UNIVERSITATA DUNAREA DE JOS DIN GALATI FACULTATEA: ACIEE SPECIALIZAREA: IE DISCIPLINA: M.P.T.I.E.

TEMA DE CASA MOTOARE DE CURENT CONTINU

Cadru didactic : Dobrota I

Student: Ilie Dumitru-Ionut Grupa: 2711b

2011-2012

CUPRINS

GENERALITATI PRIVIND MOTOARELE DE C.C.

..............3

ELEMENTE CONSTRUCTIVE............................................4 PRINCIPII DE FUNCTIONARE ALE MOTORULUI DE C.C. ......6 CLASIFICAREA MOTOARELOR DE C.C. ....9 CARACTERISTICILE MOTOARELOR DE C.C. ...11 FLUXUL TEHNOLOGIC AL MOTORULUI DE C.C. ...13 INTRETINEREA MOTORULUI DE C.C.....................................................14 SFATURI PRACTICE PT INTRETINEREA MOTOARELOR DE C.C. ....14 DEFECTELE MOTORULUI DE CURENT CONTINUU............................16 BIBLIOGRAFIE.............................................................................................17

Generalitati privind motoarele de curent continuu n general, sunt similare n construcie cu generatoarele de curent continuu. Ele pot, de fapt s fie descrise ca generatoare care funcioneaz invers. Cnd curentul trece prin rotorul unui motor, este generat un cmp magnetic care genereaz o for electromagnetic, i ca rezultat rotorul se rotete. Aciunea periilor colectoare i a plcuelor colectoare este exact aceiai ca la generator. Rotaia rotorului induce un voltaj n bobinajul rotorului. Acest voltaj indus are sens opus voltajului exterior aplicat rotorului. n timp ce motorul se rotete mai rapid, voltajul rezultat este aproape egal cu cel indus. Curentul este mic, i viteza motorului va rmne constant att timp ct asupra motorului nu acioneaz nici o sarcin, sau motorul nu efectueaz alt lucru mecanic dect cel efectuat pentru nvrtirea rotorului. Cnd asupra rotorului se aplic o sarcin, voltajul va fi redus i un curent mai mare va putea s treac prin rotor. Astfel, motorul este capabil s primeasc mai mult curent de la sursa care l alimenteaz, i astfel s efectueze mai mult lucru mecanic. Deoarece viteza rotaiei controleaz trecerea curentului prin rotor, mecanisme speciale trebuie folosite pentru pornirea motoarelor cu curent continuu. Cnd rotorul se afl n repaus, el, efectiv, nu are nici o rezisten, i dac voltajul normal este aplicat, va trece un curent mare, ceea ce ar putea avaria periile colectoare sau motorul. Mijloacele obinuite pentru prevenirea acestor accidente este folosirea n serie a unei rezistene, la nceput, mpreun cu rotorul, pentru a limita curentul pn cnd motorul ncepe s dezvolte un curent suficient. Pe parcurs ce motorul prinde vitez, rezistena este redus treptat, fie manual ori automat. Viteza cu care un motor cu curent continuu funcioneaz, depinde de puterea cmpului magnetic care acioneaz asupra rotorului, ct i de curentul rotorului. Cu ct este mai puternic cmpul magnetic, cu att este mai mic rata rotaiei necesare s creeze un curent secundar necesar pentru a contracara curentul aplicat. Din acest motiv viteza motoarelor cu curent continuu poate fi controlat prin variaia cmpului curentului. mentare un reostat, care n momentul pornirii motorului s aib o rezisten maxim pentru a limita curentul prin nfurarea rotoric.

