Curs Instalatii

2.1 MAȘINA ELECTRICĂ DE CURENT CONTINUU.
Mașina de curent continuu – este o mașină electrică rotativă și reversibilă, care

poate funcționa în regim de: generator electric, motor electric, convertizor electric,
frână.
Generatorul electric – este o mașină electrică care transformă energia mecanică
primită pe la ax (de la un motor cu ardere internă sau o turbină) în energie electrică
care o cedează unui consumator.
Motorul electric – este o mașină electrică care transformă energia electrică primită de
la o sursă de tensiune în energie mecanică la ax, pe care o cedează unei mașini de
lucru.
Convertizorul electric rotativ – este o mașină electrică care transformă energia
electrică primită tot în energie electrică dar cu alți parametrii electrici.
Frână – transformă atât energia electrică primită cât și energia mecanică în căldură.
Mașinile electrice pot fi liniare sau rotative.
CLASIFICAREA MAȘINILOR ELECTRICE ROTATIVE:
 Mașini electrice de curent continuu:
o Generatoare de curent continuu;
o Motoare de curent continuu cu perii:
 Cu excitație separată;
 Cu excitație serie;
 Cu excitație derivație;
 Cu excitație compound;
 Cu excitație mixtă;
o Motoare de curent continuu fără perii;
 Mașini electrice de curent alternativ:
o Generatoare de curent alternativ:
 Monofazate;
 Trifazate;
o Mașini electrice asincrone trifazate:
 Cu rotorul în scurtcircuit (colivie);
 Cu rotorul bobinat;
CAPITOLUL 2. MAȘINI ELECTRICE
o Mașini electrice sincrone trifazate:
 În construcție directă:
 Cu poli aparenți;
 Cu poli înecați;
 În construcție inversă;
o Mașini electrice monofazate:
 Cu condensator de pornire;
 Cu fază auxiliară de pornire;
 Cu pol magnetic divizat;
 Cu colector și perii scurtcircuitate;
 Mașini electrice universale – funcționează atât în rețele de curent
alternativ cât și în rețele de curent continuu. Aceste mașini sunt prevăzute cu
colector și au în general puteri reduse.
 Mașini electrice speciale (tahogeneratoare, motoare pas cu pas,
convertizoare de frecvență rotative, etc.).
Figura 2.4 MOTOARE ELECTRICE

AUXILIAR CURRICULAR - INSTALAȚII ELECTRICE
ELEMENTELE CONSTRUCTIVE ALE MOTORULUI DE CURENT CONTINUU
Figura 2.5 Construcția motorului de curent continuu
a. STATORUL sau INDUCTORUL- este partea fixă a motorului și are ca elemente

constructive următoarele subansamble:
 Carcasa sau jugul statoric – este construită din lamele de oțel electrotehnic
sau este turnată din fontă feromagnetică și are rolul de a susține celelalte
elemente ale statorului;
 Scuturile (capacele) – sunt construite din oțel electrotehnic sau fontă
feromagnetică și sunt prevăzute cu lagăre cu rulmenți. Scuturile au rolul de a
închide lateral carcasa și de a susține rotorul motorului. Axul rotorului se
plasează în interiorul rulmenților;
 Cutia de borne – este fixată la partea superioară a carcasei și are rolul de
a asigura conexiunile dintre bobinele motorului și instalația electrică de
alimentare;
 Talpa de prindere – este plasată la partea inferioară a carcasei și are
rolul de a fixa statorul motorului pe dispozitivul de prindere;
 Dispozitivul port-perii – este fixat în interiorul carcasei și are rolul de a
susține periile colectoare;
 Periile colectoare – sunt construite din cărbune,cupru, bronz grafitat, sau

alte aliaje speciale care conțin cupru sau cărbune. Periile presează pe
lamelele colectorului și au rolul de a asigura legătura electrică dintre bobinele
rotorului și cutia de borne. Periile se plasează pe direcția axei neutre . Periile
se conectează între ele astfel: periile cu număr impar se conectează la
borna (+) a indusului(rotorului) iar cele cu număr par la borna (–) a

indusului. Numărul de perii este egal cu numărul de poli principali (2p).
 Polii magnetici ale motorului fac parte din circuitul magnetic și pot fi:
o Poli principali sau inductori (care sunt în număr de 2p, unde p
reprezintă numărul de perechi de poli) sunt construiți din tole de oțel
electrotehnic cu grosimea (0,5mm–1mm) și sunt plasați pe axa polară.
La unele mașini de puteri mic polii inductori sunt realizați cu magneți
permanenți și nu mai au bobine în jurul lor.
o Poli auxiliari sau de comutație (care sunt în număr de 2p) se
găsesc doar la motoarele de putere medie și mare, se construiesc
dintr-un miez magnetic și se plasează în axa neutră;
 Circuitul electric al statorului este format din bobinele plasate pe stator:
o Bobinele inductoare sau de excitație – sun formate din mai multe
spire din conductor de cupru și sunt plasate în jurul polilor principali.
Bobinele de excitație au rolul de a crea în întrefierul mașinii câmpul
magnetic inductor. Aceste bobine se conectează cu bobinele
statorului astfel:
 În serie caz în care se notează cu C1 – C2;
 În paralel caz în care se notează cu E1 – E2;
 Separat caz în care se notează cu F1 – F2;
o Bobinele de comutație – se plasează în jurul polilor auxiliari și au
rolul de a îmbunătății comutația (reduce gradul de scânteiere la
colector). Aceste bobine se notează cu B1 – B2;
o Bobinele de compensare – se plasează în canalele din talpa polilor
principali și au rolul de a compensa câmpul magnetic de reacție
produs de înfășurarea rotorului care apare la motoarele cu regim greu
de lucru. Aceste bobine se notează cu D1 – D2.
BOBINELE DE COMUTAȚIE ȘI DE COMPENSARE SE CONECTEAZĂ
ÎNTOTDEAUNA ÎN SERIE CU BOBINELE ROTORULUI.
b. ROTORUL sau INDUSUL- este partea mobilă a motorului și are ca elemente

constructive următoarele:
 Axul sau arborele motorului – este construit din oțel, are rolul de a
susține rotorul și este prevăzut la unul din capete cu un ventilator care asigură
răcirea motorului în timpul funcționării;
 Miezul magnetic rotoric – este construit din tole de oțel electrotehnic de
formă circulară cu crestături izolate între ele. Miezul are formă cilindrică, este
solidar cu axul și este prevăzut cu crestături (canale) longitudinale în care sunt
plasate bobinele rotorului;
 Colectorul – este construit din lamele din cupru de formă trapezoidală, izolate
între ele și de suportul lor printr-un strat de micanită. Lamelele colectorului
sunt plasate pe un butuc cilindric construit din material izolator care este
solidar cu axul motorului. La lamelele colectorului sunt conectate bobinele
rotorului;
 Circuitul electric al rotorului este format din bobinele rotorului. Fiecare
bobină (care este construită din mai multe spire din cupru) este conectată la
două lamele ale colectorului. Aceste bobine se notează cu A1 – A2.
c. ÎNTREFIERUL – este spațiul de aer dintre stator și rotor care permite mișcarea
rotorului față de stator, unde au loc toate fenomenele electromagnetice care
contribuie la funcționarea motorului electric.
FUNCȚIONAREA MOTORULUI DE CURENT CONTINUU.
Polii magnetici principali (realizați din tole de oțel electrotehnic cu bobine de excitație în
jurul lor, sau realizați din magneți permanenți) produc un câmp magnetic inductor de
inducție B. Când bobinele rotorului sunt alimentate cu tensiune, acestea sunt
parcurse de un curent I. Între curentul I care parcurge bobinele rotorului și câmpul
magnetic inductor (B) apar forțe electromagnetice (forța lui Laplace) pe fiecare latură a
bobinelor, forțe care produc un cuplu motor care rotește rotorul motorului (fig. 2.6).
Forța electromagnetică 𝑭 = 𝑩 ∙ 𝑰 ∙ 𝑳 unde L = lungimea laturii bobinei
Cuplul motor 𝑴 = 𝑭 ∙ 𝒄𝒐𝒔𝜶 = 𝑩 ∙ 𝑰 ∙ 𝑳 ∙ 𝒄𝒐𝒔𝜶 unde α = unghiul dintre planul bobinei

și planul liniilor de câmp magnetic inductor.
Figura 2.6 Funcționarea motorului de curent continuu
Pentru determinarea sensului forței electromagnetice care acționează asupra unei

bobine plasate într-un câmp magnetic și parcurse de curent se utilizează regula mâinii
drepte (fig. 2.7).
Figura 2.7 Regula mâinii drepte

AUXILIAR CURRICULAR - INSTALAȚII ELECTRICE CONEXIUNILE
MOTORULUI DE CURENT CONTINUU
1. Motorul de curent continuu cu excitație serie.
La aceste motoare înfășurarea indusă (bobina rotorului) este conectată în serie cu
înfășurarea de excitație (fig. 2.8). Aceste motoare sunt utilizate în tracțiune electrică
(locomotive, tramvaie, troleibuze, demarare motoare autovehicule) deoarece au cuplul
mecanic mare la pornire iar viteza scade mult la creșterea cuplului de sarcină.
Figura 2.8 Motor de curent continuu cu excitație serie
2. Motorul de curent continuu cu excitație separată.

La aceste motoare înfășurarea indusă (bobina rotorului) este conectată la o sursă de
tensiune separată față de înfășurarea de excitație (fig. 2.9). Aceste motoare sunt utilizate
la acționarea mașinilor unelte grele (strunguri carusel, freze și raboteze mari, etc.)
deoarece permit reglarea vitezei în limite foarte largi iar regimurile tranzitorii (pornire,
frânare, oprire) sunt foarte scurte.
Figura 2.9 Motor de curent continuu cu excitație separată

3. Motorul de curent continuu cu excitație derivație.
La aceste motoare înfășurarea indusă (bobina rotorului) este conectată în paralel cu
înfășurarea de excitație (fig. 2.10). Aceste motoare sunt utilizate în instalațiile care
presupun o viteză de rotație constantă la modificări ale cuplului mecanic.
Figura 2.10 Motor de curent continuu cu excitație derivație
4. Motorul de curent continuu cu excitație mixtă.

