PROIECT MICROMAŞINI

ELECTRICE
~Motorul de curent continuu
cu rotor disc~

Profesor:
Şef lucrări univ. dr. ing. Barbă Niculai
Masterand:
Zaharia Răzvan – Ioan
TAMAE 1
 Cuprins
1. Generalităţi
2. Structură şi principiu de funcţionare
3. Avantaje şi deyavantaje
4. Concluzii
5. Bibliografie
1. Generalităţi

Maşina electrică de curent continuu (MCC) este elementul de execuţie cu cea mai
largă răspândire în sistemele de acţionare cu viteză reglabilă(roboţi industriali şi de
servicii, vehicole cu ghidare automată, periferice de calculator, automate de control şi
servire, automate bancare etc.), datorită unor caracteristici remarcabile:
- domeniu amplu al puterilor/momentelor dezvoltate;
- moment de inerţie redus al părţilor mobile şi, în consecinţă, un raport mare
- putere/moment de inerţie;
- posibilitatea reglării în limite foarte largi a turaţiei;
- greutate şi volum mici;
- moment impulsional foarte mare, care oferă o protecţie la suprasarcini de scurtă
- durată;
- facilităţi favorabile de montare etc.
În categoria maşinilor speciale de curent continuu, intalnite frecvent in compon
enta sistemelor automate, intra servomotoarele şi tahogeneratoarele de curent continuu.
Servomotoarele de curent continuu sunt destinate sa converteasca semnalul electric, de
forma unei tensiuni amplificate venita de la un traductor, intr-o miscare de rotatie a unui
arbore. Mecanismul, cuplat mecanic la arbore, executa, astfel, operatia comandata.
Un servomotor trebuie să prezinte o serie de caracteristici deosebite, cum ar fi:
 reglaj de viteza in limite foarte largi, prin procedee simple;
 caracteristici de reglare si mecanice, pe cat posibil, liniare;
 cuplu de pornire mare;
 capacitate de suprasarcina ridicata;
 gabarit si greutate specifica mica;
 constanta electromecanica de timp redusa;
 absenta autopornirii, etc. Dezavantajele servomotoarelor de curent continuu -
prezenta colectorului si a fenomenelor de comutatie, zgomotul mare, fiabilitatea
scazuta - limiteaza utilizarea acestora in medii explozive sau cu mult praf.
Varianta clasică a maşinii electrice de curent continuu prezintă însă şi următoarele
dezavantaje:
- constante de timp (mecanică şi electrică) relativ mari;
- capacitate de supraîncărcare relativ redusă;
- caracteristici de reglare neliniare.
Aceste dezavantaje pot fi eliminate prin construirea unor MCC speciale (MCCS),
dintre care s-au impus următoarele tipuri:
- motorul de c.c. cu comutaţie statică;
- motorul de c.c. cu magneţi permanenţi (inductorul-stator este din magneţi
permanenţi, iar indusul-rotor este de tip clasic);
- motorul de c.c. cu rotor disc şi întrefier axial;
- motorul de c.c. cu rotor cilindric şi întrefier radial;
- motorul de c.c. cu rotor pahar.
 Figura 1Modul de închidere al liniilor de câmp în maşini de c.c. a) cu flux radial; b) cu
flux axial
Există variante cu rotor cilindric sau rotor disc pentru ambele tipuri de motoare,
cu şi fără perii, fiecare cu avantajele sale, fără ca una din variante să prezinte un avantaj
decisiv. Criteriul decisiv constă în dimensiuni: cele cu rotor cilindric sunt mai suple, cu
diametrul mic şi lungime mai mare, cele cu rotor disc au un diametru mai mare şi o
lungime mai mică.
Motoarele cu rotor disc sau cu întrefier axial sunt un tip de maşini electrice
speciale de curent continuu al cărui rotor are forma unui disc, pe care sunt dispuse fie
conductoarele rotorului, pentru motoare cu comutaţie mecanică, fie magneţii permanenţi,
în cazul motoarelor cu comutaţie electronică.
Acest tip de motoare sunt realizate prin dispunerea unei înfăşurări de tip ondulat
pe un disc de fibre de sticlă, disc care se roteşte prin faţa unor magneţi permanenţi plasaţi
axial.
Figura 2 Motor de c.c. cu rotor disc
2. Structură şi principiu de funcţionare

