COLEGIUL TEHNIC "GH.

ASACHI" IAȘI

PROIECT DE ATESTAT
SISTEMUL DE ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICĂ A
AUTOMOBILULUI - SISTEMUL DE ALIMENTARE A BATERIEI ELECTRICE

Profesor îndrumător:
FLORIN-LIVIU BALABAN

Elev:
IPATE VASILE-IULIAN

1
 CUPRINS
Argument .....................................................................................pag 3
Capitolul 1. CARACTERISTICI GENERALE
1.1 Definiție..................................................................................pag 4
1.2 Schema electrică a sistemului de alimentare cu energie
electrică.........................................................................................pag 4
1.3 Cerințe tehnice de funcționare...............................................pag 5
Capitolul 2. BATERIA DE ACUMULATOARE
2.1 Rolul bateriei unui automobil..................................................pag 7
2.2 Elementele componente ale bateriei de acumulatoare..........pag 11
2.3 Caracteristicile bateriilor cu acumulator.................................pag 14
Capitolul 3. GENERATORUL DE CURENT CONTINUU SAU ALTERNATIV ȘI RELEUL
DE TENSIUNE
3.1 Rolul, compunerea și funcționarea generatoarelor ...............pag 15
3.2 Caracteristicile generatoarelor ..........................................pag 16
3.3 Generatoare de curent continuu .........................................pag 18
3.4 Generatoare de curent alternativ..........................................pag 19
Capitolul 4. RELEUL DE TENSIUNE
4.1 Rolul releului de tensiune .....................................................pag 21
Bibliografie...................................................................................pag 22

2
Argument

Am ales ca temă de studiu pentru lucrarea mea de atestat “SISTEMUL DE

ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICĂ A AUTOMOBILULUI - SISTEMUL DE
ALIMENTARE A BATERIEI ELECTRICE” deoarece mi se pare o temă interesantă
de dezbătut, dat fiind faptul că în ziua de azi, în domeniile pe care aș dori să le
frecventez în viitor, respectiv inginerie mecanică, inginerie construcții de
automobile, și inginer producție, avem o mare nevoie de comunicare și de
sfaturi de la cei în domeniu.
În prezent există mai multe tipuri diferite. Când vorbim despre autoturisme, se
poate face distincția între vehiculele electrice care funcționează doar pe
baterie – propulsate doar de un motor electric – și diferite tipuri de vehicule
hibride reîncărcabile, care au atât un motor electric, cât și unul cu ardere
internă.
Există și alte tipuri de vehicule care pot funcționa cu energie electrică. Vedem
în trafic din ce în ce mai multe biciclete, camionete și autobuze electrice. În
ceea ce privește alte mijloace de transport, avem și locomotive electrice,
feriboturi, nave și bărci.
Toate aceste autovehicule reduc poluarea și de asta mi-ar plăcea să lucrez în
acest domeniu.

3
Capitolul 1- Caracteristici generale ale sistemului de alimentare cu
energie electrică
1.1 Definiție
Sistemul de alimentare cu energie electrică, produce, furnizează și
înmagazinează energia necesară alimentării tuturor receptorilor instalați pe
autovehicul.
Sistemul de alimentare cu energie electrică este format din :
⦁ Bateria de acumulatoare;
⦁ Generatorul de curent continuu sau alternativ;
⦁ Releul regulator sau releul de tensiune.

1.2 Schema electrică a sistemului de alimentare cu energie electrică

(citirea şi identificarea componentelor)

4
Fig 1.1 Schema electrică a sistemului de alimentare cu energie
electrică (citirea şi identificarea componentelor)

1. bateria de acumulatoare;
2. alternatorul;
3. blocul de montaj;
4. becul de control a încărcării bateriei de acumulatoare, amplasat în
combinaţia panoului de bord;
5. contactul cu cheia.

