LICEUL TEHNOLOGIC ,,PETRE P.

CARP’’

PROIECT PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE

A COMPETENŢELOR PROFESIONALE

NIVEL 4

SPECIALIZARE:

TEHNICIAN OPERATOR TEHNICĂ DE CALCUL

IUNIE 2021
 TEMA PROIECTULUI :

MOTORUL DE CURENT CONTINUU

Cuprins
Capitolul 1. PREZENTAREA MOTORULUI DE CURENT CONTINUU.........................5

1.1 Construcția motorului de curent continuu........................................................................................................ 5

1.2 Principiu de funcționare..................................................................................................................................... 6
1.3 Principalele caracteristici ale motorului de curent continuu sunt:..................................................................6
1.4 Sensul de rotație al motorului de curent continuu.............................................................................................. 6

Capitolul 2. PORNIREA MOTORULUI DE CURENT CONTINUU...................................7

2.1 Pornirea prin conectarea directa la rețea.......................................................................................................... 7
2.2 Pornirea motoarelor de curent continuu cu reostat de pornire.......................................................................7
2.3 Pornirea motoarelor de curent continuu cu tensiune redusă...........................................................................8

Capitolul 3. REGLAREA VITEZEI MOTORULUI DE CURENT CONTINUU............11

3.1 Reglarea vitezei motoarelor de curent continuu prin variația fluxului de excitație...................................11
3.2 Reglarea vitezei motoarelor de curent continuu prin variația tensiunii aplicate la bornele indusului......13
3.3 Reglarea vitezei motoarelor de curent continuu prin variația tensiunii de alimentare..............................14
3.4 Frânarea motorului de curent continuu.......................................................................................................... 16
3.5 Utilizări ale motorului de curent continuu...................................................................................................... 16

Bibliografie........................................................................................................................................................ 17

CAPITOLUL 1.
1. PREZENTAREA MOTORULUI DE CURENT CONTINUU
O mașină de curent continuu care funcționează în regim de motor primește putere electrică la borne și cedează
lucru mecanic la arbore.
1.1 Construcția motorului de curent continuu

Fig.1 Construcția motorului de curent continuu

Mașina de curent continuu este construită din două părți :
1. Prima parte fiind statorul ( numit si inductor , partea fixa )
Acesta este constituit din :
- Poli principali (polii inductori) care pot fi realizați din miez feromagnetic masiv sau pachet de
tole de 0,5 mm grosime, asamblate prin nituire.
- Înfășurare de excitație care alimentată va crea câmpul magnetic inductor.
- Jugul statoric, uneori și cu rol de carcasă, asigură închiderea câmpului magnetic inductor;
2. A doua parte este rotorul ( numit si indus, partea mobila)
Acesta este constituit din :
- Miez feromagnetic realizat tot din tole, ce prezintă crestături;
- Înfășurarea rotorică uniform repartizată în crestăturile rotorice;
- Colector realizat din lamele colectoare, la care se conectează capetele înfășurării indusului,
izolate între ele cu mică.
Clasificarea motoarelor de curent continuu după tipul conectării excitației :
 motor cu excitatie independenta- unde infasurarea statornica si infaurarea retorica sunt conectate
la doua surse separate de tensiune;
 motor cu excitatie paralela- unde infasurarea statornica si infasurarea si infasurarea retorica sunt
legate in paralel la aceasi sursa de tensiune;
 motor cu excitatie mixtă- unde infasurarea statornica este divizata in doua infasurari, una
conectata in pararel si una conectata in serie.
Înfășurarea rotorică parcursă de curent va avea una sau mai multe perechi de poli magnetici
echivalenți. Rotorul se deplasează în câmpul magnetic de excitație până când polii retorici se aliniază în
dreptul polilor statorici opuși. În același moment, colectorul schimbă sensul curenților retorici astfel
încât polaritatea rotorului se inversează și rotorul va continua deplasarea până la următoarea aliniere a
polilor magnetici.
Pentru acționări electrice de puteri mici și medii, sau pentru acționări ce nu necesită câmp
magnetic de excitație variabil, în locul înfășurărilor statorici se folosesc magneți permanenți.
Turația motorului este proporțională cu tensiunea aplicată înfășurării rotorice și invers
proporțională cu câmpul magnetic de excitație. Turația se reglează prin varierea tensiunii aplicată
motorului până la valoarea nominală a tensiunii, iar turații mai mari se obțin prin slăbirea câmpului de
excitație. Ambele metode vizează o tensiune variabilă ce poate fi obținută folosind un generator de
curent continuu (grup Ward-Leonard), prin înserierea unor rezistoare în circuit sau cu ajutorul
electronicii de putere (redresoare comandate, choppere).
1.2 Principiu de funcționare
Turaţia motorului este proporţională cu tensiunea aplicată înfăşurării rotorice şi invers proporţională
cu câmpul magnetic de excitaţie. Turaţia se reglează prin varierea tensiunii aplicată motorului până la
valoarea nominală a tensiunii, iar turaţii mai mari se obţin prin slăbirea câmpului de excitaţie. Ambele
metode vizează o tensiune variabilă ce poate fi obţinută folosind un generator de curent continuu
(grup Ward-Leonard), prin înserierea unor rezistoare în circuit sau cu ajutorul electronicii de putere
(redresoare comandate, choppere). Motor universal folosit la râşniţele de cafea. Cuplul dezvoltat de
motor este direct proporţional cu curentul electric prin rotor şi cu câmpul magnetic de excitaţie.
Reglarea turaţiei prin slăbire de câmp se face, aşadar, cu diminuare a cuplului dezvoltat de motor. La
motoarele serie acelaşi curent străbate înfăşurarea de excitaţie şi înfăşurarea rotorică. Din această
consideraţie se pot deduce două caracteristici ale motoarelor serie: pentru încărcări reduse ale
motorului, cuplul acestuia depinde de pătratul curentului electric absorbit; motorul nu trebuie lăsat să
funcţioneze în gol pentru că în acest caz valoarea intensităţii curentului electric absorbit este foarte
redusă şi implicit câmpul de excitaţie este redus, ceea ce duce la ambalarea maşinii până la
autodistrugere. Motoarele de curent continuu cu excitaţie serie se folosesc în tracţiunea electrică
urbană şi feroviară (tramvaie, locomotive).

