0

CONSTANA

REPARAREA ALTERNATORULUI
TIP 1111

NDRUMTOR: ing.Sanda
I

CUPRINS

Cap I. Argument
I.1. Continutul propriu-zis privind instalaia electric;
I.2. Generaliti despre alternator;
I.3. Tipuri de alternatoare

Cap II. CONINUTUL PROPRIUZIS

II.1. Construcia i funcionarea alternatorului i a
releului de tensiune;
II.2. ntreinerea alternatorului;
II.3. Defeciuni n exploatare, cauze i remedieri;
II.4 N.S.S.M i P.S.I la alternatorul tip 1111
Cap III.

BIBLIOGRAFIE

Cap I. Argument

I.1. Generaliti despre instalaia electric;

Echipamentul electric al automobilelor cuprinde toate aparatele si
masinile electrice avind drept scop alimentarea cu energie electrica la o
tensiune de lucru aproape constanta a receptoarelor si consumatorilor
automobilului, atat in timpul rularii, cat si in timpul stationarii acestuia.
Cu ajutorul echipamentului electric se asigura pornirea si
functionarea motorului, marirea sigurantei in circulatie si a gradului de
confort in timpul conducerii prin reconditionarea si incalzirea aerului,
marirea functionarii sau semnalizarea unor defectiuni la diferite instalatii,
semnalizarea optica si acustica exterioara, iluminarea optica a drumului
pe timp de noapte sau alte cerinte care usureaza conducerea
automobilului la orice regim de lucru si in orice conditii climatice.
De obicei, se folosesc sisteme de alimentare in curent continuu cu
tensiunea nominala de 12 V.
PRILE COMPONENTE ALE INSTALAIEI ELECTRICE:
1. Bateria de acumulatoare;
2. Generatorul de curent continuu sau alternativ;
3. Consumatorii electrici.
1.
Bateria de acumulatoare are rolul de a asigura pornirea
automata a motorului si aprinderea amestecului carburant a motorului cu
aprindere prin scanteie, precum si alimentarea consumatorilor in regim
de turatii scazute ale motorului sau atunci cand acesta este oprit.
Cerintele bateriei sunt:
- sa posede o capacitate suficienta la dimensiuni de gabarit mic;
- sa aiba un randament bun de functionare astfel incat procesele
de incarcare si descarcare repetata sa se produca cu pierderi cat mai
mici;
- sa suporte fara a se deteriora descarcari de scurta durata cu
intenstitati de curent foarte mari, necesare la pornirea motorului cu
ajutorul electromotorului;
- sa posede o constructie rezistenta la vibratii produse de
denivelarile drumului pe care circula automobilul.
2.a. Generatorul de curent continuu functioneaza pe baza
fenomenului inductiei electromagnetice, curentul electric lund nastere
ca urmare a rotirii unor conductoare electrice intr-un camp magnetic.
In timpul exploatarii automobilului, variatia turatiei motorului o
suporta si indusul generatorului. In scopul mentinerii tensiunii la bornele
generatorului, la o valoare aproximativ constanta, se prevede in circuitul
generatorului un aparat special numit regulator de tensiune, iar pentru a

limita intensitatea curentului la o anumita valoare se foloseste un aparat

special, numit limitator de curent.
2.b. Generatorul de curent alternativ in comparatie cu
generatoarele de curent continuu au o constructie mai simpla, au
dimensiuni de gabarit si o masa mai mica si sunt mai sigure in
exploatare.
Generatoarele de curent alternativ nu au colector, in locul
infasurarii complicate a indusului, utilizindu-se infasurarea simpla a
statorului; infasurarea de excitatie se compune dintr-o singura bobina.
Deoarece alternatorul produce curent alternativ pentru alimentarea
bateriei, transformarea acestuia in curent continuu se realizeaza cu
redresorul.
3. Consumatorii instalatiei electrice sunt:
- elemente cu cuplare automata;
- instalatia de aprindere;
- instalatia electrica a farurilor;
- instalatia de iluminare interioara si exterioara;
- instalatia de semnalizare;
- stergatorul de parbriz ;
- aparate de bord ;
- cablaje;
I.2. Generaliti despre alternator;
La automobilele moderne s-a extins utilizarea generatorului de
curent alternativ, care prezinta urmatoarele avantaje fata de generatorul
de curent continuu:
- posibilitatile incarcarii bateriei de acunulatoare chiar si la mersul
in gol al motorului (generatorul debiteaza curent la turatii mici);
- constructie simpla si robusta;
- greutate si volum redus pentru aceeasi putere;
- prin saturatia electromagnetica a alternatorului se realizeaza in
mod automat protectia impotriva curentilor de suprasarcina sau
scurtcircuit, astfel ca nu mai este necesar releul limitator de curent;
- inlocuirea colectorului cu lamele de la generatorul de curent
continuu, prin inele colectoare, permite antrenarea alternatorului cu
viteza de rotatie mult mai ridicata; sisteme de inele colectoare care
produc uzuri mult mai mici ale periilor de contact, marind durata lor de
functionare;
- eliminarea releului conjuctor - disjunctor si a releului limitator de
curent duce la eliminarea deficientelor legate de aceste relee (uzuri de
contacte, dereglari, etc.), precum si a operatiilor de intretinere si reglare;

- folosirea redresorului pentru transferul curentului alternativ in

curent continuu, necesar alimentarii bateriei, nu mai necesit conjuctorul
- disjunctorul, deoarece curentul de la baterie nu se descarca in
alternator, intrucat redresorul permite circulatia intr-un singur sens.
La noile constructii de automobile, ca urmare a cresterii puterii
receptoarelor si a consumatorilor introdusi, a pornirilor si a opririlor dese
in circulatia intensa din orase, a rezultat pe de o parte necesitatea
incarcarii bateriilor la turatii mici si chiar la turatii de mers in gol a
motoarelor, iar pe de alta parte necesitatea cresterii limitei turatiei
maxime a generatoarelor (ca urmare a cresterii raportului de transmisie
de la motor la generator), cerinte carora dinamurile nu le mai pot face
fata.
I.3. Tipuri de alternatoare
Tipuri de alternatoare.
Alternatorul tip IEP Scele
1111 (fig.1) este un generator
sincron de curent trifazat cu
excitatie electromagnetic, cu
perii radiale, cu poli n form de
ghear i cu redresor trifazat n
punte.
Alternatorul tip 1150 are o
construcie asemntoare cu
alternatorul 1111 avnd n plus
borna aferent centrului stelei.