1.3 Cerințe tehnice de funcționare

Construcția și funcționarea echipamentelor electrice și electronice instalate
pe automobile sunt determinate după condițiile de mediu și condițiile de
utilizare (exploatare) precum și de multiple condiții tehnice specifice.
Condiții impuse de mediul ambiant și de modul de exploatare.
Factorii de mediu sunt:
1. Temperatura mediului ambiant care este variabilă în funcție de radiația
solară și de căldura transmisă prin funcționarea motorului în funcție de
condițiile de ventilație în repaus sau în mers:
− Temperatura nominală: 20 °C +/- 5 °C în climat temperat continental;

5
 − Temperatura maximă în habitaclu: 65°C;
− Temperatura externă maximă admisă: 45 °C;
− Temperatura maximă admisă în compartimentul motorului: 80 °C până
la 95°C;
− Temperatura minimă admisă pentru funcționare sigură: –20 °C;
− Temperatura minimă de funcționare: -40 °C;
− Temperatura minimă de pornire cu demaror: –18 °C.
2. Umiditate relativă a mediului ambiant 10-80 % acțiunea umidității poate fi
simultană cu cea a căldurii sau a atmosferei corozive.
3. Pătrunderea corpurilor străine solide și a apei.
Echipamentul electric trebuie protejat corespunzător prin carcase, garnituri,
etanșări contra pătrunderii apei, prafului pietrelor, noroiului, insectelor.
4. Șocuri și vibrații. Mai importante pentru elementele montate direct pe
motor comparativ cu cele de caroserie .
− Zdruncinături de transport;
− Frecvența între 1 și 3 Hz;
− Accelerație cuprinsă între 3G și 15G;
− Vibrații mecanice întreținute.
Alte condiții generale pentru echipamentul electric auto :
Condiții de nominalizare, unificare, tipizare:
a. Tensiune nominală de funcționare 6V tensiune continuă pentru
motociclete;
b. Tensiune nominală de 12V au majoritatea automobilelor și
autocamioanelor de tonaj mic și mediu;
c. 24V tensiune continuă autobuze, camioane de mare tonaj la putere
instalată mai mare de 700W.

6
Capitolul 2 - bateria de acumulatoare
Bateriile de acumulatoare sunt surse electrice-reversibile, care au proprietatea
de a înmagazina energia electrică prin transformarea ei în energie chimică şi
reciproc.

2.1 Rolul bateriei unui automobil

Bateria unui automobil are rolul de a stoca energie electrică necesară pentru a
porni motorul termic și pentru a alimenta consumatorii electrici atunci când
motorul termic este oprit. O baterie auto trebuie să le îndeplinească
următoarele cerințe:
-să alimenteze demarorul în faza de pornire a motorului termic;
-să alimenteze consumatorii electrici când alternatorul nu funcționează;
-să filtreze oscilațiile de tensiune din sistemul electric;
-să alimenteze cu energie electrică sistemele electronice active permanent
(memoriile modulelor electronice de control, alarme).
Bateria trebuie să îndeplinească aceste funcții pe o plajă largă de temperaturi.
În condiții extreme de temperaturi scăzute (-30 °C) bateria trebuie să asigure
pornirea motorului, precum și în condiții de căldură excesivă (70 °C).
Poziționarea bateriei se face de obicei în compartimentul motor și trebuie să
țină cont de următoarele constrângeri: lungime cât mai scurtă a cablurilor de
alimentare a demarorului, protecție împotriva contaminării, asigurarea
temperaturii normale de funcționare, protecție împotriva vibrațiilor precum și
acces ușor în vederea verificării și a înlocuirii.

7
Bateriile utilizate pe automobile servesc ca sursă de energie electrică, fiind
conectate în paralel cu dinamurile sau alternatoarele (generatoarele de curent
continuu).

