Fig.!3G.4.

Sectiune longitudinaHi printr-un motor asincron cn rotor bobinat,

structie inchisa cu nervuri ~i racire prin ventilatie exterioaril :

con-

=.~

1 - arbore ;12 - miezul rotorului; 3 - inf5.;;urarea

rotorului; 4 - miczul statornlui; 5 - infa~
;;urarea statorului;
6 - carcasa statorului; 7 - 5Cuturi portpaliere; 8 - ventilator; 9 - nervuri
de raciTe; 70 -tinele colectoare; 71 - dispozitiv de ridicare a periilo! ~i de scurtcircuitare a iufa~urarii rotorului; 72 - maneta dispozitivului 71.

Fig. 36.5. Vedere generala (in sectiuni)

rul bobinat, de constructie inchisa

a unui motor asincron

~i racire prin ventilatie

AEG cn rotoexterioara.

Fig. 36.6. Vedere general1i (in seetiuni) a unui motor asineron AEG
eu bare inalte l1iracire prin tevi ;
1 - gauri pentru ridiearea; 2 - tola de
ghidaj al aerului; 3 - tub (Ie aer de radre; 4 - ine! de fixare a bobinelor;
5 - inel de scurtcircuit; 6 - pachet de
tole al statorului; 7 - bobina a statorului; 8 - cama~ de ghidaj al aerului;
9 - distantoare; 10 - capete de bobinil
ale statorului;
11 - scut portpalier;
12 - ventilator pentru circuitul de aer
exterior; 13 - capota ventilatorului cu
grAtarul pentru intrarea aerului de racite ;
14 - plrghie de manevra ~i cutie de unsoare; 15 - carcasa sudatil; 16 - cutie
de borne; 17 - pachetul de tole al rotorului; 18 - bare lnalte de sectiune trapezoidala ale coliviei; 19 - corpul rotoruiui; 2) - distribuitorul automat de unsoare; 21 - discul ejector de unsoare
at lagarului; 22 - deschidere pentru controlul lntrefierului; 23 - ventilator pentru circuitul de aet interior.

Circuilul de aer exlerior

Circuilu/ de aer if/fer/or lllchis

Cimpul invirtitor
nv ~r~tia

al ma;;inii asincrone se r

de sincronism, data de relatia~n1

retelei la care este cuplata ma;;ina. Dad

raportul

= 6~1,

te cu turatia constanta
in care 11 este frecventa

notam turatia

rotorului cu n,

se nume;;te alunecarea ma inii. De regula, alunecarea se exprima in procente

9i relatia (36.1 devine

Numaratorul n1 - n al acestei expresii reprezinta turatia relativa fata

de rotor a dmpului invirtitor al ma9inii ;;i se noteaza cu n2,

In functie lde valoarea alunecarii. ma9ina asincrona ...J,?oatefunctiona in

urmatoarele trei regimuri de lucru :@~gim de motor,lQ)Egim de generator ;;i @ regim de frina electromagnetica.
a. Regimul de func!ionare ca motor. Sa presupunem ca dmpul magnetic
invirtitor al statorului se rote9te in sensul acelor unui ceasornic cu turatia
de sincronism n1 9i ca rotorul sta pe loc, deci n = O. Fata de conductoarele
rotorului, dmpul invirtitor se va deplasa in acest caz cu turatie n1 ;;i va,
induce in infa9urarea rotorica 0 t.e.m. E2, al carei seris se determina dupa
regula burghiului. Acela9i sens 11 are 9i componenta activa a curentului rotoric. In figura 36.7, a au fost reprezentate, prin linii pline, liniile de inductie ale dmpului invirtitor statoric 9i, prin linii punctate, liniile de inductie
ale dmpului produs de curentul rotoric. Cele doua dmpuri se compun intrun dmp rezultant, ale carui linii de inductie sint reprezentate in figura
36.7, b. Dupa cum se vede in aceasta din urma figura, conductorul rotoric
este solicitat sa se deplaseze tangential pe periferia rotorului, in sensul de
rotatie al dmpului statoric, de catre forta electromagnetic a>Fem, care produce la arborele ma9inii un cuplu motor. Insumind cuplurile motoare corespunzatoare fiecarui conductor activ al rotorulU1 se 05 ine cu lul rezultant e rota le a ma inii cu lul electroma netic care une rotorul in m19care.
n modul acesta, ma9ina transforma puterea electrica a sor 1 a 'n
retea in putere mecanica disponibila la arb ore, deci functioneaza in regim de motor electric.