Fig.1

Alternatorul tip G221 (fig.2) se

afl montat pe autoturismele Lada,
Fiat, Man i la tractoarele romneti; n
schema alturat nfurarea de
comand (excitaie) a releului de
ndicare a ncrcrii bateriei RB este
Fig.2
alimentat de la borna neutr (centrul
stelei) a alternatorului i ntrerupe
circuitul de alimentare al becului de
semnalizare LC ndat ce tensiunea alternatorului depete o anumit
valoare.
Alternatorul tip PAL-MAGNETON
(fig.3), (de la autoturismele Skoda din
gamele 105 i 120) are prevazut
suplimentar un grup de trei diode
auxiliare sau de excitatie conectate la
Fig.3

nfurrile de curent alternativ. Alimentarea excitaiei la pornire se face

prin becul de control LC sau prin rezistena de amorsare.
Alternatoarele montate pe Olcit Club, fata de constructia clasica
prezinta particularitatea ca au incorporat regulatorul de tensiune
electrica.

Cap. II CONINUTUL PROPRIUZIS

II.1. Construcia i funcionarea alternatorului
i a releului de tensiune;
Alternatorul :
Tipul alternatorului: IEP Scele

CARACTERISTICA
Tensiunea de lucru [V]
Curentul nominal, la regim stabilizat [A]
Curentul maxim, [A]
Curentul de excitaie maxim [A]
Turaia nominal de debitare [rot/min]
Turaia maxim la regim continuu [rot/min]
Puterea maxim [W]
Tipul releului folosit
Apsarea periilor pe inelele colectoare [daN]
Lungimea minim admis a periilor [mm]
Numrul de poli magnetici
Numrul de crestturi
Numrul de conductoare pe cresttur
Rezistena pe faz, la nfurarea statorului []
Rezistena nfurrii de excitaie (rotor) []

1111
12
30
36
3,2
950
10000
500
1410
normal

1162
1114
1122
12
12
12
30
50
50
36
3,2
3,9
3,9
950
950
950
10000
10000 10000
500
700
700
1410
1432 electronic
ncorporat
0,200 . 0,250
7
12
36
24
0,25
static 4,6 / dinamic 5,6

1165
12
50
3,9
950
10000
700
electronic
ncorporat

Alternatorul (fig.4), este compus din : stator, rotor si redresor.

Statorul 6 (indusul masinii) este de forma unui inel, compus din
pachetul de tole statorice, avand un numar de crestaturi in care se afla
infasurarea trifazata legata in stea.
Conductorii de iesire a infasurarii statorice se leaga la sistemul de
redresare .
Rotorul 3 (inductorul masinii) este format din piesele polare 13
avand polii in forma de gheare, care inchid intre ele o infasurare de
excitatie 4 coaxiala cu arborele.
Alimentarea infasurarii de excitatie se face in curent continuu, prin
intermediul periilor 8 ce freaca pe inelele colectoare 5.
Periile sunt montate in portperiile fixate pe capacul alternatorului.
Axul rotorului este montat prin intermediul unor lagare cu rulmenti
12, fixate in cele doua capace 1 i 7.
La unul din capete, pe axul rotorului este fixata, prin pan i piuli,
roata de curea 15 pentru antrenare.
Racirea alternatorului se face cu aer, cu ajutorul ventilatorului 14.
Sistemul de redresare este format din 6 diode cu siliciu, 3 diode
pozitive si 3 diode negative, legate in punte trifazata.
Diodele pozitive sunt presate intr-un radiator din aliaj de aluminiu,
care se izoleaza fata de masa si este conectat la borna pozitiva.
Diodele negative sunt, de asemenea presate intr-un suport din aliaj
de aluminiu, care este conectat la borna negativa, aflata in contact cu
masa.

Fig.4

La rotirea rotorului prin intermediul curelelor de transmisie, campul

magnetic creat de acesta intretaie bobinajul statorului inducand in acest
bobinaj un curent trifazat.
Curentul alternativ este redresat de puntea redresoare cu diode,
astfel ca alternatorul debiteaza in instalatie curent continuu.
Cele mai raspindite relee regulatoare cu contacte vibratoare pentru
alternatoare
sunt
releele
regulatoare cu un singur element
de tensiune (electromagnet) cu
doua
trepte
de
functionare,
respectiv cu doua perechi de
contacte, pentru a putea functiona
intr-o gama larga de turatii si
curenti (fig.5).
Deoarece tensiunea livrata
de generatoare depinde atit de
Fig.5
turatie cit si de sarcina, este
necesar ca alaturi de generator sa
se introduca un releu regulator de
tensiune.
Releul regulator de tensiune are
rolul de a mentine tensiunea generatorului la o valoare practic constanta.
Functionarea alternatorului la turatii mici corespunde cu pornirea
motorului cind motorul inca nu functioneaza.
In acest caz, alternatorul inca nu debiteaza tensiune, sau aceasta
este mai mica decit tensiunea bateriei de acumulatoare si toate
receptoarele se alimenteaza de la baterie.
La rotirea cheii de contact in pozitia "aprindere", in circuitul
infasurarii de "excitatie" a rotorului alternatorului trece curent care se
inchide pe urmatorul circuit : borna "+" a bateriei de acumulatoare borna "+"a bateriei de acumulatoare - borna alternatorului, contactele
cheii de contact, siguranta sau borna, perechea superioara de contacte

