UNITATE SCOLARA: -

NR. /

TEMA PROIECTULUI

MASINA SINCRONA
EXAMEN
DE CERTIFICARE A COMPETENTELOR PROFESIONALE PENTRU

OBTINEREA CERTIFICATULUI DE CALIFICARE PROFESIONALA

NIVEL 4

Indrumator de proiect -
Candidatul -
Clasa -
Ruta de pregatire profesionala -
Forma de invatamant -
Profil -
Domeniu -
Calificarea profesionala -
Anul absolvirii -

1
 CUPRINS

ARGUMENT3

NOTIUNI GENERALE DESPRE MASINA SINCRONA...5

ELEMENTE CONSTRUCTIVE ALE MASINII SINCRONE...............6

PRINCIPIUL SI ECUATIILE DE FUNCIONARE ALE MASINII SINCRONE11

SCHEME DE CONECTARE UTILIZATE PENTRU GENERATOARELE SINCRONE.17

DOMENII DE UTILIZARE A GENERATOARELOR SINCRONE20

CONCLUZII................21

BIBLIOGRAFIE.22

2
 ARGUMENT

Numele acestei maini vine din caracteristica ei principal de funcionare i anume faptul
c viteza cmpului nvrtitor este ntotdeauna egal cu viteza mecanic a rotorului mainii.

Maina sincron poate fi utilizat att n regim de generator ct i n regim de motor.

Totui, n marea majoritate a aplicaiilor ea este utilizat ca i generator.Generatoarele sincrone
sunt realizate ca maini sincrone trifazate i servesc pentru producerea energiei electrice.
Motoarele sincrone se folosesc la acionarea unor utilaje de mare putere la care nu este necesar
reglarea turaiei i care nu necesit porniri prea dese.Maina sincron are dou pri constructive
de baz: statorul i rotorul.

Statorul mainii sincrone este partea fix (imobil) a mainii i cuprinde: miezul magnetic
statoric i nfurrile statorice. Miezul statoric este realizat din tole de oel electrotehnic de 0,5
mm grosime izolate prin lcuire sau oxidare. Miezul statoric are form de coroan cilindric i
este prevzut la periferia interioar cu crestturi (anuri) longitudinale n care se aeaz
nfurarea statoric (trifazat). nfurrile statorice, trifazate, sunt realizate de obicei din
conductoare de cupru. n aceste nfurri se induce tensiunea electromotoare, produs de fluxul
inductor creat de nfurarea rotoric alimentat n c.c. i aflat n micare de rotaie. De aceea
statorul poart denumirea de indus al mainii sincrone.

Rotorul mainii sincrone este partea mobil a mainii, care cuprinde miezul de fier
rotoric, nfurrile rotorice (de curent continuu), inelele colectoare si periile. Inelele i periile
servesc pentru alimentarea nfurrilor rotorice.Exist dou forme constructive principale ale
rotorului:

rotor cu poli apareni, format dintr-o serie de piese polare fixate de jug. Pe poli sunt aezate
bobinele rotorice, numite bobine de excitaie, alimentate n curent continuu astfel nct s
formeze poli care s alterneze succesiv: N, S, N,etc. Rotorul cu poli apareni se folosete
numai la maini sincrone cu turaie de cel mult 1000 rot/min (3 perechi de poli N-S) deoarece

3
este dificil s se asigure o rezisten mecanic corespunztoare la turaii mai ridicate pentru
aceast variant constructiv.

rotor cu poli necai, format dintr-un bloc masiv cilindric de oel prevzut la periferie cu
crestturi longitudinale n care se aeaz nfurarea rotoric de excitaie. Din acelai bloc de oel
este realizat i arborele rotorului. Capetele nfurrii rotorice (de curent continuu) sunt conectate
la dou inele colectoare pe care alunec o pereche de perii. Aceast variant constructiv este
preferat la viteze mari de rotaie, de 1500 sau 3000 rot/min, datorit rezistenei mecanice mai
ridicate i siguranei mai mari n funcionare.

