificarea periodica (10 000 15 000 km), a starii legaturilor electrice, functionarii lor(in cca 30 s, sa atinga temperatura de preincalzire, dupa conectarea lor in circuit, sunt defecte); - controlul si diagnosticarea temeinica, se face prin masurarea rezistentei ohmice a fiecarei bujii incandescente; aceasta sa nu depaseasca 0,5; bujiile arse, au rezistenta ohmica de valoare infinita, iar cele scurcircuitate zero; - timpul de incalzire, dupa conectarea cu cheie sa nu depaseasca 30s. 2.2 Defectele in expluatare ale instalatiei de pornire Motorul are pornirea greoaie, din urmatoarele motive: - caderea de tensiune normala, dar curentul absorbit este mare in sarcina, datorita frecarilor dintre rotor si stator prin uzarea bucselor de bronz(lagarele arborelui), incovoierii arborelui rotorului, griparii pinionului de cuplare; scurtcircuitarii infasurarilor sau a 9

colectorului, arderii armaturii sau bornele releului electromagnetutlui, precum si arderii colectorului, uzurii sau gruparii periilor in culisele lor. Remedierea consta in demontarea demarorului de pe motor, dezasamblarea, curatirea cu razuitoare si panza(nu cu produuse petroliere, mai ales la bobinaje, rotor si releu), controlul scurtcircuitelor pe stand de probe special si dupa necesitate, inlocuirea bucselor de bronz, indepartarea arborelui, verificand centrarea lui pe strung, degriparea pinionului (curatirea si ungerea filetului), slefuirea pe strung a colectorului de hartie foarte fina si curatirea izolatiei dintre lamele cu o lama de latime corespunzatoare. Eventualele scurtcircuite ale infasurarilor statorului se inlatura prin refacerea izolatiei; daca sunt la rotor, se face inlocuirea lui. La releul electromagnetic, se face dezoxidarea armaturii si bornelor, iar in caz de scurtcircuit, se izoleaza sau inlocuieste bobinajul (operatiile de demontare-montare a releului sunt mai dificile, ceea ce impune mai multa atentie). Periile se degripeaza sau se inlocuiesc daca uzura depaseste 1/3 din inaltimea lor normala. Dupa reparare, demarorul se supune incercarilor la mersul in gol si in sarcina pe standul special. - Daca curentul absorbit va fi mic la mersul in gol si in sarcina, defectiunile constau in uzarea periilor sau intreruperea infasurarilor statorului sau rotorului (indusului) care se inlatura dupa cum s-a aratat mai sus. - Daca curentul absorbit este mare si in gol, cauzele sunt frecarile mari ale rotorului pe stator(uzarea bucselor de sprijin ale arborelui, incovoierea arborelui) sau scurtcircuitarea bobinajelor. Remedierea se face ca mai sus. Caderea de tensiune mare este provocata de oxidarea bornelor sau terminalelor, conductoarelor slabite sau defecte. Caderea de tensiune sa nu depaseasca 0,2 V pe fiecare portiunde de circuit si de 0,5 V pe intregul circuit; curentul absorbit sa nu depaseasca valoarea prescrisa. In Fig.5 se reprezinta schema verificarii caderilor de tensiune in circuitul de pornire cu demaror. Remedierea consta in dezoxidarea legaturilor dintre demaror si baterie si ungerea lor cu un strat de unsoare; celelalte conexiuni se dezoxideaza si se strang. Conductoarele defecte se izoleaza sau se inlocuiesc.

Fig.5 Schema verificarii caderilor de tensiune in circuitul de pornire cu demaror:

1 baterie de acumulatoare; 2 releul demarorului; 3 demarorul; Ub caderea de tensiune la baterie; U p caderea de tensiune la releul demarorului; U e - caderea de tensiune la conductoarele de legatura.

10

Motorul nu porneste, din urmatoarele cauze: Bateria de acumulatoare descarcata sau defecta, legaturile slabite sau oxidate. Remedierea consta in reincarcarea bateriei de acumulatoare, repararea sau chiar inlocuirea ei, dezoxidarea si strangerea legaturilor. La demaror defectiuni ale : releului electromagnetic, infasurarile statornice si rotorice scurtcircuitate, rotorul sau colectorul descentrat, periile sau colectorul uzate, arcurile periilor nu tensioneaza suficient pentru apasarea periilor (8-12 N), cuplajul pinionului uzat(mai ales la cel tip ambreiaj), mansonul cu furca gripat sau desfacut accidental. Remedierea se face ca mai sus, iar arcurile detensionate se inlocuiesc; cuplajul pinionului se repara prin degriparea sau prin inlocuirea pieselor defecte, mansonul se degripeaza, iar boltul de articalre a furcii se remonteaza. Contact cu cheie sau legaturi defecte: se remediaza prin repararea sau inlocuirea lor. Conectarea si deconectarea spontana a releului se datoreste descarcarii puternice a bateriei sau deteriorarii bobinajului de retinere. Remedierea consta in inlocuirea bateriei sau refacerea bobinajului defect. Blocarea pinionului cu coroana volantului, demarorul ramanand cuplat si dupa pornirea motorului este cauzata de griparea mecanismului de cuplare, oxidarea bornelor si armaturii releului electromagnetic, uzarii pinionului si coroanei. Remedierea se executa prin degriparea si ungerea cu unsoare a sistemului de culisare a mecanismului de cuplare, iar releul se demonteaza si se dezoxideaza sau se inlocuieste. Zgomote puternice la cuplare se datoresc uzarii frontale a pinionului sau coroanei volantei, griparii mecanismului de cuplare(imbacsirea sau corodarea sistemului de cuplare, deformarea furcii). Remedierea se face prin inlocuirea pieselor defecte sau degriparea si ungerea cu unsoare consistenta. Pornirea motorului se poate face la nevoie si prin imprumutul de curent de la bateria altui autovehicul, conectand un conductor de sectiune mare intre bornele (+) ale bateriilor sau ale demaroarelor si un altul intre masele metalice. De asemenea, este posibila si pornirea prin remorcare, in treapta a II-a sau a III-a autovehiculului. Verificarea sistemului de pornire pe automobil Incercarile sistemelor de pornire pe automobile sau pe motor au drept scop de a verifica parametrii pe care ii dezvolta aparatele in conditii de exploatare, pe baza carora sa se poata aprecia daca acestia functioneaza corect sau prezinta defectiuni. In acest sens se foloseste de regula aparatura portabila, care cuprinde un tester voltampermetric electronic(Bosch, Sun etc.), prevazute cu dispozitiv pentru masurarea indirecta a curentilor mari de peste 600 A absorbiti de motor. Schema utilizata pentru masurari este prezentata in Fig.6.

Fig.6 Testerul voltamperic Bosch 11

Pentru a nu intrerupe circuitul de alimentare a demarorului(in cazul conectarii in serie a ampermetrului obisnuit), dispozitivul de masurare a curentului foloseste un cleste , care formeaza un circuit magnetic inchis in jurul cablului de alimentare. Odata cu modificarea valorii curentului continuu al demarorului, variaza permeanta circuitului magnetic al clestelui si se deschilibreaza puntea de masurare a dispozitivului , producand o devatie corespunzatoare la ampermetru. Cu ajutorul voltmetrului conectat in derivatie, se determina tensiuneala bornele bateriei, tensiune la bornele demarorului, caderea de tensiune intre bornele bateriei si demarorului, caderea de tensiune la bornele acestora, intre borna demarorului si masa si intre borna bateriei si masa. Verificarea functionarii elementelor din sistemul de pornire se executa de obicei in timpul pornirii motorului la temperature ambianta, iar operatia se face mai usor cu a doua persoana, care sa citeasca repede indicatiile aparatelor. Verificarile la pornire se fac actionand motorul cu demarorul, in timp ce fisa centrala este scoasa de la bobina de inductie. Pentru a nu creea erori de masurare, clestele dispozitivului trebuie sa fie bine inchis in jurul conductorului. Alimentarea dispozitivelor se face de la baterie. Deoarece performantele demarorului depind de starea bateriei, este indicat ca inaintede efectuarea verificarilor asupra demarorului, sa se verifice starea tehnica si de incarcare a bateriei. Este cunoscut faptul ca la curenti mari, absorbiti de demaror, faza mare, claxoane etc., la rezistente de trecere relative mici apar caderi de tensiune importante, care pot influenta puterea si functionarea acestora. Verificarea tensiunii bateriei se face astfel : se conecteaza voltmetrul la bornele ei si se alimenteaza demarorul complet franat, respective in scurtcircuit, prin scoaterea fisei centrale si cuplarea in treapta superioara de viteza; daca este necesar, se trage si frana de mana. La un current egal cu de trei ori capacitatea bateriei, tensiunea fiecarui element nu trebuie sa scada sub 1,6 V, respectiv la bornele bateriei 9,6 V la U N = 12 V si 4,8 V la U N = 6 V. Se masoara apoi tensiunea la bornele demarorului in aceleasi conditii de mai sus (franat si alimentat). Intre bornele bateriei si demarorului de pornire, caderea de tensiune nu trebuie sa depaseasca 0,5 V la UN = 12 V si 0,25 la UN = 6 V. Daca se constanta diferente mari, de mai multi volti, intre tensiunile masurate la baterie si la demaror, se procedeaza la masurarea rezistentelor de trecere, respective verificarea caderilor de tensiune pe legaturi. Verificarea caderilor de tensiune pe legaturile la borne. In acest caz masuratorile se fac incepand de la bornele bateriei spre bornele demarorului. in ordinea numerelor si literelor specificate in documentatie. Masurarea se face cu milivoltmetru numai intre doua numere sau litere invecinate. In timpul masurarii, demarorul(franat) se conecteaza scurt. Daca caderea de tensiune este mai mare de 100 - 200 m V, bornele respective se curata, se ung cu un strat subtire de vaselina, dupa care se fixeaza la loc. In timpul efectuarii acestor masuratori nu se permite bransarea aparatului la masa automobilului, deoarece in acest caz miliametrul va fi pus sub tensiunea bateriei de 12 -14 V, fapt care poate provoca deteriorarea acestuia. In acelasi mod se procedeaza la verificarea caderilor de tensiune pe legaturile bornelor si la ceilalti consumatori mari de current : faruri(faza mare), claxoane, electroventilatoarele(instalatiilor de racire a motoarelor ) etc.