ale regulatorului si alternatorului - infasurarea de excitatie a alternatorului

- masa- borna " -" a bateriei de acumulatoare.
Curentul trecind prin infasurarea de excitatie a rotorului creaza
fluxul magnetic care in timpul rotirii rotorului intersecteaza spirele
infasurarii statorice, inducind in acestea forta electromotoare.
In acelasi timp curentul trece prin infasurarea de excitatie a
regulatorului de tensiune, inchizindu-se pe urmatorul circuit: borna "+"a
bateriei de acumulatoare - borna regulatorului de tensiune, la fel cum s-a
descris mai sus, apoi prin rezistenta de compensare termica infasurarea regulatorului - masa - borna "-" a bateriei de acumulatoare.
Acest curent produce fluxul de atragere a paletei mobile spre
miezul regulatorului dar acesta este inca insuficient de mare, pentru a
desface perechea superioara de contacte.
Prin cuplarea "aprinderii", se aprinde lampa de control de indicare
a descarcarii bateriei.
Curentul care alimenteaza lampa de control se inchide pe
urmatorul circuit: borna "+" a bateriei de acumulatoare - contacte si cheia
de contact - siguranta - borna, contactele inchise, paleta mobila, piesa
polara in forma de U, borna releului - lampa de control - " masa "
borna " - " a bateriei de acumulatoare.
Atita timp cit motorul inca nu functioneaza, tensiunea de faza a
alternatorului este egala cu zero.
Curentul nu circula prin infasurarea de excitatie a releului, paleta
mobila nu este atrasa spre miez, contactele releului ramin inchise, iar
lampa lumineaza semnalizind faptul ca toate receptoarele conectate se
alimenteaza de la bateria de acumulatoare.
Functionarea alternatorului la turatie medie; dupa pornirea
motorului, tensiunea redresata a alternatorului depaseste tensiunea
bateriei de acumulatoare.
Infasurarea de excitatie a alternatorului si infasurarea de derivatie
a regulatorului de tensiune sunt alimentate de la alternator .
In acest caz curentul nu mai vine de la borna " pozitiva " a bateriei
de acumulatoare, ci de la borna alternatorului si se inchide prin masa
grupului de diode redresoare ale alternatorului.
Bateria de acumulatoare se incarca sub actiunea tensiunii de faza
redresate, prin infasurarea releului trece curent, care se inchide pe
urmatorul circuit: borna alternatorului - contactele si cele ale cheii de
contact - siguranta - bornele si infasurarea - borna releului - borna
corespunzatoare centrului stelei infasurarii statorice si grupul de diode
redresoare ale alternatorului.
Cind tensiunea de faza redresata ajunge la valoarea de 5,3 5,7,
armatura mobila este atrasa de miezul releului, contactele se deschid si
lampa se stinge, semnalizind faptul ca tensiunea redresata a
alternatorului a devenit mai mare decit tensiunea bateriei de

acumulatoare si ca alternatorul a inceput sa incarce bateria de

acumulatoare si alimenteaza receptoarele.
La cresterea turatiei rotorului alternatorului, cind tensiunea pe
magistrala atinge valoarea de 13,2 14,3V, fluxul cimpului magnetic
invinge tensiunea arcului armaturii mobile, care este atrasa spre miez.
Contactele se deschid in circuitul infasurarii de excitatie a rotorului
alternatorului sunt introduse (se inseriaza) rezistentele de reglaj, iar
curentul prin infasurarea de excitatie se inchide pe urmatorul traseu :
borna alternatorului - contactele - si cele ale cheii de contact - siguranta borna regulatorului, bobina auxiliara - rezistenta de reglaj - borna
regulatorului - infasurarea de excitatie a alternatorului - masa.
Introducerea rezistentelor de reglaj in circuitul infasurarii de
excitatie a alternatorului micsoreaza valoarea curentului ce trece prin
ea .
Acest fapt conduce la micsorarea tensiunii electromotoare induse
in infasurarile statorului iar tensiunea alternatorului scade .
In mod corespunzator se micsoreaza si curentul prin infasurarea
de excitatie a regulatorului, precum si cimpul magnetic de atragere a
armaturii mobile de catre miez.
Sub actiunea arcului, paleta mobila revine in pozitia initiala
inchizind contactele.
Tensiunea alternatorului creste si procesul descris se repeta.
Inchiderea si deschiderea contactelor se produc cu o frecventa 25 250 de ori pe secunda, iar tensiunea alternatorului la iesirea din grupul
de diode redresoare creste si scade cu aceeasi frecventa.
Datorita frecventei mari de deschidere si inchidere a contactelor
variatia tensiunii nu se observa si practic ea poate fi considerata
constanta, fiind mentinuta la o valoare medie de 13 14V.
Pe masura cresterii turatiei rotorului alternatorului, timpul cit
contactele stau deschise se mareste, iar timpul cit stau inchise se
micsoreaza.
Ca urmare valoarea medie a tensiunii redresate la bornele
alternatorului va creste.
Functionarea alternatorului la turatii mari; la turatii mari ale rotorului
alternatorului, prima treapta de reglare (cu ajutorul contactelor) nu mai
poate asigura mentinerea tensiunii la valoarea de 14v deoarece
rezistentele de reglare au o valoare relativ mica (5,5 ohmi).
Tensiunea alternatorului creste la 13,9 14,5V si armatura mobila
este atrasa spre miez pina la inchiderea contactelor.
Prin aceasta, ambele capete ale infasurarii de excitatie a
alternatorului se inchid, respectiv se scurtcircuiteaza la masa, prin
urmatorul circuit: masa infasurarii de excitatie - borna alternatorului borna regulatorului, piesa polara (jugul), armatura mobila, contactele
inchise si masa regulatorului.