Alimentarea n curent continuu a nfurrii de excitaie a mainii sincrone se poate

realiza de la un generator de curent continuu ce se afl pe acelai arbore (ax) cu maina sincron,
denumit excitatoare. nfurarea rotoric a generatorului, cea care prin micare de rotaie induce
tensiune electromotoare n nfurrile statorice se numete nfurare de excitaie sau inductor.

Generatoarele sincrone de turaie mare (1500 sau 3000 rot/min) i de putere nominal
mare se construiesc cu poli necai i sunt antrenate de turbine cu abur sau turbogeneratoare.
Generatoarele sincrone cu poli apareni, de turaie redus i putere nominal mare sunt antrenate,
de regul, de turbine hidraulice i se numesc hidrogeneratoare.

4
 NOTIUNI GENERALE DESPRE MASINA SINCRONA

Masina sincrona este tipul de masina electrica rotativa de curent altemativ care, pentru o
tensiune la borne de frecventa data, functioneaza cu o turatie riguros constanta.
Regimul de baza n functionarea masinii sincrone este regimul de generator electric, la
fel cum regimul de motor este cel de baza pentru masina asincrona. Masina sincrona n regim
de generator reprezinta baza economica a producerii energiei electrice n toate centralele
electrice actuale. n acest regim de functionare masinile sincrone ating cele mai mari puteri
nominale fiind cele mai mari masini electrice construite de om.
Consideratii economice pledeaza pentru cresterea nencetata a puterii nominale a
generatoarelor sincrone (scad investitiile specifice n lei/kW, creste randamentul). Cele mai mari
masini sincrone actuale au atins puteri de 1200MW ca turbogeneratoare si 700MW ca
hidrogeneratoare.
Regimul de motor sincron se foloseste mai cu seama datorita avantajelor fata de motoarele
asincrone (randament mai ridicat, factor de putere mergnd pna la unitate, cuplu invariabil cu
turatia, ntrefier mai mare). Lucrul acesta a fost cu putinta numai dupa ce tehnica a putut rezolva
cu succes doua deficiente grave ale motorului sincron: absenta cuplului de pornire si posibilitatea
de pendulare cu pericolul desprinderii din sincronism (pierderea stabilitatii). n acest regim
de functionare masina sincrona se foloseste n toate actionarile ce necesita o turatie
constanta (compresoare, mori cu bile, pompe de irigatii, etc.) nlocuind din ce 1n ce mai mult
motoarele asincrone (n special la puteri mari unde primeaza considerentele economice:
randament, factor de putere).
Un alt regim de functionare particular masinii sincrone este compensatorul sincron, regim
n care axul masinii se nvrte n gol masina servind la mbunatatirea factorului de putere al
retelei, compensnd energia reactiva consumata n special de motoarele asincrone alimentate din
retea.

5
Regimul de frna este mai rar ntlnit la masina sincrona.

6
 ELEMENTE CONSTRUCTIVE ALE MASINII SINCRONE

n constructia uzuala, masina sincrona se compune din doua parti principale:

-statorul, reprezentat de partea fixa, exterioara;

-rotorul, asezat concentric n interiorul statorului si care constituie partea mobila.

Statorul la masina sincrona de constructie obisnuita reprezinta indusul masinii si este format
dintr-un miez feromagnetic care poarta n crestaturi o nfasurare de curent altemativ trifazat fiind
foarte asemanator din punct de vedere constructiv cu statorul masinii asincrone trifazate.