Elemente constructive Masina de curent continuu se compune n principal dintr-un inductor care n constructia clasica formeazastatorul, capabil sa genereze n ntrefier un cmp magnetic heteropolar si un indus, care constituie rotorul masinii. n figura 2.1 pot fi evidentiate n detaliu elemente constructive specifice. Statorul masinii din figura are 2p = 4 poli, denumiti poli principali sau poli inductori. Miezul magnetic al acestor poli poate fi masiv, sau din tole de 0,5.2 mm grosime, asamblate prin nituire. Cea de-a doua varianta este mai usor de executat si n plus asigura reducerea pierderilor datorate eventualului caracter pulsatoriu al cmpului magnetic. Bobinele apartin circuitului de excitatie al masinii, fiind plasate n jurul acestor miezuri; modul lor de conectare este astfel nct sensul cmpului magnetic sa alterneze de la un pol la altul n lungul periferiei statorului. Cmpul magnetic creat de polii principali se nchide prin jugul magnetic statoric, care poate ndeplini uneori si rolul de carcasa a masinii, cazul din figura 2.1., prin ntrefierul dintre stator si rotor si apoi prin miezul magnetic al rotorului. La masinile de puteri medii si mari ntre polii principali inductori se plaseaza polii de comutatie, ale caror bobine sunt conectate de asemenea astfel nct cmpul magnetic al acestora sa alterneze de la un pol la altul; se foloseste si denumirea de poli auxiliari pentru acesti poli. Masinile de puteri medii si mari, precum si cele destinate sa functioneze n regimuri cu variatie rapida a sarcinii, sunt echipate cu o nfasurare de compensare a cmpului de reactie al indusului, plasata n piesele polare ale polilor inductori, n imediata vecinatate a ntrefierului. Aceasta nfasurare se conecteaza n serie cu nfasurarea indusului, axa magnetica a acesteia fiind

axa polilor principali. Fig. 2.1 1 - carcasa; 2,3 - scuturi; 4 - pol principal; 5 - pol de comutatie; 6 - miezul rotorului; 7 - bandaj; 8 nfasurarea rotorului; 9 - ax; 10 - suport portperii; 12 - colector; 13 - capac exterior; 14, 15 4

rulmenti; 16 - cutie de borne; 17 - bulon; 18 - bobina polului de comutatie; 19 - bobina polului de excitatie; 20 - inel de ridicare; 21 - ventilator; 22 - perie; 23 - colier port-perie. Statorul este echipat n partile frontale cu scuturi portlagare, pentru sustinerea si centrarea rotorului. Sistemul de perii colectoare este fixat pe unul din aceste scuturi, uneori astfel nct periile sa poata fi decalate n directie azimutala. Indusul sau rotorul masinii de curent continuu consta dintr-un miez magnetic realizat din tole de otel electrotehnic, uzual cu grosimea de 0,5 mm. Partea dinspre ntrefier a acestui miez contine crestaturi repartizate uniform, n care se plaseaza nfasurarea indusului. nfasurarea indusului este de tipul repartizata n crestaturi, n doua straturi , nchisa, cu multiple prize conectate la lamelele colectorului . Colectorul, situat la una din extremitatile frontale ale rotorului, este constituit dintr-o succesiune de lamele din cupru n directie azimutala, izolate fata de restul rotorului; aceste lamele asigura legatura electrica ntre nfasurarea indusului si periile colectoare. n functie de modul de alimentare al nfasurarii de excitatie se diferentiaza: masini cu excitatie separata, sau independenta , la care nfasurarea de excitatie este alimentata de la o sursa separata, exterioara masinii; masini cu autoexcitatie, categorie din care fac parte: masinile derivatie, la care nfasurarea de excitatie este conectata n paralel cu nfasurarea indusului, masinile serie, unde nfasurarea de excitatie este conectata n serie cu nfasurarea indusului si - masinile compund, avnd doua nfasurari de excitatie, una conectata n serie cu indusul, iar cealalta n paralel, - masini cu excitatie mixta, care combina variantele anterioare, cel putin una dintre nfasurarile de excitatie fiind alimentata de la o sursa separata. Simbolizarea diverselor circuite electrice ale masinilor de curent continuu este aceea din figura 2.2, marcarea bornelor fiind dupa cum urmeaza: - nfasurarea indusului , A; - nfasurarea polilor auxiliari, B; - nfasurarea de compensare, C; - excitatia serie, D;
5

- excitatia separata , F - excitatia derivatie , E;