12

Caderile de tensiune totale(pe conductoare, contacte si imbinari) pe circuitul dusintors de la demaror la baterie nu trebuie sa depaseasca 4 % din tensiunea nominala UN(respectiv 1 V pentru UN = 24 V; 0,5 V pentru UN = 12 V si 0,25 V pentru UN = 6 V). Verificarea demarorului cuprinde: - Verificarea la mersul in gol a demarorului pe automobil nu se poate face decat la demaroarele cu cuplare mecanica, iar datele obtinute in gol nu sunt suficiente pentru caracterizarea functionarii demarorului. - Incercarea in sarcina se poate efectua prin scoaterea fisei centrale pentru ca arborele cotit al motorului sa fie rotit, fara ca acesta sa porneasca. Aceasta masuratoare da indicatii doar asupra functionarii demarorului, ea fiind putin concludenta, deoarece este influentata de o serie de factori cum ar fi starea tehnica a motorului, compresia functionala, vascozitatea uleiului etc. - Incercarea in scurtcircuit(cu motorul blocat) da indicatiilecele mai concludente asupra demarorului, cu conditia sa se tina seama si de starea celorlal;te aparate care formeaza sistemul de pornire electrica a automobilului. Verificarea demarorului se face masurand curentul absorbit de acesta si tensiunea la bornele lui in timpul pornirii. Daca pentru tensiunea prescrisa curentul depaseste valoarea admisa, este posibil sa existe scurtcircuite intre spire sau puneri la masa, sau chiar baterie foarte incarcata cu demarorul in buna stare, iar daca acest current este prea mic, este poisibil ca colectorul sa fie uzat sau murdar, periile sa fie prea uzate, presiunea periilor prea mica sau bateria poate fi prea descarcata; un curent normal poate aparea si cand exista scurtcircuit intre spire si bateria este foarte descarcata. 2.3 Repararea sistemului de pornire Repararea demarorului. Dupa demontare, dezasamblare si curatirea componentelor demarorului, acesta se supun examinarii si constatarii defectelor pe stand special sau cu ajutorul unor dispozitive. Statorul se examineaza astfel: - Verificarea continuitatii si scurtcircuitelor infasurarilor de excitatie la masa, cu un voltmetru sau lampa de control(la 220 V); bornele aparatului de control se conecteaza cu cele ale statorului; cand tensiunea de incercare este mai mica(lampa stinsa), infasurarile sunt intrerupte. Scurtcircuitarea se controleaza prin punerea la masa a uneia dintre bornele de control. Cand exista cadere de tensiune(se aprinde lampa), bobinajele sunt scurtcircuitate. Remedierea se face prin reiizolarea sau inlocuirea infasurarii de excitatie. - Verificarea izolatiei bornelor demarorului se face prin conectarea bornelor lampii la ele si la masa (pe rand); daca se aprinde , izolatia este strapunsa . remedierea se face prin inlocuirea bucsei izolatoare. - Uzarea bucselor de bronz se controleaza prin masurarea alezajelor si diametrelor de la arbore; la depasirea jocului de 0,2-0,5 mm se impune inlocuirea lor. - Periile uzate peste 1/3 din inaltimea lor initiala se inlocuiesc; arcurile detensionate (sub 8-12 N)se inlocuiesc. Rotorul se examineaza astfel: - Verificarea scurtcircuitarii bobinajului se face pe un aparat indicator; cand lamela de otel, deplasata pe circumferinata miezului vibreaza, exista scurtcircuit. Remedierea se face prin inlocuirea bobinajului. - Tolele deplasate sau uzate se inlocuiesc; cele corodate se curata cu hartie abraziva. 13

- Controlul ovalitatii colectorului se realizeaza cu ajutorul comparatorului, rotorul fiind montat pe prismele de control(Fig.7). Ovalitatea(bataia) colectorului nu trebuie sa depaseasca 0,01mm.

Fig.7 Verificarea bataii si ovalitatii colectorului cu ajutorul comparatorului

Recoditionarea se realizeaza prin rectificarea colectorului. Diametrul rotorului in dreptul crestaturilor trebuie sa fie cuprins intre 66,85 si 66,90 mm. In cazul rectificarii rotorului, pe portiunea crestaturilor intre carcasa electromotorului si masele polare ale bobinelor statorului, se intercaleaza cate o garniture din tabla electrotehnica, avandaceeasi suprafata de contact cu a maselor polare. Grosimea garniturilor se alege astfel, incat intrefierul sa ramana neschimbat la valoarea de 0,38 mm, iar diametrul interior al maselor polare sa fie cuprins intre 67,80 si 67,97 mm. Masurarea se face cu calibrul lamelar. O atentie deosebita in acest sens trebuie acordata contactului perfect care trebuie sa se realizeze intre suprafetele respective si stringerii pana la refuz a suruburilor de fixare a pieselor polare. In caz contrar, statorul se incalzeste, produce zgomote sin u dezvolta parametrii proiectati. - Arderea colectorului impune strunjirea si apoi curatierea izolatiei dintre lamele. Rectificarea se face dupa verificarea bataii radiale, care trebuie sa fie de maximum 0,02 mm; in caz contrar, se face centrarea pe strung. - Arborele incovoiat se indreapta la o presa, astfel ca sa corespunda concetricitatii de mai sus (abateri 0,02 mm). - Fusurile uzate ale arborelui se incarca prin metalizare sau pulberi metalici, apoi se rectifica la cota nominala, sau se rectifica si se folosesc buce cu alejazul corespunzator. - Verificarea mecanismului si releului de cuplare: Verificarea mecanismului de cuplare se face in scopul controlarii si, eventual, regularii depasarii corecte a pinionului care, in repaus, nu trebuie sa atinga coroana dintata a volantului, iar dupa cuplare nu trebuie sa atinga partea frontala a carcasei motorului electric. Pentru aceasta se actioneaza furca pana la refuz si se masoara cu un calibru, distanta intre pinion si piesa de oprire care, in mod normal, este cuprinsa intre 0,05 si 1,5 mm; sau se masoara cursa armaturii mobile a releului, care trebuie sa corespunda datelor uzinei constructoare. Se regleaza distanta sau cursa pana la valoarea prescrisa, prin actionarea asupra piesei de oprire, sau asupra surubului de la extremitatea furcii.