Molor (fI, >fI)

fI,

Generator ((I, .,;(I)

-"1

Fig. 36.7. Producerea fortei elec"

tromagnetice in mafjinaasincrona.
in regim de motor lJi de genefator.

Turatia n a motorului depinde de sarcina ma~inii. Cind motorul functioneaza in gol, ea este foarte apropiata de turatia de sincronism nv fara insa
sa 0 poata egala, dci dad ar deveni egal cu n1 rotorul s-ar invirti cu aceea~i
turatie ca ~i dmpul invirtitor inductor, conductoarele rotorului nu ar fi
taiate de linii de inductie, t.e.m. indus a s-ar anula ~i, 0 data cu ea, curentul
indus ~i cuplul electromagnetic. Prin urmare, ~aina asincrona lucreaza
in re im de motor numai c'
t ra ia sa n variaza de la n =
ina la n ~ nI,
decl potrivit relatiei (36.1) dnd alunecarea sa variaza e la s =
1 pma
la .~
Turatia relativa n2 = n1 -- n dintre dmpul invirtitor ~l rotor
in cazul functionarii ca motor este pozitiva (n2 > 0).
b. RegimuI de functionare ca generator. Dad antrenam ma~ina aSincrona\
cu ajutorul unui motor la 0 turatie n > nv dmpul invirtitor ramine in urma
rotorului. Turatia re1ativa n2 schimbmdu-~i sensul in comparatie cu cazul
precedent, ~i-l schimba ~i t.e.m. indus a in infa~urarea rotorului ~i, 0 data
cu ea, componenta activa a curentului indus, precum ~i cuplul la arbore,
care din cuplu motor devine cuplu rezistent (fig. 36.7, c ~i d).
!n aceste conditii, ma~ina asincrona transform a puterea mecanica pe
care 0 prime~te de la motorul primar in putere electrid, pe care 0 debiteaza pe retea, deci functioneaza in regim de generator asincron.
Teoretic, turatia n a ma~inii, deci in valoarea absoluta turatia relativa
n2 dintre dmpul invirtitor statoric ~i rotor, poate fi oridt de mare. Prin
urmare, in conformitate cu relatia (36.1), ma~ina functioneaza ca generator
cu alunecare negativa, ca're teoretic poate varia intre s = 0 ~i S = - 00.
Practic, trecerea ma~inii de la regimul de functionare "in plina sarcma ca
motor la cel de function are ca generator se obtine prin variatia alunedrii
de la circa 1,56%
la,-(1,5.
6)%. Acesta ar fi cazul, de pilda, al
coboririi pe 0 panta a unui tren electric a drui locomotiva este actionata
cu motoare asincrone; aceste motoare ar functiona ca generatoare, in regim
de recuperare.
c. RegimuI de lunctionare ca Irina electromagnetica. Daca sub actiunea
unui cuplu exterior rotoru1 unei ma~ini asincrone este antrenat in sens

contrar sensului de rotatie al dmpului invirtitor statoric, ma~ina va rimi

in acest caz putere atit pe cale electrica, prin stator, din re eaua e distributie, eft :;;ipe cale mecamca, pnn rotor .. prin intennedm cuplului exercitat
pe arbore. Numim acest regim de functionare regim de Irina electromagneticii.
Regimul de frina corespunde teoretic unei variatii a turatiei de la n = 0
pina la n = - 00, deci unei alunecari de la s =
1pina la s = 121-(-00) =

121
00;

turatia

relativa n2 ramine pozitiva, ca ~i in regimul de motor

electric.
Regimul de functionare ca frina se aplica in anumite cazuri de actiollari
cu motoare electrice, dnd se cere 0 frinare rapid a a motorului sau, in cazul
macaralelor, 0 turatie constanta de coborire a sarcinii.
Dintre regimurile de functionare aratate, cel mai utilizat este regimul
de motor. De aceea, in cele ce urmeaza vom studia in amanunt acest regim.
Unele conc1nzii Ie vom extinde insa ~i asupra regimurilor de functionare
ca generator ~i ca frina electromagnetica.