PRINCIPIUL DE FUNCIONARE ALE MOTORULUI DE C.C. Motorul de curent continuu transform energia electric de curent continuu n energie mecanic. Motorul de curent continuu prezint o serie de avantaje, cum ar fi: posibilitatea reglrii vitezei n limite largi i posibilitatea schimbrii sensului de rotaie, relativ simplu. Funcionarea motorul de curent continuu se bazeaz pe fenomenul de apariie a forei electromagnetice care acioneaz asupra unui conductor parcurs de curent i situat n cmp magnetic. Pentru ca maina electric de curent continuu s funcioneze ca motor este necesar s fie alimentat cu tensiune continu att nfurarea de excitaie ct i nfurarea rotoric. Funcionarea motorului de curent continuu va fi explicat cu ajutorul schemei din figura 6.16. nfurarea de excitaie este conectat la o surs de tensiune continu, care nu a fost reprezentat n figur. Ca urmare, prin nfurrile polilor de excitaie va trece curentul continuu Ie avnd sensul reprezentat n figur. Curentul Ie creeaz cmpul magnetic de excitaie; sensul acestui cmp s-a reprezentat prin vectorul inducie magnetic B . nfurarea rotoric este alimentat prin intermediul sistemului periicolector, de la sursa de tensiune continu U. Prin conductoarele nfurrii rotorice circul curentul continuu Ia, pentru care s-a considerat sensul reprezentat n fig

Astfel, prin conductoarele situate n dreptul polului nord s-a considerat c sensul lui Ia este de a iei, iar prin conductoarele situate n dreptul polului sud, curentul Ia are sensul de a intra. Conductoarele nfurrii rotorice sunt parcurse de curentul continuu Ia i se gsesc n cmpul magnetic constant de inducie B creat de curentul Ie. Ca urmare a acestui fapt, asupra conductoarelor care formeaz nfu- rarea rotoric vor aciona fore electromagnetice F , al cror sens se poate determina cu regula minii stngi. Aplicnd aceast regul rezult c asupra conductoarelor situate n dreptul polului nord acioneaz fore orientate de la stnga spre dreapta, iar asupra conductoarelor situate n dreptul polului sud fore orientate de la dreapta spre stnga.

Fig. 6.16 Figur explicativ pentru funcionarea motorului de c.c.

Forele electromagnetice F , produc un cuplu Mc, denumit cuplu electro- magnetic, care acioneaz asupra rotorului. Dac acest cuplu este mai mare dect momentul rezistent al rotorului, rotorul va cpta o micare de rotaie n sensul indicat n figur, cu o anumit turaie n. n timp ce rotorul se rotete sub aciunea cuplului electromagnetic Mc, n main se manifest i fenomenul de inducie electromagnetic, ca i la generatorul de curent continuu, deoarece conductoarele care formeaz nfurarea rotoric sunt deplasate n cmpul magnetic creat de curentul de excitaie. Ca urmare a acestui lucru, n conductoarele nfurrii rotorice se va induce o tensiune Ue, denumit tensiune contraelectromotoare, deoarece are polaritatea invers tensiunii de alimentare a nfurrii rotorice U. Polaritatea tensiunii contraelectromotoare Ue se poate determina cu regula minii drepte. Aplicnd aceast regul se obine sensul curentului pe care l-ar genera aceast tensiune prin conductoarele nfurrii rotorice, sens care a fost reprezentat n figura 6.16 lng conductoarele nfurrii rotorice. Se consider c acest curent are un sens invers fa de curentul Ia generat n nfurarea rotoric de ctre sursa de alimentare U. Rezult c tensiunea contraelectromotoare Ue indus n nfurarea rotoric are polaritatea invers tensiunii de alimentare U. n figura 6.17 este reprezentat schema echivalent a circuitului rotoric al motorului de curent continuu, n care s-a notat cu Ra rezistena nfurrii rotorice i cu rp rezistena contactelor perie colector. Din schema echivalent, prin aplicarea legii lui Ohm i neglijnd rezistena intern a sursei de alimentare U, se obine relaia: U = U e +Ia ( R a +rp ) care reprezint ecuaia tensiunilor pentru nfurarea rotoric.