10

Deoarece ambele capete ale infasurarii de excitatie se inchid la

masa, curentul prin ea cade brusc aproape la zero.
Aceasta conduce la micsorarea brusca a tensiunii alternatorului,
valoarea curentului prin infasurarea derivatie scade simtitor, micsorinduse cimpul magnetic de atragere a paletei mobile spre miez.
Arcul indeparteaza paleta mobila de miez, contactele se deschid si
procesul descris mai sus se repeta din nou cu o frecventa de 80 - 100 ori
pe secunda.
Metodele de verificare si reglare a regulatoarelor de tensiune vor fi
prezentate in volumul al doilea al acestei lucrari.
II.2. ntreinerea alternatorului
Alternatorul n anumite situaii (scurtcircuite, legturi greite etc),
pot s debiteze cureni mult mai mari dect valoarea curentului nominal
al diodelor redresoare, care nu suport suprasarcini.
n scopul evitrii producerilor de distrugeri grave , este necesar a fi
respectate urmtoarele reguli indicate de uzina constructoare:
- la borna magistral 30 a alternatorului nu se permite racordarea
dect a bornei + a bateriei de acumulatoare. Aceast regul trebuie
respectat n cazul pornirii motorului cu curent de la alt baterie;
- dac este necesar a se ncrca bateria montat pe autoturism de
la o surs exterioar, sau este necesar a se efectua lucrri de sudur
electric, se vor decupla legturile alternatorului de restul instalaiei
electrice;
- nu este permis scurtcircuitarea bornei magistrale 30 a
alternatorului la mas sau a bornei 30 cu borna 67 (intrarea n
nfurarea de excitaie);
- pentru controlul funcionrii alternatorului, este indicat s se
foloseasc voltmetrul, ampermetrul i ohmmetrul (alimentat cu baterii
pentru lantern); nu se va utiliza megaohmmetrul, deoarece tensiunea lui
este mult mai mare dect tensiunea nominal a diodei.
ntreinerea alternatoarelor cuprinde curirea, ungerea rulmenilor
(dac nu sunt de tipul capsulai), verificarea periilor, a portperiilor,
diodelor, etc.
Uzura i arderea periilor este mare. Numai n cazuri de
scurtcircuit se pot produce arsuri i scntei puternice duntoare. Inelele
colectoare se cur i se lefuiesc cu hrtie fin de lefuit dac se
constat c sunt murdare sau arse.
Periile nu trebuie s apese pe inele cu mai mult de 300 400 gf;
btaia la perii este de maximum 0,03 mm.

11

Diodele redresoare (6 buci) se pot defecta dac alternatorul nu

funcioneaz cu releul regulator de tensiune astfel c se poate produce
strpungerea lor. Acelai lucru are loc dac ele se conecteaz greit.
Montarea necorect i ncercarea invers a diodelor produce
distrugerea sau defectarea lor, a alternatorului i a regulatorului de
tensiune care funcioneaz corect numai cu o polaritate. Montarea
invers scurt circuiteaz fazele alternatorului la mas.
ntreinerea diodelor este simpl: nu se revizuiesc i nu se repar,
ci se nlocuiesc n caz de defect. Fiecare element se verific separat sau
montat n funciune. Dac este necesar, scoaterea diodelor se face uor
cu un cuplu de 13,5 17,5 daN*m.
Diodele nu funcioneaz normal dac sunt conductoare
scurtcircuitate, nfurri defecte, ntreruperei, etc. Ele se cur de praf
i murdrie prin suflare cu aer.
Rulmenii alternatoarelor se schimb dup mai mult de 100.000
km Roata de antrenare trebuie s
nu fie excentric, rotorul s nu
aib o btaie mai mare de 0,05
mm apsarea curelei de ventilator
s nu ntreac 3.5 4 daN*m.
ntinderea curelei (fig.6), este
normal cnd, apsnd pe
mijlocul ei cu o for de 3 4 daN,
rezult o sgeat de 10 15 mm.
Verificarea alternatorului

Fig.6

Standul pentru verificarea alternatoarelor este prevzut cu motor

electric cu turaie variabil, tahometru, ampermetru cu scal gradat
pn la 50A, baterie de acumulatoare, reostat de 100A cu rezisten
variabil de la 0,2 la 20 i voltmetru cu scara pn la 20A.
- Verificarea strii nfurrilor: starea nfurrii rotorului, n ceea
ce privete continuitatea, eventualele scurtcircuite ntre spire, gradul de
rodare al periilor
pe
inelele
colectoare, se va
verifica pe tand,
fr demontatea
alternatorului,
msurndu-se
dinamic
rezistena ntre
excitaie i masa alternatorului cu ajutorul ampermetrului i al
voltmetrului, rotorul fiind antrenat cu o vitez de rotaie de 500 rot/min.

12

Cu ajutorul relaiei R=U/I se

determin valoarea rezistenei totale a
circuitului retoric, care trebuie s fie de
4,6 la temperatura de 200C. n situaia
cnd se msoar static, valoarea
rezistenei trebuie s fie de 4,2 . n
cazul cnd se constat valori mai mici,
aceasta indic faptul c ntre spirele
nfurrii rotorice exist scurtcircuit.
- msurarea valorii curentului debitat de alternator:
Se nchide ntreruptorul e se rotete alternatorul cu o turaie de
5000 rot/min timp de 30 min. cu o sarcin de 42A(realizat cu ajutorul
reostatului) la tensiunea de 14V.
Se ridic curba curentului debitat de alternator la tensiunea constant
de 14 V, lsnd alternatorul s funcioneze timp de 1,5 ore la turaia de
5000 rot/min. dup care se menine ste 20 min. pentru fiecare din
turaiile: 4000, 3000 i 2000
rot/min.n toate etapelemenionate
alternatorul trebuie s funcioneze
la regimuri termice stabile. Pentru
determinarea
turaiei
iniiale
(minime), la care ncepe debitarea,
se micoreaz treptat turaia, pn
cnd valoarea curentului debitat
ajunge la 1-2A, apoi se decupleaz reostatul i bateria cu ajutorul
ntreruptorului, cutnd s se obin tensiunea de 14V, prin reglarea
turaiei.
Verificarea diodelor redresoare: dioda
redresoare este un element semiconductor
care permite trecerea curentului numai ntrun
singur
sens(cu
conducie
unidirecional). Trei diode de aceeai
polaritate, pozitiv se preseaz ntr-un
radiator comun, izolat fa de corpul
alternatorului, care constituie borna
pozitiv a acestuia. Trei diode de polaritate
negativ se presez ntr-un radiator comun
neizolatfa de corpul alternatorului.