!n privinta marimilor nominale care apar in unctionarea ma~illilor

asincrone se aplica cele specificate in paragraful 1.6. La 1l1a~inileasincrone
Cll rotorul Cll inele apare ~i tensiunea nominala rotorica, prin care se illtelege
tensiunea masuratii intre inele dnd infa~urarea rotorului este deschisa,
rotom] calat ~i se aplica infa~urarii statorice tensiunea nominala.

l?'?ok>,.

9~n~"olor

17

O_/'],

I?,

J. -0

___

c.oc:>

--I)..::>

f "'''CJ
' .

<1J-h?

.{

--~

____

"'t>t#'

Sa presupunem ca motorul se gase9te in repaus (rotorul calat), cu infa)'urarea rotorica deschisa ~i ca aplidm statorului 0 tensiune Ui, de frecventa
fl' Ma9ina asincrona se comporta in aceste conditii ca un transformator
gol, al carui circuit primar este constituit de infa9urarea statorica, iar
eel secundar, de infa9urarea rotorica. Intocmai ca la transformator, vom
nota cu indicele 1 toate marimile referitoare la stator 9i cu indicele 2, cele
referitoare la rotor. ?ub actiunea tensiunii Uv in infa9urarea polifazata a
statorului ia na9tere un curent polifazat de mers in gol 10' care produce,
intocmai ca la ma9ina sincrona, un dmp invirtitor care inIantuie ambele
infa9urari, statorica 9i rotorica. Fluxul <D corespunzator acestui dmp se
nume9teflux principal sauflux util (fig. 37.1). Dad numarul de poli ai ma9inii este 2p, turatia chnpului invirtitor este data de relatia

in

Fig.

37.1. Fluxurile
statorului
IDa!linii asinerone.

data cu fluxul <!> mai apare 9i fluxul magnetic de scapari al statorului

local care se inchide in jurul conductoarelor statorului fara sa inlantuie ;;i infa9urarea rotorica. Fluxul de scapari reprezinta,
dupa cum se ;;tie, un procent redus din fluxul principal.
Fluxul invirtitor util <!> induce in infa urarea statorica 0 t.e.m. E1> data
de re at1a cunoscu a

<!>SI> un flux alternativ

in care WI este numarul de spire pe faza ale infa;;urarii statorice ;;i kl - factorul de infa.;;urare al acesteia.
Fluxul de scapari <!>sl induce, la rindul sau, in infa.9urarea statorica 0
t.e:m. de sdipan data de relatia

in care Xl este reactanta de scapari a statorului.

In afara de aceasta, in infa.;;urarea statorica se produce ;;i 0 cadere ohmica
de tensiune data de re1atia rllo, in care r1 reprezinta rezistenta unei faze a
statorului.
Aplidnd circuitului statoric teorema a doua a lui Kirchhoff, yom avea
urmatoarea ecuatie in valori instantanee

Cimpul invirtitor, taind ;;i conductoarele rotorului in repaus, induce in

infa9urarea acestuia 0 t.e.m. E2, data de relatia

in care:
W2

k2
<!>

este numarul de spire pe faza ale infa9urihii rotorice;

factorul de infa9urare al acesteia;
fluxul inductor util.

T.e.m. E2 se nume;;te t.e.m. de repaus a rotorului sau, dnd tensiunea aplicata U 1 este cea nominala, tensiune nominata rotorica.
Abstractie fa.dnd de factorii de infa;;urare, relatiile de mai sus nu se deosebesc cu nimic de relatiile corespunzatoare ale functionarii transformatorului in gol. Motorul se prezinta ca un transformator, 9i diagrama lui vectoriala este reprezentata in figura 37.2.

Fig. 37.2. Diagrama

vectoriala de funetionare
a motorului asineron
in gol, eu rotorul
in repaus
!?i infa!?urarea rotoriea desehisa.