Acest motor este prevăzut două înfășurări de excitație. O înfășurare este conectată în
serie cu indusul iar cealaltă este conectată în paralel cu indusul (fig. 2.11 a).
5. Motorul de curent continuu cu excitație compusă.
Acest motor este prevăzut două înfășurări de excitație. O înfășurare este conectată în
serie cu indusul iar cealaltă este conectată separat față de indus (fig. 2.1 b).
b
Figura 2.11 Motor de curent continuu cu: a) excitație mixtă b)excitație compusă
2.2 MAȘINA ELECTRICĂ ASINCRONĂ TRIFAZATĂ.
Mașina electrică asincronă este cea mai răspândită mașină electrică și se întâlnește
pe scară largă aproape în toate sectoarele de activitate.
Mașinile electrice asincrone se utilizează în special ca motoare pentru o gamă foarte
largă de puteri ( de la ordinul unităților de W până la ordinul zecilor de MW) și pentru o
gamă largă de tensiuni (de la ordinul zecilor de V până la
ordinul zecilor de kV).
AVANTAJE:
 Preț redus;
 Simplitate constructivă;
 Alimentare direct de la rețea;
 Siguranță în exploatare;
 Stabilitate în funcționare;
 Performanțe tehnice ridicate;
 Întreținere simplă.
DEZAVANTAJE:
 Absoarbe curent mare la pornire;
 Consum mare de putere reactivă (este necesară compensarea factorului de
putere).
Există două variante constructive de bază ale motoarelor asincrone:

 Motoare asincrone cu rotorul în scurtcircuit sau colivie (fig.2.12 a);
 Motoare asincrone cu rotorul bobinat și cu inele colectoare (fig. 2.12 b).
a b
Figura 2.12 Simboluri motoare asincrone trifazate
ELEMENTELE CONSTRUCTIVE ALE MOTORULUI ASINCRON TRIFAZAT

Subansamblele motorului asincron trifazat cu rotorul în scurtcircuit sunt prezentate în
figura 2.13.
Figura 2.13 Subansamble motor asincron trifazat cu rotorul în scurtcircuit
1. Carcasa motorului;
2. Cutia de borne;
3. Plăcuța de identificare;
4. Inel de prindere (pentru manevrarea motorului);
5. Înfășurarea statorică;
6. Rotorul motorului;
7. Rulmenți;
8. Axul motorului;
9. Capace laterale;
10. Prezoane de fixare a capacelor laterale;
11. Ventilator;
12. Capac ventilator.
a. STATORUL (fig. 2.14) - este partea fixă a motorului și are ca elemente constructive
următoarele subansamble:
 Carcasa motorului – este executată prin turnare din aluminiu sau fontă
feromagnetică și are rolul de a susține celelalte elemente ale statorului;
 Talpă de prindere – este plasată la partea inferioară a carcasei și are rolul de
a fixa statorul motorului pe dispozitivul de prindere;
 Capacele laterale (scuturile) – sunt construite din aluminiu sau fontă
feromagnetică și sunt prevăzute cu lagăre unde se plasează rulmenții axului
motorului. Scuturile au rolul de a închide lateral carcasa și de a susține rotorul
motorului. Axul rotorului se plasează în interiorul rulmenților;
 Cutia de borne – este fixată la partea superioară a carcasei și are rolul de
a asigura conexiunile dintre bobinele motorului și instalația electrică de
alimentare;
 Miezul magnetic statoric – este construit din tole de oțel electrotehnic de
formă circulară cu crestături izolate între ele. Miezul are formă cilindrică, este
fixat în interiorul carcasei motorului și este prevăzut cu crestături (canale)
longitudinale în care sunt plasate bobinele statorului;
 Înfășurarea statorică – este formată din mai multe bobine realizate cu
conductor din cupru izolat, plasate în canalele miezului magnetic.
Figura 2.14 Statorul motorului asincron trifazat

b. ROTORUL - este partea mobilă a motorului și este fixat pe axul motorului care
este prevăzut la capete cu rulmenți care permit fixarea și rotirea rotorului în interiorul
statorului.
b1. Rotor în scurtcircuit (colivie) (fig. 2.15)
Miezul magnetic are forma unui cilindru plin și este construit dintr-un pachet de tole de
oțel electrotehnic cu grosimea de 0,5 mm. Tolele sunt rotunde și sunt prevăzute la
periferie cu crestături realizate prin ștanțare. Aceste crestături formează canalele
longitudinale ale rotorului. În canalele rotorului este plasată o colivie formată din bare de
aluminiu sau cupru scurtcircuitate la capete de două inele realizate din același material.
Miezul magnetic este fixat pe axul motorului construit din oțel.
Axul este prevăzut la capete cu doi rulmenți care se plasează în lagărele celor două
capace laterale și au rolul de a fixa rotorul în interiorul statorului și de a permite rotirea
acestuia
Figura 2.15 Rotorul motorului asincron trifazat în colivie

b2. Rotor bobinat cu inele colectoare (fig. 2.16)
În crestăturile miezului magnetic (construit la fel ca la motorul în colivie) în locul coliviei
sunt plasate trei grupuri de bobine care formează înfășurarea rotorică. Bobinele au câte
unul din capete conectate la trei inele colectoare fabricate din bronz care sunt fixate pe
un suport izolator solidar cu axul. Pe inelele colectoare sunt fixate perii colectoare
fabricate din bronz grafitat care asigură legătura electrică dintre bobinele rotorului și cutia
de borne a motorului. Periile colectoare sunt fixate pe inele cu ajutorul unui dispozitiv
portperii care este fixat pe unul din capacele laterale ale statorului.
Figura 2.16 Rotorul motorului asincron trifazat cu inele colectoare
c. Circuitul de răcire (fig. 2.17) – asigură răcirea motorului în timpul funcționării și

este format din:
 Elice ventilator – construită din plastic sau metal și este fixată la un capăt
al axului motorului lângă unul din capacele laterale;
 Capacul ventilatorului - care protejează ventilatorul și este plasat peste
acesta. Capacul ventilatorului este prins cu șuruburi de capacul lateral al
motorului.
Figura 2.17 Sistem răcire motor asincron trifazat

FUNCȚIONAREA MOTORULUI ASINCRON TRIFAZAT.
La baza funcționării motorului asincron trifazat stă legea inducției electromagnetice.
Când înfășurarea statorică este conectată la o rețea de tensiune trifazată, ea va fi
parcursă de un sistem trifazat de curenți care vor produce în întrefier un câmp magnetic
învârtitor.
Acest câmp magnetic intersectează conductoarele bobinelor rotorului și barele statorului
și induce în aceste înfășurări tensiuni electromotoare.
Tensiunea electromotoare indusă în barele rotorului duce la apariția unui curent prin
aceste bare deoarece acestea sunt scurtcircuitate la ambele capete (fig. 2.18 a).
Curentul din rotor interacționează cu câmpul magnetic din întrefier și creează un cuplu
de forțe F care rotește rotorul în sensul câmpului magnetic învârtitor, cu o viteză mai
mică decât acesta (fig. 2.18 b).
Viteza de rotație a câmpului magnetic învârtitor numită și viteză de sincronism este:
𝒏𝟎
𝟔𝟎∙𝒇 unde: f = frecvența rețelei=50 Hz; p = numărul de perechi de poli.
=
𝒑
Figura 2.18 Principiul de funcționare al motorului asincron trifazat

2.3 MOTORUL ELECTRIC ASINCRON MONOFAZAT.
Din punct de vedere constructiv motorul asincron monofazat este asemănător cu motorul
asincron trifazat. Deoarece acest tip de motor are cuplul de pornire nul , pentru a
asigura pornirea la alimentarea cu tensiune, construcția statorului diferă față de cea a
motorului asincron trifazat.
ROTORUL – construit sub formă de colivie. Miezul magnetic rotoric este format din tole
de oțel electrotehnic prevăzute cu crestături la periferie în care se plasează bare de
cupru sau aluminiu neizolate care sunt scurtcircuitate la capete cu două inele.
STATORUL – se realizează în două variante:
 Cu înfășurare auxiliară;
 Cu spiră în scurtcircuit.
a. Motor monofazat cu înfășurare auxiliară (fig.2.19)
La acest tip de motor pe stator se află două înfășurări conectate în paralel:
 Înfășurarea principală care ocupă două treimi din crestăturile statorului;
 Înfășurarea auxiliară care ocupă o treime din crestăturile statorului care de
regulă se conectează în serie cu un condensator.
La unele tipuri de motoare, la pornire prin intermediul unui întrerupător se mai
conectează un condensator de valoare mare în paralel cu condensatorul care este în
serie cu înfășurarea auxiliară, condensator care după pornire se scoate din circuit.
Înfășurarea auxiliară după pornire poate fi scoasă din circuit.
Figura 2.19 Motor asincron monofazat cu înfășurare auxiliară

b. Motor monofazat cu spiră în scurtcircuit (fig.2.20)
Acest tip de motor are statorul cu poli aparenți pe care este dispusă înfășurarea
principală. Pe o parte a fiecărei tălpi polare este dispus un inel din cupru (spira în
scurtcircuit). La alimentarea cu tensiune a motorului în aceste spire se induc curenți care
produc câmpuri magnetice. Aceste câmpuri magnetice interacționează cu câmpul
magnetic produs de înfășurarea principală apărând astfel un cuplu de pornire.
Acest tip de motor are sens unic de rotație și cuplul de pornire mic.
Motoarele monofazate cu spiră în scurtcircuit se construiesc pentru puteri foarte mici ( 5
W – 25 W) și se utilizează pentru acționarea ventilatoarelor mici, a unor angrenaje din
aparatura electronică, ceasuri electrice, jucării, etc.
F I Ş Ă D E L A B O R A T O R 2.2
TEMA: MAȘINI ELECTRICE. MOTORUL DE CURENT CONTINUU.

A. Precizează elementele constructive ale motorului electric de curent continuu
din imaginea de mai jos:
STATOR:
1 - ………………………………………………………………………………………………
2 - ………………………………………………………………………………………………
3 - ………………………………………………………………………………………………
4 - ………………………………………………………………………………………………
5 - ………………………………………………………………………………………………
6 - ………………………………………………………………………………………………
ROTOR:
1 - ………………………………………………………………………………………………
2 - ………………………………………………………………………………………………
3 - ………………………………………………………………………………………………
4 - ………………………………………………………………………………………………
5 - ………………………………………………………………………………………………
6 - ………………………………………………………………………………………………
B. Notează înfășurările din imaginile de mai jos și precizează pentru fiecare caz
în parte tipul conexiunii:
……………………………………………. …………………………………………
……………………………………………. ……………………………………..
………………………………………………………..
TEMA: MAȘINI ELECTRICE. MOTORUL ASINCRON.