13

II.3. Defeciuni n exploatare, cauze i remedieri;

Demontarea,
repararea
i
remontarea
alternatorului i releului de tensiune la autoturism
Demontarea alternatorului de pe autoturism se face efectund
operatiile:
- se deconecteaza bateria de acumulatoare;
- se deconecteaza bornele + sau -;
- se slabeste bulonul, intinzatorul si surubul;
- se slabeste din fixari ansamblul alternator, impingindu-l in partea
de jos si se scoate cureaua de ventilator;
- se scoate alternatorul din locasul sau;
Inainte de dezasamblare, alternatorului i se fac urmatoarele verificari:
a) Verificarea izolatiei, rotorului montat la alternator.
Aceasta se face fara setul de carbuni astfel :
- se demonteaza suportul de carbuni;
- se branseaza lampa de control la bateria de acumulatoare ;
- se asaza borna de control la unul din inelele colectoare ale
rotorului si cealalta borna la masa; in acesta pozitie, lampa nu trebuie sa
se aprinda.
Daca lampa se aprinde totusi, inseamna ca exista scurtcircuit in
inelele colectoare ale rotorului sau scurgeri de curent intre bobina de
excitatie si rotor.
b) Controlul infasurarii rotorului montat la alternator.
Aceasta operatie se executa astfel :
- se branseaza ohmmetrul intre doua inele de colectare ale
rotorului; - in aceasta pozitie ohmmetrul trebuie sa indice o rezistenta
de: 4,6+/-0,2 ohmi la temperatura de 25 de grade; daca aparatul indica o
rezistenta nula, inseamna ca exista scurtcircuit la inductor, iar daca este
foarte ridicata, inseamna ca bobina de excitatie este arsa sau intrerupta.
c) Verificarea diodelor.
Se executa in modul urmator:
- se face un control vizual la
conexiunile de la diode (dezlipiri, diode
sparte);

14

- se branseaza la sursa de curent lampa de control ;

- se aseaza bornele lampii de control pentru diodele pozitive, si in
punctele de control pentru diodele negative;
- se inverseaza sensurile, lampa trebuie sa se aprinda numai intrun singur sens.
Daca lampa se aprinde in mai multe sensuri, inseamna ca una sau
mai multe di multe diode sint in scurtcircuit, deci arse, iar daca lampa nu
se aprinde in nici un sens de bransare, cele trei diode sint intrerupte.
d) Verificarea periilor de la alternator .
Pentru aceasta, se fac doua incercari:
- Incercarea continuitatii periilor (sa nu existe ruperi sau fisuri), in
care scop se branseaza unohmmetru sau o lampa de control intre borna
de excitatie si carbune in punctele de control pentru diode pozitive. In
aceasta pozitie, rezistenta trebuie sa fie nula (lampa de control aprinsa).
- Incercarea izolantului dintre perii se face bransind un ohmmetru
sau o lampa de control la cei doi carbuni.
In aceasta pozitie, acul ohmmetrului nu trebuie sa devieze (lampa
de control trebuie sa ramina stinsa), situatie care arata ca izolantul este
bun.
In caz contrar, exista o izolatie slaba sau un scurtcircuit, fiind
necesara inlocuirea portcarbunilor.
e) Verificarea rotorului demontat de la alternator.
Daca se demonteaza rotorul dela alternator, trebuie sa se verifice
starea inelelor colectoare, care nu trebuie sa prezinte urme adinci de
uzura, oxizi sau impuritati grosiere.
Corectarea se poate realiza cu o foaie de smirghel foarte fin (400)
si se curata cu benzina; uzura adinca sau neuniforma necesita inlocuirea
rotorului.
Controlul infasurarii rotorului se face cu ajutorul unei lampi de
control care este alimentata de la o sursa de 12V.
Daca lampa nu se aprinde, rezulta ca infasurarea rotorului este
rupta.
f) Verificarea statorului demontat de la alternator.
- Verificarea continuitatii infasurarii statorice se face cu lampa de
control sau cu ohmmetrul.
In primul caz, intre fiecare dintre cele trei legaturi electrice
(corespunzind celor trei faze), se cupleaza in serie o lampa de control
alimentata de o sursa de curent de 12V.
Normal, lampa de control trebuie sa se aprinde, in caz contrar
infasurarea este intrerupta.
Cnd folosim ohmmetrul, la acelasi montaj electric, rezistenta
infinit indica intreruperea infasurarii.

15

Corectarea se efectueaza prin rebobinarea statorului sau inlocuirea

acestuia.
- Verificarea in scurtcircuit la masa a infasurarii statorice se face cu
o lampa de control sau cu un ohmmetru.
Intre fiecare dintre cele trei legaturi electice si masa de tole se
cupleaza inseriate lampa de control si sursa electrica.
Normal, lampa de control nu trebuie sa se aprinda, in caz contrar,
infasurarea prezinta scurtcircit la masa.
Corectarea se face prin rebobinarea statorului si refacerea izolatiei
la masa sau inlocuirea statorului.

Lista unor posibile defecte n exploatare si modul de remediere

DEFECIUNEA:
- Patinarea curelei alternatorului.
REMEDIERE:
- Reglarea intinderii curelei.
DEFECIUNEA:
- Scurtcircuitul uneia sau a mai multor diode redresoare polarizate
pozitiv.
REMEDIERE:
- Inlocuirea portdiodei cu cele trei diode polarizate pozitiv.
DEFECIUNEA:
- Uzura sau blocarea periilor in portperii.
REMEDIERE:
- Verificarea aderentei (pasuirii) periilor pe inelele colectoare, a
apasarii exercitate de arcuri, precum si a culisarii libere a periilor in
portperie; nlocuirea portperiilor cu perii, la nevoie.
DEFECIUNEA:
- Intreruperea sau scurtcircuitul la masa a bobinajului inductor al
alternatorului sau in circuitul inelelor colectoare.
REMEDIERE:
- Inlocuirea rotorului.
DEFECIUNEA:
- Regulatorul de tensiune dereglat.
REMEDIERE:
- Se regleaza conform prescriptiilor anterioare.
DEFECIUNEA:
- Oxidarea (sau "ancrasarea") contactelor primului etaj al
regulatorului de tensiune.
REMEDIERE:
- Curatirea si spalarea contactelor si verificarea functionarii lor.