Din cauza existentei intrefierului care mare!,'te considerabil reluctant a

circuitului magnetic, valoarea procentuala a curentului lode mers in gol
al ma!,'inii asincrone fat a de curentul sau nominal este cu mult mai mare
decit la transformator. La ma!,'inile asincrone functionind normal (in turatie), curentul 10 reprezinta 20 ... 50% din In' in timp ce la transformator
el este de 2,5 . . . 10% din I,.. In afara de aceasta !,'irezistentele infa!,'urarilor sint relativ mai mari la ma!,'inileasincrone decit la transformator. In consecinta, caderea de tensiune in infa!,'urarea statorica a ma!,'inii asincrone la
mersul in gol reprezinta cel putin 2 5% din tensiunea nominal a U,.
aplicata ma!,'inii,fat a de 0,1 ... 0,4% din tensiunea respectiva, dt reprezinta
de obicei la transformator.
o incercare de mers in gol cu rotorulin repaus !,'icu circuitul rotoric deschis permite determinarea raportului dintre t.e.m. ale ma!,'inii asincrone
(raportul de transform are), care, intocmai ca la transformator, reprezirita
practic raportul dintre tensiunea aplicata U1 !,'i tensiunea rotorica U20
Notlnd acest raport cu k., vom avea
k

kIWI
U1
= 1 = 4,44f1k1w1
<1'>
=--=_.
z
4,44f1kzwz<1'>
kzwz
Uzo

Dad se cunoa!,'te raportul de transformare, t.e.m. secundara raportata

la primar este data de relatia
E; = keE2

= E1

(37.6)

In aceste conditii de functionare, puterea P10 absorbita de motor din

rete a acopera urmatoarele pierderi: pierderea Joule-Lenz din infa.!,'urarea
statorid data de relatia m1y1I3, in care m1 reprezinta numarul de faze ale
statorului. ~i pierderile in miezul statorului !,'ial rotorului, PFel !,'iPFe2 Deci

P10 = PIO = mlrlI~

+ PFel + PFe2'

(37.7)

o data cu fluxul <1>mai apare f7ifluxul magnetic de scapari al statorului

<1>sl, un flux alternativ local care se inchide in jurul conductoarelor statorului fara sa inlantuie f7iinfa~urarea rotorica. Fluxul de scapari reprezinta,
dupa cum se ~tie, un procent redus din fluxul principal.
Fluxul invirtitor uti 1 <1>
induce in infa urarea statorica 0 t.e.m. Ev data
de re at1a cunoscu a
in care WI este numarul de spire pe faza ale infa~urarii statorice f7ikl - factorul de infa~urare al acesteia.
Fluxul de scapari <1>sl induce, la rindul sau, in infa~urarea statorid 0
t.e:m. de scapan data de relatia

in care Xl este reactanta de sdpari a statorului.

in afara de aceasta, in infa~urarea statorica se produce ~i 0 cadere ohmid
de tensiune data de relatia rllo, in care rl reprezinta rezistenta unei faze a
statorului.
Aplidnd circuitului statoric teorema a doua a lui Kirchhoff, vom avea
urmatoarea ecuatie in valori instantanee

Cimpul invirtitor, taind ~i conductoarele rotorului in repaus, induce in

infa~urarea acestuia 0 t.e.m. E2, data de relatia

numarul de spire pe faza ale infaf7urarii rotorice;

factorul de infaf7urare al acesteia;
fluxul inductor util.
T.e.m. E2 se nume~te t.e.m. de repaus a rotorului sau, dnd tensiunea aplicata U I este cea nominala, tensiune nominata rotoricii.
Abstractie fadnd de factorii de infaf7urare, relatii1e de mai sus nu se deosebesc cu nimic de relatiile corespunzatoare ale functionarii transformatorului in gol. Motorul se prezinta ca un transformator, ~i diagrama lui vectoriala este reprezentata in figura 37.2.

Fig. 37.2. Diagrama

veetoriala de funetionare
a motorului asincron
in gol, eu rotorul
in repaus
l1i infal1urarea rotoriea desehisa.