Fig.1 Funcționarea motorului de curent continuu

1.3 Principalele caracteristici ale motorului de curent continuu sunt:

 Caracteristici de pornire –descriu grafic evoluția motorului din momentul cuplării la rețea
până ce acesta atinge turația nominală, adică regimul stabil de funcționare.
 Caracteristici de funcționare – descriu grafic funcționarea motorului prin relațiile dintre
viteza de rotație respectiv, cuplul dezvoltat de motor și mărimile electrice rezultate în urma alimentării
motorului cu tensiune continuă. Cele mai importante caracteristici de funcționare sunt: n=f(P2),M=f(P2)
și η=f(P2), și cea mai importantă caracteristică este caracteristica mecanică n=f(M) descrisă la păstrarea
constantă a tensiunii de alimentare U=Un=Ua și fără reglajul curentului de excitație.
 Caracteristicile de reglaj a vitezei- descriu posibilitatea de reglare a turației motorului.
Aceste caracteristici, ca și cele de funcționare, exceptând caracteristica randamentului, η=f(P 2), depind
de tipul de excitație de care beneficiază motorul.
Caracteristici mecanice:
- rigide, la care turatia variaza putin cand creste sarcina motorului ( motoare de c.c cu excitatie in
derivatie);
- elastice(moi), la care turatia scade mult cu cresterea cuplului rezistent la arbore (motoare de c.c cu
excitatie in serie);
- absolut rigide(sincrone), la care turatia nu variaza cu incarcarea, fiind riguros constanta daca
frecventa tensiunii de alimentare nu se modifica (motorele sincrone).
1.4 Sensul de rotație al motorului de curent continuu:
Schimbarea sensului de rotație se face fie prin schimbarea polarității tensiunii de alimentare, fie prin schimbarea
sensului câmpului magnetic de excitație. La motorul serie, prin schimbarea polarității tensiunii de alimentare se
realizează schimbarea sensului ambelor mărimi și sensul de rotație rămâne neschimbat. Așadar, motorul serie poate
fi folosit și la tensiune alternativă, unde polaritatea tensiunii se inversează o dată în decursul unei perioade. Un astfel
de motor se numește motor universal și se folosește în aplicații casnice de puteri mici și viteze mari de rotație
(aspirator, mixer).