14

Verificarea inchiderii contactelor principale de pornire ale demarorului se poate face cu ajutorul unei lampi de control de aceeasi tensiune ca a bateriei, montata intre borna de alimentare a infasurarii de excitatie a demarorului si masa, masurandu-se cursa armaturii mobile a releului din pozitia de repaus pana in momentul aprinderii becului. Pentru ca demarorul sa nu porneasca, se desfac capetele infasurarii de excitatie de la borna respectiva a demarorului. In mod normal, becul nu trebuie sa se aprinda, respectiv cele doua borne principale sa nu fie scurtcircuitate inainte de cuplarea, pe intreaga latime, a pinionului cu coroana dintata a volantului. Bobina releului de cuplare se verifica la scurtcircuit la masa , sau intre spire, la intrerupere, cat si rezistenta ohmica. Valorile trebuie sa corespunda prescriptiilor tehnice. In cazul scurtcircuitului la masa, defectul se constanta pe automobile prin aceea ca releul nu cupleaza correct, iar in caz de scurtcircuit intre spire, datorita curentului de valoare mai mare, acesta produce de regula oxidarea sau chiar arderea contactelor 30 si 50 ale comutatorului cheii de contact. Dupa reparare, demarorul se remonteaza, se regleaza cursa pinionului de la surubul miezului deplasabil al electromagnetului si distanta dintre pinion si opritor (Dacia 1310) care trebuie sa fie de 0,5-1,5 mm. Apoi, pe standul special(Fig.8) se supune probelor de functionare in gol si sarcina, urmarind ca valoarea curentului absorbit sa nu depaseasca pe cel indicat pentru tipul respectiv de demaror; la fel si pentru proba de incercare in scurtcircuit cu rotorul blocat, masurand cuplul de pornire.

Fig.8 Verificarea demarorului pe stand(schema de montaj):

1 demaror; 2 electromagnet de cuplare; 3 contactul de pornire; 4 bateria de acumulatoare

Curentul absorbit de la bateria de acumulatoare, pentru actionarea demarorului in sarcina, este dependent de puterea lui si variaza in limitele 180 - 600 A. Dupa antrenarea demarorului(max. 5 s), se urmaresc pe aparate intensitatea si tensiunea si se compara cu cele indicate de fabrica constructoare, interpretandu-se astfel: - la tensiunea nominala, cand curentul absorbit depaseste valoarea indicata a tipului respectiv de demaror, defectiunea consta in scurtcircuitarea spirelor, sau la masa; - la o tensiune nominala, dar curentul absorbit este inferior celui recomandat, exista uzuri ale periilor, presiunea insuficienta a periilor pe colector, oxidarii puternice ale lamelelor, sau inbacsirii colectorului cu praf de carbune de la perii.

15

CAP 3. INTRETINEREA, DEFECTELE IN EXPLOATARE SI REAPARAREA ALTERNATORULUI

3.1. Intretinerea alternatorului Alternatorul n anumite situaii (scurtcircuite, legturi greite etc), pot s debiteze cureni mult mai mari dect valoarea curentului nominal al diodelor redresoare, care nu suport suprasarcini. n scopul evitrii producerilor de distrugeri grave , este necesar a fi respectate urmtoarele reguli indicate de uzina constructoare: - la borna magistral 30 a alternatorului nu se permite racordarea dect a bornei + a bateriei de acumulatoare. Aceast regul trebuie respectat n cazul pornirii motorului cu curent de la alt baterie; - dac este necesar a se ncrca bateria montat pe autoturism de la o surs exterioar, sau este necesar a se efectua lucrri de sudur electric, se vor decupla legturile alternatorului de restul instalaiei electrice; - nu este permis scurtcircuitarea bornei magistrale 30 a alternatorului la mas sau a bornei 30 cu borna 67 (intrarea n nfurarea de excitaie); - pentru controlul funcionrii alternatorului, este indicat s se foloseasc voltmetrul, ampermetrul i ohmmetrul (alimentat cu baterii pentru lantern); nu se va utiliza megaohmmetrul, deoarece tensiunea lui este mult mai mare dect tensiunea nominal a diodei. ntreinerea alternatoarelor cuprinde curirea, ungerea rulmenilor (dac nu sunt de tipul capsulai), verificarea periilor, a portperiilor, diodelor, etc. Uzura i arderea periilor este mare. Numai n cazuri de scurtcircuit se pot produce arsuri i scntei puternice duntoare. Inelele colectoare se cur i se lefuiesc cu hrtie fin de lefuit dac se constat c sunt murdare sau arse. Periile nu trebuie s apese pe inele cu mai mult de 300 400 gf; btaia la perii este de maximum 0,03 mm. Diodele redresoare (6 buci) se pot defecta dac alternatorul nu funcioneaz cu releul regulator de tensiune astfel c se poate produce strpungerea lor. Acelai lucru are loc dac ele se conecteaz greit. Montarea necorect i ncercarea invers a diodelor produce distrugerea sau defectarea lor, a alternatorului i a regulatorului de tensiune care funcioneaz corect numai cu o polaritate. Montarea invers scurt circuiteaz fazele alternatorului la mas. ntreinerea diodelor este simpl: nu se revizuiesc i nu se repar, ci se nlocuiesc n caz de defect. Fiecare element se verific separat sau montat n funciune. Dac este necesar, scoaterea diodelor se face uor cu un cuplu de 13,5 17,5 daN*m. Diodele nu funcioneaz normal dac sunt conductoare scurtcircuitate, nfurri defecte, ntreruperei, etc. Ele se cur de praf i murdrie prin suflare cu aer. Rulmenii alternatoarelor se schimb dup mai mult de 100.000 km Roata de antrenare trebuie s nu fie excentric, rotorul s nu aib o btaie mai mare de 0,05 mm apsarea curelei de ventilator s nu ntreac 3.5 4 daN*m. ntinderea curelei (fig.9), este normal cnd, apsnd pe mijlocul ei cu o for de 3 4 daN, rezult o sgeat de 10 15 mm.

16

Fig. 9 Intinderea curelei Verificarea alternatorului Standul pentru verificarea alternatoarelor este prevzut cu motor electric cu turaie variabil, tahometru, ampermetru cu scal gradat pn la 50A, baterie de acumulatoare, reostat de 100A cu rezisten variabil de la 0,2 la 20 i voltmetru cu scara pn la 20A. Verificarea strii nfurrilor: starea nfurrii rotorului, n ceea ce privete continuitatea, eventualele scurtcircuite ntre spire, gradul de rodare al periilor pe inelele colectoare, se va verifica pe tand, fr demontatea alternatorului, msurndu-se dinamic rezistena ntre excitaie i masa alternatorului cu ajutorul ampermetrului i al voltmetrului, rotorul fiind antrenat cu o vitez de rotaie de 500 rot/min. Cu ajutorul relaiei R=U/I se determin valoarea rezistenei totale a circuitului retoric, care trebuie s fie de 4,6 la temperatura de 200C. n situaia cnd se msoar static, valoarea rezistenei trebuie s fie de 4,2 . n cazul cnd se constat valori mai mici, aceasta indic faptul c ntre spirele nfurrii rotorice exist scurtcircuit. - msurarea valorii curentului debitat de alternator: Se nchide ntreruptorul e se rotete alternatorul cu o turaie de 5000 rot/min timp de 30 min. cu o sarcin de 42A(realizat cu ajutorul reostatului) la tensiunea de 14V. Se ridic curba curentului debitat de alternator la tensiunea constant de 14 V, lsnd alternatorul s funcioneze timp de 1,5 ore la turaia de 5000 rot/min. dup care se menine ste 20 min. pentru fiecare din turaiile: 4000, 3000 i 2000 rot/min.n toate 17

etapelemenionate alternatorul trebuie s funcioneze la regimuri termice stabile. Pentru determinarea turaiei iniiale (minime), la care ncepe debitarea, se micoreaz treptat turaia, pn cnd valoarea curentului debitat ajunge la 1-2A, apoi se decupleaz reostatul i bateria cu ajutorul ntreruptorului, cutnd s se obin tensiunea de 14V, prin reglarea turaiei. Verificarea diodelor redresoare: dioda redresoare este un element semiconductor care permite trecerea curentului numai ntr-un singur sens(cu conducie unidirecional). Trei diode de aceeai polaritate, pozitiv se preseaz ntr-un radiator comun, izolat fa de corpul alternatorului, care constituie borna pozitiv a acestuia. Trei diode de polaritate negativ se presez ntr-un radiator comun neizolatfa de corpul alternatorului.