16

DEFECIUNEA:
- Arderea celui de-al doilea etaj al regulatorului de tensiune.
REMEDIERE:
- Inlocuirea regulatorului de tensiune.
Principalele lucrri de reparaii la alternator
a) Inlocuirea rulmentilor palier fata spate;
Aceasta se face executindu-se urmatoarele operatii:
- se fixeaza in menghina fulia alternatorului, folosindu-ne de o
curea veche montata pe fulie, pentru a nu o deteriora;
- se desface piulita de fixare a fuliei si se demonteaza in ordine:
fulia pana fuliei si ventilatorul;
- se desfac suruburile de asamblare a alternatorului;
- se introduce o surubelnita, maxim 2mm, intre statorul si carcasa
palier fata in scopul scoaterii rotorului din rulmentul palierului fata.
- se desfac suruburile care fixeaza capacul de sustinere a
rulmentului al palierului fata;
- se demonteaza palierul fata de pe rotor prin lovirea usoara a
capatului axului cu o bucata de lemn;
- se stringe usor rotorul intr-o menghina cu bacuri moi protectoare
si se extrage rulmentul fata cu extractorul CV 28 A, echipat cu ghiarele
CV 48 si prevazut cu protectorul RO 15.01; idem rulmentului din spate;
- se verifica planeitatea placii de mentinere a rulmentului si se
remonteaza placa;
- se monteaza la presa rulmentii fata - spate noi, folosindu-se o
teava care se va sprijini numai pe inelul interior al rulmentilor;
- se remonteaza in ordine inversa pieselor demontate de la
alternator: palierul spate, statorul, palierul fata, suruburile fata, suruburile
de asamblare, pana, ventilatorul, fulia rondela si piulita.
b)Inlocuirea periilor de la alternator.
- se desfac suruburile de fixare a portperiilor si se scot acestea din
urma;
- dupa remontarea periilor in locasul lor, se verifica culisarea
periilor in portperii;
- se demonteaza periile din portperii; daca prezinta uzuri exagerate
(lungime minima 7mm), fisuri, uzuri neuniforme, arcuri rupte sau
detensionate etc., se inlocuiesc cu perii noi;
- se verifica izolatia intre perii si continuitatea in punctul de contact
al periilor cu colectorul, pina la terminalele de contact cu masa si
excitatia;
- se remonteaza portperiile pe alternator.

17

c)Inlocuirea ansamblului diode de la alternator.

Aceasta se face dupa scoaterea prealabila a alternatorului de la
motor, efectuind operatiile:
- se demonteaza capacul de protectie;
- se deconecteaza cablurile electrice de legatura ale diodelor + si -,
marcindu-se pozitia acestora cu o vopsea, in scopul asigurarii
reconectarii in acelasi loc;
- se desfac piulitelor de fixare si se scoate suportul(radiatorul)
diodelor;
- se verifica fiecare dioda,folosindu-ne de un ohmmetru sau o
lampa de control;
- se inlocuiesc fie diode separate, fie ansamblul suport diode;
- pentru remontarea, se aseaza piesele in ordinea inversa
demontarii, respectindu-se pozitiile de conectarea.
Releul regulator de tensiune tip 1342 (electronic) nu se repara, iar
pentru releul de tensiune cu contacte tip 1410, se repara nu numai prin
inlocuirea rezistentei calibrate de 0.4 ohmi si apoi se verifica la stand sau
pe automobil, reglarea realizindu-se prin rotirea excentricului releului.
ATENTIE, nu se recomanda sa se actioneze asupra contactelor
platinate ale releului, pentru ca se pot decalibra, reglarea neputindu-se
realiza decit la standuri speciale.
d)Reparea infasurarilor releului - regulator
Infasurarile releului - regulator pot avea urmatoarele defecte:
intreruperi, scurtcircuite, izolatie necorespunzatoare, legaturi intrerupte
sau slabe, rezistente mari de contact, contact la masa, rezistente
electrice necorespunzatoare, contacte oxidate, arse, lipite, conexiuni
inversate, sensuri de bobinare gresite etc.
Verificarea la scurtcircuite intre spire sau la masa si la intreruperi
se fac cu lampa de control, cu ohmmetrul sau cu volmetrul.
Daca infasurarile prezinta scurtcircuite sau intreruperi, se
rebobineaz, insa este indicat ca in aceste cazuri releul - regulator sa fie
inlocuit.
e)Repararea lamelelor vibratoare
Lamelele vibratoare pot avea urmatoarele defecte: arcul deformat,
contactele lipite, intrefierul si distanta dintre contacte necorespunzatoare,
lame indoite sau deformate, materiale termice elastice si magnetice cu
caracteristici necorespunzatoare sau imbatrinite etc.
Defectele de natura mecanica se determina vizual sau prin auz,
prin masuratori cu calibre sau aparate de precizie si prin atingere,
apasare sau indoire cu mina a lamelei vibratoare, a arcului, a opritoarelor
etc.
Daca contactele prin uzura ajung la o grosime mai mica de 0,5
mm, ele se vor inlocui, prin lipire sau nituire.

18

Contactele reparate trebuie sa fie coaxiale, admitindu-se o abatere

maxima de 0,15 -0,20 mm.
Daca locul de fixare a contactelor se largeste prea mult, daca
arcurile se rup sau se fisureaza, daca izolatoarele sint strapunse sau
daca alte piese mecanice se defecteaza, piesele nu se repara, ci se
inlocuiesc.
f) Reglarea si incercarile releului-regulator.
Reglarea releului regulator consta in reglarea distantei(jocul) dintre
contacte,
a
distantei
dintre
miezul
magnetic
si
lamela
vibratoare(intrefierul) si a tensiunii arcului lamelei vibratoare.
g) Reglarea conjuctorului-disjunctor.
Intrefierul se regleaza prin indoirea opritorului arcului lamelei.
Prin marirea intrefierului, tensiunea de inchidere a contactelor
creste si scade curentul de sens invers.
Distanta dintre contacte se regleaza prin indoirea suportului
contactului fix.
Marirea distantei duce la cresterea tensiunii de inchidere si scade
curentul desens invers de deschidere a contactelor.
h) Reglarea regulatorului de tensiune si de curent
Reglarea acestor regulatoare este identica.
Modificarea intrefierului se obtine prin indoirea opritorului arcului
lamelei.
Tensiunea arcului se modifica prin indoirea opritorului sau(cind
arcul este lamelar).
Initial se regleaza intrefierul si apoi tensiunea arcului.
Prin marirea tensiunii arcului, tensiunea reglata la regulatorul de
tensiune creste, iar curentul limitat de regulatorul de curent creste.