Aşadar maşina de curent continuu cu întrefier axial şi rotor disc este o variantă
constructivă a maşiniide curent continuu. Sistemul inductor este format din polii dispuşi
pe o armătură de oţel care reprezintă carcasa statorului. Polii inductori statorici se
realizează de regulă din magneţi permanenţi din ferită anizotropă. Rotorul are forma unui
disc plat şi este compus dintr-un suport realizat din materiale rezistente la căldură, pe
bază de sticle sau compoziţii silicoorganice. Înfăşurarea rotorică constă din lame
conductoare subţiri, neizolate, dispuse pe ambele părţi ale discului. Conductoarele
înfăşurării rotorice se pot dispune prin procedee ale tehnicii fotochimice a circuitelor
imprimate ( la motoare mici), fie prin procedee mecanice de ştanţare. Numărul de
conductoare este limitat de condiţiile de realizare tehnologică a înfăşurării. În scopul
obţinerii unor tensiuni electromotoare cât mai mari şi care să nu fie influenţate de
nesimetriile câmpului magnetic se utilizează înfăşurări ondulate simple. Spirele
înfăşurării se realizează prin conexiunile de la capetele marginale superioareşi inferioare,
care străbat discul izolant şi care fac legătura dintre conductoarele de pe cele două feţeale
discului. La aceste înfăşurări periile calcă direct pe conductoare. Polii inductori sunt
aşezaţi în partea frontală a inelului, de o parte sau de ambele părţi. Laturile active ale unei
spire sunt constituite din cele două porţiuni situate pe părţile frontale ale discului rotoric.
Pentru a realiza o lungime mai mare a porţiunilor active ale spirei, acestea se dispun
curbat. Câmpul magnetic de reacţie a indusului este mic datorită intrefierului axial cu o
lăţime relativ mare şi a reluctanţei magnetice mari a polilor inductori. La aceste maşini
puterea pe unitatea de masă este mare datorită în special condiţiilor bunede răcire a
conductoarelor înfăşurării indusului ( se adoptă densităţi de curent de 10 ori mai mari
decâtla maşinile de curent continuu uzuale ) ; au inerţie redusă , au caracteristici
mecanice liniare, gamălargă de turaţii. Se aplică în acţionările care necesită moment de
inerţie redus. Dezavantajele acestor maşini sunt : realizarea mai dificilă a înfăşurării
rotorice, discul este deformabil, tensiunea la borneredusă ( 30 V ).
Motorul de curent continuu cu rotorul disc şi, în consecinţă, întrefier axial, este
alcatuit din trei elemente constructive principale:
- două flanşe;
- rotorul disc;
- sistemul colector-perii.
Înfăşurarea se execută prin ştanţare din tablă de cupru (mai rar aluminiu) de
0,2[mm], înfăşurare care, apoi, este lipită cu o raşină epoxidică pe discul amintit. Părţile
centrale şi exterioare se îndepărtează printr-o nouă ştanşare, conductoarele de pe cele
două feţe fiind sudate la capete prin scântei sau fascicol de electroni cu ajutorul unei
maşini automate. Colectorul poate fi constituit din însăşi conductoarele plate ale
indusului pe care alunecă periile maşinii. La puteri mai mari, înfăşurarea este astfel
proiectată încât numărul de spire pe secţie să fie mai mare decât 1, deexemplu 2 sau 3,
ceea ce permite să se realizeze, tot pe disc, prin aceeaşi ştanţare, un colector de tip radial
fapt ce conduce la o creştere a duratei de viaţă a maşinii.
Rezistenţele şi inductivităţile tipice ale acestor maşini sunt între (0,15 ÷ 1)[Ω], şi
(25 ÷ 75) [μH], ceea ce duce la constante de timp electric sub 0,1[ms].
 Figura 3 Motorul de curent continuu cu rotor disc

a. Vedere generală b. Secţiune

1. magnet permanent;
2. jug feromagnetic;
3. disc;
4. ax;
5. punct de sudură;
6. disc izolant;
7. conductor de cupru pe faţă
8. conductor de cupru pe dos;
9. perie;
10. flanşe.

Flanşele poartă (ambele sau numai una) magneţi permanenţi (1), care produc un
câmp magnetic axial ce se inchide prin jugurile feromagnetice (2).
Asemenea motoare au în locul unui întrefier cilindric un întrefier plan.
Rotorul este realizat sub forma unui disc subţire nemagnetic (3) fără crestături
(din material ceramic sau textolit) cu o înfăşurare imprimată sau ştanţată şi lipită din
cupru (7,8) (ultima soluţie reprezintă un brevet românesc aparţinând unui colectiv de la
ICPE Bucureşti, unde se produce o serie întreagă de asemenea motoare).
Conductoarele sunt dispuse radial (figura 3. b) pe o parte şi pe alta a discului,
fiind sudate la capete (5) prin scântei sau fascicul de electroni cu ajutorul unei maşini
automate, formând o înfăşurare ondulată. Colectorul poate fi constituit din însăşi
conductoarele plate de cupru ale rotorului pe care alunecă periile maşinii.
Lamelele de colector (11) rezultă din prelungirea spre ax a
conductoarelor. Alimentarea indusului se face prin periile care calcă axial pe
colector.Pentru remagnetizare, în caz de demagnetizare a magneţilor, adesea pe piesele
polare se practicî înfăşurări intr-un strat (12).
 Excitaţia maşinii este asigurată de magneţi permanenţi de formă cilindrică cu
axele perpendiculare pe discul-rotor, situaţi de o parte a discului (sau, uneori pe ambele
părţi). Numărul de poli diferă de la motor la motor, fiind în general intre 6 şi 12.
Ecuaţia caracteristicii mecanice este de forma:

Ω = k1×UA k2×Me
unde:
k1, k2 – constante ale masinii.