Fig. 6.17 Schema echivalent a circuitului rotoric

Aceast relaie mai poate fi scris i sub forma: U Ue I = (6.22) a R a +rp Din relaia (6.22) rezult c n momentul pornirii motorului, deoarece tensiunea contra- electromotoare este nul att timp ct rotorul st pe loc, curentul Ia prin nfurarea rotoric devine: U Ia = R a +rp

10

i poate atinge valori mari care s duc la arderea nfurrii rotorice. De aceea, la motoarele de curent continuu se conecteaz n serie cu sursa de alimentare un reostat, care n momentul pornirii motorului s aib o rezisten maxim pentru a limita curentul prin nfurarea rotoric. CLASIFICAREA MOTOARELOR DE CURENT CONTINUU Motoarele de curent continuu, din punct de vedere al modului de alimentare a nfurrii de excitaie pot fi: - motoare de curent continuu cu excitaie separat; - motoare de curent continuu cu excitaie derivaie; - motoare de curent continuu cu excitaie serie; - motoare de curent continuu cu excitaie mixt. La motorul de curent continuu cu excitaie separat sunt utilizate dou surse de tensiune continu pentru alimentarea nfurrii de excitaie i a nfurrii rotorice. Schema electric a acestui motor este prezentat n figura 6.18. La acest motor curentul prin nfurarea rotoric este egal cu curentul de alimentare, Ia = I. Pornirea motorului se face prin reglarea tensiunii de alimentare U, valoarea acestei tensiuni reglndu-se treptat de la o valoare foarte mic pn la valoarea nominal. Turaia motorului se regleaz cu reostatul Rc. Schema electric a motorului de c.c. cu excitaie derivaie este prezentat n figura 6.19.

Fig. 6.18 Schema electric a motorului de c.c. cu excitaie separat

Fig. 6.19 Schema electric a motorului cu excitaie derivaie

11

La motorul de c.c. cu excitaie derivaie nfurarea de excitaie este conectat n derivaie cu nfurarea rotoric. Reostatul Rp conectat n serie cu nfurarea rotoric este utilizat pentru limitarea curentului Ia la pornire, iar reostatul Rc conectat n serie cu nfurarea de excitaie este utilizat pentru reglarea turaiei. ntre curenii din circuit exist urmtoarea relaie: I = Ia +I ex La motorul cu excitaie serie nfurarea de excitaie este conectat n serie cu nfurarea rotoric (fig. 6.20). Reostatul Rp este utilizat pentru limitarea curentului Ia la pornire, iar reostatul Rc, conectat n derivaie cu nfurarea de excitaie, este utilizat pentru reglarea turaiei motorului. ntre curenii din circuit exist urmtoare relaie: I = Ia = I ex Schema electric a motorului de c.c. cu excitaie mixt este reprezentat n figura 6.21

Fig. 6.20 Schema electric a motorului de c.c. cu excitaie serie

Fig. 6.21 Schema electric a motorului cu excitaie mixt

Motorul cu excitaie mixt are dou nfurri de excitaie, o nfurare de excitaie fiind conectat n serie, iar cealalt n derivaie, cu nfurarea rotoric. Reostatul Rp este utilizat pentru limitarea curentului Ia la pornire, iar reostatul Rc, conectat n serie cu nfurare de excitaie derivaie, este utilizat pentru reglarea turaiei motorului. Din schem rezult c intensitatea curentului de alimentare este dat de relaia: I = Ia +I exd Motorul cu excitaie mixt poate fi cu excitaie adiional (cele dou fluxuri de excitaie au acelai sens i se nsumeaz) sau cu excitaie diferenial (cele dou fluxuri de excitaie au sensuri contrare i se scad). Tensiunea electromotoare indus ntr-o cale de curent a rotorului unui motor de curent continuu se calculeaz cu relaia: p n n U = N = K E e 60 a unde: p reprezint numrul de perechi de poli; a numrul de perechi de ci de current; N numrul de conductoare active ale rotorului; n turaia rotorului, exprimat n rot/min; - fluxul magnetic inductor al unui pol, exprimat n Wb; KE coeficient de proporionalitate.