Din cauza existentei intrefierului care mare~te considerabil reluctant a

drcuitului magnetic, valoarea procentuala a curentului 10 de mers in gol
al ma~inii asincrone fata de curentul sau nominal este cu mult mai mare
dedt la transformator. La ma~inile asincrone functionind normal (in turatie), curentul 10 reprezinta 20 ... 50% din In' in timp ce la transformator
el este de 2,5 ... 10% din I,.. In afara de aceasta ~i rezistentele infa~urarilor sint relativ mai mari la ma~inile asincrone dedt la transformator. In consecinta, caderea de tensiune in infa~urarea statorica a ma~inii asincrone la
mersul in gol reprezinta cel putin 2 5% din tensiunea nominala Uti
aplicata ma~inii, fat a de 0,1 ... 0,4% din tensiunea respectiva, dt reprezinta
de,obicei la transformator.
o incercare de mers in gol cu rotorulin repaus ~i cu circuitul rotoric deschis permite determinarea raportului dintre t.e.m. ale ma~inii asincrone
(raportul de transformare), care, intocmai ca la transformator, reprezirita
practic raportul dintre tensiunea aplicata U1 ~i tensiunea rotoricii U20
Notlnd acest raport cu k., yom avea
ke

EI
E2

4,44flkIWI
4,44

cI>

kIWI
UI
=--=_.

k2w2

fIk2W2 cI>

U20

Daca se cunoa~te raportul de transform are, t.e.m. secundara raportata

la primar este data de relatia
E; = ke E2 = E1

(37.6)

In aceste conditii de functionare, puterea P 10 absorbita de motor din

rete a acopera urmatoarele pierderi: pierderea Joule-Lenz din infa~urarea
statorica data de relatia m1YIIg, in care m1 reprezinta numarul de faze ale
statorului, ~i pierderile in miezul statorului ~i al rotorului, PFel ~i PFe2 Deci
P10

= PIO =

mIYII~

+P

Fel

+P

Fe2

(37.7)

37. 2. Functionarea

normala,
a motorului asincron

in sarcina ~i in turatie,

Daca infa:;mrarea rotom1ui este inchisa, t.e.m. E indusa in infa~urarea

rotorica va da na~tere unci curent 1 Dupa cum s-a aratat in capito1u1
precedent, actiunea reciproca dintre acest curent ;;i dmpu1 invirtitor produce cup1u1electromagnetic a1 ma;;inii sub influent a camia rotom1 se invirte;;te cu turatia n in sensu1 de rotatie a1 acestui dmp.
2

'finind seama de re1atia (36.1), rezu1ta ca turatia rotom1ui in functie de

a1unecare este data de re1atia
n

(1 - s)nv 1\

iar turatia re1ativa a dmpului, deci a fluxu1ui invirtitor fata de rotor, de

re1atia
\\ n2

= n1

= sn1

\(

Frecventa t.e.m. induse in infa:;;urarea rotom1ui este

in care 11 este frecventa rete1ei ;;i s - a1unecarea ma;;lilll.

Frecventa 11 fiind constanta, rezulta ca frecventa 12 este direct proportiona1a cu a1unecarea, deci depinde de tuni.tia n a rotom1ui. Aceasta frecventa se nume;;te lrecvenJa de alunecare a t.e.m. induse in rotor.
Obi~nuit, a1unecarea corespunzatoare sarcinii nomina1e variaza 1a motoare1e asincrone de putere mica intre circa 3 ~i 6%, iar 1a ce1e de putere
mij10cie ~i mare, intre circa 1,5 ;;i 3%. La frecventa norma1a 11 = 50 Hz,
frecventa in secundar 1a 0 a1unecare s = 3% este 12 = 50.0,03 = 1,5 Hz.
T.e.m. indusa in rotor 1a turatia n de fluxu1 invirtitor este data de re1atia

Aceasta t.e.m. se nume;;te t.e.m. de alunecare a rotoru1ui.

In momentul pornirii (n = 0, s = 1), 12 = 11 ;;i t.e.m. indusa in rotor
(t.e.m. de repaus a rotom1ui) este data de re1atia (37.4): E2 =
= 4,4411w2k2<1>. Rezu1ta ca

t1

-.