Miezul feromagnetic se realizeaza din tole sau segmente de tole stantate din otel
electrotehnic de 0,5 mm grosime izolate ntre ele cu lac izolant sau oxizi ceramici mpachetate n
pachete de cca. 5 cm grosime, ntre pachete prevazndu-se canale radiale de racire (figura 4.1).
Miezul se consolideaza cu tole marginale de (1 + 3)mm grosime si se preseaza cu ajutorul
unor placi frontale pentru a evita aparitia vibratiilor n timpul functionarii.

infasurarea statorica este repartizata (q > I) si se conecteaza la reteaua trifazata de c.a.

infasurarea se realizeaza din conductor (bare) de cupru izolat cu fibre de sticla, micanita sau rasini
sintetice n functie de clasa de izolatie si de tensiunea nominala. La masina sincrona trifazata,
1nfasurarea statorului se conecteaza n stea pentru a se evita nchiderea armonicilor curentului de
ordinul 3 si multipli de 3, precum si aparitia unor armonici de acelasi ordin 1n curba tensiunii
de faza.

Carcasa masinii se realizeaza din otel tumat (la masinile mici) sau din tabla sudata de
otel (la masinile de puteri mari si foarte mari) si poarta dispozitivele de fixare pe fundatie (talpi),
inelele de ridicare, cutia de borne a indusului si a inductorului, placuta indicatoare si scuturile
frontale (figura 4.1).

La masinile mijlocii scuturile pe Inga rolul de protectie sunt prevazute si cu lagare, iar
unul dintre scuturi sustine port-periile cu periile de contact (figura 4.1).

7
 Placuta indicatoare contine de obicei principalele date nominale ale masinii: puterea
nominala aparenta (kVA sau MVA) si activa (kW sau MW), factorul de putere nominal (coscp.),
tensiunea si curentul nominal de linie (V; kV; A; kA), tensiunea si curentul nominal de excitatie
(V; A), randamentul nominal rlo , turatia nominala (rot/min), frecventa nominala (Hz), numarul
de faze si conexiunea lor.

Rotorul masinii sincrone cuprinde miezul feromagnetic rotoric, nfasurarea rotorica, inelele
colectoare, ventilatorul (figura 4.1).

1. Ansamblu rotor; 7. Inele colectoare; 13. Scut parte tractiune;

2. Ansamblu nfasurare stator;
3. Borne stator;
4. Cutia de borne stat or;
5. Ansamblu miez magnetic rotor;
6. nfasurarea rotorului;
8. Port perii; 14. Capacel interior parte inele;
9. Ventilator; 15. Capac;
10. Capatul interior parte tractiune; 16. Rulment parte tractiune;
11. Capatul exterior parte tractiune; 17. Rulment parte opusa tractiune;
12. Inel regulator vaselina; 18. Scut parte opusa tractiune.

Sectiune longitudinala printr-o masina asincrona cu poli aparenti

8
Figura 4.1

9
 axa pol nord axa pol nord

Figura 4.2 Figura 4.3

Miezul rotoric are doua variante constructive:

cu poli aparenti (figura 4.2);

cu poli inecati (figura 4.3).

Miezul cu poli apareti este format dintr-o serie de poli (piese polare) fixati la periferia unei roti
polare solidare cu arborele masinii. Polii poseda nfasurari de excitatie n curent continuu. Bobinele
de excitatie ale polilor se leaga n serie sau paralel, n asa fel nct polaritatea polilor sa alterneze la
periferia rotorului. Alimentarea bobinelor se face prin intermediul inelelor de contact solidare cu arborele
(inele izolate ntre ele si fata de masa si la care se leaga capetele 1nfasurarii de excitatie) si a doua perii
fixe care freaca pe inelele de contact.

La periferia interioara a statorului, n aceasta varianta, ntrefierul este neuniform, de grosime

relativ mica sub piesele polare si foarte mare n zonele dintre poli.

Miezul cu poli Inecati (figura 4.3) este o constructie cilindrica masiva din otel de mare
rezistenta. La periferia rotorului se taie o serie de crestaturi n care se plaseaza spirele bobinelor de
excitatie n c.c. a polilor. nfasurarea unui pol acopera, de obicei, doua treimi din deschiderea unui pol,
n mijlocul polului ramnnd o zona de aproximativ o treime din deschiderea polului n care nu sunt

10

10
practicate crestaturi. Aceasta zona se mai numeste dinte mare, spre deosebire de ceilalti dinti cu
deschidere mult mai mica care separa crestaturile. Capetele frontale ale bobinelor sunt puternic strnse
prin bandaje masive pentru a face fata solicitarilor centrifuge. Aceasta varianta constructiva conduce la un
ntrefier constant, la periferia interioara a statorului.