CAPITOLUL 2
2. PORNIREA MOTORULUI DE CURENT CONTINUU
In practica se utilizează următoarele metode de pornire a motorului de curent continuu :
A. Conectarea directa la rețea
B. Pornirea cu reostat de pornire
C. Pornirea cu tensiune redusa
2.1 Pornirea prin conectarea directa la rețea
Avantaje :
- Este cea mai simpla metoda
- Necesita aparatura putina si ieftina
Dezavantaje :
- Multe probleme care pot apărea datorita socului mare de curent absorbit din rețea in momentul
pornirii motorului
- Solicitare mare a mecanismului de cuplare , datorita unui cuplu de accelerare ridicat;
- Pe colectorul motorului pot apărea cercuri de foc;
- Căderea importantă de tensiune în rețeaua de alimentare perturbă buna funcționare celorlalți
receptori conectați la rețea;
Funcționarea aparaturii de protecție și de măsură din circuitul indusului se complică; în cazul în
care durata pornirii este mai mare (instalație cu inerție mare sau prezenta unui cuplu rezistent la arborele
mașinii de lucru) există riscul încălzirii exagerate a înfășurării motorului.
Șocul de curent la pornire prin conectarea directă la rețea a motorului de curent continuu se
explică ușor cu ajutorul relației din care se de-duce expresia curentului prin indus:

Fig. 2
2.2 Pornirea motoarelor de curent continuu cu reostat de pornire
Metoda pornirii motoarelor de curent continuu cu reostat de pornire se folosește pentru limitarea
curentului absorbit de la rețea la valori impuse, care să nu perturbe buna funcționare a celorlalți receptori.
Din considerente termice legate de îmbătrânirea izolației precum și funcție de valoarea căderii de tensiune
în rețea, pro- vocația de șocul de curent din momentul pornirii, se consideră că valoarea reostatului de
pornire Rap poate fi a- leasă astfel încât curentul prin indus, în momentul pornirii, să nu depășească
valoarea stabilită prin relația:

Fig. 3
În fig.4 este prezentată schema de pornire a unui motor cu excitație derivație, la care se fac
precizări importante pentru valoarea reostatului de pornire Rp și reostatului de câmp Rc în momentul
pornirii (reostatul de pornire Rp este pus pe valoarea maximă pentru a limita curentul de pornire ce
parcurge indusul, iar reostatul de câmp este pus pe valoare minimă pentru a asigura un cuplu
electromagnetic maxim prin valoarea fluxului creat de curentul ce parcurge înfășurarea de excitație).

Fig. 4 Schema de principiu pentru pornirea motoarelor cu excitație derivație.

2.3 Pornirea motoarelor de curent continuu cu tensiune redusă
La instalațiile de mare putere nu se mai poate aplica metoda de pornire cu reostat întrucât
pierderile de energie sunt însemnate, în special la pornirile repetate cu o frecvenţă ridicată și în același
timp dimensiunile reostatului devin apreciabile.
În aceste cazuri se recurge la pornirea cu tensiune redusă. Un asemenea sistem de pornire necesită
surse cu posibilități de reglare a tensiunii în limite largi în care se încadrează sistemul generator-motor
(cunoscut și sub denumirea de grupul Ward-Leonard) și convertor electronic-motor cu precizarea că
aceste sisteme servesc și ca metode de reglare a vitezei. În prezent a obținut o mare răspândire sistemul de
convertor electronic- motor.
Convertizoarele cu tranzistoare și tiristoare au înlocuit rapid celelalte tipuri de elemente de execuție
(grupul generator-motor, amplificatorul magnetic), datorită unor avantaje certe cum ar fi: coeficient de
amplificare în putere foarte ridicat de ordinul 108-109, inerție redusă (practic neglijabilă), preț de cost din
ce în ce mai scăzut. Gama sistemelor de convertizoare s-a diversificat foarte mult plecând de la
convertizoarele monofazate, cu redresarea unei singure alternanțe sau ambelor alternanțe, până la
convertizoarele trifazate în diverse variante: convertizor cu redresarea unei singure alternanțe cu
funcționare în două și în patru cadrane, convertizor cu redresarea ambelor alternanțe.
Fig. 5 Schema de principiu a grupului Fig. 6 Variația cuplului
generator-motor. și puterii.