Dintre acumulatoarele pentru autovehicule, cea mai largă răspândire o au

acumulatoarele acide cu plăci de plumb care se mai numesc pentru START.
Acumulatoarele cu plumb prezintă avantajul unei rezistenţe interioare de
valoare mică, ceea ce face să fie utilizate la pornirea electrică a motoarelor; în
schimb, ele au şi o serie de dezavantaje, întrucât rezistenţa lor mecanică este
scăzută şi durata de viaţă este relativ mică. Acumulatoarele cu plumb prezintă
o autodescărcare importantă, şi ca urmare nu este permis să stea mult timp
fără a fi reîncărcate.
Acumulatoarele alcaline se utilizează, de obicei, numai la autovehiculele care
nu necesită sistem de pornire electric (de exemplu, la motociclete). Elementele
unei baterii alcaline au plăcile pozitive din oxizi ale metalelor respective (Ni, Cd,
Ag), iar cele negative sub formă de pastă de metal spongios (Fe, Cd, Zn), şi sunt
montate alternativ într-un vas de oţel nichelat-perforat; electrolitul este un
hidroxid de potasiu diluat cu apă, având densitatea medie de 1,20 g/cm cub.
Elementul se încarcă în anumite condiţii la o sursă de curent continuu. Reacţiile
electrochimice reversibile furnizează energie electrică la o tensiune de circa 1,5
V/element. Pentru o baterie de 6V se înseriază patru sau cinci elemente.
Avantajele de menţinere practic constantă a capacităţii, de descărcare la
intensităţi mari şi a concentraţiei electrolitului ar impune folosirea acestor
baterii. Având în vedere însă variaţia capacităţii cu temperatura (scăderea ei la
temperaturi joase, la care, de exemplu, acumulatoarele cu Ni—Fe devin
inutilizabile), oxidarea în apă a zincului la bateriile Ag—Zn, cu degajare de
hidrogen, şi deci cu pericol de explozie, precum şi preţul foarte ridicat,
folosirea lor pe scară largă în condiţiile actuale este limitată .
Bateriile de acumulatoare pentru „START” pot fi împărțite în trei categorii:

8
 1. Cu întreţinere sau reparabile - înainte acest tip de baterie era cel mai
răspândit. În prezent, le produc doar câteva fabrici din Ucraina și în mai multe
țări ale fostei Uniuni Sovietice, astfel încât acestea sunt rareori găsite în
vânzare. Ele se disting printr-o carcasă de ebonită şi mastic negru, umplut de
sus. În cazul unui scurtcircuit între plăci este posibilitatea de a înlocui un bloc
de plăci sau mai multe. Corpul din ebonită este mult mai costisitor în
producere decât cel plastic, de asemenea, mai puțin durabile, și, ca rezultat, la
lovituri se macină.
2. Cu întreținere redusă - reprezintă o majoritate absolută pe piețele de baterii
auto din întreaga lume. Acestea sunt prezentate într-o gamă largă și sunt
fabricate cu cea mai modernă tehnologie. Acest tip de baterie, la fel ca şi toate
cele cu întreținere, se furnizează de producători în stare uscată sau umplute cu
electrolit la fabrică.
3. Fără întreţinere - sunt bateriile destinate pentru condiții ideale în zonele cu
o clima blândă şi un nivel ridicat al deservirii la staţiile de service auto.
Deosebirea acestor baterii este costul ridicat și nu poate fi folosit pe toate
tipurile de automobile, în plus la capacele lor, nu există găuri sau buşoane de
alimentare, astfel încât, în cazul defectării unei astfel de baterie poate fi pur și
simplu rebutate.
După compoziţia plăcilor se deosebesc:
1. Baterii cu plăci de plumb-stibiu. În prezent, mulți producători, adaugă la
plăcile din aliaj de plumb diferite componente de aliere (cadmiu, seleniu,
argint), obținând să îmbunătățească caracteristicile bateriilor de plumb-stibiu.
2. Baterii hibrid, adică având plăci pozitive din aliaje de plumb-stibiu, iar
negative – din aliaj de plumb-calciu realizate prin tehnologia expandării.
3. Baterii cu plăci de plumb-calciu. Utilizarea aliajelor de plumb-calciu în
fabricarea plăcilor de acumulator oferă următoarele avantaje: reduce auto-
descărcarea, mărește puterea de pornire a bateriei, crește stabilitatea
caracteristicilor electrice. Dezavantaje: majoritatea baterii de calciu se teme de
descărcare profundă. Mai multe descărcări poate duce la pierderea
caracteristicilor bateriei (curentul de pornire, capacitatea nominală).