12

CARACTERISICILE MOTOARELOR DE C.C. Caracteristica mecanic a motorului de curent continuu reprezint dependena turaiei motorului n, de cuplul electromagnetic M (aproximati egal cu

13

cuplul mecanic M2), n = f(M), atunci cnd tensiunea de alimentare i curentul de excitaie sunt constante, U = const., Ie = const. Caracteristica mecanic a motoarelor cu excitaie separat i derivaie Din ecuaia de echilibru a tensiunilor (6.21) i din expresia tensiunii electromotoare (rel. 6.27) rezult: U R I U Ra Ia = a a n= KE KE KE Din expresia cuplului electromagnetic (rel. 6.34) rezult: M Ia = K M nlocuind relaia (6.42) n relaia (6.42) se obine: U Ra M =n K M n= o 1 K M KM K E 2 n relaia (6.43) no reprezint turaia de mers n gol, la cuplu de sarcin zero (M = 0). Ea este proporional cu tensiunea de alimentare U i invers proporional cu fluxul . n figura 6.25 (curba 1) este redat caracteristica mecanic a motoarelor de curent continuu cu excitaie separat sau derivaie. Aceasta este o dreapt cu panta negativ, fiind o caracteristic rigid, de tip derivaie. Caracteristica prezint o variaie mic a turaiei la o variaie mare a cuplului rezistent, motiv pentru care aceste motoare sunt utilizate n acionrile electrice unde este nevoie de o turaie aproximativ constant la o variaie mai mare a cuplului rezistent. Caracteristica mecanic a motorului cu excitaie serie Fcndu-se abstracie de saturaia magnetic, se poate considera c fluxul magnetic este proporional cu curentul Ia: = K Ia n acest caz expresia cuplului electromagnetic devine: 2 M =K M Ia = K M K Ia Din ecuaia de echilibru a tensiunilor: U = U e + (R a +Res ) Ia i din expresia tensiunii electromotoare (6.27) i a fluxului magnetic (6.44), rezult turaia motorului: U R +R es U (Ra +R es ) Ia = a n= KE K E K Ia K K E Valoarea curentului indus Ia rezult din relaia (6.46): M I = a KM K nlocuind relaia (6.48) n relaia (6.47) rezult:

14

n == KE

R +Res a = M K K K E K

K1 M

K 2

M care exprim ecuaia unei hiperbole. n figura 6.25 (curba 2) este reprezentat caracteristica mecanic a motoru- lui de curent continuu cu excitaie serie, care este caracteristic mecanic supl sau de tip serie. Se observ c la o variaie mic a cuplului de sarcin, apare o variaie mare a vitezei. Din analiza caracteristicii mecani- ce, rezult c motorul de c.c. cu excitaie serie nu poate porni n gol, deoarece turaia ar fi foarte mare, motiv pentru care la pornire se impune un cuplu rezistent de minimum 0,25Mn. Caracteristica mecanic de tip serie

Fig. 6.25 Caracteristicile mecanice ale motorului de c.c.