A. Precizează elementele constructive ale motorului electric asincron trifazat
1- ……………………………………………………………………………………………….
2- ……………………………………………………………………………………………….
3- ……………………………………………………………………………………………….
4- ……………………………………………………………………………………………….
5- ……………………………………………………………………………………………….
6- ……………………………………………………………………………………………….
7- ……………………………………………………………………………………………….
8- ……………………………………………………………………………………………….
9- ……………………………………………………………………………………………….
10- ……………………………………………………………………………………………..
11- ……………………………………………………………………………………………..
B. Precizează elementele constructive ale motorului electric universal din

imaginea de mai jos:
1 - ………………………………………………………………………………………………
2 - ………………………………………………………………………………………………
3 - ………………………………………………………………………………………………
4 - ………………………………………………………………………………………………
5 - ………………………………………………………………………………………………
6 - ………………………………………………………………………………………………
7 - ………………………………………………………………………………………………
8 - ………………………………………………………………………………………………
9 - ………………………………………………………………………………………………
10 - …………………………………………………………………………………………….
CAPITOLUL 3. APARATE ELECTRICE

3.1 APARATE ELECTRICE DE PROTECȚIE.
Aparatele electrice de protecție – au rolul de a asigura protecția circuitelor electrice și
aparatelor electrice din circuit împotriva supracurenților (suprasarcină, scurtcircuit),
supratensiunilor ( de comutație, de punere la pământ sau atmosferice) sau a lipsei de
tensiune.
Supracurentul de suprasarcină – apare la încărcarea excesivă a unui consumator

peste puterea sa nominală.
Această situație apare în cazul unui defect la un consumator din instalație (exemplu:
defect mecanic la un motor electric, funcționarea acestuia în două faze sau contacte
imperfecte la cutia de borne). Când un consumator are un defect mecanic, electric sau
există un contact imperfect de conectare, acesta absoarbe un curent mai mare de la
rețeaua de alimentare.
Supracurentul de suprasarcină este de lungă durată și are valori cuprinse între 1,5•In și
8•In (unde In = curentul nominal de funcționare). Acest supracurent încălzește excesiv
conductoarele electrice de alimentare care duce la provocarea incendiilor.
Supracurentul de scurtcircuit – apare la atingerea directă a două puncte cu
potențiale diferite dintr-un circuit electric (exemplu faza cu nulul sau două faze între
ele).
Supracurentul de scurtcircuit este de foarte scurtă durată și are valori foarte mari peste
20•In. Acest supracurent topește conductoarele electrice de alimentare în zona
secțiunilor mai mici provocând un arc electric care duce la apariția incendiilor.
Supratensiunea – apare în următoarele situații:
 la întreruperea bruscă a circuitelor puternic inductive prin care circulă curenți
de valori mari. În această situație durează câteva milisecunde și tensiunea are
valoarea aproximativă 4•Un (unde Un = tensiunea nominală de alimentare a
consumatorului). Frecvența poate crește de la 50 Hz la 700 – 1000 Hz;
 în cazul punerii accidentale a liniei de transport a energiei la pământ. În
această situație tensiunea are valoarea aproximativă 2•Un (unde Un =
tensiunea nominală de alimentare a consumatorului);
 în cazul descărcărilor atmosferice. În această situație durează câteva zeci de
microsecunde și tensiunea poate atinge valori de milioane de volți.
Supratensiunile datorită valorilor mari provoacă defectarea aparatelor electrice și
electronice (în special a blocurilor de alimentare din aceste aparate).
3.1.1 SIGURANȚE FUZIBILE
Siguranțele fuzibile se utilizează la protecția aparatelor și instalațiilor electrice la
supracurenți de scurtcircuit.
Siguranțele fuzibile au ca element principal un fuzibil format dintr-un fir metalic foarte
subțire sau o bandă subțire din metal care se topesc când intensitatea curentului electric
care le parcurge depășește o anumită valoare.
Siguranțele fuzibile se conectează în serie cu aparatele dintr-o instalație electrică și se
montează în tabloul electric de alimentare cu tensiune a instalație sau imediat după
cablul de alimentare dintr-un aparat electric sau electronic.
a1. Siguranțe fuzibile în tub de sticlă (fig. 3.1) – sunt utilizate la protecția circuitelor de
mică putere (curenți până la 10 A) din aparatele electronice.
Sun construite dintr-un tub din sticlă prevăzut la capete cu două capace între care este
lipit un fir fuzibil.
Figura 3.1 Siguranțe fuzibile în tub de sticlă
a2. Siguranțe fuzibile cu filet – sunt utilizate la protecția circuitelor din instalațiile
electrice casnice și industriale și se construiesc pentru intensități de până la 200 A.
În funcție de curenții nominali pentru care au fost proiectate există patru categorii de
siguranțe fuzibile cu filet:
- siguranțe fuzibile cu soclu de 25 A – pentru patroane de 6A, 10A, 16A, 20A, 25A;
- siguranțe fuzibile cu soclu de 63 A – pentru patroane de 35A, 50A, 63A ;
- siguranțe fuzibile cu soclu de 100 A – pentru patroane de 80A, 100A;
- siguranțe fuzibile cu soclu de 200 A – pentru patroane de 160A, 200A.
În funcție de modul de executare a legăturilor există trei categorii de siguranțe fuzibile

cu filet:
- siguranțe fuzibile cu legături față izolate (LF);
- siguranțe fuzibile cu legături față neizolate (LFi);
- siguranțe fuzibile cu legături spate (LS).
ELEMENTE CONSTRUCTIVE (fig. 3.2) :
 capac ceramic – este format dintr-o piesă din material ceramic în interiorul
căreia se află o piesă metalică filetată. Asigură fixarea patronului în
interiorul soclului şi închiderea circuitului electric între bornele soclului prin
intermediul fuzibilului;
 patron - este un corp tubular ceramic prevăzut cu capace la capete iar în
interior cu un fir fuzibil lipit de cele două capace şi înconjurat de nisip cuarţos.
Mai este prevăzut cu un fir indicator prevăzut la un capăt cu un disc indicator
care are diferite culori în funcţie de curentul nominal al siguranţei. La arderea
fuzibilului firul indicator se arde şi aruncă în afară discul indicator sesizând
întreruperea fuzibilului;
6A - verde ; 10A - roşu ; 25A - galben ; 35A - negru ; 80A - argintiu etc.
 inel filetat - este din ebonită sau ceramică şi fixează capacul de protecţie
peste soclu;
 capac protecție - este din ebonită sau ceramică se fixează peste soclu şi
protejează bornele soclului unde se execută legăturile electrice;
 soclu porțelan - se execută din material ceramic şi este prevăzut cu borne de
conectare la circuitul electric exterior. Soclul asigură fixarea siguranţei pe
suportul de susţinere.
Figura 3.2 Elemente constructive siguranță fuzibilă cu filet

a3. Siguranțe fuzibile cu mare putere de rupere (MPR) – sunt utilizate pentru curenți
mari peste 100 A. Aceste siguranțe protejează aparatele și circuitele electrice atât la
supracurenți de scurtcircuit cât și la supracurenți de suprasarcină.
În funcție de timpul de topire al fuzibilului există trei categorii de siguranțe MPR:
- normale sau rapide (gL, gG , aL) - pentru protecţia circuitelor electrice;
- lent rapide (gM , aM) - pentru protecţia motoarelor electrice;
- ultra rapide (gR , aR) - pentru protecţia elementelor semiconductoare de putere.
ELEMENTE CONSTRUCTIVE (fig. 3.3):

 patron - este din ceramică are formă paralelipipedică , este prevăzut la
capete cu două capace care au câte un contact în formă de cuţit. Contactele
sunt prevăzute cu nişte gheare pentru a putea fi prins patronul în mânerul
izolator de extracție cu care se fixează sau scoate din soclu.
 banda fuzibilă – este metalică realizată din cupru, argint sau aur (pentru
siguranțele din grupa 00) și se află în interiorul patronului unde este lipită de
cele două capace şi înconjurată de nisip cuarţos. Banda fuzibilă este
prevăzută cu perforații și punți înguste sau foarte înguste (pentru siguranțe
ultrarapide) iar pe bandă este aplicată o picătură de aliaj staniu-plumb.
La scurtcircuit banda se topește în zona unei punți iar la suprasarcină
banda se topește în zona picăturii de aliaj.
 soclul ceramic - are formă plată este prevăzut la capete cu două contacte în
formă de furcă care au câte o bornă de legătură.
Figura 3.3 Elemente constructive siguranță fuzibilă cu mare putere de rupere

3.1.2 SIGURANȚE AUTOMATE
Siguranțele automate se utilizează pentru protecția aparatelor și instalațiilor electrice la
supracurenți de scurtcircuit și suprasarcină.
Spre deosebire de siguranțele fuzibile, siguranțele automate sunt prevăzute cu un
mecanism de decuplare automată la apariția unui supracurent de scurtcircuit sau
suprasarcină. După decuplare, siguranța pot fi cuplată manual prin acționarea manetei
frontale cu care este prevăzută.
Pentru închiderea circuitului electric dintre bornele siguranței maneta se poziționează
SUS iar pentru deschiderea circuitului electric maneta se poziționează JOS.
În funcție de modul de conectare în circuit sunt două categorii de siguranțe automate:
 Siguranțe automate cu filet (fig. 3.4 a) – care se fixează în socluri cu filet
și sunt prevăzute cu două butoane: un buton de armare (negru sau verde)
și un buton de declanșare (roșu);
 Siguranțe modulare monopolare 1P (fig. 3.4 b) – care protejează un singur
circuit (faza sau nulul de lucru) și ocupă în tabloul electric locul unui singur
modul;
 Siguranțe modulare bipolare duble 1P+N (fig. 3.4 c) – care protejează două
circuite (faza și nulul de lucru) ) și ocupă în tabloul electric locul a două
module;
 Siguranțe modulare bipolare compacte 1P+N (fig. 3.4 d) – care protejează
două circuite (faza și nulul de lucru) ) și ocupă în tabloul electric locul unui
singur modul. La aceste siguranțe este marcat unde se conectează nulul N;
 Siguranțe modulare tripolare 3P (fig. 3.4 e) – protejează circuitele trifazate.
a b c d e
Figura 3.4 Siguranțe automate
AUXILIAR CURRICULAR - INSTALAȚII ELECTRICE ELEMENTE
CONSTRUCTIVE (fig. 3.5)
1. Bornă de legătură cu contact fix - la aceste borne se conectează conductoarele;
2. Contact mobil - stabilește sau întrerupe legătura electrică între bornele siguranței;
3. Lamelă bimetalică – la apariția unui supracurent de suprasarcină se încălzește
se curbează și acționează asupra mecanismului de acționare (6) care deplasează
contactul mobil (2) și întrerupe circuitul electric dintre bornele siguranței;
4. Declanșator electromagnetic - la apariția unui supracurent de scurtcircuit prin
bobina electromagnetului, tija din interiorul declanșatorului acționează asupra
mecanismului de acționare (6) care deplasează contactul mobil (2) și întrerupe
circuitul electric dintre bornele siguranței;
5. Cameră de stingere - amorsează arcul electric care se produce la închiderea sau
deschiderea circuitului electric dintre bornele siguranței;
6. Mecanism de acționare contact mobil - acest mecanism prin intermediul unor
pârghii de acționare deplasează contactul mobil la apariția unui supracurent sau la
acționarea manetei de rearmare(7);
7. Manetă de rearmare – prin intermediul mecanismului de acționare (6) acționează
asupra contactului mobil (2) și închide sau deschide manual circuitul electric
dintre bornele siguranței.
Figura 3.5 Elementele constructive ale unei siguranțe automate