9
După variantele tehnologice de realizare pot fi:
<uscate (pentru formare);
<încărcate uscat;
<încărcate cu întreținere ;
<încărcate fără întreținere
Simbolizare convenţională pe scheme electrice:

Simbolizarea electrică a bateriei de acumulatoare

O baterie auto de 12V este compusă din 6 celule conectate în serie, fiecare
celulă producând peste 2V. Celulele sunt separate între ele, electrolitul din
fiecare celulă nu este în contact cu cel din celula învecinată.
Electrozii ce formează fiecare celulă sunt formați din plăci separate de un
plastic poros. Bateriile de generație veche, cu întreținere, conțineau plăci din
plumb (Pb). Întreținerea unei baterii presupune verificarea periodică a nivelului
de electrolit, măsurarea densității acestuia și completarea la nevoie cu apă
distilată sau demineralizată.
Bateriile actuale utilizează un aliaj pe bază de calciu (PbCa). Avantajul acestui
tip de baterii, fără întreținere, etanșe, este nivelul mai scăzut de gaze produse
când bateria este complet încărcată. Majoritatea bateriilor fără întreținere sunt

10
prevăzute cu un indicator de stare („ochi magic”). În funcție de culoarea
acestui indicator se poate determina starea de încărcare a bateriei:
Semnificaţiile „ochiului magic”
Stare încărcare Nivel electrolit
(verde) nivel bun
baterie încărcată
(negru) nivel bun
baterie descărcată

(alb) necesită completare/înlocuire

baterie descărcată

Funcționarea indicatorul de stare este de natură mecanică. Acesta conține una

sau mai multe bile din plastic, care, în funcție de densitatea electrolitului, arată
starea de încărcare a bateriei. „Ochiul magic” indică starea de încărcare doar
pentru o celulă a bateriei, dar este reprezentativ pentru toată bateria.

2.2 Elementele componente ale bateriei de acumulatoare

11
O baterie este construită din celule galvanice, numite și pile electrice. Bateria
are la bază principiul lui Volta, care spune că între două metale diferite
imersate în electrolit (lichid care permite trecerea curentului electric) apare o
tensiune electrică.

12
Pilă electrică

13
Cele două piese metalice se numesc electrozi, electrodul pozitiv numindu-se
catod iar cel negativ anod. Datorită reacțiilor chimice dintre electroni și
electrolit apare energia electrică. Astfel, bateria din energia chimică produce
curent continuu.

Automobilele cu motor termic sunt echipate aproape în exclusivitate cu baterii

pe bază de plumb. Datorită prețului scăzut și a curentului mare generat,
bateriile cu plumb sunt cele mai utilizate pentru alimentarea circuitului electric
al automobilului.
Bateria auto este formată din 6 celule (pile electrice) legate în serie. Fiecare
celulă generează o tensiune de aproximativ 2,12 V, tensiunea totală a bateriei
în gol fiind de 6 x 2,12 = 12,72 V (baterie complet încărcată).
Fiecare celulă a bateriei conține:
-un electrod pozitiv din bioxid de plumb;
-un electrod negativ din plumb poros (Pb);
-electrolit din acid sulfuric și apă.
Dacă cei doi electrozi se leagă prin intermediul unui circuit electric, în baterie
se produc reacții chimice care generează curent electric

14
Descărcarea bateriei Încărcarea baterie

2.3 Caracteristicile bateriilor cu acumulator

1. Capacitatea bateriei. Reprezintă mărimea sarcinii electrice stocate în
baterie; se măsoară în amperi/oră.
2. Capacitatea de rezervă. Reprezintă perioada de timp în minute în care o
baterie poate menține o descărcare cu un curent de 25 A la temperatura
de 25 °C până la o tensiune egală sau mai mare de 10,5V.
3. Curentul de descărcare la rece. Este curentul pe care o baterie nouă
complet încărcată poate să îl furnizeze continuu timp de 10 s și să
asigure la –18 °C o tensiune minimă de 7,5V