3.2 Demontarea,repararea i remontarea alternatorului i releului de tensiune la autoturism Demontarea alternatorului de pe autoturism se face efectund operatiile: - se deconecteaza bateria de acumulatoare; - se deconecteaza bornele + sau -; - se slabeste bulonul, intinzatorul si surubul; - se slabeste din fixari ansamblul alternator, impingindu-l in partea de jos si se scoate cureaua de ventilator; se scoate alternatorul din locasul sau; Inainte de dezasamblare, alternatorului i se fac urmatoarele verificari: a) Verificarea izolatiei, rotorului montat la alternator. Aceasta se face fara setul de carbuni astfel : - se demonteaza suportul de carbuni; - se branseaza lampa de control la bateria de acumulatoare ; - se asaza borna de control la unul din inelele colectoare ale rotorului si cealalta borna la masa; in acesta pozitie, lampa nu trebuie sa se aprinda. Daca lampa se aprinde totusi, inseamna ca exista scurtcircuit in inelele colectoare ale rotorului sau scurgeri de curent intre bobina de excitatie si rotor b) Controlul infasurarii rotorului montat la alternator. 18

Aceasta operatie se executa astfel : - se branseaza ohmmetrul intre doua inele de colectare ale rotorului; - in aceasta pozitie ohmmetrul trebuie sa indice o rezistenta de: 4,6+/-0,2 ohmi la temperatura de 25 de grade; daca aparatul indica o rezistenta nula, inseamna ca exista scurtcircuit la inductor, iar daca este foarte ridicata, inseamna ca bobina de excitatie este arsa sau intrerupta. c) Verificarea diodelor.(Fig.10) Se executa in modul urmator: - se face un control vizual la conexiunile de la diode (dezlipiri, diode sparte); - se branseaza la sursa de curent lampa de control ; Fig. 10 Incercarea diodelor - se aseaza bornele lampii de control pentru diodele pozitive, si in punctele de control pentru diodele negative; - se inverseaza sensurile, lampa trebuie sa se aprinda numai intr-un singur sens. Daca lampa se aprinde in mai multe sensuri, inseamna ca una sau mai multe di multe diode sint in scurtcircuit, deci arse, iar daca lampa nu se aprinde in nici un sens de bransare, cele trei diode sint intrerupte. d) Verificarea periilor de la alternator . Pentru aceasta, se fac doua incercari: - Incercarea continuitatii periilor (sa nu existe ruperi sau fisuri), in care scop se branseaza unohmmetru sau o lampa de control intre borna de excitatie si carbune in punctele de control pentru diode pozitive. In aceasta pozitie, rezistenta trebuie sa fie nula (lampa de control aprinsa). - Incercarea izolantului dintre perii se face bransind un ohmmetru sau o lampa de control la cei doi carbuni. In aceasta pozitie, acul ohmmetrului nu trebuie sa devieze (lampa de control trebuie sa ramina stinsa), situatie care arata ca izolantul este bun. In caz contrar, exista o izolatie slaba sau un scurtcircuit, fiind necesara inlocuirea portcarbunilor. e) Verificarea rotorului demontat de la alternator. Daca se demonteaza rotorul dela alternator, trebuie sa se verifice starea inelelor colectoare, care nu trebuie sa prezinte urme adinci de uzura, oxizi sau impuritati grosiere. Corectarea se poate realiza cu o foaie de smirghel foarte fin (400) si se curata cu benzina; uzura adinca sau neuniforma necesita inlocuirea rotorului. Controlul infasurarii rotorului se face cu ajutorul unei lampi de control care este alimentata de la o sursa de 12V. Daca lampa nu se aprinde, rezulta ca infasurarea rotorului este rupta. f) Verificarea statorului demontat de la alternator. - Verificarea continuitatii infasurarii statorice se face cu lampa de control sau cu ohmmetrul. In primul caz, intre fiecare dintre cele trei legaturi electrice (corespunzind celor trei faze), se cupleaza in serie o lampa de control alimentata de o sursa de curent de 12V. Normal, lampa de control trebuie sa se aprinde, in caz contrar infasurarea este intrerupta. 19

Cnd folosim ohmmetrul, la acelasi montaj electric, rezistenta infinit indica intreruperea infasurarii. Corectarea se efectueaza prin rebobinarea statorului sau inlocuirea acestuia. - Verificarea in scurtcircuit la masa a infasurarii statorice se face cu o lampa de control sau cu un ohmmetru. Intre fiecare dintre cele trei legaturi electice si masa de tole se cupleaza inseriate lampa de control si sursa electrica. Normal, lampa de control nu trebuie sa se aprinda, in caz contrar, infasurarea prezinta scurtcircit la masa. Corectarea se face prin rebobinarea statorului si refacerea izolatiei la masa sau inlocuirea statorului. Lista unor posibile defecte n exploatare si modul de remediere DEFECIUNEA: - Patinarea curelei alternatorului. REMEDIERE: - Reglarea intinderii curelei. DEFECIUNEA: - Scurtcircuitul uneia sau a mai multor diode redresoare polarizate pozitiv. REMEDIERE: - Inlocuirea portdiodei cu cele trei diode polarizate pozitiv. DEFECIUNEA: - Uzura sau blocarea periilor in portperii. REMEDIERE: - Verificarea aderentei (pasuirii) periilor pe inelele colectoare, a apasarii exercitate de arcuri, precum si a culisarii libere a periilor in portperie; nlocuirea portperiilor cu perii, la nevoie. DEFECIUNEA: - Intreruperea sau scurtcircuitul la masa a bobinajului inductor al alternatorului sau in circuitul inelelor colectoare. REMEDIERE: - Inlocuirea rotorului. DEFECIUNEA: - Regulatorul de tensiune dereglat. REMEDIERE: - Se regleaza conform prescriptiilor anterioare. DEFECIUNEA: - Oxidarea (sau "ancrasarea") contactelor primului etaj al regulatorului de tensiune. REMEDIERE: - Curatirea si spalarea contactelor si verificarea functionarii lor. DEFECIUNEA: - Arderea celui de-al doilea etaj al regulatorului de tensiune. REMEDIERE: - Inlocuirea regulatorului de tensiune. Principalele lucrri de reparaii la alternator a) Inlocuirea rulmentilor palier fata spate; 20

Aceasta se face executindu-se urmatoarele operatii: - se fixeaza in menghina fulia alternatorului, folosindu-ne de o curea veche montata pe fulie, pentru a nu o deteriora; - se desface piulita de fixare a fuliei si se demonteaza in ordine: fulia pana fuliei si ventilatorul; - se desfac suruburile de asamblare a alternatorului; - se introduce o surubelnita, maxim 2mm, intre statorul si carcasa palier fata in scopul scoaterii rotorului din rulmentul palierului fata. - se desfac suruburile care fixeaza capacul de sustinere a rulmentului al palierului fata; - se demonteaza palierul fata de pe rotor prin lovirea usoara a capatului axului cu o bucata de lemn; - se stringe usor rotorul intr-o menghina cu bacuri moi protectoare si se extrage rulmentul fata cu extractorul CV 28 A, echipat cu ghiarele CV 48 si prevazut cu protectorul RO 15.01; idem rulmentului din spate; - se verifica planeitatea placii de mentinere a rulmentului si se remonteaza placa; - se monteaza la presa rulmentii fata - spate noi, folosindu-se o teava care se va sprijini numai pe inelul interior al rulmentilor; - se remonteaza in ordine inversa pieselor demontate de la alternator: palierul spate, statorul, palierul fata, suruburile fata, suruburile de asamblare, pana, ventilatorul, fulia rondela si piulita. b)Inlocuirea periilor de la alternator. - se desfac suruburile de fixare a portperiilor si se scot acestea din urma; - dupa remontarea periilor in locasul lor, se verifica culisarea periilor in portperii; - se demonteaza periile din portperii; daca prezinta uzuri exagerate (lungime minima 7mm), fisuri, uzuri neuniforme, arcuri rupte sau detensionate etc., se inlocuiesc cu perii noi; - se verifica izolatia intre perii si continuitatea in punctul de contact al periilor cu colectorul, pina la terminalele de contact cu masa si excitatia; - se remonteaza portperiile pe alternator. c)Inlocuirea ansamblului diode de la alternator. Aceasta se face dupa scoaterea prealabila a alternatorului de la motor, efectuind operatiile: - se demonteaza capacul de protectie; - se deconecteaza cablurile electrice de legatura ale diodelor + si -, marcindu-se pozitia acestora cu o vopsea, in scopul asigurarii reconectarii in acelasi loc; - se desfac piulitelor de fixare si se scoate suportul(radiatorul) diodelor; - se verifica fiecare dioda,folosindu-ne de un ohmmetru sau o lampa de control; - se inlocuiesc fie diode separate, fie ansamblul suport diode; - pentru remontarea, se aseaza piesele in ordinea inversa demontarii, respectindu-se pozitiile de conectarea. Releul regulator de tensiune tip 1342 (electronic) nu se repara, iar pentru releul de tensiune cu contacte tip 1410, se repara nu numai prin inlocuirea rezistentei calibrate de 0.4 ohmi si apoi se verifica la stand sau pe automobil, reglarea realizindu-se prin rotirea excentricului releului. ATENTIE, nu se recomanda sa se actioneze asupra contactelor platinate ale releului, pentru ca se pot decalibra, reglarea neputindu-se realiza decit la standuri speciale. d)Reparea infasurarilor releului - regulator Infasurarile releului - regulator pot avea urmatoarele defecte: intreruperi, scurtcircuite, izolatie necorespunzatoare, legaturi intrerupte sau slabe, rezistente mari de contact, contact la 21