FUNCȚIONAREA SIGURANȚEI AUTOMATE
Când siguranța este armată curentul trece prin siguranță de la borna 1 la borna 2 pe
următorul traseu:
Contact fix 1 – Contact mobil – Bobină electromagnet – Lamelă bimetalică –
Contact fix 2 (fig. 3.6)
Figura 3.6 Funcționare normală siguranță automată
La apariția unui supracurent de scurtcircuit bobina electromagnetului b atrage tija t

care deschide contactul mobil c prin intermediul mecanismului de acționare (fig. 3.7).
Figura 3.7 Decuplare siguranță automată la scurtcircuit

La apariția unui supracurent de suprasarcină lamela bimetalică b se încălzește și se

curbează acționând asupra mecanismului de acționare care deschide contactul mobil
c. La deschiderea contactului se întrerupe circulația curentului de la intrare spre
ieșire. (fig. 3.8).
Figura 3.8 Decuplare siguranță automată la suprasarcină
SIMBOLURILE ELECTRICE pentru siguranțe utilizate în schemele electrice:
SIGURANȚE FUZIBILE SIGURANȚE AUTOMATE
Figura 3.9 Simboluri siguranțe electrice

3.1.3 RELEE TERMICE
Releul termic – este un aparat electric de protecție care se utilizează pentru

protecția motoarelor electrice la supracurenți de suprasarcină de valori mici, cuprinși
între 1,2•In și 6•In.
Componenta de bază a releului termic este lamela bimetalică (fig. 3.10).
Bimetalul – este o bandă metalică realizată din două plăci metalice, cu coeficienți de
dilatare termică diferiți, îmbinate prin sudare, lipire sau nituire.
Când bimetalul este parcurs de curent (direct sau indirect) acesta se încălzește și se
curbează în direcția metalului cu coeficientul de dilatare mai mic.
Figura 3.10 Lamela bimetalică din releul termic
Figura 3.11 Tipuri constructive de relele termice

AUXILIAR CURRICULAR - INSTALAȚII ELECTRICE ELEMENTELE
CONSTRUCTIVE ALE RELEULUI TERMIC TSA 16A (fig. 3.12).
1. Lamelă bimetalică – releul termic este prevăzut cu un set de trei lamele
bimetalice peste care se află câte o înfășurare (din bandă metalică) izolată față de
lamelă și conectată la bornele contactelor de forță a releului ( R-S, S-B, T-C);
2. Bornele contactelor de forță – releul termic este prevăzut cu șase borne pentru
contactele de forță (câte două borne pentru fiecare fază) din care trei sunt în partea
frontală (intrările R, S, T) iar trei sunt sub carcasa releului (ieșirile A, B, C);
3. Contactele de comandă – sunt plasate în stânga lamelelor bimetalice și sunt
formate dintr-un contact mobil (1) care se deplasează între două contacte fixe (2 și
3). În stare de funcționare normală contactul 1-3 este închis și contactul 1-2 este
deschis;
4. Tijă de acționare – este construită din material izolator și este plasată la capetele
libere ale lamelelor bimetalice. Când lamelele bimetalice se curbează deplasează
această tijă spre dispozitivul intermediar (5) care acționează asupra contactului de
comandă mobil;
5. Dispozitiv intermediar –este plasat între tija de acționare (4) și grupul de
contacte de comandă (3). Când tija de acționare se deplasează cu o anumită cursă,
acționează dispozitivul intermediar care deplasează contactul mobil moment în care
se deschide contactul de comandă 1-3 și se închide contactul de comandă 1-2.
6. Tijă de rearmare – când este apăsată închide contactul de comandă 1-3 care s-a
deschis când bimetalele releului au fost parcurse de supracurenți de suprasarcină.
7. Buton de reglare a curentului – prin rotirea acestui buton, dispozitivul
intermediar se apropie sau se depărtează de contactul de comandă mobil, fapt care
duce la deschiderea contactului de comandă 1-3 la o cursă mai mare sau mai mică a
tijei de acționare. În acest mod se reglează curentul la care declanșează releul
termic. Acest buton se află în partea frontală a releului lângă tija de rearmare.
Cu toate că sunt mai multe tipuri constructive de relee termice, elementele constructive
de bază precum și principiul de funcționare sunt aceleași pentru toate tipurile de relee
termice utilizate uzual la protecția motoarelor electrice.
Figura 3.12 Elementele constructive ale releului termic TSA.

ELEMENTELE CONSTRUCTIVE ALE RELEULUI TERMIC Schneider (fig. 3.13).
Figura 3.13 Elementele constructive ale releului termic Schneider LR2K.
1 – lamelă bimetalică; 2
– tijă de acționare;
3 – dispozitiv intermediar;
4 – contacte legătură cu lamele bimetalice (1L1-2T1; 3L2-4T2; 5L3-6T4);
5 – contacte de comandă (Normal închis 95-96; Normal deschis 97-98);
6 – dispozitiv de testare (dacă se deplasează spre stânga releul se armează, în
acest mod se simulează funcționarea releului);
7 – buton de reset (se apasă când releul este armat, pentru a revenii la starea
inițială) este echivalent cu tija de rearmare de la releul termic TSA;
8 – buton de reglare a curentului.
AUXILIAR CURRICULAR - INSTALAȚII ELECTRICE FUNCȚIONAREA RELEULUI
TERMIC (fig. 3.14).
Înfășurările din jurul lamelelor bimetalice (R-A, S-B, T-C) sunt conectate în circuitul de
alimentare cu tensiune a motorului trifazat (se conectează în serie cu bobinele
motorului).
Contactul de comandă (1-3), contact normal închis, se află în instalația de comandă,
conectat în serie cu bobina contactorului care permite alimentarea cu tensiune a
motorului.
Când apare un defect electric sau mecanic la motor, acesta absoarbe din rețea un curent
mare, curent care străbate și înfășurările din jurul lamelelor bimetalice ale releului termic.
După un anumit timp, lamelele bimetalice se încălzesc, se curbează și deplasează tija
de acționare spre dispozitivul intermediar. (fig. 3.14 b).
Dispozitivul intermediar acționează asupra contactului mobil (3) și îl deplasează spre
contactul fix (2). Contactul 1-3 se deschide, bobina contactorului care alimentează cu
tensiune motorul nu mai primește alimentare și contactorul decuplează. În această
situație se întrerupe alimentarea cu tensiune a motorului iar acesta se oprește.
Figura 3.14 Funcționarea releului termic

SIMBOLURILE ELECTRICE pentru releele termice utilizate în schemele electrice:
Contacte de forță Contact de

comandă Figura 3.15 Simbolurile contactelor releelor termice
Relee termice tripolare pentru curent alternativ de tip TSA şi se fabrică în mai multe
variante :
 TSA 10 reglează curenţi între 0,4....11 A
 TSA 16 reglează curenţi între 0,4....16 A
 TSA 32 reglează curenţi între 0,4...32 A
 TSAW 400 reglează curenţi între 80...400 A
 TSAW 630 reglează curenţi între 315....630 A
Caracteristica principală a releului termic este curentul reglat - Ir care trebuie să
îndeplinească următoarea condiţie In  Ir  1,2In
unde In = Pn / (√3Uncos)
Releele termice destinate motoarelor electrice trebuie să îndeplinească condiţiile:

 să nu declanşeze timp de 2 ore la un curent egal cu 1,05Ir
 să declanşeze în timp de 2 ore la un curent egal cu 1,2Ir
 să declanşeze în timp de 2 minute la un curent egal cu 1,5Ir
 să declanşeze în timp de 2...5 secunde la un curent egal cu 6Ir
3.1.4 CONTACTOARE PENTRU INSTALAȚIILE DE ACȚIONĂRI.

Contactorul electromagnetic (fig. 3.33) – este un aparat cu acționare
electromagnetică, cu o singură poziție stabilă, care alimentează sau întrerupe
alimentarea cu tensiune a unui motor electric, la comanda voită a unui operator.
Figura 3.33 Contactoare electromagnetice.
CONSTRUCȚIA CONTACTORULUI ELECTROMAGNETIC.

Contactorul electromagnetic este format din următoarele părți principale:
a. Circuitul electric de comandă (bobina contactorului);
b. Circuitul magnetic (miezurile magnetice ale contactorului);
c. Căile de curent (contactele contactorului);
d. Dispozitive de stingere a arcului electric (numai la contactoarele construite
pentru curenți mai mari de 32 A);
e. Dispozitive de susținere a elementelor (carcasa corpului contactorului,
carcasa capului contactorului, puntea mobilă)
a. Bobina contactorului (fig. 3.34) – este construită din mai multe spire din
conductor din cupru bobinate pe o carcasă electroizolantă și este prevăzută cu două
contacte pentru conectare în circuit. Bobina este plasată între cele două miezuri
magnetice. Bobina are rolul de a cupla contactorul când este alimentată cu tensiune.
Figura 3.34 Bobine contactoare electromagnetice.