II.4. N.S.S.M LA REPAREREA

ALTERNATORULUI TIP 1111
Masuri de tehnica a securitatii muncii specifica
la intretinerea tehnica si la repararea
echipamentului

19

electric al automobilelor
In scopul prevenirii accidentelor de persoane,cauzate de
circulatie
sau manevrare al automobilelor in incinta sectiilor sau
atelierelor se stabileste o anumita ordine stricta de manevrare
sau de circulatie a automobilelor sosite pentru intretinerea sau
repararea echipamentului electric :
-sensul de circulatie,vitezele interzise si
permise,opririle,precum si
intrarile si iesirile automobilelor,sunt stabilite prin
semnalizatoare
similare celor corespunzatoare circulatiei pe drumuri
publice ;
-viteza de circulatie pe drumuri de acces din interiorul
neacoperit al intreprinderii este de cel mult 10km/h,iar in
interiorul cladirilor
acoperite de cel mult 5km/h ;
-se interzice conducerea automobilelor de catre persoane
care nu au permis de conducere,indiferent de functia,scopul sau
munca pe
care o indeplinesc persoanele respective ;
-este interzis ca lucratorii sa stea pe partile exterioare ale
automobilului,pe aripi,trepte,amortizoare etc. in timpul
manevrarii
lui ;
-este interzis impingerea automobilelor si tractarea lor in
scopul
pornirii motoarelor prin incercari ;
-este interzis ca in cabinele si caroseria automobilului sa se
gaseasca persoane care nu au legatura cu lucrarile care se
executa,
la pornirea si incercarea automobilului.
Verificarea cauciucurilor,umflarea,montarea si demontarea
lor nu
trebuie sa se execute in sectiile si atelierele de intretinere
si reparare a echipamentului electic,ci la posturile special
utilizate in acest scop.Intretinerea tehnica a echipamentului
electric al
automobilului si repararea lui trebuie sa se faca in sectiile
special utilate in acest scop,cu motorul oprit si cu automobilul
franat.

20

Pornirea automobilului se admite numai pentru

manevrarea automobilului si pentru reglarea echipamentelor
electrice ale
motorului care necesita acest lucru.
Scoaterea si deplasarea ansamblurilor grele sau altor
elemente
grele ale automobilului impuse de lucrarile de intretinere si
reparare trebuie sa se faca numai cu ajut dispozitivelor speciale
de ridicat,transportat si demontat.Se interzice categoric
scoaterea,asezarea si transportarea pieselor grele cu ajutorul
funiilor,rangilor,dispozitivelor improvizate etc.
Toate ansamblurile trebuie sa fie golite de lubrifianti sau
carburanti inainte de demontare si scoaterea lor (indicatorul de
nivel cu rezervorul de benzina,indicatorul de temperatura a
apei de racire, indicatorul de presiune al uleiului de
ungere,sistemul de ventilare si incalzire de la radiatoare
etc,),trebuie golite de lichide,apa,lichid antigel,ulei,carburant
etc.

Masuri de tehnica a securitatii muncii in

sectiile si atelierele
de intretinere si reparare a echipamentului
electric auto
Locurile de munca si cladirile trebuie sa se mentina in stare
curata si sa fie bine luminate,cu lumina naturala sau artificiala.
Toate bancurile de incercari, testere si instalatiile din
ateliere trebuie sa fie in buna stare de functionare si sa aiba
dispozitivele de pornire si oprire asezate la indemana celor ce le
folosesc.Aparatele
de pornire si oprire ale mecanismelor trebuie sa excluda
posibilitatea cuplarii sau decuplarii lor intamplatoare.
Se interzice a se executa lucrari pe bancuri de incercari si
testere,cu instalatii si mecanisme defecte, cu scule si dispozitive
nepuse la punct,precum si de catre persoane care nu cunosc
particularitatile constructive ale bancurilor de
incercari,testelor,aparatelor si mecanismelor respective.Pentru
a se asigura conditii de munca nepericuloase pentru electricienii
care
lucreaza in sectiile de intretinere si de reparatii a
echipamentului electric auto,este necesar sa se respecte
urmatoarele reguli :

21

Toate ingradirile partilor in miscare ale bancurilor de

incercari,
testere ingradirile rotilor dintate inlocuibile de la finele
bancurilor
demaroarelor si ale altor piese sa fie legate constructiv de
instalatia respectiva.Ingradirile si ecranele demontabile
trebuie sa se fixeze usor si bine la locul lor.
Piesele care se incearca,se reglaza sau se
prelucreaza,mobile si
fixe,trebuie sa fie bine fixate in dispozitivele de
prindere,frane sau
in alte mecanisme in functie de constructia si destinatia
agrenatelor
respective.
La incercarea sau reglarea pieselor si dispozitivelor care ies
in afara gabaritului unui banc de incercari sau,a unui tester etc.
trebuie sa fie amenajate ingradiri ale partilor iesite in afara ale
acestor piese,pentru ca sa nu se produca accidente.
In cazul in care se lucreaza la masini speciale de
rectificat,alezat sau frezat,cum este cazul colectoarelor,bobinarii
infasurarilor etc.este necesar sa se verifice cu atentie rezistenta
si fixarea sculelor, neadmitandu-se utilizarea lor fara incercari
prealabile.
Se interzice a se lucra fara ingradirea locului respectiv cu
aparatori de tabla sau sticla incasabila.
Masinile pentru taierea materialelor stratificate
electroizolante trebuie sa fie ingradite cu scuturi sau
aparatoare ;se lasa libera
numai acea parte a suprafetei de taiere,care este in
atingere cu materialul care se prelucreaza.
Se interzice repararea si curatirea angrenajelor,bancurilor
de incercari,testerelor,mecanismelor si aparatelor in timpul
functionarii lor.
La executarea lucrarilor de lipire sau topire cu vapori sau
cu gaze nocive,cum este cazul prelucrarii placilor de plumb etc.,
trebuie sa se respecte prescriptiile elaborate special pentru
aceste ateliere,
mentionate in capitolul bateriilor de acumulatoare.
Acidentele electrice ce se pot produce in sectiile si
atelierele de
intretinere si reparare a echipamentului electric auto sunt :
-elecrocutarile sunt provocate de trecerea curentului
electric prin