Se prezintă grupul generator-motor de construcție clasică, a cărui schemă de principiu este dată în
fig.5 . Grupul generator-motor este compus dintr-un generator de curent continuu cu excitație separată a
cărui indus este conectat electric la bornele motorului de curent continuu cu excitație separată. Dacă între
motorul de antrenare MA și generatorul cu excitație separată G se montează un volant V, atunci grupul
este numit Ward Leonard-Ilgner (Figura următoare).

Fig.7 Schema de principiu a grupului Ward Leonard – Ilgner

Înfășurarea de excitație a generatorului este alimentată printr-un sistem care permite cu ușurință
inversarea polarității tensiunii de alimentare, precum și valoarea acesteia. În figura 3.110, înfășurarea de
excitație este alimentată de la cursoarele C1 și C2 de la două reostate identice, legate în paralel în punctele
a și b la care se aplică tensiunea de alimentare. La pornire, cele două cursoare se află în poziție mediană
încât înfășurarea de ex- citație nu este alimentată. În situația în care cursorul C1 se deplasează ușor spre
punctul a, iar cursorul C2 execută o mișcare similară spre punctul b, tensiunea aplicată înfășurării de
excitație va avea polaritatea + la borna E1 și polaritatea - la borna E2. Polaritatea tensiunii se schimbă,
dacă cursoarele se deplasează în sens contrar faţă de situația precedentă, determinând inversarea sensului
de rotație.
 În figura anterioara, înfășurarea de excitație este alimentată prin intermediul a două perechi de
contactoare electrice sau electronice montate în punte. Pornirea până la viteza nominală se face la cuplu
constant în raport cu viteza, iar la viteze superioare vitezei nominale se preferă menținerea constantă a
puterii în timp ce cuplul electromagnetic se reduce după o lege de tip hiperbolic (Fig. 3.111). Grupul
generator-motor prezintă mai multe avantaje (eliminarea reostatului de pornire, posibilitatea reversării cu
ușurință a sensului de rotație și reglarea vitezei în limite largi), dar și dezavantajul prezentei a trei mașini
rotative (două mașini fiind necesare pentru reglarea tensiunii în limite largi).
 CAPITOLUL 3
3. REGLAREA VITEZEI MOTORULUI DE CURENT
CONTINUU
Pentru determinarea modalităților de reglare a vitezei motoarelor de curent continuu se
analizează expresia vitezei folosind relația cunoscută:

Fig. 11
Presupunând că valoarea cuplului rezistent la arborele motorului se menține constantă se
disting urmă- tiarele posibilități de reglare a vitezei:
1 - prin variația fluxului de excitație;
2 - prin variația tensiunii aplicate la bornele indusului, dar tensiunea de alimentare U
rămâne constantă;
3 - prin variația tensiunii U a sursei de alimentare.
Motoarele de curent continuu au posibilități de reglare în limite largi încât se preferă utilizarea
lor la unele acționări reglabile.
3.1 Reglarea vitezei motoarelor de curent continuu prin variația fluxului de

excitație
Din analiza relației generale a vitezei (3.142) se constată că prin modificarea fluxului inductor
este posibilă obținerea unor viteze superioare vitezei de mers la gol (obținută prin menținerea
constantă a tensiunii de alimentare).
Variația fluxului inductor se execută prin procedee diferite impuse de tipul excitației
motorului de curent continuu.
A. Motorul cu excitație derivație
Variația fluxului inductor la motorul cu excitație derivație, se efectuează prin
modificarea curentului de excitație cu ajutorul reostatului de câmp.
Caracteristicile mecanice artificiale, obținute pentru fluxuri mai mici decât fluxul nominal vor fi
situate deasupra caracteristicii naturale și vor avea pante diferite, (deoarece căderea de viteză
variază invers proporțional cu pătratul fluxului inductor) în timp ce pentru fluxuri mai mari
decât fluxul nominal, caracteristicile artificiale se situează sub caracteristica naturală și sunt
aproape paralele.
Deoarece cuplul rămâne constant odată cu modificarea fluxului inductor se modifica si
curentul ce străbate indusul daca fluxul se slăbește simțitor, este posibil ca valoarea nominala a
curentului prin indus sa fie depășita solicitând din punct de vedere termin înfășurarea indusului.
In figura următoare este hașurat domeniul interzis pentru funcționarea motorului. Metoda de
reglare a vitezei prin modificarea fluxului de excitație se folosește de obicei pentru obținerea
unor viteze superioare vitezei nominale . Se pot obține si viteze inferioare vitezei nominale prin
creșterea curentului de excitație , dar aceasta varianta are caracter limitată din cauza saturației
care nu merite creșterea fluxului si in plus creșterea curentului de excitație conduce la încălzirea
înfășurării de excitație.