masa, rezistente electrice necorespunzatoare, contacte oxidate, arse, lipite, conexiuni inversate, sensuri de bobinare gresite etc. Verificarea la scurtcircuite intre spire sau la masa si la intreruperi se fac cu lampa de control, cu ohmmetrul sau cu volmetrul. Daca infasurarile prezinta scurtcircuite sau intreruperi, se rebobineaz, insa este indicat ca in aceste cazuri releul - regulator sa fie inlocuit. e)Repararea lamelelor vibratoare Lamelele vibratoare pot avea urmatoarele defecte: arcul deformat, contactele lipite, intrefierul si distanta dintre contacte necorespunzatoare, lame indoite sau deformate, materiale termice elastice si magnetice cu caracteristici necorespunzatoare sau imbatrinite etc. Defectele de natura mecanica se determina vizual sau prin auz, prin masuratori cu calibre sau aparate de precizie si prin atingere, apasare sau indoire cu mina a lamelei vibratoare, a arcului, a opritoarelor etc. Daca contactele prin uzura ajung la o grosime mai mica de 0,5 mm, ele se vor inlocui, prin lipire sau nituire. Contactele reparate trebuie sa fie coaxiale, admitindu-se o abatere maxima de 0,15 -0,20 mm. Daca locul de fixare a contactelor se largeste prea mult, daca arcurile se rup sau se fisureaza, daca izolatoarele sint strapunse sau daca alte piese mecanice se defecteaza, piesele nu se repara, ci se inlocuiesc. f) Reglarea si incercarile releului-regulator. Reglarea releului regulator consta in reglarea distantei(jocul) dintre contacte, a distantei dintre miezul magnetic si lamela vibratoare(intrefierul) si a tensiunii arcului lamelei vibratoare. g) Reglarea conjuctorului-disjunctor. Intrefierul se regleaza prin indoirea opritorului arcului lamelei. Prin marirea intrefierului, tensiunea de inchidere a contactelor creste si scade curentul de sens invers. Distanta dintre contacte se regleaza prin indoirea suportului contactului fix. Marirea distantei duce la cresterea tensiunii de inchidere si scade curentul desens invers de deschidere a contactelor. h) Reglarea regulatorului de tensiune si de curent Reglarea acestor regulatoare este identica. Modificarea intrefierului se obtine prin indoirea opritorului arcului lamelei. Tensiunea arcului se modifica prin indoirea opritorului sau(cind arcul este lamelar). Initial se regleaza intrefierul si apoi tensiunea arcului. Prin marirea tensiunii arcului, tensiunea reglata la regulatorul de tensiune creste, iar curentul limitat de regulatorul de curent creste.

CAP 4. INTRETINEREA, DEFECTELE IN EXPLOATARE SI REAPARAREA ECHIPAMENTULUI DE ILUMINAT

22

4.1. Intretinerea echipamentului de iluminat Farurile necesita o intretinere care se refera la eficacitatea iluminatului si la orientarea sa.Eficacitatea iluminatului depinde de starea aparatelor diverse care compun farul.Astfel,geamul poate fi invehit si sa piarda cu timpul calitatea de transparenta mai ales in urma actiunii razelorultraviolete.El poate absorbi o cantitate prea mare din razele de lumina emise de far.Datorita vibratiilor geamul poate avea fisuri sau zgarieturi(care nu sunt totdeauna vizibile) in care intra inapoi praf si umezeala care distorsioneaza fasciculul luminos.Reflectorul poate sa se oxideze si sa se deformeze din cauze externe sau prin imbatranire.Acestea produc anumite neregularitati in reflecatarea luminii si a suportului becului care fac ca dispersia fasciculului de raze reflectate sa se reduca. Becul,prin uzura,isi pierde puterea putin cate putin si randamentul scade mult.Durata de functionare este stabilita de fabrica constructoare;ea este,in general,de 100 h pentru becurile cu lumina stralucitoare si doua sute de h pentru becurile a caror lumina nu este prea puternica. Periodic trebuie sa se controleze starea de uzura a acestor aparate.In mod normal sa se faca o spalare simpla a aparatelor pentru ale reda transparenta sau reflexia lor normala;in acest scop se foloseste apa cu sapun.Piesele nu trebuie sa schimbe intre ele,de la faruri diferite,pentru ca acestea nu mai pot asigura o etanseitate perfecta care sa nu permita patrunderea murdariei in interior. Eficacitatea iluminatului prezinta importanta pentru a sigura o vizibilitate buna,pentru un mers odihnitor,cu maximum de siguranta.Orientarea luminii trebuie sa fie in permanenta verificata pentru ca de ae depinde siguranta in mers.Periodic trebuie sa se controleze si sa se regleze orientarea farurilor. Orientarea se face,in unele cazuri,in suportul farului cand acesta nu este ingropat in aripa sau caroserie.Alte tipuri de faruri au prevazute suruburi de reglare sau de orientare.Reflectoarele argintate,care reflecta cand sunt in stare buna 90% din raze,trebuie bine ingrijite.Stergerea lor se face numai radia din spre bec catre margini.Argintul fiind foarte moale se desprinde la curatire,iar din cauza ca este atacat chimic,se intuneca si scade reflexia foarte mult.In special in ataca hidrogenul sulfurat si sulful din gaze care se gaseste aproape peste tot.Daca luciul dispare se curata cu pile de caprioara naturala sau artificiala noua si nefolosita in alte scopuri. Reflecatoarele cromate reflecta mai putin raze,circa 60-65%,si in special pe cele albastre,astfel ca lumina lor este nuantata usor in albastru,lucru neindicat pe timp de ceata.Cromul fiind,mai dur nu este atacat de gazele din atmosfera si nusi pierd luciul.Curatarea se face mai simplu cu o carpa curata inmuiata in spirt sau benzina.Reflectoarele nichelate care reflecta pana la 60% din razele primite nu sunt mai stabile ca cele din crom si se folosesc mai rar.Stergerea se face cu negrul de fum dizolvat in alcool fara a se apasa tare.Pentru sters se foloseste o carpa curata sau pile de caprioara.Daca reflectorul este puternic oxidat,se inlocuieste. Becurile arse se inlocuiesc cu altele de aceeasi putere si de acelasi tip.Contactul trebuie sa fie bine asigurat si prinderea sigura.Apasarea lamelelor de contact trebuie sa fie normala pentru ca sa nu apara o rezistenta mai mare de contact.Trebuie sa se controleze tensiunea de functionare a becurilor pentru ca de aceasta depind puterea,rezistenta interiora,eficacitatea luminoasa sau randamentul,intensitatea luminoasa si durata de functionare.In special durata de functionare scade cel mai mult la mici supratensionari desi randamentul este mai bun.Tensiunea care se calculeaza a fi la bornele becurilor joaca un rol 23