L.
I

Reactanta de scapari a rotorului in repaus - .reactan!a de repaus 11

X2

este

UJ1L2s = 2rt/1L2s,

-.

in care:
este pnlsatia de repaus a rotornlni, egala cu cea a statorului, caci la s= 1,
12 = Iv ;;i
L2S inductanta de scapari a rotorului.
In rotatie, la alunecarea s, reactanta de scapari a rotoruJui
de alunecare - devine
(,)1

:YIentionamca fluxul de scapari <Ds2 al rotorului este, ca ;;i cel al statorului,

un flux alternativ local, care se inchide in jurul infa;;urarii rotorice fara
a inlantuie 9i infa;;urarea statorica.
Rezisten}a ohmica r 2 a infa;;urarii rotorice in regim stabil de functionare
nu depinde practic de alunecare, deci 1'2 = const.
Aplidndu-se unei faze inchise a fti'fi9urarii rotorice legea lui Ohm, se
.obtine valoarea curentului rotoric
2[5]

,I ~

+ X~[5]

_-\cestcurent produce In infa;;urarea rotorului 0 t.e.m. invirtitoare, deci

dmp invirtitor caruia ii corespunde fluxul <D2,a caroi turatie {ala de rotor este
UIl

'1<1>,

60/2
= -

= 605/
-- 1 = sn1
p

'finindu-se seama ca rotorul motorului asincron se invirte>jte in acela;;i

en cu turalia n = (1 - s)n1, antrenind cu sine 9i dmpul sau invirtitor,
re7.ulta ca turatia fata de stator a acestUla dm urma este

-=-

--'--~'------

Prin urmare, cimpul rotoruhti se invirte~te cu aceeasi tUl'atie de sincronism

n l ca si cimpul statonc, oncare ar ~ a unecarea. Pentru lecare sarcina a ma~nil, deci pentru fiecare alunecare s, eXlsta 0 pozitie relativa intre cele
doua dmpuri care ramine neschimbata. Cele doua cim:euri invirtitoare se
compun intr-unul singur, care este cimpul rezuItant in llltrefier al ma inii
asmcron~ ces U1Clmp 11corespun e uxul rezultant sau util (Dal ma;;l1111.
Cele spuse in pri,-inta cimpurilor invirtitoare se aplica 9i t.m.m. care Ie
.da na9tere, asupra carma yom reveni in paragraful 37.5. Mentionam ca atit
in ceea ce prive;;te t.m.m. cit ;;i cimpurile respective, convenim sa tinem
seama, ca 9i la ma9ina sincrona, numai de armonicele fundamentale.

37. 3. Diagrama

vectoriala in sarcina
a rotorului motorului asincron

Analogia funetionarii motorului asineron eu aeeea a transfonnatorului

este valabila ~iin regimul de sarcina. Ca ~ila transformator, energia electrica
primita de stator este transmisa rotorului prin intermediul dmpului magnetic, eu deosebire ea la transformator intreaga energie eedata seeundarului
este energie eleetrica, in timp ee la motorul asineron, eu exeeptia energiei
eonsumate in efeet Joule-Lenz in cireuitul rotorie, energia transmisa rotorului este energia meeaniea. tn afara de aeeasta, freeventa t.e.m. din seeundarul transformatorului este constanta ~i egala eu freeventa t.e.m. primaTe,
pe dnd la motorul asineron freeventa t.e.m. ~i a eurentului din cireuitnl
rotorie variaza eu aluneearea, deci depinde de sarcina motorului.
Ca sa putem eonstrui diagrama vectoriala in sarcina a rotorului motorului
asineron, trebuie sa inloeuim t.e.m. reala indus a in rotor printr-o t.e.m_
fictiva eehivalenta de aeeea i freeven a ea 1 eea din stator. In loe de t.e.m.
1\ e a uneeare Ez. se utilizeaza t.e.m. de repaus E2, a earei freeventa esh
\1 egala eu freeventa t.e.m. din cireuitul statorie.
Daea se impart numitorul ~i numaratorul eeuatiei (37.14) eu aluneeaTea
5, se obtine pentru II relatia

Rezistenta ~

din aeeasta relatie se nume~te rezistenta echivalenta a roto-

rului la aluneearea sa.

Putem deci presupune ea am inloeuit rotorul real al ma~inii in ml:jeareeu aitul fix, a carui rezistenta este Insa variabila eu sarcina. tn aeest eaz,
relatiile dintre cireuitele motorului slnt identice eu aeelea de la transformator ~i putem eonstrui diagrama vectoriala a motorului asineTon ~i cireuitul sau eehivalent a~a cum am proeedat la transfOTmator.