15
Capitolul 3- Generatorul de curent continuu sau alternativ

3.1 Rolul, compunerea și funcționarea generatoarelor

Coeficientul de utilizare a materialelor (definit ca raportul dintre puterea
utilă și greutatea) al unui dinam este de 2-3 ori mai mic ca al alternatoarelor.
Constructiv, s-a ajuns la cele mai simple și perfecționante dinamuri. Tensiunea
de lucru a crescut de la 6v la 12v si 24v, iar curentul maxim până la 90A, peste
care apar dificultăți de comutație. Dublarea numărului de rulmenți a permis
creșterea turației până la 8000-10000 rotații/minut, peste care nu se poate
trece din cauza fenomenelor de comutație și a forțelor centrifuge care aruncă
lamele de colector și conductoarele din crestăturile rotorului. Puterea
nominală se obține de la turații mari de circa 1 500 – 2 500 rotații/minut, cu un
curent de excitație care ajunge la 3 – 4 A. Creșterea curentului de excitație la
valori peste 4 – 5 A este limitată de regulatoarele de tensiune și de curent de
tip electromagnetic (vibrator), cu contacte prin care trece curentul de excitație.
Noile dispozitive cu tranzistoare sunt mai avantajoase dar sunt încă scumpe .
Colectorul generatoarelor de curent continuu nu permite o încălzire mai
mare de 150 – 180 C, iar durata lui de funcționare fără întreținere este de circa
50 000 -75 000 km parcurși de automobil.

16
 Alternatoarele sunt mai avantajoase. Deși cunoscute de mult timp, ele nu
au fost generalizate decât la apariția redresoarelor moderne, a diodelor cu
germaniu și siliciu, caracterizate prin putere mare, greutate și volum mic, ceea
ce a permis montarea lor pe automobile . La turație minimă, corespunzătoare
mersului în gol al motorului, puterea utilă atinge ¼ din puterea nominală,
ceea ce asigură reîncărcarea bateriei de acumulatoare la orice regim de lucru al
motorului. Turația maximă poate fi de circa 3 – 3 ori mai mare decât cea a
motoarelor moderne, nefiind limitată de comutație sau colector, astfel că
alternatoarele ating turatia de 12 000 – 15 000 rotații/minut. Domeniul turației
în care se obține puterea nominală este de 2/3 din cea maximă (între 5 000 și
15 000 rotații/minut) Durata de funcționare fără întreținere este limitată
numai de durata rulmenților, ajungând până la 150 000 – 300 000 km parcurși
de automobil. Se reduce și capacitatea bateriei de acumulatoare, pentru că
posibilitățile de reîncărcare imediată și în orice condiții sunt îmbunătățite
foarte mult.

ALTERNATOR DINAM

3.2 Caracteristicile generatoarelor

Principalele mărimi caracteristice ale generatoarelor de automobile se vor
prezenta în continuare.

17
 Tensiunea nominală este tensiunea după care se caracterizează
echipamentul electric al automobilului, 6v, 12v, si 24v. Deoarece tensiunea de
încărcare a unui element de acumulator, în realitate este de 2,3v,
corespunzător tensiunilor de funcționare ale echipamentului electric sunt mai
mari : 6,9v, 13,8v, 27,6v.
Puterea nominală a generatorului este determinată după puterea tuturor
receptoarelor cu funcționare de lungă durată, ținând seama de încărcarea
bateriei de acumulatoare.
Curentul nominal rezultă din raportul dintre puterea nominală și
tensiunea nominală.
Puterea maximă este puterea de lungă durată pe care o poate da
generatorul fără ca să se încălzească peste limita admisibilă, fiind cu 30-50%
mai mare decât cea nominală (limita maximă se referă la generatoarele de
putere mai mică).
Curentul maxim rezultă din raportul dintre puterea maximă și tensiunea
nominală.
Turația de mers în gol sau de putere nulă este turația la care generatorul
încălzit, neconectat la bateria de acumulatoare sau de receptoare, dă o
tensiune de circa 1,17 mai mare decât cea nominală. Ea trebuie cunoscută la
încercarea generatorului la mersul în gol. Peste această turație, generatorul
începe să debiteze curent, astfel încât ea trebuie să aibă valori cât mai mici
posibile.
Turația de conectare este turația la care generatorul se cuplează cu
rețeaua și începe a da curent, fiind cu 100-200 rotații/minut mai mare decât
cea de mers în gol la dinamuri.
Turația nominală este turația la care generatorul, în stare încălzită, dă
putere nominală . Aceaste depinde de construcția generatorului; cu cât
dimensiunile sunt mai mari, cu atât răcirea este mai bună, dar greutatea și
prețul de cost.