Generatoarele electrice de turatii mari (10003000 rot/min) actionate de turbine cu aburi

numite turbogeneratoare se construiesc cu poli necati datorita rezistentei mai mari la solicitarile
mecanice centrifuge.

Generatoarele electrice de turatii mici (sute de rot/min) ant renate de turbine hidraulice se mai
numesc si hidrogeneratoare si se construiesc cu poli aparenti deoarece prezinta o mai mare simplitate
tehnologica. Hidrogeneratoarele se construiesc, de obicei, cu axa de rotatie verticala. Generatoarele
sincrone de puteri sub 100kW se mai construiesc si n constructie inversa, cu poli aparenti de excitatie
pe stator si nfasurarea trifazata cu inele de contact pe rotor.

Tipuri de sisteme de excitatie:

cu masina excitatoare, de fapt un generator de curent continuu a excitatie separata sau

derivatie (autoexcitatie) cuplat pe acelasi ax cu generatorul sincron (figura 4.4). Avantajul metodei consta
n faptul ca tensiunea de excitatie rezulta constanta nedepinznd de tensiunea retelei. Probleme
deosebite apar la turatii mici (hidrogeneratoare) care au gabarit inai mare a excitatiilor si la turatii mari
(turbogeneratoare) unde apar limitari datorita comutatiei (apar scnteieri la perii). Aceste considerente
limiteaza puterea excitatoarelor de curent continuu la cca. 500 kW:

11

11
 cu excitatie statica (figura 4.5), de fapt o punte redresoare monofazata care redreseaza o faza
statorica de c.a., rotorul fiind alimentat de la acest redresor prin intermediul periilor. Se elimina astfel
dezavantajul folosirii masinilor electrice, cu inertiile maselor n miscare si uzura n timp. Sistemele de
excitatie statice sunt simple, performante, cu ntretinere minima si cu siguranta n exploatare.

cu masini excitatoare fara perii (figura 4.6). Generatorul sincron de excitatie este de
constructie inversata. Rotorul generatorului principal GS si rotorul generatorului sincron de excitatie
GSc sunt realizate "In continuare", iar pe rotorul comun se dispun montate pe doua discuri diodele ce
alcatuiesc redresorul rotitor. Legaturile redresorului cu nfasurarea de excitatie devin fixe disparnd
astfel sistemul de perii.

12

12
 PRINCIPIUL SI ECUTATIILE DE FUNCTIONARE A MASINILOR SINCRONE

Principiul de functionare al generatorului sincron trifazat

Generatorul sincron trifazat prezinta caracteristici extrem de convenabile pentru producerea

energiei electrice de curent alternativ si reprezinta unica solutie general acceptata de constructorii de
centrale electrice si de sisteme electro-energetice.

Ansamblul format din motorul primar si generatorul sincron poarta denumirea de grup
electrogen. Dupa natura masinii primare care fumizeaza energie mecanica ntlnim: diesel-
generatoarele, turbogeneratoare, hidrogeneratoare.

n regim de generator masina sincrona transfonna energia mecanica primita pe la ax de la un

motor primar n energie electrica debitata prin stator ntr-o retea de curent altemativ.

Sa presupunem o masina sincrona cu poli necati (figura 4.3) al carei rotor este excitat cu un

curent continuu , si este rotit din exterior cu viteza unghiulara . Se obtine astfel un cmp
magnetic nvrtitor inductor (vezi subcap. 2.1.2) pe cale mecanica, al carei armonica fundamentala are
expresia:

unde pulsatia cmpului nvrtitor , indicele 1" referindu-se la faptul ca desi

este produs in rotor acest cmp nvrtitor are functie de camp inductor.