Bobinele contactoarelor se construiesc pentru circuite de curent alternativ și curent
continuu pentru o gamă largă de tensiuni: 24 V, 48 V, 110 V, 230 V, 380 V.
Simbolul bobinei în schemele electrice -
b. Circuitul magnetic (fig.3.35) – este format din două miezuri magnetice construite
din lamele de oțel electrotehnic, sau pot fi turnate din material feromagnetic. Miezul
magnetic fix se află plasat în corpul contactorului iar miezul magnetic mobil este
solidar cu puntea mobilă din capul contactorului.
Miezurile contactoarelor de curent alternativ sunt prevăzute la extremități cu un inel din
cupru numit spiră în scurtcircuit. Acest inel are rolul de a atenua vibrațiile produse de
alternanțele curentului alternativ.
Cele două spire în scurtcircuit pot fi plasate numai pe un singur miez magnetic sau pot
fi plasate câte una pe ambele miezuri magnetice (în această situație ele nu trebuie să fie
suprapuse când se montează contactorul).
Figura 3.35 Miezuri magnetice contactor electromagnetic.

c. Contactele contactorului (fig. 3.36 a) – au rolul de a închide sau deschide
circuitul de alimentare cu tensiune a unui motor electric.
Un contactor are mai multe grupe de contacte. Fiecare grupă de contacte este formată
dintr-un contact mobil și două contacte fixe (fig.3.36 b). Contactele fixe sunt plasate pe
carcasa capului contactorului, iar contactele mobile sunt plasate pe puntea mobilă a
contactorului. Contactele sun construite din lamele din cupru sau alamă și sunt
prevăzute la un capăt cu un șurub pentru fixarea conductorului de legătură iar la celălalt
capăt cu o piesă de contact (sub forma unei pastile) construită din argint industrial (75%
Ag + 25% Cu).
Contactoarele electromagnetice au două categorii de contacte:
 Contacte de forță (principale) - care se conectează în circuitul de alimentare
cu tensiune a motorului. Aceste contacte se notează cu litere și sunt normal
deschise (ND);
 Contacte de comandă (auxiliare) – care se conectează în circuitul de
comandă. Aceste contacte se notează cu cifre și pot fi normal deschise și
normal închise (NÎ).
Figura 3.36 Contactele contactorului electromagnetic.

Simbolurile contactelor în schemele electrice:
Contacte principale Contacte auxiliare
Normal deschise Normal închise
36
FUNCȚIONAREA CONTACTORULUI ELECTROMAGNETIC (fig. 3.37).

Bobina contactorului împreună cu cele două miezuri magnetice între care este plasată,
formează un electromagnet. Între cele două miezuri magnetice există un spațiu de aer
numit întrefier unde au loc toate fenomenele electromagnetice.
Acest spațiu de aer există datorită unui resort care se află între miezul magnetic mobil și
carcasa bobinei. Resortul împinge miezul magnetic mobil împreună cu puntea mobilă în
sus și menține contactele principale deschise. În această situație contactorul este
decuplat.
La alimentarea bobinei cu tensiune, prin aceasta circulă un curent care creează în jurul
ei un câmp magnetic care atrage miezul magnetic mobil spre miezul magnetic fix
închizându-se astfel circuitul magnetic prin care circulă fluxul magnetic.
Deoarece miezul magnetic mobil este solidar cu puntea mobilă pe care se află
contactele mobile, puntea se va deplasa în jos odată cu contactele mobile și astfel toate
contactele contactorului își vor schimba poziția (cele deschise se închid, iar cele închise
se deschid). În această situație contactorul este cuplat și se închid circuitele de
alimentare cu tensiune a motorului.
Dacă se întrerupe alimentarea cu tensiune a bobinei contactorului, prin bobină nu
mai circulă curent iar câmpul magnetic dispare. La dispariția câmpului magnetic forțele
exercitate de către acesta către miezul magnetic mobil dispar, iar resortul dintre bobină
și miezul magnetic mobil împing puntea mobilă în sus și toate contactele își schimbă
poziția (cele închise se deschid iar cele deschise se închid).
.
Figura 3.37 Funcționarea contactorului electromagnetic.
37
DEMONTAREA CONTACTORULUI ELECTOMAGNETIC(Schneider LC1 E06 10)
1. Se demontează capul contactorului (se desfac cele două șuruburi frontale care
fixează capul contactorului de corpul contactorului) (fig.3.38). ATENȚIE la arcul
antagonist fixat pe miezul magnetic mobil. Se scoate acest arc.
Figura 3.38 Demontare cap contactor.

2. Din corpul contactorului se scoate bobina și miezul magnetic fix (fig.3.39a)
Se demontează dispozitivul de amortizare a miezului magnetic (fig. 3,39 b).
Figura 3.39 Demontare bobină și miez magnetic fix.

38
3. Se demontează cele două capace care protejează bornele contactelor de

deasupra-spate (fig. 3.40 a) și capacele care protejează bornele contactelor din față
(fig. 3.40 b). Pentru demontarea unui capac de deasupra-spate se apasă spre
interior clemele laterale apoi se împinge capacul în sus. Pentru demontarea unui
capac din față se împinge capacul în sus.
Figura 3.40 Demontare capace contacte.

4. Se demontează contactele fixe (fig. 3.41). Se desface șurubul contactului, prin
rotirea acestui spre stânga (nu de desface de tot), apoi se împinge șurubul, cu tot cu
contact, în sus. Dacă nu se deplasează se mai desface puțin șurubul.
Figura 3.41 Demontare contacte fixe.

39
5. Se scoate puntea mobilă și se demontează miezul magnetic mobil (fig. 3.42).
Se apasă și se împinge miezul magnetic, în fața sau în spate, în sensul în care se
permite deplasarea. ATENȚIE la lamela metalică a miezului magnetic.
Figura 3.42 Demontare miez magnetic mobil.
MONTAREA CONTACTORULUI se face prin parcurgerea etapelor prezentate mai

sus în sens invers:
 Se montează miezul magnetic mobil;
 Se introduce puntea mobilă în capacul capului contactorului;
 Se montează contactele fixe;
 Se montează capacele care protejează contactele fixe;
 Se montează în corpul contactorului, miezul magnetic fix;
 Se montează bobina contactorului, peste miezul magnetic fix;
 Se montează arcul antagonist pe miezul magnetic mobil;
 Se fixează capul contactorului de corpul contactorului cu cele două șuruburi .
40
3.2 FIȘE DE LABORATOR.
TEMA: APARATE ELECTRICE DE PROTECȚIE. SIGURANȚE ELECTRICE.
A. Precizează denumirea și rolul elementelor constructive ale siguranței
fuzibile cu filet din imaginea de mai jos:
1- Denumire …………………………………………………………………………………..
Rol ………………………………………………………………………………………….
2- Denumire …………………………………………………………………………………..
Rol ………………………………………………………………………………………….
3- Denumire …………………………………………………………………………………..
Rol ………………………………………………………………………………………….
4- Denumire …………………………………………………………………………………..
Rol ………………………………………………………………………………………….
5- Denumire …………………………………………………………………………………..
Rol ………………………………………………………………………………………….
41
B. Precizează denumirea elementelor constructive ale siguranței automate din
imaginea de mai jos. Precizează rolul elementelor (6) și (7):
1- ……………………………………………………………………………………………….
2- ………………………………………………………………………………………………..
3- ……………………………………………………………………………………………….
4- ………………………………………………………………………………………………..
5- ……………………………………………………………………………………………….
6- Denumire …………………………………………………………………………………..
Rol ……………………………………………………………………………………………...
………………………………………………………………………………………………….. 7-
Denumire ………………………………………………………………………………….. Rol
……………………………………………………………………………………………...
…………………………………………………………………………………………………..
42
TEMA: APARATE ELECTRICE DE PROTECȚIE. RELEUL TERMIC.
A. Precizează denumirea și rolul elementelor constructive ale releului termic
1- Denumire …………………………………………………………………………………..
Rol ………………………………………………………………………………………….
2- Denumire …………………………………………………………………………………..
Rol ………………………………………………………………………………………….
3- Denumire …………………………………………………………………………………..
Rol ………………………………………………………………………………………….
4- Denumire …………………………………………………………………………………..
Rol ………………………………………………………………………………………….
5- Denumire …………………………………………………………………………………..
Rol ………………………………………………………………………………………….
6- Denumire …………………………………………………………………………………..
Rol ………………………………………………………………………………………….
7- Denumire …………………………………………………………………………………..
Rol ………………………………………………………………………………………….
43
B. Precizează denumirea elementelor constructive ale releului termic din
imaginea de mai jos:
1- ……………………………………………………………………………………………….
2- ………………………………………………………………………………………………..
3- ……………………………………………………………………………………………….
4- ………………………………………………………………………………………………..
5- ……………………………………………………………………………………………….
6- ……………………………………………………………………………………………….
7- ……………………………………………………………………………………………….
C. Explică principiul de funcționare al unui releu termic:
…………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………..
44
TEMA: APARATE ELECTRICE DE CONECTARE. Întrerupătoare și comutatoare.
A. Precizează denumirea elementelor constructive ale întrerupătorului dublu
(Legrand) din imaginea de mai jos:
1- ……………………………………………………………………………………………….
2- ………………………………………………………………………………………………..
3- ……………………………………………………………………………………………….
4- ………………………………………………………………………………………………..
5- ……………………………………………………………………………………………….
6- ………………………………………………………………………………………………..
B. Precizează etapele montării unui întrerupător Legrand:
………………………………………………………………………………………….............
………………………………………………………………………………………….............
………………………………………………………………………………………….............
………………………………………………………………………………………….............
………………………………………………………………………………………….............
………………………………………………………………………………………….............
………………………………………………………………………………………….............
………………………………………………………………………………………….............
………………………………………………………………………………………….............
………………………………………………………………………………………….............
45
C. În funcție de simbolul marcat pe fiecare aparat de conectare precizează