important pentru ca de aceasta depinde subtensionarea sau supratensionarea becurilor,in ambele cazuri cu urmatri nedorite.Cu cat puterea becului este mai mare cu atat tensiunea de lucru a becului este mai mica pentru ca infuctie de putere becului care consuma un curent mai mare sau mai mic se schimba si caderea de tensiune pe conductoare si la contacte.Trebuie sa se evite orice defectiune la generator sau la bateria de acumulatoare care ar schimba valoarea tensiunii cum ar fi contactele defectuoase,baterii de acumulatoare sulfatate sau necorespunzatoare din punct de vedere al capacitatii,reglare gresita etc.In aceste cazuri durata de functionare a becurilor scade l de la cateva sute la cateva ore.Trebuie sa se tina seama ca becurile de la faruri trebuie sa isi pastreze randamentul descris chiar in douna duratei de functionare. La verificarea tensiunii de functionare a becului,se constata ca un bec,cu intensitate luminoasa de 1 cd,functioneaza sub o tensiune de 7,5V,are un randament de minimum 6,7 Im/W si o durata de 1000 h,pe cand unul de 50 cd are valorile corespunzatoare :5,5 V, 16,15 Im/W si 100 h.Se vede ca tensiunea de functionare depinde de putere,astfel ca la fabricatie,filamentul se face corespunzator acestei tensiuni. Becurile pentru faruri se incearca daca corespund,ele sunt normalizate ca putere,tensiune si randament luminos minim.In lipsa altor prescriptii se poate considera ca la becurile de 6V care se fac pentru putere de 25+25W,tensiunea de incercare este de 6,3V,curentul maxim de 4,35 A si fluxul maximum de 350 Im la faza de aprindere si de minimum 400Im la faza de departare sau minimum 200Im,la cea de apropiere.Becurile de 40+35W de aceeasi tensiune(6,3V),care consuma la faza mare 6,18A si la faza mica 6,1A,au un flux luminos maximum la faza de apropiere de 550 Im si de 300Im minimum,iar fluxul minim de 500Im pentru faza de departare. Becurile de 12 V si de putere 45+40W,au tensiunea de incercare de 13,5V si curentul maxim de 3,5 A pentru faza mare si de 3,3 A pentru faza nica.L a faza de apropiere fluxul luminos este de minimum 350Im si maximum 600Im,iar la cea de departare de minimum 600Im.Becurile ci tesiuni de 24V au o putere de 50+45W.Tensiunea de incercare este de 28V,iar curentii de 2 A pentru faza mare si 1,8 A pentru faza mica.Caracteristicile fluxului luminos sunt aceleasi ca la becurile de 12V.La fixarea in soclu se verifica contactele,stifturile si arcurile care asigura contactul normal. Corpul farului trebuie bine fixat,pentru ca in timpul mersului automobilul il zdruncina.La farurile la care reflectorul,geamul si corpul fac corp comun trebuie sa se dea atentie numai la fixare,intrucat interiorul este ermetic inchis si este protejat.Farurile imglobate in aripi sau caroserie se regleaza pe directia normala cu doua suruburi,prinse de rama unul pentru deplasarea fasciculului de raze pe orizontala,iar altul pe verticala ,farul miscandu-se in jurul suportului sau.Deschiderea farurilor fara sa fie necesara nu este permisa.La inchiderea ramelor se urmareste ca garnitura de etansare sa fie in buna stare si farul sa inchida ermetic.Cand se schimba becurile nu este permis sa se atinga cu degetele si reflectorul pentru ca raman urme de murdarie sau grasime de pe degete.La incalzirea becurilor apa si uleiul se evapora actionand in mod daunator aspra luciului reflectorului.

4.2.

Defectele si repararea echipamentului de iluminat

Echipamentul de iluminat este in buna stare daca toate lampile lumineaza cand se inchide intrerupatorul respectiv.Cand motorul este in repaus,ampermetrul trebuie sa indice descarcarea bateriei de acumulatoare.Circuitele lampilor si becurilor pot avea defecte din 24

cauza duratei lungi de functionare,din cauza uzurii caroseriei automobilului care defecteaza conductoarele electrice si din cauza trepidatiilor in mers.Pentru cunoasterea si inlaturarea oricarui defect este necesar sa se cunoasca in primul rand schema instalatiei elctrice ale automobilului respectiv,marcarea in culori sau in numere a conductoarelor,bornelor si capetelor terminale si modul cum sunt trasate conductoarele electrice pe automobil. Anumite defecte ale echipamentului de iluminat urmeaza a fi prezentate,insa in practica acestea sunt mult mai numeroase si mai diversificate. Lampile lumineaza insuficient Cauze si remedii: -bateria de acumulatoare este descarcata;trebuie sa se verifice starea ei. -reflectorul sau dispersorul sunt murdare:trebuie curatite. -becul este montat gesit in focar;trebuie sa se corecteze pozitia sau sa se regleze pozitia suportului. -becul folosit este necorespunzator,are o tensiune mai mica decat normala(6V in loc de 12V) sau puterea becului nu este cea prescrisa;inlocuirea becului trebuie sa se faca cu altul numai de tensiune si putere corespunzatoare prescriptiilor,ci si ca forma a filamentului si a soclului ca cea indicata de fabrica constructoare. Ampermetrul nu indica incarcarea in timpul iluminatului in mers Cauze si remedii: -generatorul nu are excitatie. -circuitul spre receptor nu este inchis de conjunctorul-disjunctor care este defect; -comutatorul iluminatului nu inchide circuitele; -ampermetrul este defect; -releul-regulator nu este normal reglat sau este defect; Circuitul de incarcare se verifica cu un conductor liber cu care se scurcircuiteaza pe rand anumite portiuni care pot fi defecte,astfel ca sa se inchida circuitul intrerupt prin conductor.In acest fel se gaseste defectul care trebuie inlaturat.Calculul curentului consumat de iluminat se face adunand puterile tuturor becurilor aprinse care se raporteaza la tensiunea bateriei de acumulatoare.In functie de curent se varifica si daca sectiunile conductoarelor sunt corespunzatoare. Lumina scade in intensitate Cauze si remedii: In afara cazurilor cand becurile nu fac contacte bune sau circuitul este intrerupt din cauza oxidarii sau slabirii contactelor,acest defect poate indica o slabire a capacitatii bateriei de acumulatoare care este uzata sau un defect la sistemul de incarcare al generatorului care nu mai debiteaza curent suficient pentru mentinerea bateriei de acumulatoare incarcata.Daca greneratorul sau bateria de acumulatoare sa nu se incarce suficient si sa nu se degradeze,in special cand se foloseste iluminatul timp indelungat. Lampile si farurile se aprind numai cand este strict necesar,in special in stationare cand motorul sta si nu incarca bateria de acumulatoare. Iluminatul este prea puternic Cauze si remedii: -daca filamentele tuturor lampilor au o stralucire prea mare,aceasta se datoreste tensiunii prea mari a instalatiei.Cauza poate consta in defecte de contact la legaturile bateriei de acumulatoare cu generatorul astfel incat echipamentul de iluminat este conectat direct la generator.

25

Bateria de acumulatoare trebuie sa faca parte direct la generator.Bateria de acumulatoare trebuie sa faca parte totdeauna din echipamentul de iluminat pentru ca montata in paralel cu generatorul trebuie sa mentina tensiunea constanta. -regulatorul de tensiune este defect;trebuie sa fie reglat. -scurtcircuit la generator care produce alimentarea directa a lampilor;se verifica si se inlatura defectul. Intensitatea luminii variaza odata cu viteza autovehiculului Cauze si remedii: -bateria de acumulatoare este prea uzata si generatorul alimenteaza direct receptoarele;nivelul scazut al electrolitului in bateria de acumulatoare sau placile sulfate produc acelasi efect;se verifica starea bateriei de acumulatoare si se completeaza electrolitul sau se inlocuieste bateria daca este suflata prea mult. -legaturile la bateria de acumulatoare sunt corodate sau slabite;trebuie curate si stranse. Lumina palpaie cand automobilul se deplaseaza Cauze si remedii: -circuitul areconductoarele intrerupte partial,contacte si borne oxidate sau slabite(cu ajutorul lampii de control trebuie sa se urmareasca fiecare portiune din circuit si sa se inlature efectul care nu poate sa apara cand motorul este in repaus).Se face incarcarea,intinzand si miscand usor cu mana legaturile. -contactul becului la soclu nu se face normal din cauza trepidatiilor sau pentru ca nu este bine adaptat;trebuie sa se fixeze si sa se stranga bine becul sau sa se adapteze in asa fel incat,contactul electric sa fie asigurat. Lampile nu se aprind Cauze si remedii: -bateria de acumulatoare este defecta;trebuie sa fie inlocuita. -legaturile sunt intrerupte sau slabite;trebuie verificate.Inlocuirea conductelor se numai dupa ce s-a masurat lungimea si sectiunea conductorului vechi. Un far nu se aprinde -becul are filamentul ars;se scoate becul si se incearca direct la bateria de acumulatoare. -legatura la bec s-a desprins sau s-a rupt contactul din dulie din cauza vibratiilor;legaturile trebuie reparate sau inlocuite. -contacte oxidate puternic;trebuie curatite. Nici un far nu lumineaza Cauze si remedii: -comutatorul principal al farurilor este defect;acesta se verifica scurtcircuitand contactele;daca defectul nu se poate remedia pe loc se inlocuieste comutatorul. -siguranta este arsa ,ceea ce se verifica prin scurtcircuitarea ei;se inlocuieste siguranta cu alta de aceeasi caracreistici;nu este permis sa se puna sarme groase in loc de sigurante pentru ca se ard becurile,uneori chiar conductele,ceea ce dauneaza foarte mult.Totdeauna se urmareaste cauza care a condus la arderea sigurantei si dupa inlaturarea ei se inlocuieste si siguranta -siguranta automata(releul limitator de curent) are contactele uzate arse sau oxidate;se inchid bornele sigurantei automate cu un conductor si se verifica daca defectul este la siguranta automata este necesar sa se curate sau sa se inlocuiasca contactele. -conductoare intrerupte;acestea se verifica cu un conductor conectat in paralel pe diferite portiuni. 26