este avantajoas n traciunea electric deoarece permite obinerea unor cupluri de pornire importante i suport ocurile de sarcin la o putere util constant. Motoarele cu excitaie serie sunt utilizate i la mainile de ridicat i de extracie. Caracteristica mecanic la motoarele cu excitaie mixt La aceste motoare cu excitaie serie adiional, la care nfurarea de excitaie serie produce un flux magnetic de acelai sens cu fuxul magnetic produs de nfurarea de excitaie derivaie, se produce o scdere mai mare a turaiei pe msur ce sarcina sa crete (curba 3), obinndu-se o situaie intermediar ntre cazul excitaiei derivaie (curba 1) i cea serie (curba 2) din figura 6.25 . Aceste motoare sunt utilizate n traciunea electric. n cazul motoarelor cu excitaie mixt diferenial (la care fluxul magnetic produs de nfurarea serie este de sens contra cu fluxul magnetic produs de nfurarea derivaie), excitaia serie dezexcit motorul pe msur ce sarcina crete, din care cauz turaia nu mai scade ca la excitaia derivaie, ci rmne practic constant (curba 4). Aceste motoare sunt utilizate mai rar, deoarece pot aprea fenomene de instabilitate n funcionarea lor. La pornirea lor, nfurarea serie trebuie scurtcircuitat deoarece micoreaz cuplul de pornire prin micorarea fluxului magnetic rezultant, ceea ce conduce la nrutirea condiiilor de pornire. Din expresia turaiei motorului de curent continuu, rezult c viteza de rotaie poate fi modificat prin variaia tensiunii de alimentare U, prin intercalarea n circuitul electric al indusului a unui reostat variabil Rv i prin modificarea fluxului magnetic inductor . Se pot obine astfel caracteristicile de reglaj ale motoarelor de curent continuu, care sunt familii de caracteristici mecanice
15

artificiale.

16

Rezistena variabil Rv nu poate fi substituit de reostatul de pornire Rp, deoarece acesta este dimensionat la o funcionare de scurt durat, pe cnd reostatul Rv trebuie dimensionat la o funcionare de lung durat. Din punct de vedere al reglrii vitezei de rotaie, motoarele de c.c. permit o reglare economic i n limite largi a turaiei.

17

FLUXUL TEHNOLOGIC AL MOTOARELOR DE C.C.

DEFINIREA TEMEI DE PROIECTARE IN CEEA CE PRIVESTE VALOAREA PARAMETRILOR TEHNICO-ECONOMICI AI PRODUSULUI

REALIZAREA MODELULUI EXPERIMENTAL

ELABORAREA PROIECTULUI DE PRO TOTIP ,EXECUTIA SI OMOLOGAREA PROTOTIPULUI ,AVIZAREA STANDARDULUI TEHNIC

STABILIREA PROCESULUI TEHNOLOGIC

ASIGURAREA PREGATIRII FABRICATIEI (NECESARUL DE MATERIAL,U TILAJE,FORTA DE MUNCAPRET DE COST)

LANSAREA INFABRICATIE EHECUTIA SI OMOLOGAREA SERIEI 0

18

Sfaturi practice pentru intretinerea si functionarea motoarelor de c.c.

Periile si colectorul sunt partile cele mai pretentioase din constructia si intretinerea motoarelor de curent continu. Pentru o comutatie buna a motoarelor electrice trebuie respectate anumite criterii constructive si de calitate: izolatia dintre lamele trebuie sa fie mai mica decat inaltimea lamelelor pentru ca periile din carbune sa alunece numai pe lamelele din cupru chiar si dupa o perioada mai indelungata de functionare; suprafata exterioara trebuie sa fie slefuita si perfect centrata pe axul de rotire, pentru ca periile sa faca contact electric bun si sa alunece usor, fara joc care sa produca scantei la colector sau sa inrautateasca comutatia. nu este permis sa se inlocuiasca periile uzate sau defecte decat cu altele originale sau de acelasi tip indicat de intreprinderea constructoare, pentru ca tipurile de perii respective au fost studiate, experimentate si adaptate de constructor conditiilor respective de functionare. periile trebuie sa reziste la temperaturi de lucru de 100 150C. port-periile au rolul de a tine si a pastra periile pe colector intr-o anumita pozitie, astfel incat sa se obtina tensiunea maxima la borne. Port-periile difera dupa modul in care ghideaza si apasa periile. Pozitia si forta de apasare a periilor trebuie stabilita pentru ca periile sa faca contact electric bun si sa alunece usor. Exista mai multi factori care influenteaza comutatia, iar acestia sunt clasificati in mai multe categorii: electromagnetic: tensiunea electromotoare; parametrii sectiei; rezistenta de contact; mecanici: viteza de rotatie; presiunea periei pe colector; prelungirea suprafetelor de contact; modul de asezare a periilor pe colector; de alta natura: materialul periilor si al colectorului; uzura si starea suprafetei de contact; mediul in care lucreaza masina. Imbunatatirea comutatiei se poate realiza numai prin respectarea urmatoarelor conditii: asigurarea presiunii intre perie si colector; folosirea unor perii adecvate cu rezistenta transversala marita; asigurarea calitatii corespunzatoare a materialului periilor. In timpul functionarii, imbunatatirea comutatiei se poate realiza prin: decalarea periilor din axa neutra; intretinerea corespunzatoare a suprafetelor de contact; asigurarea intretinerii periodice a masinilor datorita fenomenului mecanic de uzura dintre perii si suprafetele colectorului. Procesul de comutatie la masinile electrice se pot clasifica pe anumite grade:
19