denumirea aparatului respectiv:
1- ……………………………………………………………………………………………….
2- ……………………………………………………………………………………………….
3- ……………………………………………………………………………………………….
4- ……………………………………………………………………………………………….
Care din aparatele prezentate mai sus se utilizează pentru comanda a două lămpi
electrice din cinci locuri diferite (precizează și numărul de aparate care se utilizează)?
…………………………………………………………………………………………………
46
TEMA: APARATE ELECTRICE DE CONECTARE. Contactorul electromagnetic.
A. Precizează denumirea elementelor constructive ale contactorului
electromagnetic din imaginea de mai jos, precum și rolul elementelor (3) și (6):
1- ……………………………………………………………………………………………….
2- ……………………………………………………………………………………………….
3- Denumire ………………………………………………………………………………….
Rol ………………………………………………………………………………………….
4- ……………………………………………………………………………………………….
5- ……………………………………………………………………………………………….
6- Denumire ………………………………………………………………………………….
Rol ………………………………………………………………………………………….
7- ……………………………………………………………………………………………….
47
B. După studierea imaginilor de mai jos precizează, în ordine cronologică,
etapele demontării a unui contactor Schneider:
1. ………………………………………………………………………………………………..
2. ………………………………………………………………………………………………..
3. ………………………………………………………………………………………………..
5. ………………………………………………………………………………………………..
6. ………………………………………………………………………………………………..
7. ………………………………………………………………………………………………..
8. ………………………………………………………………………………………………..
9. ………………………………………………………………………………………………..
10. ……………………………………………………………………………………………..
11. ……………………………………………………………………………………………
48
4.1 INSTALAȚII ELECTRICE DE ACȚIONĂRI.
4.1.1 SCHEME ELECTRICE PENTRU INSTALAȚII ELECTRICE DE ACȚIONĂRI.
a. Semne convenționale.
TABEL 4.3 Semne convenționale utilizate în schemele de acționări electrice
SIMBOL NOTAȚIE DENUMIRE SIMBOL NOTAȚIE DENUMIRE
Contact normal
B închis – buton C Bobină contactor
comandă cu electromagnetic
revenire (BO)
Contact normal
B deschis –buton d Bobină releu
comandă cu comandă
revenire (BP)
Contact normal
B deschis – dt Bobină releu de
buton timp
comandă cu
reţinere
Contact normal Contact de
B deschis cu e comandă normal
revenire –buton închis - releu
sonerie termic
Contact de
C-contactor
comandă normal a Întreruptor
d-releu închis (contactor, pârghie, separator
releu)
Contact de
C-contactor
comandă normal C Contacte de forţă
d-releu deschis ND (contactor)
(contactor, releu)
Contact de
C e Contacte de forţă
comandă -
releu termic
comutator
Contact NÎ cu
dt temporizare la m Motor de curent
acţionare (releu alternativ trifazat
timp)
Contact NÎ cu Motor de curent
dt temporizare la m alternativ
revenire (releu
monofazat
timp)
Contact ND cu
dt temporizare la m Motor de curent
acţionare (releu continuu
timp)
Contact ND cu
dt temporizare la H Lampă electrică
revenire (releu de semnalizare
timp)
49
b. Citirea și funcționarea schemelor electrice de acționări.
1. Schema electrică pentru PORNIREA DIRECTĂ a unui motor electric trifazat.
a. Schema electrică de forță b. Schema electrică de comandă

Figura 4.19 Schema electrică pentru pornirea directă a unui ME
ELEMENTELE SCHEMEI ELECTRICE ȘI ROLUL ACESTORA.
 e1….e5 – siguranțe fuzibile – protejează instalația la scurtcircuit;

 a R-A S-B T-C – contactele întrerupătorului trifazat – închide circuitul de
alimentare cu tensiune a motorului electric;
 C1R-A S-B T-C – contactele principale ale contactorului C1 – alimentează sau
întrerupe alimentarea cu tensiune a motorului electric;
 eR-A S-B T-C - contactele principale (lamelele bimetalice) ale releului termic
– protejează motorul la supracurenți de suprasarcină;
 M – motor electric trifazat cu rotorul în scurtcircuit;
 e1-3 – contact de comandă normal închis al releului termic – întrerupe
alimentarea cu tensiune a bobinei contactorului la suprasarcină;
 BO7-9 – contactul normal închis al butonului de oprire – întrerupe
alimentarea cu tensiune a bobinei contactorului la activarea butonului;
 BP16-8 – contactul normal deschis al butonului de pornire –
alimentează cu tensiune bobina contactorului când butonul este activat;
 C12-4 – contact de comandă al contactorului C1 (contact de
automenținere) – menține tensiune la bornele bobinei când butonul de
pornire este dezactivat (contactul BP16-8 este deschis);
 C11-0 – bobina contactorului – cuplează contactorul când este alimentată cu
tensiune.
50
CAPITOLUL 4. TEHNOLOGIA DE EXECUȚIE A INSTALAȚIILOR ELECTRICE
FUNCȚIONAREA SCHEMEI ELECTRICE.
O instalație electrică de acționări este formată din două părți:
 Instalația electrică de forță – care alimentează cu tensiune motorul electric;
 Instalația electrică de comandă – care comandă pornirea și oprirea motorului.
La fiecare instalație îi corespunde o schemă electrică.
a. Schema electrică de forță (fig. 4.19 a).
În această schemă sunt reprezentate contactele de forță ale aparatelor de conectare și
protecție a motorului electric.
Când contactorul C1 cuplează, cele trei faze R, S, T trec prin contactele principale ale
contactorului C1 apoi prin bimetalele releului termic e și ajung la bornele motorului,
situație în care motorul pornește.
Dacă în timpul funcționării motorului apare un defect electric sau mecanic, bobinele
motorului absorb un curent mare de la rețea, curent care parcurge bimetalele releului
termic. În această situație acestea se încălzesc, se curbează și deschid contactul de
comandă al releului din circuitul de comandă, fapt care duce la decuplarea contactorului
și oprirea motorului.
Rolul întreruptorului trifazat a este de a întrerupe alimentarea cu tensiune a instalației de
forță în situația în care se lucrează la această instalație.
b. Schema electrică de comandă (4.19. b).

În această schemă sunt reprezentate contactele de comandă și bobina contactorului
electromagnetic C1, contactele de comandă al releului termic e, contactele butoanelor
de comandă BO și BP1.
La borna C10 a bobinei contactorului este conectat conductorul de nul N prin contactul
de comandă normal închis al releului termic e1-3.
La activarea butonului de pornire BP1, contactul normal deschis BP16-8 se închide,

moment în care contactorul C1 cuplează, deoarece faza R ajunge la borna 1 a bobinei
C11-0 a contactorului pe următorul traseu:
R – e2 – BO7-9 – BP16-8 – C11
La dezactivarea butonului de pornire, contactul BP16-8 se deschide, dar faza se menține

la borna 1 a bobinei C11-0 a contactorului pe următorul traseu de automenținere:
C11 – C14-2 – BO9-7 – e2 – R
La activarea butonului de oprire BO, contactul normal închis BO7-9 al butonului se

deschide, moment în care se întrerupe traseul fazei spre bobina contactorului și
contactorul decuplează. La decuplarea contactorului se întrerupe circuitul de alimentare
cu tensiune a motorului și acesta se oprește.
La apariția unui supracurent de suprasarcină în circuitul de forță, contactul de comandă

al releului termic e1-3 se deschide, moment în care se întrerupe traseul de nul spre bobina
contactorului și contactorul decuplează.
51
2. Schema electrică pentru INVERSORUL DE SENS ELECTRIC.
 e3….e5 – siguranțe fuzibile – protejează

instalația la scurtcircuit;
 a R-A S-B T-C – contactele întrerupătorului
trifazat – închide circuitul de alimentare cu
tensiune a motorului electric;
 C1R-A S-B T-C – contactele principale ale
contactorului C1 – alimentează sau
întrerupe alimentarea cu tensiune a
motorului electric la funcționarea în sensul 1;
 C2R-A S-B T-C – contactele principale ale
contactorului C2 – alimentează sau
întrerupe alimentarea cu tensiune a
motorului electric la funcționarea în sensul 2;
 eR-A S-B T-C - contactele principale (lamelele
bimetalice) ale releului termic –
protejează motorul la supracurenți de
suprasarcină;
 M – motor electric trifazat cu rotorul în
scurtcircuit;
Figura 4.20 Schema electrică de forță a inversorului de sens
FUNCȚIONAREA SCHEMEI ELECTRICE DE FORȚĂ.
Sensul de rotație a unui motor electric asincron trifazat se schimbă prin schimbarea a
două faze de alimentare între ele.
Pentru sensul 1 de rotație, fazele ajung la bornele motorului prin intermediul
contactelor de forță ale contactorului C1 în ordinea R S T.
Pentru sensul 2 de rotație, fazele ajung la bornele motorului prin intermediul
contactelor de forță ale contactorului C2 în ordinea T S R.
Deci prin schimbarea fazelor R cu T se schimbă sensul de rotație a motorului M.
Contactoarele C1 și C2 nu au voie să fie cuplate în același timp deoarece se
scurtcircuitează fazele R cu T. Pentru rezolvarea acestei probleme sunt două soluții:
 Interblocaj mecanic între contactoare – contactoarele sun prevăzute cu un
dispozitiv care nu permite cuplarea unui contactor dacă celălalt contactor este
cuplat;
 Interblocaj electric – se realizează printr-un anumit mod de conectare în
instalația de comandă a contactelor de comandă ale celor două contactoare.
52
Figura 4.21 Schema electrică de comandă a inversorului de sens

 e1, e2 – siguranțe fuzibile – protejează instalația la scurtcircuit;
alimentarea cu tensiune a bobinei contactorului la activarea butonului;
 BP16-8 – contacul normal deschis al butonului de pornire BP1 –
alimentează cu tensiune bobina contactorului C1 când butonul este activat;
automenținere) – menține tensiune la bornele bobinei contactorului C1 când
butonul de pornire BP1 este dezactivat (contactul BP16-8 este deschis);
 C23-5 – contact de interblocaj electric – nu permite cuplarea contactorului
C1 când contactorul C2 este cuplat;
 C11-0 – bobina contactorului C1– cuplează contactorul C1 când este
alimentată cu tensiune;
 BP26-8 – contacul normal deschis al butonului de pornire BP2 –
automenținere) – menține tensiune la bornele bobinei contactorului C2 când
butonul de pornire BP2 este dezactivat (contactul BP26-8 este deschis);
 C13-5 – contact de interblocaj electric – nu permite cuplarea contactorului
C2 când contactorul C1 este cuplat;
 C21-0 – bobina contactorului C2 – cuplează contactorul C2 când este
alimentată cu tensiune.
53
AUXILIAR CURRICULAR - INSTALAȚII ELECTRICE FUNCȚIONAREA SCHEMEI
ELECTRICE DE COMANDĂ.
La activarea butonului de pornire BP1, contactul butonului BP16-8 se închide iar faza
R ajunge la borna 1 a bobinei C11-0 a contactorului C1, pe următorul traseu:
R – e2 – BO7-9 – BP16-8 – C23-5 – C11
La dezactivarea butonului BP1, se deschide contactul BP16-8 , iar faza R se menține la

borna bobinei C11 a contactorului C1 pe următorul traseu de automenținere:
C11 – C25-3 – C14-2 – BO9-7 – e2 – R
Când cuplează contactorul C1 se deschide contactul se comandă normal închis C13-5 Cât
timp acest contact este deschis la activarea butonului de pornire BP2 contactorul C2 nu
va cupla.
Pentru schimbarea sensului de rotație, mai întâi se oprește motorul prin activarea
butonului BO. La activarea acestui buton se deschide contactul BO7-9 și se întrerupe
circuitul fazei spre bobina contactorului C1, moment în care contactorul C1 decuplează
iar contactul său C13-5 se închide.
La activarea butonului de pornire BP2, contactul butonului BP26-8 se închide iar faza
R ajunge la borna 1 a bobinei C21-0 a contactorului C2, pe următorul traseu:
R – e2 – BO7-9 – BP26-8 – C13-5 – C21