Fig.12 Caracteristicile mecanice ale motorului cu excitație derivație la modificarea fluxului

inductor.
B. Motorul cu excitație serie
Motorul cu excitație serie având particularitatea cunoscută privind excitarea produsă de curentul
de sar- cină nu permite decât slăbirea câmpului de excitație prin șuntarea acesteia cu o rezistență
suplimentară Rs

Fig.13 Schema pentru șuntarea înfășurării de excitație la motorul serie

În funcție de valoarea rezistenței de șuntare în comparație cu rezistența înfășurării de
excitație se stabilește curentul de excitație. Cu cât valoarea șuntului este mai mică, cu atât mai
mică va fi valoarea curentului de excitație, iar caracteristicile mecanice se vor situa mai sus faţă
de caracteristica naturală și vor păstra paralelismul cu aceasta.
Metoda de reglare a vitezei cu excitație serie prezinta următoarele aspecte:
- La slăbirea fluxului inductor prin șuntarea înfășurării de excitație, creste puterea
absorbita de la rețea la cuplu constant, prin creșterea puterii utile dezvoltata la arbore;
- Randamentul este afectat in mica măsura fata de metoda precedenta
- La slăbirea fluxului peste o anumita valoare funcționarea poate deveni instabila iar
comutația se înrăutățește prin creșterea simultana a curentului prin indus si a vitezei acestuia.

3.2 Reglarea vitezei motoarelor de curent continuu prin variația

tensiunii aplicate la bornele indusului
Dacă tensiunea rețelei U este constantă iar fluxul se menține constant, viteza de rotație
poate fi modificată prin introducerea unor rezistențe suplimentare, în serie cu indusul.
A. Motorul cu excitație derivație
Expresia vitezei care se folosește la explicarea reglării vitezei motoarelor de curent continuu
cu excitație derivație prin variația tensiunii aplicate la bornele indusului este de forma:

Fig 14
în care RR este rezistența suplimentară legată în serie cu indusul. Această rezistență se
dimensionează termic pentru o perioadă mare de funcționare. Datorită pierderilor prin efect
electrocaloric pe rezistențele de reglare, a- ceastă metodă nu este eficientă.
Pentru RR= 0 se obține caracteristica mecanică naturală 1, pe care se stabilește un punct
de funcționare corespunzător unui cuplu rezistent Mr. La acest cuplu va corespunde viteza n1.
Dacă se menține constant cuplul rezistent la arbore și se leagă, în serie cu indusul, o
rezistență suplimentară RR1 , punctul de funcționare se mută pe caracteristica artificială 2 iar
viteza rotorului scade la valoarea n2. În funcție de numărul de trepte ale reostatului de reglare se
obțin viteze din ce în ce mai mici. Se face precizarea ca reostatul de reglare poate fi folosit si ca
reostat de pornire, însă reciproca nu este valabila.

Fig.15 Caracteristici mecanice obținute la un motor derivație prin înserierea cu indusul a unor
rezistente.
Fig.16 Caracteristici mecanice obținute la un motor serie prin înserierea cu indusul a unor
rezistente.
B. Motorul cu excitație serie
La motorul cu excitație serie se manifestă o particularitate legată de faptul că la reglarea vitezei
de rotație prin introducerea unor rezistențe suplimentare, în serie cu indusul, odată cu
modificarea curentului prin in- dus variază și curentul de excitație. și în această situație, forma
caracteristicilor de reglare este impusă de gradul de saturație al circuitului magnetic.
Și în acest caz reglarea vitezei este însoțită de pierderi prin efect electrocaloric, dar în tracțiunea
electrică, căldura degajată este utilizată iarna pentru încălzirea vagoanelor.