Fata de nfasurarea statorica acest cmp nvrtitor va produce sistemul trifazat simetric de
fluxuri:

13

13
 Sistemul trifazat simetric de fluxuri (4.2) va induce n nfasurarea statorica un sistem trifazat
simetric de t.e.m.:

Daca nfasurarea statorica este conectata pe o retea trifazata echilibrata sau pe un

consumator trifazat echilibrat, atunci sistemul de t.e.m. (4.3) va produce un sistem simetric de
curenti:

Sistemul de curenti trifazati simetrici (4.4) va produce la rndul sau un cmp magnetic
nvrtitor de reactie al carei fundamentala (armonica de ordinul 1) va avea expresia:

14

14
 Comparnd relatia (4.1) cu (4.5) se constata ca cele doua campuri invartitoare (inductor si
de reactie) au aceeasi pulsatie si viteza unghiulara deci se rotesc sincron, de unde si
denumirea de masina sincrona.

Cele doua cmpuri, de excitatie si de reactie se compun pentru a produce cmpul magnetic
nvrtitor rezultant al masinii, care este cmpul util, prin intermediul lui avnd loc cuplajul magnetic al
celor doua armaturi.

Campul invartitor de reactie Br exprimat prin relatia (4.5) va produce la randul sau fata de
infasurarea statorica un sistem trifazat simetric de fluxuri:

care va induce in stator sistemul trifazat de t.e.m.:

15

15
 n realitate, n masina sincrona nu exista doua cmpuri nvrtitoare ( ),
doua fluxuri ( ) sau doua t.e.m. ( ) ci aceste marimi se compun ntr-o singura
marime.

Astfel, n figura 4.7 se reprezinta compunerea fazoriala a acestor marimi considernd reteaua

pe care debiteaza generatorul inductiva:

Dupa cum se vede din figura 4.7, a cmpul rezultant pe care l gasim n ntrefierul

masinii face unghiul fata de axa cmpului inductor ; acelasi unghi l face si fluxul rezultant

fata de fltaul inductor ca si t.e.m. rezultanta fata de . Unghiul electric

este numit si unghi intern al masinii.

Principiul de functionare a motorului sincron trifazat

In cazul functionarii ca motor, masina sincrona primeste energie electromagnetica atat de

la o retea trifazata, la care sunt conectate fazele statorice, cat si de la o sursa de tensiune

16

16
continua, cu care se alimenteaza infasurarea de excitatie rotorica, cedand energie mecanica prin
intermediul arborelui sau masinii de lucru pe care o antreneaza.

Infasurarile fazelor statorice fiind conectate la o retea trifazata, deci alimentate

cu un sistem de tensiuni trifazat simetric, vor fi parcurse de un sistem de curenti trifazat simetric
(impedantele fazelor fiind egale ca marimi complexe - receptor echilibrat), creand un camp
magnetic invartitor cu turatia n1, in sensul corespunzator sensului de succesiune a fazelor. Acest
camp magnetic invartitor statoric, din punctul de vedere al efectului sau asupra
rotorului este similar cu campul magnetic al unui magnet permanent, ce are forma statorului (cu
acelasi numar de poli ca statorul) si care s-ar roti cu turatia n 1, antrenand la aceeasi turatie si
campul sau magnetic.

Infasurarea rotorica fiind alimentata de la o sursa de tensiune continuaeste strabatuta de

curentul de excitatie Ie, determinand un numar de poli rotorici egal cu cel din stator. Si rotorul
poate fi considerat ca un magnet permanent, cu acelasi numar de poli ca statorul care alterneaza
la periferia sa.

In figura 6-79, statorul este reprezentat printr-o coroana fictiva de poli aparenti, egali ca
numar cu polii coroanei reale a rotorului. Axele polilor statorici si rotorici, care sunt axele lui
0 si , se intersecteaza intre ele, formand unghiul (ungiul de sarcina).