22

corpul omenesc,a unui curent electric de intensitate

periculoasa
care poate avea loc numai de la instalatia electica fixa,la
agregate
bancuri,aparate si testere alimentete de la retea ;
-arsuri electrice produse de actiunea arcului electric la
apropierea
organismului de elementele instalatiilor electrice de inalta
tensiune
la aprindere,nemontate insa ;
-semne electrice care apar la contactul conductorului
electric cu pielea sub forma de leziuni,umflaturi sau pete mai
putin periculoase.Se stie ca electocutarea este cu atat mai
periculoasa,cu cat intensitatea curentului este mai mare. Se
considera nepericulos prin corpul omenesc(inima) curentul
continuu cu intensitatea pana la 40 mA si curentul alternativ
pana la 9mA.In practica insa,pentru
fixarea conditiilor de securitate se ia in consideratie
tensiunea nepericuloasa admisa,astfel :
-40V, pentru atingeri indirecte ;
-36V, pentru iluminatul local in incaperi nepericuloase
-24V, pentru alimentarea utilajelor electrice si de iluminat
portabile in incaperi cu conditii de lucru periculoase ;
-12V, pentru alimentarea utilajelor electrice si de iluminat
portabile in incaperi cu conditii foarte periculoase.
Trebuie sa fie marcate locurile unde se transporta imediat
accidentatii pana la sosirea ajutorului medical,cu posibilitati de
a culca si ingriji accidentatii.Trebuie sa se urmareasca
posibilitatile de deschidere al ferestrelor incaperilor pentru
aerisire si posibilitatile locale de trnsportare a accidentatilor la
spital sau alte
puncte medicale si sa se indice locurile din care se poate
cere interventiile medicale.

P.S.I
Tehnica prevenirii incendiilor in sectiile si
atelierele de reparatii
In fiecare sector separat,masurile generale de prevenire a
incendiilor sunt stabilite printr-un ordin al conducerii
intreprinderii auto.In toate incaperile de intretinere si
reparare a

23

echipamentului electric auto trbuie sa fie afisate la loc

vizibil
normele generale privind masurile de prevenire a
incendiilor,care trebuie sa fie respectate in localul respectiv ;de
asemenea trebuie sa fie afisate tabele cu aratarea numelui
persoanelor raspunzatoare pentru masurile de prevenire a
incendiilor din atelierul si sectia respectiva etc.Toate
automobilele trebuie sa fie mentinute in buna
stare tehnica pentru evitarea incendiilor si nu trebuie sa se
admita
introducerea in caroserie si pe diferite mecanisme a unor
substante usor inflamabile.In scopul preantampinarii posibilitatii
izbucnirii incendiilor in timpul intretinerii sau repararii
echipamentului electric al autovehicolelor trebuie :
-sa se urmareasca mentinerea in buna stare a instalatiei de
alimentare cu conbustibil ;in cazul cand se observa unele
scurgeri
din instalatie se vor lua masuri imediate pentru inlaturarea
lor ;
-sa se verifice starea conductelor electrice si a utilajului
electric ;
-sa se curete motorul si ansmblurile motorului de murdarie
si depuneri uleioase sau de carburant ;
-sa se evite folosirea unor flacari deschise ,iar pentru
incalzirea motorului si la examinarea automobiluilui sa nu se
foloseasca lumanari,chibrituri,si alte surse de foc deschis.
Trebuie sa se stabileasca si sa se respecte cu strictete un
regim de
lucru care sa excluda posibilitatea izbucnirii incendiilor.
Intregul personal trebuie sa fie instruit sistematic cu privire
la problemele de prevenire a incendiilor.In toate incaperile
sectiilor sau atelierelor,pe locurile de stationare a
automobilelor,pe teritoriul si cladirile de intretinere si reparare
unde se utilizeaza materiale usor inflamabile,se interzice
conform normelor generale folosirea
unor flacari deschise si se interzice a se fuma.Se vor indica
in afara,locurile special rezervate pentru acest scop.
Nu se admite pastrarea in incaperile intreprinderii a
obiectelor neapartinand utilajului din incaperea
respectiva,precum si stationarea in incaperile intreprinderii a
automobilelor cu rezervoarele de benzina deschise,pastrarea
combustibilului in vase sau butoaie deschise(in afara de benzina
din rezervoarele automobilelor).
Toate trecerilr,drumurile,usile,portile si iesirile trebuie sa fie

24

libere penru trecerea automobilelor.Accesul la mijloacele

de stingere a incendiilor, si la instalatiile de semnalizare trebuie
trebuie sa fie eliberate de obiecte straine.Lucrarile la care
se folosesc substantele usor inflamabile trebuie sa se faca in
incaperi speciale.Pastrarea acestor substante se admite numai
in vase spsciale,inchise etans,care se gasesc in lazi sau dulapuri
metalice.
La fiecare telefon existent in intreprinderetrebuie sa fie
afisate tabele cu indicarea numerelor de telefon ale posturilor
de pompieri in cazul izbucnirii incendiilor.In fiecare incapere a
intreprinderii,atat pentru stationarea,cat si pentru repararea si
servirea tehnica a automobilelor,trebuie sa existe lazi cu nisip si
stingatoare cu spuma.Se instaleaza cate un stingator la fiecare
50m2,suprafata a incaperii,insa nu mai putin decat doua bucati
in fiecare incapere.Lazile cu nisip de 0,5m 3 capacitate rebuie sa
se instaleze cate una la fiecare 100m2 si cel putin cate una intro incapere.La fiecare lada de nisip trebuie sa se gaseasca cate o
lopata de fier sau un faras si o galeata pentru nisip.
In fiecare atelier de intretinere si reparare a
echipamentului electric auto trebuie sa fie elborat un plan de
evacuare a automobilelor si inventarului in caz de incendiu si un
plan cu sarcinile salariatilor in caz de incendiu si un plan cu
sarcinile salariatilor in caz de incendiu organizati in echipe
voluntare de
incendiu.

Cap. III. BIBLIOGRAFIE

25

1. Automobile: Cunoastere,intretinere,reparare - Gheorghe

Fratila,Mihai Fratila
2. Instalatii electromagnetice - M.Poenaru, A.Lelutiu
3. Instalatii si echipamente auto - C.Antonescu, M.Fratila, Al.
Steflea
4. Motoare cu combustie interna - M.Poenaru, I.Serban,
Al.Steflea
5. Motoare cu combustie interna - M.Sechi,I.Serban
6. Metode si lucrari prctice pentru repararea automobilelor Al.Groza, Gh.Calciuc, S.Saviuc
7. Autoturismul DACIA - C.Mondiru
8. Norme de protectie a muncii pentru activitatea I.C.T.T. de
transport si reparatii auto