Fig.

37.3. Diagrama
vectoriaUi de Sflrcma
a rotorului motorului
llSincron.

Din relatia (37 17i rezultil urmatoarea ecuajie a rotorului in sarcina

II

E2 --= ", 4. + jx I2
g

Z24.,

II

(37.18)

in care 22 =!1
jX2 este impedanta echival~nta in marimi complexe a
,
rotorului in sarcina.
In figura 37.3 a fost reprezentata diagram a vectoriala a rotorului motorului asincron in sarcina cu parametrii rotorici neraportati la stator. Unghiul
de defazaj Ih dintre curentul secundar 12 ~i t.e.m. secundara E2 este dat
de relatia
tg

IJ;g=

~=U2.

"2

,,~

37. 4. Pierderile de functionare

~i diagrama energetica a motorului asincron
Puterea

electrica absorbita de motor din rejea este

\\ PI

mlUl1l cos

CPl'

II

'tn1 Hind Jlumarul de faze ale statorului. Din aceasta putere, 0 parte be consuma in pierderi Joule-Lenz in infa;mrarea statorica PC"I = mlrl
~i in
pierderi prin histerezis ~i curenti turbionari in miezul statorului PF,I =
= hi
p;t Puterea ram asa este puterea electromagnetica P a ma~inii
transmisa rotorului prin intermediul fluxulni invirtitor util, ~i valoarea

1;

ei e<;te

Din pllt~rea electromagnetica primita de rotor se scade puterea corespunzatoare pierderilor

Joule-Lenz din infa;mrarea rotorului PCt42
= mgr 21;, m2 fiind numarul de faze ale rotorului. In ceea ce prive~te pierderile Pr-e2 in miezul rotorului in turajie, ele pot fi neglijate, caci cele prin
histerezis sint proportion ale cu frecvenja rotorica, iar cele prin curenji
turbionari, ell patratul acestei frecvenje, a carei valoare 12 = sll este foarte
renusa. Pllterea ramasa reprezinta puterea mecanica a rotorului

Daca din aceasta din urma putere se scade puterea corespunzatoare

pierderilor mecanice P M ~i a celor suplimentare ps, se objine puterea utiHi
P'l disponihiHi la arbore

Fig. 37.4. Diab'Tama em'rgetidi a motorului

'L~ineron.

ll_n

r{'u2

a direi
forma

,'aloare,

tintlld

seama

de relatii1e

}.ceasta ultima relatie cstc reclata

figura 37.4.
Formula ranclamentuilli
Illutorului

grafic

prin

asincrol1

poate

Ii pusa

suh

diagramCl energetica

dill

in funetie

de pierderi

este

:EP,

f\

'r, =

precedente,

PJ
dnd

ne fixa

III

puterea

eleetrica

absorbita
P.,

---= -

'f. j

f'

P 1> sau

P2

-~J~2 --+ ".-J

dnd ne fixam puterea mecanica utila P 2'

In paragraful 38.9, c vom pre7,enta pierderile
sincron in funetie
de sarcina
ma~inii.

37. 5. T.m.m. invirtitoare

P
de funetionarc

ale Itlotorulni

rezultanta.

Ecua~ia curen~ilor
Expresia
amplitudinii
t.nI.l1l. invirtitoare
parcnrse de un cnrent I este data de relatia
Fa

a unel

In sarcina,
statorici'i.

curentnl

Fa -

trifa7,aLe

-= 2,7 kwI,

in care k reprezinta
faetoml de il1fa:j;urare :;;i w faza. 1n cazul general al unei infa.:;;urari m - fazate,
vine

"

infa~urari

(25.26)

~l7 IIIhwI

It alllla~inii

O,9mkwI.

asincrone

llumarul de pire pc
relatia de mai sus dc'-

II

pro<1ncc

t.m.m.