C21 – C15-3 – C24-2 – BO9-7 – e2 – R
Când cuplează contactorul C2 se deschide contactul se comandă normal închis C23-5 Cât
timp acest contact este deschis la activarea butonului de pornire BP1 contactorul C1 nu
va cupla.
Conductorul de nul este conectat la bornele C10 și C20 a celor două contactoare prin
intermediul contactului de comandă al releului termic e1-3.
Cu această schemă electrică de comandă, trecerea motorului dintr-un sens în celălalt

sens se poate face numai cu oprirea motorului. Dacă se dorește ca trecerea motorului
dintr-un sens în celălalt sens să se facă direct, fără oprirea motorului, în schema de
comandă se adaugă următoarele contacte:
 Între C23-5 și C11 se plasează contactul B27-9;
 Între C13-5 și C21 se plasează contactul B17-9;
54
3. Schema electrică pentru PORNIREA STEA-TRIUNGHI a unui motor electric.
Figura 4.22 Schema electrică de forță pentru pornirea stea-triunghi

 C1R-A, S-B, T-C – contactele de forță ale contactorului C1(STEA) –
conectează bobinele motorului în STEA;
 C2R-A, S-B, T-C – contactele de forță ale contactorului C2(TRIUNGHI) –
conectează bobinele motorului în TRIUNGHI;
 C3R-A, S-B, T-C – contactele de forță ale contactorului C3(ALIMENTARE) –
alimentează cu tensiune trifazată bobinele motorului;

Pornirea motorului se face în două etape:
 În prima etapă cuplează contactorul C1 care conectează bobinele motorului
în stea și contactorul C3 care alimentează cu tensiune bobinele motorului.
 După un anumit timp (când motorul ajunge aproape de turație nominală)
decuplează contactorul C1 și cuplează contactorul C2 care conectează
bobinele motorului în triunghi, contactorul C3 rămâne cuplat.
Acest tip de pornire se utilizează pentru motoarele de puteri mari, peste 5,5 kW.
Deoarece la pornire se absoarbe un curent mare, bobinele motorului se conectează mai
întâi în stea, apoi, după un anumit timp, în triunghi. În stea fiecare bobină este alimentată
cu 220V iar în triunghi fiecare bobină este alimentată cu 380V.
55
Figura 4.23 Schema electrică de comandă pentru pornirea stea-triunghi

semiautomată

alimentarea cu tensiune a bobinei contactorului C3 la activarea butonului;
 B16-8 – contactul normal deschis al butonului de pornire B1(STEA) –
 C12-4 – contact comandă al contactorului C1 – alimentează cu tensiune
bobina contactorului C3 după cuplarea contactorului C1;
 C32-4 – contact de comandă al contactorului C3(contact automenținere) –
menține tensiunea la bornele bobinei contactorului C3 la dezactivarea
butonului B1 (la deschiderea contactului B16-8);
 C23-5 – contact de interblocaj electric între contactoarele C1 și C2B;
 B27-9 – contactul normal închis al butonului B2 (TRIUNGHI) – întrerupe
alimentarea cu tensiune a bobinei contactorului C1, contactorul decuplând;
 C13-5 – contact de comandă al contactorului C1 – permite cuplarea
contactorului C2 (TRIUNGHI) când contactorul C1(STEA) decuplează;
 C11-0, C21-0, C31-0 – bobine contactoare – cuplează contactorul
corespunzător când sunt alimentate cu tensiune.
56
FUNCȚIONAREA SCHEMEI ELECTRICE DE COMANDĂ.
La activarea butonului B1(STEA), contactul B16-8 se închide iar faza R ajunge la borna
C11 a bobinei contactorului C1(STEA) pe următorul traseu:
R – e2 – BO7-9 – B16-8 – C23-5 – B27-9 - C11
Contactorul C1 cuplează (se deschide contactul C13-5 și se închide contactul C12-4).
La cuplarea contactorului C1 se deschide contactul C13-5 care nu va permite cuplarea

contactorului C2(TRIUNGHI)
La cuplarea contactorului C1 se închide contactul C12-4 care permite ca faza R să ajungă

la borna C31 a contactorului C3 pe următorul traseu:
R – e2 – BO7-9 – B16-8 – C12-4 – C31
Contactorul C3 cuplează (se închide contactul de automenținere C32-4)
La dezactivarea butonului B1, se deschide contactul B16-8 , iar faza R se menține la

C31 – C34-2 – BO9-7 – e2 – R
Faza R se menține la borna bobinei C11 a contactorului C1 pe următorul traseu:

C11 – B29-7 – C25-3 – C14-2 - C34-2 – BO9-7 – e2 – R
La activarea butonului B2(TRIUNGHI), se deschide contactul B27-9, moment în care

contactorul C1 decuplează, deoarece se întrerupe traseul fazei la borna C11 a
contactorului C1.
La decuplarea contactorului C1, se închide contactul C13-5, iar faza R ajunge la borna
C21 a bobinei contactorului C2(TRIUNGHI) pe următorul traseu:
R – e2 – BO7-9 – C32-4 – C13-5 – C21
Contactorul C2 cuplează (se deschide contactul C23-5).
Faza R se menține la borna bobinei C21 a contactorului C2 pe următorul traseu:

C21 – C15-3 - C34-2 – BO9-7 – e2 – R
La activarea butonului de oprire BO, se deschide contactul BO7-9, moment în care se

întrerupe traseul fazei R spre bobinele contactoarelor C2 și C3.
Contactoarele C2 și C3 decuplează, iar contactele lor revin în poziția normală, poziție
în care sunt în schema electrică de comandă.
Pentru pornirea stea-triunghi automată se utilizează un releu de timp cu temporizare

la acționare de la care se conectează în circuit două elemente:
 Bobina releului d2-10, se conectează în paralel cu bobina contactorului C1;
 Un contact normal închis cu temporizare la acționare d5-6, care se conectează
în locul contactului B27-9 al butonului B2.
La pornirea stea-triunghi automată se utilizează un singur buton de pornire B1. Trecerea
de la stea la triunghi se face automat de către releul de timp, după timpul la care a fost
programat.
57
4. Schema electrică pentru MOTORUL CU DOUĂ VITEZE.
Motorul cu două viteze este prevăzut cu câte două înfăşurări pe fiecare fază. Cele
două înfăşurări pot fi conectate în serie (stea) pentru obţinerea vitezei mici sau pot fi
conectate în paralel (dublă stea) pentru obţinerea vitezei mari.
R S T R S T
U1 V1 W1 U1 V1 W1
U2 V2 W2 U 2 V2 W2
U3 V3 W3 U V3 W3
3
a. Conexiunea stea (serie) b. Conexiunea dublă-stea

(paralel) Figura 4.24 Scheme de conectare a înfășurărilor unui motor cu 2
viteze
58
Figura 4.25 Schema electrică de forță a motorului cu două viteze
59

 C1R-A, S-B, T-C – contactele de forță ale contactorului C1(ALIMENTARE
STEA) – alimentează cu tensiune trifazată bobinele motorului (cele două
înfășurări ale fiecărei bobine sunt conectate în serie, iar prima stea este făcută
în interiorul motorului);
 C2R-A, S-B, T-C – contactele de forță ale contactorului C2(DUBLĂ STEA) –
conectează înfășurările bobinelor motorului în paralel;
 C3R-A, S-B, T-C – contactele de forță ale contactorului C3(ALIMENTARE
DUBLĂ STEA) – alimentează cu tensiune trifazată bobinele motorului (cele
două înfășurări ale fiecărei bobine sunt conectate în paralel, prima stea este
făcută în interiorul motorului, iar a două stea este făcută de contactorul C2);
La turație mică (1500 rot/min) cuplează contactorul C1 care alimentează cu tensiune

trifazată motorul electric la bornele U1, V1, W1. Bobinele motorului sunt conectate în
stea (fig. 4.24 a).
La turație mare (3000 rot/min) contactorul C1 decuplează și cuplează contactorul C2,

care face a două stea (fig. 4.24 b), și contactorul C3 care alimentează cu tensiune
bobinele motorului la bornele U2, V2, W2.
Fiecare bobină a motorului are câte două înfășurări cu câte 3 borne fiecare
înfășurare:
 U1, U2, U3;
 V1, V2, V3;
 W1, W2, W3.
Bornele U3, V3, W3 sunt scurtcircuitate între ele în interiorul motorului (formează
prima stea).
Bornele U1, V1, W1 și U2, V2, W2 sunt accesibile la cutia de borne ale motorului.
Bornele U1, V1, W1 sunt conectate la ieșirile contactelor de forță ale contactoarelor C1
și C2 , iar bornele U2, V2, W2 sunt conectate la ieșirile contactelor de forță ale
contactorului C3 (fig. 4.25).
60
Figura 4.26 Schema electrică de comandă a motorului cu două viteze

alimentarea cu tensiune a bobinei contactoarelor C2 și C3 la activarea
butonului;
 BP16-8 – contactul normal deschis al butonului de pornire B1(stea) –
 C12-4 – contact comandă al contactorului C1 (contact automenținere) –
menține tensiunea la bornele bobinei contactorului C1 la dezactivarea
butonului BP1 (la deschiderea contactului BP16-8);
 BP27-9 – contactul normal închis al butonului de pornire B2(dublă stea) –
întrerupe alimentarea cu tensiune a bobinei contactorului C1 la activarea
butonului de pornire BP2 (decuplează contactorul C1);
 C23-5, C33-5 – contacte de interblocaj electric - nu permit cuplarea
contactorului C1 când contactoarele C2 și C3 sunt cuplate;
61
 BP26-8 – contactul normal deschis al butonului de pornire B2( dublă stea)
– alimentează cu tensiune bobina contactorului C2 când butonul este activat;
 BP17-9 – contactul normal închis al butonului de pornire B1(stea) –
întrerupe alimentarea cu tensiune a bobinei contactorului C2 la activarea
butonului de pornire BP1 (decuplează contactorul C2);
 C13-5 – contact de interblocaj electric - nu permit cuplarea contactoarelor
C2 și C3 când contactorul C1 este cuplat;
 C22-4 – contact comandă al contactorului C2 – permite cuplarea
contactorului C3 după ce a cuplat contactorul C2;
 C32-4 - contact comandă al contactorului C3 (contact automenținere) –
menține tensiunea la bornele bobinelor contactoarelor C2 și C3 la
dezactivarea butonului BP2 (la deschiderea contactului BP26-8);
 C11-0, C21-0, C31-0 – bobine contactoare – cuplează contactorul
corespunzător când sunt alimentate cu tensiune.
FUNCȚIONAREA SCHEMEI ELECTRICE DE COMANDĂ.

