Sunteți pe pagina 1din 4

MOTORUL DE CURENT CONTINUU La motoarele de putere relativ mica se utilizeaza de

obicei reostate de pornire cu variatie continua. Pentru


motoarele de putere medie si mare se utilizeaza reostate cu
La motorul de curent continuu, de regula inductorul este variatie in trepte.
stator, iar indusul rotor. Pornirea fara reostat de pornire a motoarelor de curent
Circuitul magnetic al masinii este format din jugul continuu este permisa numai la puteri mici sub un kW.
statoric masiv sau lamelat (din tole), poli principali lamelati Motoarele de curent continuu prezinta in privinta
pe care se gasesc bobinele infasurari inductoare si miezul reglajului de viteza atat manual cat si automat, avantaje nete
magnetic lamelat al rotorului in crestaturile caruia este fata de motoarele de curent alternativ, privind limitele de
infasurarea indusa. Motoarele mai mari, pentru inbunatatirea reglaj si economicitatea reglajului care se realizeaza prin
functionarii lor, sunt prevazute cu poli auxiliari, numiti si de doua metode:
comutatie care au o infasurare proprie. - Variatia tensiunii la bornele motorului
In motoarele de curent continuu campul inductor este care se realizeaza prin intercalarea intre
produs de infasurarea de excitatie asezata pe polii principali, retea si infasurarea motorului a unei
sau de magneti permanenti. rezistente variabile.
Infasurarea indusa de pe rotor este conectata la colector, - Variatia fluxului de excitatie care conduce
rolul acestuia este de a redresa curentul alternativ din evident la variatia fluxului rezultat se
infasurarea indusa pentru a da in circuitul exterior curent poate realiza prin variatia curentului de
continuu. excitatie cu ajutorul unui reostat.
Infasurarea de excitatie a motoarelor de curent continuu
poate fi alimentata de la surse exterioare masinii cand se
spune ca masina are excitatia separata, sau chiar de la Pornirea motorului de
masina cand se spune ca masina este autoexcitata. Masinile
cu autoexcitatie pot avea infasurarile de excitatie conectate curent continuu în funcţie de
in derivatie, serie si mixta.
timp
Domenii de utilizare

Motoarele de curent continuu se folosesc in diferite


sisteme de actionare electrica cu turatie variabila si cuplu
mare la pornire (laminoare, masini unelte, masini de
extractie miniera, electrocar, tranvai si locomotive electrice)

PORNIREA MOTOARELOR DE CURENT CONTINUU

Motoarele de curent continuu au in momentul pornirii un


curent deosebit de mare in raport cu curentul nominal. Socul
de curent din momentul pornirii este periculos, desi este de
scurta durata, acest soc este periculos uneori pentru reteaua
electrica care nu poate sa suporte si este totdeauna periculos
pentru motorul insusi.
Socul de cuplu este la randul lui periculos, fiindca el este
preluat de catre elementele cinematice intermediare dintre
motor si instalatia antrenata.
Pentru a evita aceste neplaceri se utilizeaza reostate
speciale de pornire conectate in serie cu motorul, care au o
rezistenta variabila in trepte sau continuu, in asa fel incat
socul de curent la pornire sa fie micsorat la o valoare
acceptabila atat pentru comutatie cat si pentru obtinerea
cuplului de pornire. Aceasta rezistenta se micsoreaza treptat
pana la 0, dupa ce motorul sa pus in miscare si pe masura ce
el se accelereaza, curentul scade.
Aparate necesare

 Maşină de c.c. (M)


 Contactoare (C, A)
 Reostat de pornire (R)
 Releu de timp (d)
 Buton de pornire –oprire (b2, b1)
 Sursă de curent continuu. Aparate necesare
 Multimetru M,G – maşini de curent continuu cu
excitaţie independentă
Rc1, Rc2 – reostate de câmp (pentru
OBSERVAŢIE:
circuitul de excitaţie)
Ae1, Ae2, A1, A2 – ampermetre de curent
Sunt necesare două contactoare: unul de
continuu
cuplare C şi unul de accelerare A şi un
Ke1, Ke2 – întreruptoare bipolare
releu de timp reglabil d. K1 – comutator cu două poziţii
K2, K3 – întreruptoare monopolare
Dacă se foloseşte un releu de timp care
V1, V2 – voltmetre de curent continuu
se cuplează pe contactor, circuitul C 3 – d R1 – reostat de pornire
va lipsi. Dacă nu există contactoare de c.c Rf – rezistenţă de frânare (reostat)
se vor folosi contactoare de c.a. iar Rs – reostat de sarcină
circuitul de comandă se va alimenta în c.a.
la tensiunea de 24V, 220V sau 380V în OBSERVAŢIE:
La motoarele de curent continuu,
funcţie de tensiunea nominală a
curentul din indus, Ia nu trebuie să
contactorului.
depăşească de 2 … 2,5 ori curentul
nominal In, nici chiar un timp scurt,
deoarece – în caz contrar – comutaţia s-ar
înrăutăţi foarte mult.
Pornirea în gol a motorului de La pornire, când n=0, t.e.m. E=0,
curent continuu cu excitaţie deci relaţia
U = E + Ra.Ia
separată
devine:
U = Ra.Ia = Ra.Ip,
A A K F în care Ip este curentul Ia din indus în
K 2 1 1 momentul pornirii.
1 2 +
R2 V V K _ Din relaţia precedentă se deduce
s 2 1 3 curentul de pornire Ip:
F U
G M R I p=
R
Ra
R A A R1
c e e f
c
2 1
K K
e e
2 1
Acest curent depăşeşte de 20…50
de ori curentul nominal, deci nu este
admisibil pentru un motor şi nici pentru
reţeaua care alimentează motorul.
Reducerea curentului de pornire se
poate face:
 prin reducerea tensiunii aplicate U
 prin introducerea în circuitul
principal al motorului a reostatului
de pornire Rp.
Curentul de pornire devine, prin
alegerea convenabilă a lui Rp:

U
I p= =(2 .. . 2,5) I n
R a +R p