3.3 Reglarea vitezei motoarelor de curent continuu prin variația

tensiunii de alimentare
Așa cum s-a arătat la pornirea cu tensiune redusă, metoda de pornire și reglare a
vitezei necesită surse cu posibilități de reglare a tensiunii în limite largi în care se încadrează
sistemele: generator-motor (cunoscut și sub denumirea de grupul Ward-Leonard) și convertor
electronic-motor.
Grupul generator-motor se utilizează pentru acționarea mașinilor de lucru care necesită
reglarea vitezei în limite largi, frânari și reversări frecvente (mașini-unelte mari, laminoare
reversibile, macarale-portal, mașini de fabricat hârtie, ascensoare de mare viteză, industria
textilă etc.).
 Fig.16 Caracteristici mecanice obținute la un grup generator-motor.

Fig.17 Schema modulara pentru reglarea vitezei prin tensiune

Caracteristicile mecanice prezintă două zone (figura 3.124). Prima zonă corespunde
motorului cu excitație separată alimentat cu tensiune variabilă, obţinându-se caracteristici
mecanice artificiale sub formă de drepte paralele cu caracteristica mecanică naturală și situate
sub aceasta. Cea de a doua zonă corespunde reglării vi- tezei motorului cu excitație separată
prin reducerea fluxului inductor. Se obțin caracteristici a căror rigiditate scade odată cu
reducerea fluxului inductor. Aceleași tipuri de caracteristici se obțin cu sisteme modulare de o a-
numită putere (figura 3.125). Când puterea instalată depășește puterea unui modul, se folosesc
mai multe module în paralel. Tensiunea aplicată indusului se modifică cu ajutorul unui
autotransformator trifazat și redresată cu ajutorul unei punți redresoare duble. Cursorul
autotransformatorului este deplasat cu un servomotor care a- duce tensiunea la zero, pentru a
asigura o nouă pornire, (pornirea următoare nu poate fi declanșată până când reostatul de câmp
nu este adus pe poziție minimă).
 Fig.18 si 19. Scheme de conectare pentru motoarele cu excitație serie în vederea
reglării vitezei de rotație în domeniul tracțiunii.
La motoarele serie cu care sunt prevăzute mijloacele de transport tensiunea de
alimentare se reglează prin conectarea în serie sau paralel; când sunt cuplate și mecanic se
încrucișează excitațiile (c).

3.4 Frânarea motorului de curent continuu

În acționările electrice, frânarea electrică se folosește în mai multe scopuri: pentru
micșorarea vitezei unui sistem sau oprirea acestuia; pentru menținerea în repaus a unui sistem
aflat sub acțiunea unor cupluri exterioare; pentru menținerea constantă a vitezei unui sistem
supus acțiunii unor cupluri datorate forțelor de gravitație sau forțelor de inerție.
Se disting două categorii de metode de frânare: una prin trecerea motorului în regim de
generator și a doua categorie o constituie frânarea propriu-zisă. Metodele de frânare care se
folosesc în mod frecvent sunt:
A - Frânarea în regim de generator cu recuperarea energiei.
B - Frânarea dinamică (reostatică).
C - Frânarea propriu-zisă prin inversarea polarității tensiunii.
D - Frânarea propriu-zisă prin inversarea sensului de rotație.
A - Frânarea în regim de generator cu recuperarea energiei
Acest procedeu de frânare este caracteristic vehiculelor cu tracțiune electrică
(locomotive electrice sau diesel-electrice, tramvaie, troleibuze etc.).

3.5 Utilizări ale motorului de curent continuu

Motoarele de curent continuu sunt motoare ce se întâlnesc in aplicații industriale din ce in
ce mai puțin. Au fost înlocuite in cea mai mare parte de motoare de curent alternativ cu rotor in
scurtcircuit acționate de convertizoare de frecventa.
Motoare cu curent continuu sunt utilizate în principal pentru reglarea vitezei bune,
frecvența de pornire, frânare și inversare. Le regăsim in aparaturi precum : râșnita de cafea,
bormașina, polizor unghiular etc
 Bibliografie

Editura Corint-clasa a-IX-a, Bucuresti 2008

Editura Corint-clasa a-X-a, Bucuresti 2008
Editura Corint-clasa a-XI-a, Bucuresti 2008
Editura Corint-clasa a-XII-a, Bucuresti 2008
1. [Link]
[Link]
2. [Link]
3. [Link]
4. [Link]