17

17
 Principiul de functionare al motorului sincron trifazat se bazeaza pe interactiunea
electromagnetica dintre stator si rotor, asemanatoare actiunii dintre doi magneti permanenti (sau
doi electromagneti), care au tendinta de orientare relativa astfel incat polii magnetici de nume
contrar sa se situeze fata in fata, pana la suprapunerea axelor lor de simetrie magnetica (cand =
0). Polii magnetici de semn contrar (N - stator si S- rotor, respective S - stator si N- rotor) isi
exercita un anumit cuplu mediu, numai daca acestia sunt practice fata in fata ( < limita), ceea ce
presupune ca cele doua campuri (statoric si rotoric) se rotesc sincron cu aceeasi turatie de
sincronism n1, deci si rotorul. De aici concluzia ca motorul sincron nu are cuplu de pornire, caci
la pornire conditia de sincronism nu poate fi indeplinita, turatia n a rotorului fiind mult diferita
de cea sincrona. Motorul sincron trebuie adus la turatia de sincronism prin mijloace speciale,
cum sunt: folosirea unui motor auxiliar, pornirea in asincron. O metoda speciala de
pornire este cea prin variatia frecventei f1 a tensiunii de alimentare, progresiv de la (5-10) Hz
pana la 50 Hz.

18

18
SCHEME DE CONECTARE UTILIZATE PENTRU GENERATOARELE SINCRONE

Schema de montaj si modul de lucru

K3 +
K2

K1 A3 RE
+
Rp
TRUSA
GS
M DE
3
V1 MSUR
Rc
n = const.
A1 Hz

A2

a b c

Antrenarea generatorului sincron autonom se ralizeaz prin cuplarea la arbore cu un

motor de curent continuu cu excitaie derivaie. Motorul de curent continuu se pornete cu
reostatul Rp introdus, dup care se crete viteza prin eliminarea treptat a acestuia din circuit. La
viteza corespunztoare frecvenei nominale se alimenteaz nfurarea de excitaie a
generatorului sincron prin nchiderea lui K2. Pentru modificarea vitezei, respectiv a frecvenei

19

19
tensiunii la bornele generatorului sincron se utilizeaz reostatul de cmp al motorului de curent
continuu, Rc.

Regimul de mers n gol

K3 se menine deschis. Cu ntreruptorul K2 nchis, se crete curentul de excitaie al
generatorului sincron autonom de la valoarea 0 pn la valoarea pentru care la bornele acestuia
se msoar o tensiune de aproximativ 1.3UN

Conectarea in paralel cu reteaua

Schema de montaj si modul de lucru

Q +
V1
V2
K2

K1 A3 RE
+ K3
Rp
L1
TRUSA
GS
M DE
3 MSUR L2
Rc
n = const. L3
A1 Hz
Hz
A2

Motorul de curent continuu este pornit cu reostatul Rp introdus, dup care se crete viteza
prin eliminarea treptat a acestuia din circuit. La viteza de sincronism se alimenteaz nfurarea
de excitaie a generatorului sincron prin nchiderea lui K2. Pentru modificarea vitezei, respectiv a

20

20
frecvenei tensiunii la bornele generatorului sincron se utilizeaz reostatul de cmp al motorului
de curent continuu, Rc.

Conectarea la reea a generatorului sincron

Pentru conectarea generatorului sincron n paralel cu reeaua trebuie ndeplinite urmtoarele

condiii:

- egalitatea tensiunilor de linie, prin egalitatea indicaiilor voltmetrului V2 cu cel al

trusei de msur;
- egalitatea frecvenelor, prin egalitatea indicaiilor celor dou hertzmetre;
- aceeai succesiune a fazelor, prin aprinderea i stingerea simultan a becurilor
sincronoscopului;
- defazaj nul prin stingerea simultan a becurilor.

Pentru modificarea frecvenei generatorului se acioneaz n sensul modificrii turaiei

motorului de curent continuu (prin Rc), pentru modificarea tensiunii de linie, se modific
valoarea curentului de excitaie (prin RE), iar n cazul unei succesiuni diferite a fazelor se
inverseaz dou faze ale generatorului sincron (dup ce s-a decuplat excitaia generatorului i
reeaua de alimentare).