Deci viteza poate fi reglată prin reglarea tensiunii de alimentare. Alura

caracteristicilor MCC-RD este aceeaşi cu cea a caracteristicilor MCC cu excitaţie
separată având fluxul constant.
3. Avantaje şi dezavantaje

Deoarece rotorul maşinii nu conţine materiale feromagnetice, el este mult mai

uşor decât cel al servomotoarelor cu rotor cilindric, dar acest avantaj nu este reflectat într-
un moment de inerţie mai scăzut, deoarece raza lui de giraţie este mult mai mare
(constantele electromecanice au acelaşi ordin de mărime ca la varianta cu rotor cilindric,
aproximativ 10[ms]).
Există însă şi alte avantaje ale motorului de curent continuu cu rotor disc:
 deoarece rotorul nu conţine materiale feromagnetice, el este mult mai uşor decât
cel al motoarelor cu rotor cilindric, rezultă moment de inerţie mai scăzut.
 prezentând un întrefier relativ mare, iar conductoarele rotorice fiind în aer,
scânteile la colector sunt practic eliminate, iar reacţia indusului nu influenţează
funcţionarea motorului.
 forma geometrică specială (diametru relativ mare, lungimea relativ redusă) face
ca aceste motoare să fie utilizate cu precădere în unele aplicaţii (roboţi, acţionarea
valvelor, etc.).
 lipsa pierderilor prin histerezis;
 lipsa saturaţiei;
 posibilitatea de a lucra cu densităţi mari de curent (conductoarele rotorice fiind,
practic, în aer). Astfel, se pot utiliza densităţi de curent de 45[A/mm2] – la
funcţionarea în regim continuu, respectiv, de 100[A/mm2] în regim de scurtă
durată (în maşinile clasice, în regimurile specificate, nu se pot depăşi 5[A/mm2],
respectiv, 15[A/mm2];
 randament ridicat (lipsa pierderilor din circuitul de excitaţie);
 comutaţie mai bună (întrefier mărit).

Figura 4 Echipare bicicletă Pegas din producţia de serie a IM Zărneşti cu motor de

c.c.
cu rotor disc ştanţat (350 W / 24 V / 3000 rpm)
 Există şi dezavantaje ale motorului de curent continuu cu rotor disc legate de
aceasta construcţie specială:
 conductoarele rotorice sunt în număr limitat;
 viteza relativ redusă (2000÷3000)[rot/min] (limitată din considerente mecanice şi
de pierderile prin curenţii turbionari induşi în conductoarele plate ale maşinii);
 tensiuni de lucru relativ reduse (30÷ 60)[V];
 stabilitate la vibraţii relativ scăzută;
 necesitatea de a utiliza perii de formă lamelară din materiale preţioase (Au, Pt)
(pentru a reduce uzura şi căderea de tensiune din circuitul perie – colector), fapt
ce duce la creşterea costului maşinii.
4.Concluzii

Geometria specială, greutatea lor redusă, fac aceste tipuri de servomotoare ideale
pentru aplicaţii de joasă putere, la maşini – unelte, la acţionarea servovalvelor, în
industria chimică şi industria uşoară.
Totodată datorită inductanţei rotorice reduse, utilizarea acestui tip de motor se va
limita la sisteme de acţionări liniare sau cu frecvenţe de comutaţie foarte mari pentru a
reduce riplurile de curent la minim.

Figura 5 Electromotoretă în parteneriat Icpe - IM Zărneşti, motor de c.c.

cu rotor disc ştanţat (500 W / 24 V / 3000 rpm)

Rotorul este de forma unui disc pe care se afla imprimata infasurarea dupa tehnica
realizarii cablajelor;
Este un motor cu flux axial, cu un design foarte compact
Prin utilizarea unor magneti din pamanturi rare, dimensiunile motorului sunt
reduse
Au o inerţie redusa, ceea ce duce la un raport cuplu/inerţie foarte bun şi cu
atingerea rapidă a vitezei de regim;
Cu un număr mare de perii şi segmente pe colector se obţine un cuplu neted;
Inductanţa redusă a maşinii permite o viaţă lungă a periilor, lucrul la viteza mare.
5. Bibliografie

http://www.emie.ugal.ro/doc/me/Capitolul%208.pdf

http://www.icpe.ro/ro/d/2/p/scurt_istoric

http://energiilelibere.blogspot.ro/p/motorul-magnetic.html

http://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/MASINI-ELECTRICE-
SPECIALE-Moto25896.php

www.scribd.ro