La activarea butonului BP1(stea), contactul BP16-8 se închide iar faza R ajunge la borna
C11 a bobinei contactorului C1(stea) pe următorul traseu:
R- e2 – BO7-9 – BP16-8 – BP27-9 – C23-5 – C33-5 – C11
Contactorul C1 cuplează (se închide contactul C12-4, se deschide contactul C13-5).

C11 – C35-3 – C25-3 - BP29-7 –C14-2 – BO9-7 - e2 – R
La activarea butonului BP2( dublă stea), contactul BP27-9 se deschide, moment în care
contactorul C1 decuplează, deoarece se întrerupe traseul fazei la borna C11 a
contactorului C1. La decuplarea contactorului C1, se închide contactul C13-5.
Tot la activarea butonului BP2 (dublă stea), contactul BP26-8 se închide iar faza R
ajunge la borna C21 a bobinei contactorului C2(dublă stea) pe următorul traseu:
R- e2 – BO7-9 – BP26-8 – BP17-9 – C13-5 – C21
La închiderea contactului C22-4, faza R ajunge la borna C31 a bobinei contactorului

C3(dublă stea) pe următorul traseu:
R- e2 – BO7-9 – BP26-8 – BP17-9 – C13-5 – C22-4 – C31

bornele bobinelor C2 și C3 pe următorul traseu de automenținere:
C15-3 – BP19-7 –C34-2 – BO9-7 - e2 – R
La activarea butonului de oprire BO contactoarele C2 și C3 decuplează.
62
4.1.2 EXECUTAREA UNEI INSTALAȚII ELECTRICE DE ACȚIONĂRI.
a. Executarea practică a instalației electrice pentru pornirea directă a unui
ME. ETAPELE EXECUTĂRII INSTALAȚIEI ELECTRICE:
1. Identificarea aparatelor din schema electrică pe panoplia de lucru
Figura 4.27 Panoplie demonstrativă cu instalație electrică de acționări
Figura 4.28 Identificarea aparatelor din schema electrică pe panoplie
63
2. Identificarea simbolurilor din schema electrică la aparatele de pe panoplie
Figura 4.28 Identificarea simbolurilor din schema electrică la aparate
3. Verificarea contactelor identificate.
a. CONTACTELE NORMAL ÎNCHISE (3 – 5; 7 – 9)

Când conectez tastele ohmmetrului la bornele contactului, ohmmetrul INDICĂ
continuitate.
Dacă activez butonul sau contactorul, ohmmetrul NU mai indică continuitate.
b. CONTACTELE NORMAL DESCHISE (2 – 4; 6 – 8)
Când conectez tastele ohmmetrului la bornele contactului, ohmmetrul NU indică
continuitate. Dacă activez butonul sau contactorul, ohmmetrul indică continuitate.
c. BOBINA CONTACTORULUI
Când conectez tastele ohmmetrului la bornele bobinei, ohmmetrul indică rezistență
electrică.
d. CONTACTUL RELEULUI TERMIC (e1-3).
e. Când conectez tastele ohmmetrului la bornele contactului, ohmmetrul indică
continuitate.
64
Figura 4.29 Verificarea contactelor aparatelor de pe panoplie
65
4. Executarea instalației electrice de comandă
Conectez contactele aparatelor de pe panoplie între ele, cu conductor rigid, conform
schemei electrice de comandă astfel:
 conectez ieșirea din siguranța de nul (N) la una din bornele contactului NÎ a
releului termic e1-3, iar cealaltă bornă a contactului releului termic o conectez,
pe rând, la una din bornele bobinelor contactoarelor utilizate în instalația
electrică de comandă;
 conectez ieșirea din siguranța de fază (R) la intrarea contactului NÎ a butonului
de oprire BO7-9;
 de la ieșirea contactului NÎ a butonului de oprire BO7-9 execut conexiunile
dintre contactele aparatelor spre bobinele contactoarelor, PE VERTICALĂ,
conform schemei de comandă. Conexiunile se execută pe rând spre fiecare
bobină de contactor;
 conectez (acolo unde este cazul) contactele de automenținere ale
contactoarelor (C2-4) în paralel cu contactele butoanelor de pornire (BP6-8).
Figura 4.29 Executarea conexiunilor conform schemei electrice
66
5. Verificarea instalației ”la rece” (cu ohmmetrul) se face astfel:
 Conectez tastele ohmmetrului la bornele siguranțelor;
 Ohmmetrul nu trebuie să indice continuitate sau rezistență;
 Activez, pe rând, butoanele de pornire sau contactoarele;
 În funcție de schema de comandă, la activarea unui buton sau contactor
ohmmetrul trebuie să indice rezistență electrică.
Figura 4.30 Verificarea instalației electrice ”la rece”
6. Verificarea instalației ”la cald” (sub tensiune) se face astfel:

 Alimentez cu tensiune panoplia;
 Verific cu lampa de tensiune prezența tensiunii la cele două siguranțe R și N;
 Activez butoanele de pornire, pe rând, și verific dacă contactoarele cuplează
conform schemei electrice de comandă.
67
b. Executarea practică a instalației electrice pentru INVERSORUL DE SENS.
Figura 4.31 Panoplie demonstrativă cu instalație electrică de acționări
ETAPELE EXECUTĂRII INSTALAȚIEI ELECTRICE:

1. Identificarea simbolurilor din schemă la aparatele de pe panoplie
Figura 4.32 Identificarea contactelor electrice la aparatele de pe panoplie

68
2. Verificarea contactelor identificate
Figura 4.33 Verificarea contactelor aparatelor de pe panoplie
69
3. Executarea instalației electrice de comandă
Figura 4.34 Schema electrică de comandă INVERSOR DE SENS
70
71
Figura 4.35 Executarea conexiunilor conform schemei electrice
72

Curs Instalatii

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs Instalatii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2.1 MAȘINA ELECTRICĂ DE CURENT CONTINUU.

Mașina de curent continuu – este o mașină electrică rotativă și reversibilă, care

Figura 2.4 MOTOARE ELECTRICE

ELEMENTELE CONSTRUCTIVE ALE MOTORULUI DE CURENT CONTINUU

Figura 2.5 Construcția motorului de curent continuu

a. STATORUL sau INDUCTORUL- este partea fixă a motorului și are ca elemente

 Periile colectoare – sunt construite din cărbune,cupru, bronz grafitat, sau

borna (+) a indusului(rotorului) iar cele cu număr par la borna (–) a

b. ROTORUL sau INDUSUL- este partea mobilă a motorului și are ca elemente

Forța electromagnetică 𝑭 = 𝑩 ∙ 𝑰 ∙ 𝑳 unde L = lungimea laturii bobinei

Cuplul motor 𝑴 = 𝑭 ∙ 𝒄𝒐𝒔𝜶 = 𝑩 ∙ 𝑰 ∙ 𝑳 ∙ 𝒄𝒐𝒔𝜶 unde α = unghiul dintre planul bobinei

Figura 2.6 Funcționarea motorului de curent continuu

Pentru determinarea sensului forței electromagnetice care acționează asupra unei

Figura 2.7 Regula mâinii drepte

Figura 2.8 Motor de curent continuu cu excitație serie

2. Motorul de curent continuu cu excitație separată.

Figura 2.9 Motor de curent continuu cu excitație separată

Figura 2.10 Motor de curent continuu cu excitație derivație

4. Motorul de curent continuu cu excitație mixtă.

Există două variante constructive de bază ale motoarelor asincrone:

ELEMENTELE CONSTRUCTIVE ALE MOTORULUI ASINCRON TRIFAZAT

Figura 2.13 Subansamble motor asincron trifazat cu rotorul în scurtcircuit

Figura 2.14 Statorul motorului asincron trifazat

Figura 2.15 Rotorul motorului asincron trifazat în colivie

Figura 2.16 Rotorul motorului asincron trifazat cu inele colectoare

c. Circuitul de răcire (fig. 2.17) – asigură răcirea motorului în timpul funcționării și

Figura 2.17 Sistem răcire motor asincron trifazat

Figura 2.18 Principiul de funcționare al motorului asincron trifazat

Figura 2.19 Motor asincron monofazat cu înfășurare auxiliară

TEMA: MAȘINI ELECTRICE. MOTORUL DE CURENT CONTINUU.

TEMA: MAȘINI ELECTRICE. MOTORUL ASINCRON.

B. Precizează elementele constructive ale motorului electric universal din

CAPITOLUL 3. APARATE ELECTRICE

Supracurentul de suprasarcină – apare la încărcarea excesivă a unui consumator

Figura 3.1 Siguranțe fuzibile în tub de sticlă

În funcție de modul de executare a legăturilor există trei categorii de siguranțe fuzibile

Figura 3.2 Elemente constructive siguranță fuzibilă cu filet

ELEMENTE CONSTRUCTIVE (fig. 3.3):

Figura 3.3 Elemente constructive siguranță fuzibilă cu mare putere de rupere

Figura 3.5 Elementele constructive ale unei siguranțe automate

Figura 3.6 Funcționare normală siguranță automată

La apariția unui supracurent de scurtcircuit bobina electromagnetului b atrage tija t

Figura 3.7 Decuplare siguranță automată la scurtcircuit

La apariția unui supracurent de suprasarcină lamela bimetalică b se încălzește și se

Figura 3.8 Decuplare siguranță automată la suprasarcină

SIMBOLURILE ELECTRICE pentru siguranțe utilizate în schemele electrice:

SIGURANȚE FUZIBILE SIGURANȚE AUTOMATE

Figura 3.9 Simboluri siguranțe electrice

Releul termic – este un aparat electric de protecție care se utilizează pentru

Figura 3.10 Lamela bimetalică din releul termic

Figura 3.11 Tipuri constructive de relele termice

Figura 3.12 Elementele constructive ale releului termic TSA.

Figura 3.13 Elementele constructive ale releului termic Schneider LR2K.

Figura 3.14 Funcționarea releului termic

SIMBOLURILE ELECTRICE pentru releele termice utilizate în schemele electrice:

Contacte de forță Contact de

Releele termice destinate motoarelor electrice trebuie să îndeplinească condiţiile:

3.1.4 CONTACTOARE PENTRU INSTALAȚIILE DE ACȚIONĂRI.

Figura 3.33 Contactoare electromagnetice.

CONSTRUCȚIA CONTACTORULUI ELECTROMAGNETIC.

Figura 3.34 Bobine contactoare electromagnetice.

Simbolul bobinei în schemele electrice -

Figura 3.35 Miezuri magnetice contactor electromagnetic.