Iluminatul de apropiere functioneaza,iar cel de departare nu functioneaza,si invers Cauze si remedii: -filamentul fazei respective este intrerupt.Se incearca becul,demontat,la bateria de acumulatoare;becul defect se inlocuieste. -conexiunile la comutatorul iluminatului sunt gresite sau intrerupatorul este defect;se desfac conexiunile si se verifica pe rand cu lampa de control sau cu voltmetrul.Se verifica apoi legaturile la masa si se incearca comutatorul in toate pozitiile.Intrerupatorul defect se inlocuieste. Lampa de franare (stop) nu se aprinde si nu se stinge Cauze si remedii: -acul intrerupatorului actionat mecanic sau piesa triungiulara de contact sunt rupte,intrerupatorul hidraului sau de alt tip s-a defectat.Verificarea se face cu becul de control daca exista tensiuni de alimentare si scurtcircuitand bornele intrerupatorului daca becurile lumineaza.Piesele defecte se inlocuiesc;in cazul lampilor defecte se procedeaza la fel:se verifica initial alimentarea,apoi becul cu legaturile lui,se trece apoi la verificarea intrerupatorului,iar la urma se verifica conductoarele electrice. Repararea echipamentului de iluminat Partile lampilor care se defecteaza foarte des sunt geamurile si dispersoarele,izolatia conductoarelor si suporturilor de la contacte,sistemul de prindere in dulii si reflectoarele. Geamurile si dispersoarele sparte sau crapate se inlocuiesc cu altele de acelasi tip.Inlocuirea unui geam cu altul de tip asemanator nu este permisa in cazul lampilor simetrice pentru ca poate produce un iluminat asimetric,imprastiat si neindicat in ceea ce priveste normele de iluminare. Daca nu se poate inlocui un dispersor cu altul de acelasi tip,este necesar sa se faca inlocuirea cu altele de tip apropiat la ambele lampi.Geamurile sparte care nu deranjeaza iluminatul auxiliar se pot lipi cu clei de carbinol.Capacele lampilor si in special ale farurilor,trebuie sa se potriveasca si sa se inchida strans si ermetic cu ajutorul dispozitivelor de inchidere;cand aceste sunt slabite sau cand sunt defecte se inlocuiesc.Intre geam si dispersor sau reflector trebuie sa fie un inel de etansare care se inlocuieste daca s-a uzat si permite patrunderea prafului sau a umiditatii in interior. Izolatia conductoarelor care patrund in reflector,izolatia dulii lor si a placilor de contact se verifica o tensiune alternativa de 220V fata de masa (carcasa);daca este degradata se inlocuieste.Pentru prinderea in inelele de trecere si etansare trebuia sa se aiba o deosebita grija,deoarece in acele locuri se produc dezizolari din cauza trepidatiilor. Contactul cu arc al duliilor si contactele lamelare se verifica daca au elasticitatea necesara si se indreapta sau se inlocuiesc daca nu asigura un bun contact;in caz de oxidare se slefuiesc si se sterg.Soclurile becurilor trebuie sa intre strans in dulii si sa nu joace si sa nu se desfaca singure din cauza trepidatiilor;acestea nu trebuie sa intre fortat,pentru ca la montare si demontare se forteaza sticla care poate sa se desprinda din soclul becului.Rasucirea duliilor in locul de fixare nu este permisa.La montarea farurilor trebuie sa se tina seama ca fixarea filamentului becurilor trebuie sa fie corecta in focar pentru ca iluminat sa fie normal.Montarea duliilor mai inpoi de focar conduce la imprastierea razelor fascicului de raze,iar montarea mai inainte de focar duce la concentrarea razelor.La scoaterea reflectorului,trebuie sa nu se atinga prea tare pentru ca se desprind sau se rup conductoarele de legatura.Ajustarea sau reglarea becului in pozitia lui normala se face dupa indicatiile speciale ale fiecarui tip de far.Prinderea capetelor de conductoare trebuie sa fie sigura. 27

Reflectorul se curata de praf prin suflare cu aer sau se sterge cu pensulele moi sau piele de caprioara cand este argintat.Daca se spala cu apa si sapun se sterge la fel.Daca se cromeaza (rare ori se arginteaza),reflectorul uzat trebuie sa se lustruiasca cu dispozitive speciale. Repararea intrerupatoarelor,conductoarelor si releelor de siguranta se face in mod asemanator ca si la contactele sau la bobinele releelor-regulatoare sau la ruptoarele si comutatoarele de la echipamentul de aprindere.

CAP.5 Norme de protectia muncii si PSI specifice la intretinerea tehnica si la repararea echipamentului electric al automobilelor
In scopul prevenirii accidentelor de persoane,cauzate de circulatie 28

sau manevrare al automobilelor in incinta sectiilor sau atelierelor se stabileste o anumita ordine stricta de manevrare sau de circulatie a automobilelor sosite pentru intretinerea sau repararea echipamentului electric : -sensul de circulatie,vitezele interzise si permise,opririle,precum si intrarile si iesirile automobilelor,sunt stabilite prin semnalizatoare similare celor corespunzatoare circulatiei pe drumuri publice ; -viteza de circulatie pe drumuri de acces din interiorul neacoperit al intreprinderii este de cel mult 10km/h,iar in interiorul cladirilor acoperite de cel mult 5km/h ; -se interzice conducerea automobilelor de catre persoane care nu au permis de conducere,indiferent de functia,scopul sau munca pe care o indeplinesc persoanele respective ; -este interzis ca lucratorii sa stea pe partile exterioare ale automobilului,pe aripi,trepte,amortizoare etc. in timpul manevrarii lui ; -este interzis impingerea automobilelor si tractarea lor in scopul pornirii motoarelor prin incercari ; -este interzis ca in cabinele si caroseria automobilului sa se gaseasca persoane care nu au legatura cu lucrarile care se executa, la pornirea si incercarea automobilului. Verificarea cauciucurilor,umflarea,montarea si demontarea lor nu trebuie sa se execute in sectiile si atelierele de intretinere si reparare a echipamentului electic,ci la posturile special utilizate in acest scop.Intretinerea tehnica a echipamentului electric al automobilului si repararea lui trebuie sa se faca in sectiile special utilate in acest scop,cu motorul oprit si cu automobilul franat. Pornirea automobilului se admite numai pentru manevrarea automobilului si pentru reglarea echipamentelor electrice ale motorului care necesita acest lucru. Scoaterea si deplasarea ansamblurilor grele sau altor elemente grele ale automobilului impuse de lucrarile de intretinere si reparare trebuie sa se faca numai cu ajut dispozitivelor speciale de ridicat,transportat si demontat.Se interzice categoric scoaterea,asezarea si transportarea pieselor grele cu ajutorul funiilor,rangilor,dispozitivelor improvizate etc. Toate ansamblurile trebuie sa fie golite de lubrifianti sau carburanti inainte de demontare si scoaterea lor (indicatorul de nivel cu rezervorul de benzina,indicatorul de temperatura a apei de racire, indicatorul de presiune al uleiului de ungere,sistemul de ventilare si incalzire de la radiatoare etc,),trebuie golite de lichide,apa,lichid antigel,ulei,carburant etc.