18
 Turația maximă este turația pe care generatorul o poate suporta fără să
se defecteze, fiind limitată de durata de serviciu și rezistența periilor, a
colectorului, a conductoarelor din crestăturile rotorului, care sunt supuse la
forțe centrifuge foarte mari, de comutație și de încălzire. Ea depinde de
construcție, astfel încât este indicată de uzină fiind cuprinsă între 3 500 și 10
000 rotații/minut la dinamuri și 15 000 la alternatoare. La mersul în gol al
motorului dinamul nu poate da curent de încărcare pentru bateria de
acumulatoare. La turații mici motorul se rotește neuniform și tensiunea
dinamului variază.
Pentru acest motiv, turația la care dinamul se cuplează cu bateria de
acumulatoare se alege mai mare decât turația de mers în gol a motorului,
evitându-se astfel conectările și deconectările prea dese dintre dinam si
acumulator, care conduc la uzura și sudarea contactelor conjunctorului-
disjuctor .

3.2 Generatoare de curent continuu

Carcasa este din țeava de oțel moale turnată sau proluită și sudată,
foarte permeabil pentru fluxul magnetic.
Polii sunt destinați să susțină înfășurarea de excitație. La generatoarele
mici, pana la 250-300 Watt, sunt 2 poli, la cele mijlocii 4, iar peste 800 Watt
chiar și 6. Întrucât fluxul inductor este constant, miezul polilor este din oțel
moale masiv, iar la puteri mai mari este uneori din tole.
Piesele polare au forma alungită pentru a se obține o creștere gradată a
fluxului inductor pe periferia rotorului, fapt care îmbunătățește comutația.
Prinderea polilor se face foarte strâns în interiorul carcasei pentru ca să nu se
producă un intrefier suplimentar, care să micșoreze fluxul magnetic și astfel se
necesită o putere mai mare de excitație. Miezurile din tole au secțiune
dreptunghiulară, celelalte turnate au forme ovale sau circulare la care se
realizează o bobină de excitație mai economică și mai bine izolată. Piesele
polare înclinate micșorează zgomotele și deformarea câmpului magnetic.

19
 Lățimea piesei polare formează arcul polar. Distanța radială dintre stator și
rotor formează intrefierul ( semidiferența diametrelor interior statoric și
exterior rotoric )
Înfășurarea de excitație derivație, care produce câmpul magnetic
inductor, este formată din bobine polare identice, cu un număr mare de spire.
Bobinele sunt confecționate din sârmă de cupru emaillata, iar în exterior
se izolează cu banda de bumbac. Legăturile între bobine se fac așa fel încât
polii alăturați să rezulte de nume contrar.
Rotorul este fabricat din tole cu grosime de 0,2-0,5 mm, izolate între ele.
Crestăturile sunt semi închise sau deschise, cu izolație din pânză sau carton
electrotehnic în care se pune o înfășurare ( în care se induc tensiunile
electromotoare ) compuse dintr-un număr mare de bobine conductoare de
cupru emailat. Înfășurarea rotorului este înfășurată cu pene de lemn
impregnat sau fibra pentru ca să nu sară din crestătură.

3.4 Generatoare de curent alternativ

La noile construcții de automobile, ca urmare a creșterii puterii receptoarelor și
consumatorilor introduși, a pornirilor și opririlor dese în circulația intensă din
orașe, a rezultat pe de o parte necesitatea încărcării bateriilor la turații de mers