 Gradul 1 lipsesc scanteile vizibile; Gradul 1 apar scantei albe punctiforme pe mai putin de 1/4 din suprafata periilor; Grad 1 apar scantei albe punctiforme pe mai putin de 1/2 din suprafata periilor; Grad 2 apar scantei albe pe toata suprafata periilor; Grad 3 apar scantei puternice alungite pe toata suprafata periilor; Criteriile de acceptabilitate in timpul functionarii sunt urmatoarele: Se permite functionarea cu scantei de gradul 1 1/2; Gradul 2 este permis doar la pornire si la suprasarcini. Pentru evitarea aparitiei scurtcircuitului si a avarierii iremediabile a masinii electrice, se recomanda o verificare a componentelor masinii electrice care pot determina aparitia scanteilor si inlocuirea subansamblelor necorespunzatoare.

DEFECTELE MOTORULUI DE CURENT CONTINUU. Cele mai frecvente defecte i cauze aprute la motorul de curent continuu : 1.Motorul nu pornete cauze posibile: - ntreruperea circuitului de alimentare(n instalaia de for sau n cablu) - ntreruperea unei nfurri - sarcina excesiv la pornire - aezare greit a periilor - contact slab la perii sau la o nfurare a motorului - arderea unei bobine a rotorului sau defectarea izolaiei unei bobine 2. nclzirea inductorului (statorului) cauze posibile: - conectarea greit a bobinelor de excitaie sau nfurarea polilor auxiliari este umezita - tensiunea de alimentare a excitaiei este prea mare - scurtcircuit ntre spirele nfurrii de excitaie - suprancrcarea mainii - ventilaia insuficient 3.nclzirea indusului (rotorului) cauze posibile: - suprancrcarea mainii - tensiune mrita - nfurarea rotorului este umezita sau are spire n scurtcircuit - periile sunt prea late 4. nclzirea colectorului cauze posibile: - aezarea greit a periilor - perii necorespunztoare - ventilaie insuficient 5. Formarea de scntei la colector cauze posibile: - periile pot fi uzate , apas neuniform , ru lefuite , nu sunt n ax neutr , prea mari
20

- colectorul poate fi murdar , are joc , lamele n scurtcircuit , poate fi ovalizat - polaritate greit a nfurrii polilor auxiliari sau scurtcircuit ntre spirele acesteia - poziia excentric a colectorului ntre poli ca urmare a uzurii lagrelor - vibraia mainii la o fundaie solid - btaia curelei 6. Viteza anormal de rotaie a rotorului cauze posibile: - schema de conectare greit - polaritate greit a polilor - ncrcare anormal a motorului - tensiune de alimentare anormal - ambalarea motorului cu excitaie derivaie (lipsete curentul de excitaie) ; ambalarea motorului cu excitaie serie ( sarcin prea mic) ; ambalarea motorului cu excitaie mixt(mrirea sarcinii)

21

BIBLIOGRAFIE y Constantin Ghi - Maini electrice, Ed Matrix Rom, Bucureti, 2005, y Delapeta M., Deaconu S., Iag_r A. Echipamente electrice, vol.I _i II, Centrul de multiplicare al U.P.T. , 2000, y Deleega I., Aparate electrice,Litografia Universiti Tehnice, Timioara, 1993 y http://www.scritube.com/tehnica-mecanica/MASINI-DE-CURENTCONTINUU85317.php

22