Masuri de tehnica a securitatii muncii in sectiile si atelierele de intretinere si reparare a echipamentului electric auto Locurile de munca si cladirile trebuie sa se mentina in stare curata si sa fie bine luminate,cu lumina naturala sau artificiala. 29

Toate bancurile de incercari, testere si instalatiile din ateliere trebuie sa fie in buna stare de functionare si sa aiba dispozitivele de pornire si oprire asezate la indemana celor ce le folosesc.Aparatele de pornire si oprire ale mecanismelor trebuie sa excluda posibilitatea cuplarii sau decuplarii lor intamplatoare. Se interzice a se executa lucrari pe bancuri de incercari si testere,cu instalatii si mecanisme defecte, cu scule si dispozitive nepuse la punct,precum si de catre persoane care nu cunosc particularitatile constructive ale bancurilor de incercari,testelor,aparatelor si mecanismelor respective.Pentru a se asigura conditii de munca nepericuloase pentru electricienii care lucreaza in sectiile de intretinere si de reparatii a echipamentului electric auto,este necesar sa se respecte urmatoarele reguli : Toate ingradirile partilor in miscare ale bancurilor de incercari, testere ingradirile rotilor dintate inlocuibile de la finele bancurilor demaroarelor si ale altor piese sa fie legate constructiv de instalatia respectiva.Ingradirile si ecranele demontabile trebuie sa se fixeze usor si bine la locul lor. Piesele care se incearca,se reglaza sau se prelucreaza,mobile si fixe,trebuie sa fie bine fixate in dispozitivele de prindere,frane sau in alte mecanisme in functie de constructia si destinatia agrenatelor respective. La incercarea sau reglarea pieselor si dispozitivelor care ies in afara gabaritului unui banc de incercari sau,a unui tester etc. trebuie sa fie amenajate ingradiri ale partilor iesite in afara ale acestor piese,pentru ca sa nu se produca accidente. In cazul in care se lucreaza la masini speciale de rectificat,alezat sau frezat,cum este cazul colectoarelor,bobinarii infasurarilor etc.este necesar sa se verifice cu atentie rezistenta si fixarea sculelor, neadmitandu-se utilizarea lor fara incercari prealabile. Se interzice a se lucra fara ingradirea locului respectiv cu aparatori de tabla sau sticla incasabila. Masinile pentru taierea materialelor stratificate electroizolante trebuie sa fie ingradite cu scuturi sau aparatoare ;se lasa libera numai acea parte a suprafetei de taiere,care este in atingere cu materialul care se prelucreaza. Se interzice repararea si curatirea angrenajelor,bancurilor de incercari,testerelor,mecanismelor si aparatelor in timpul functionarii lor. La executarea lucrarilor de lipire sau topire cu vapori sau cu gaze nocive,cum este cazul prelucrarii placilor de plumb etc., trebuie sa se respecte prescriptiile elaborate special pentru aceste ateliere,mentionate in capitolul bateriilor de acumulatoare. Acidentele electrice ce se pot produce in sectiile si atelierele de intretinere si reparare a echipamentului electric auto sunt : -elecrocutarile sunt provocate de trecerea curentului electric prin corpul omenesc,a unui curent electric de intensitate periculoasa care poate avea loc numai de la instalatia electica fixa,la agregate bancuri,aparate si testere alimentete de la retea ; -arsuri electrice produse de actiunea arcului electric la apropierea organismului de elementele instalatiilor electrice de inalta tensiune la aprindere,nemontate insa ; 30

-semne electrice care apar la contactul conductorului electric cu pielea sub forma de leziuni,umflaturi sau pete mai putin periculoase.Se stie ca electocutarea este cu atat mai periculoasa,cu cat intensitatea curentului este mai mare. Se considera nepericulos prin corpul omenesc(inima) curentul continuu cu intensitatea pana la 40 mA si curentul alternativ pana la 9mA.In practica insa,pentru fixarea conditiilor de securitate se ia in consideratie tensiunea nepericuloasa admisa,astfel : -40V, pentru atingeri indirecte ; -36V, pentru iluminatul local in incaperi nepericuloase -24V, pentru alimentarea utilajelor electrice si de iluminat portabile in incaperi cu conditii de lucru periculoase ; -12V, pentru alimentarea utilajelor electrice si de iluminat portabile in incaperi cu conditii foarte periculoase. Trebuie sa fie marcate locurile unde se transporta imediat accidentatii pana la sosirea ajutorului medical,cu posibilitati de a culca si ingriji accidentatii.Trebuie sa se urmareasca posibilitatile de deschidere al ferestrelor incaperilor pentru aerisire si posibilitatile locale de trnsportare a accidentatilor la spital sau alte puncte medicale si sa se indice locurile din care se poate cere interventiile medicale. P.S.I Tehnica prevenirii incendiilor in sectiile si atelierele de reparatii In fiecare sector separat,masurile generale de prevenire a incendiilor sunt stabilite printr-un ordin al conducerii intreprinderii auto.In toate incaperile de intretinere si reparare a echipamentului electric auto trbuie sa fie afisate la loc vizibil normele generale privind masurile de prevenire a incendiilor,care trebuie sa fie respectate in localul respectiv ;de asemenea trebuie sa fie afisate tabele cu aratarea numelui persoanelor raspunzatoare pentru masurile de prevenire a incendiilor din atelierul si sectia respectiva etc.Toate automobilele trebuie sa fie mentinute in buna stare tehnica pentru evitarea incendiilor si nu trebuie sa se admita introducerea in caroserie si pe diferite mecanisme a unor substante usor inflamabile.In scopul preantampinarii posibilitatii izbucnirii incendiilor in timpul intretinerii sau repararii echipamentului electric al autovehicolelor trebuie : -sa se urmareasca mentinerea in buna stare a instalatiei de alimentare cu conbustibil ;in cazul cand se observa unele scurgeri din instalatie se vor lua masuri imediate pentru inlaturarea lor ; -sa se verifice starea conductelor electrice si a utilajului electric ; -sa se curete motorul si ansmblurile motorului de murdarie si depuneri uleioase sau de carburant ; -sa se evite folosirea unor flacari deschise ,iar pentru incalzirea motorului si la examinarea automobiluilui sa nu se foloseasca lumanari,chibrituri,si alte surse de foc deschis. Trebuie sa se stabileasca si sa se respecte cu strictete un regim de lucru care sa excluda posibilitatea izbucnirii incendiilor. Intregul personal trebuie sa fie instruit sistematic cu privire la problemele de prevenire a incendiilor.In toate incaperile sectiilor sau atelierelor,pe locurile de stationare a automobilelor,pe teritoriul si cladirile de intretinere si reparare unde se utilizeaza materiale usor inflamabile,se interzice conform normelor generale folosirea 31

unor flacari deschise si se interzice a se fuma.Se vor indica in afara,locurile special rezervate pentru acest scop. Nu se admite pastrarea in incaperile intreprinderii a obiectelor neapartinand utilajului din incaperea respectiva,precum si stationarea in incaperile intreprinderii a automobilelor cu rezervoarele de benzina deschise,pastrarea combustibilului in vase sau butoaie deschise(in afara de benzina din rezervoarele automobilelor). Toate trecerilr,drumurile,usile,portile si iesirile trebuie sa fie libere penru trecerea automobilelor.Accesul la mijloacele de stingere a incendiilor, si la instalatiile de semnalizare trebuie trebuie sa fie eliberate de obiecte straine.Lucrarile la care se folosesc substantele usor inflamabile trebuie sa se faca in incaperi speciale.Pastrarea acestor substante se admite numai in vase spsciale,inchise etans,care se gasesc in lazi sau dulapuri metalice. La fiecare telefon existent in intreprinderetrebuie sa fie afisate tabele cu indicarea numerelor de telefon ale posturilor de pompieri in cazul izbucnirii incendiilor.In fiecare incapere a intreprinderii,atat pentru stationarea,cat si pentru repararea si servirea tehnica a automobilelor,trebuie sa existe lazi cu nisip si stingatoare cu spuma.Se instaleaza cate un stingator la fiecare 50m2,suprafata a incaperii,insa nu mai putin decat doua bucati in fiecare incapere.Lazile cu nisip de 0,5m3 capacitate rebuie sa se instaleze cate una la fiecare 100m2 si cel putin cate una intr-o incapere.La fiecare lada de nisip trebuie sa se gaseasca cate o lopata de fier sau un faras si o galeata pentru nisip. In fiecare atelier de intretinere si reparare a echipamentului electric auto trebuie sa fie elborat un plan de evacuare a automobilelor si inventarului in caz de incendiu si un plan cu sarcinile salariatilor in caz de incendiu si un plan cu sarcinile salariatilor in caz de incendiu organizati in echipe voluntare de incendiu.

BIBLIOGRAFIE
Gh. Fratila, M. Fratila, St. Samoila AUTOMOBILE Cunoastere, intretinere si reparare Manual pentru scoli profesionale anii I, II si III Editura Didactica si 32

Pedagogica R.A., Bucuresti 2003; - D. Abaitancei, C-tin Hasegan, I. Stoica, D. Claponi, L. Cihoraru MOTOARE PENTRU AUTOMOBILE SI TRACTOARE Editura Tehnica, Bucuresti 1978; - Gh. Tocaciuc Echipamentul electric al automobilelor Editura Tehnica, Bucuresti 1982; - ELENA ANTONESCU si MARIANA FRATILA-Instalatii si echipamente auto;Editura:Didactica si pedagocica,Bucuresti-1998. - VIRGIL RAICU-Intretinerea si repararea automobilelor;Editura:Tehnica,Bucuresti-1964 S.Saviuc auto echipamentului electric al

Metode si lucrari prctice pentru repararea automobilelor - Al.Groza, Gh.Calciuc,

Norme de protectie a muncii pentru activitatea I.C.T.T. de transport si reparatii

33