20
în gol ale motoarelor, iar pe de altă parte necesită creșterii limitei turației
maxime a generatoarelor (ca urmare a creșterii raportului de transmisie de la
motor la generator), cerințe cărora dinamurile nu le mai pot face față. Din
aceste cauze, ele au început să fie înlocuite în scară tot mai largă cu
alternatoare. Alternatoarele pentru automobile sunt generatoare sincrone
prevăzute cu redresoare statice, care folosesc de obicei diode de siliciu, și ca
urmare nu mai necesită colectoare cu lamele ca în cazul dinamurilor. Ele au
rolul de a alimenta cu curent electric consumatorii (receptoarele) și de a
încărca bateria de acumulatoare.
CONSTRUCȚIA ALTERNATOARELOR
În general, alternatoarele pt automobile se construiesc cu indusul în stator și
inductorul în rotor.
INDUSUL-Este construit din tole și care are o înfășurare trifazată
asemănătoare mașinilor sincrone sau asincrone obișnuite. Cele trei faze sunt
conectate fie în stea, astfel că tensiunea la borne este mai mare decat
tensiunea fiecărei faze, fie în triunghi când se obține o tensiune la borne egala,
dar intensitatea curentului mai mare. Tensiunile fiind standardizate, trecerea
trebuie să se facă de la 14Vla 7V ceea ce, însă, modifică turațiile de mers în gol
și cea nominală, cea maximă putând rămâne aceeași . Astfel, un alternator
modern, montat în stea, debitează 35A la tensiune de 14V, cu turația de mers
în gol de 1 000 rotații/minut și montat în triunghi debitează 50A la tensiune de
7V, cu turația de mers în gol de 900 rotații/minut.
INDUCTORUL- Inductorul poate fi cu excitație electromagnetică sau cu
magnet permanent.
La construcțiile cu magneti permanenți (executați din aliaje dure și
casante), datorită absenței înfășurării de excitație și a inelelor colectoare apar
dificultăți legate de reglarea tensiunii.

21
 Alternatoare cu excitație electromagnetică se împart în alternatoare cu
inele colectoare și fără inele colectoare.
Soluția alternatoarelor cu excitație electro magnetică fără inele
colectoare, cu două întrefieruri, cu înfășurările inductorului plasate în stator,
alături de cele ale indusului este neeconomică; în plus, fluxul magnetic în
intrefier nu mai variază de la maximul negativ la maximul pozitiv, ci numai între
zero și maxim, ceea ce constituie un serios dezavantaj.
Alternatoare cu inele colectoare. De obicei se utilizează inele colectoare
radiale, dar în anumite cazuri ca de exemplu la alternatoarele tip. 1130 care
echipează motoarele D-115, pentru protejarea colectorului împotriva
pătrunderii prafului se utilizează inele de tipul frontal.
REDRESORUL- Numărul elementelor redresoare utilizate poate să varieze de la
două (alternatoare monofazate) până la șase (trifazate) (în unele cazuri – plus
trei suplimentare sau auxiliare), în funcție de numărul de faze și de numărul de
alternanțe redresate.
În prezent, cele mai răspândite construcții pentru puteri mai mari de
500 w, sunt cele trifazate cu redresor în punte având șase diode. La acestea
tensiunea maximă de vârf la borne este practic egală cu valoare medie a
tensiunii redresate, frecvența pulsațiilor este mare, respectiv de 6 ori frecvența
de baza, iar vârfurile de curent la încărcarea bateriei sunt mici.
Pentru puteri sub 500W, unele firme ca de exemplu Ducellier – Franța,
au început să echipeze autoturismele cu alternatoare monofazate cu două
diode.
Perfecționarea construcției alternatoarelor este strâns legată de
evoluția fabricației elementelor redresoare cu plăci de seleniu (voluminoase),
iar în prezent se utilizează aproape în exclusivitate redresoare cu siliciu. În
viitor se întrevede trecerea la redresoare cu circuite integrate, cu gabarit și
cost mai mic.

22
Capitolul 4 Releul de tensiune
4.1 Rolul releului de tensiune
Regulatorul de tensiune are rolul de a controla tensiunea de alimentare a
rotorului. Astfel se controlează intensitatea câmpului magnetic al rotorului deci
implicit tensiunea electrică indusă în stator. Tensiunea generată de alternator
trebuie menținută în jurul valorii de 14.2 V. Regulatorul de tensiune este
integrat în carcasa alternatorului și se montează pe suportul periilor de grafit.

Schema releului electronic

23
Bibliografie
− Caiet clasa a X-a (sistemele electrice și electronice ale autovehiculelor
rutiere)
− Referatele.com
− Wikipedia
− Pdfslide

24