Dac cele trei condiii sunt ndeplinite, se procedeaz la nchiderea manual sau automat
a lui Q n momentul n care becurile sincronoscopului sunt stinse (defazajul este nul).

21

21
22

22
 DOMENII DE UTILIZARE A GENERATOARELOR SINCRONE

Masinile (motoarele) sincrone pot functiona in regim de generator, de motor si intr-un

regim de compensator de putere reactiva (compensator sincron).

Generatoarele sincrone (alternatoarele), constituie surse de curent alternativ de frecventa

industriala din centralele electrice. Tendinta este ca ele sa se realizeze cu puteri cat mai mari pe
unitate, pentru abtinerea de randamente mari si consumuri specifice mici de materiale.

Generatoarele sincrone mari cu poli inecati, antrenate de turbine cu abur sau gaze la
turatii de 3000 rot/min. sau mai rar de 1500rot/min. se numesc turbogeneratoare, iar cele cu
turatii mici, cu poli aparenti, antrenate de turbine hidraulice se numesc hidrogeneratoare.

Motoarele sincrone se folosesc la puteri de 100KW, in locul motoarelor asincrone, pentru

functionarea la un factor de putere dorit sau chiar pentru compensarea factorului de putere al
retelelor. Ca motoare mai mici se utilizeaza acolo unde se impune o turatie sincrona.

Compensatoarele sincrone sunt motoare sincrone care functioneaza in gol si debiteaza

putere reactiva in retelele la care sunt conectate pentru a le imbunatati factorul de putere.

23

23
 CONCLUZII

Masina sincron are o importanta mare in ceea ce priveste electricitea, masina sincrona
este utilizata in doua regimuri.

In regim de generator este indispensabila centralelor electrice si se utilizeaza in

producerea energiei electrice curent alternativ fiind una din cele mai mari masini electrice
construite de om cu cele mai mari puteri nominale.

Al doilea regim de functionare este regimul de functionare in motor acesta este folosit la
anumite utilaje de mare putere.

In concluzie masinile sincrone se utilizeaza in vaste domenii din domeniul energetic.

24

24
 BIBLIOGRAFIE

Andronescu, P1. Bazele electrotehnicii, vol I si II. Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica,
1972.

Bichir, N., Raduti, C., Diculescu, A.S. Masini electrice, Bucuresti, Editura Didactica si
Pedagogica, 1979

Bala, C. Masini electrice - teorie si incercari, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 1979

Bogoevici, N. Electrotehnica si masurari electrice. Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica,

1979

Dordea, R. Masini electrice. Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 1970

Manea, Fl., Preda, M., Gavrila, M. Electrotehnica si masini electrice, Bucuresti, Editura
Didactica Si Pedagogica, 1976.

Manolescu, P., Ionescu Carmen. Masurari electrice si electronice. Bucuresti, Editura Didactica
si Pedagogica, 1969

Mocanu, C.I. Electrotehnica si utilaj electric in industria metalurgica, vol.2, Bucuresti, Editura
Didactica si Pedagogica, 1966

25

25
 Masina Sincrona sau Masina Sincrona In
Regim De Generator - Proiect Pentru
Obtinerea Certificatului De Competente
Profesionale

Aceasta este a prima parte a proiectului(in Word) folosita pentru obtinerea certificatului
de competente profesionale.

Acesta parte precum si cea in PowerPoint au fost facute de mine din mai multe proiecte
prea lungi cu prea multe detail sau incomplete gasite pe net in cautarea unuia bun.

A doua parte este facuta in PowerPoint pentru prezentarea care se face la scoala. poate fi
gasita de asemenea daca o cautati sub acelasi nume ca si aceasta.

Recomand sa stergeti aceasta pagina.

Fonturi folosite: Times New Roman, Arial, Tahoma

Marime font: 11-13 (in general 12)
Pagini: 22

- Noitrex

26

26