Invirtitoarc

In aceste relatii, rn! reprezinta numarul de faze ale statorului, iar Jn2 numarul de faze ale rotorului ;;i, pentru generalizare, se considera mz ;r! mI'
Cele doua t.m.m. Fa1;;i Fa2, avind aceea;;i turatie nv se compun intr-o
t.m.m. rezultanta care produce fluxul inductor principal, fluxul util de sarcina <D al ma:;;inii. Fluxul <r~ fiiud practic acela;;i ca ;;i la functionarea in gol
eu rotorul calat ;;i eu circuitul rotoric illtrerupt, cind 12 =
~i 11 - [0'
deci cind F .o - 0,9 Jn1k1wJo,
rezultii ea vom avea

Deoarece l1lembrul al doilea al relatiei (37\.27,a) este constant in marime

:;;idirectie, rezulta ca la fiecare variatie a t.m.m. a rotorului, datonta variatiei lui 12 produsa de sarcina, intervine 0 variatie corespul1zatoare a
t.m.m. a statorului.
fmpartind ambii l1lembri ai relatiei (37.27, a) eu 0,9 m1k1wV se obtine
I 1+

in care 12

mkw

12 ~

J 2 m2kzwz

1nIkIwl

-I

este curentul roloTulu-i raportat la stator.

mIk1w1

Tinind seama de relatia (37.5), coefieientul m2kzwz de raportare la primar

m1kIw1

a curentului rotoric poate fi pus sub forma

m2k2w2
mIklwl

Cind mi

m2 k2wZ
ml kIWI

mz

...!.. .

mi

ke

m2, acest coeficienteste egal cu ~,

(37.29)
intocmai ca la transfor-

ke

mator.
Ecuatia (37.28) a curentilor motorului sincron poate fi pusa ;;i sub forma

Prin urmare, la fel ca ~i la transformator, curentul II absorbit din retea

are doua componente: una data de curentul in gol 1o, constanta, fiind practic independenta de sarcina, iar cealalta -1~,variabiIa cu sarcina ~i care
creeaza un dmp invirtitor de aceea~i amplitudine ;;i practic in opozitie
de faza cu cel creat de curentul rotoric 12,

Din expresia (37.17) rezulta ca curentul rotoric I! vanaza la fel ca intrnn circuit electric format dintr-o reactanta inductiva constanta X2 ~i 0 rezistenta ohmica 1'2/S variabila cu sarcina legate in serie, circuit la bornele
caruia se aplica 0 t.e.m. constanta E2 de frecventa!l' Daca variem rezistenta
ohmica 1'2/S a circuitului, curentul 12 va varia la fel ca ~i curentul rotoric
al motorului dnd variaza, cu sarcina, alunecarea s.
Un astfel de circuit reprezinta schema echivalenta a 1'oto1'ului (fig. 37.5, a).
Pentru a fi utilizat in schema echivalenta a motorului intreg (rotor ~i
stator), parametrii rotorului trebuie raportati la stator. Coeficientul de
raportare al t.e.m. ~i eel al eurentului rotoric sint dati, respectiv. de reatiile (37.5) ~i (37.29).
Coeficientul de raportare al rezistentei ohimiee 1', rezuWi din conditia

Coeficientul de raportare al reactantei de seapari

ditia

XI

tg

t)i!

:J(

-.!.

= -:1(2 ,

I'll

,.'

r;

'2
8"

--12

T
-";/"
-2

X2

-,--;

11)

II)

Fig. 37.5. Schema echlvalenta a rotorului :

- cu parametrl Ileraportati; b -

cu parametrl raporlatL

rezulta din con-

In figura 37.5, b a fost construita schema echivalenta a rotorului raportata

la primar corespunzator relatiei

E'2 --

"'-]'S

+'

JX2

'-I'2

Z-']'
II S'

T.e.ro. - 1 = - E~ difera de tensiunea U1, aplicata statorului, prio

diderea ohmica r1~ ~i cea inductiva jx;ll din circuitul statorului. Prio urmare, pentru a obtine schema echivalentii a motorului trebuie sa legam
serie, la schema echivalenta raportata a rotorului, rezistenta r1 ~i reactanta
%1 a statorului.
Pentru a completa schema echivalenta a motorului, trebuie sa se tioa
seama ~i de relatia (37.28, a)

II

.To

+ (- ~),

oCarereprezinta teorema intu a lui Kirchhoff aplicata nodului C at schemei

echivalente.
Prin urmare, intre punctele C ~i D, intre care actioneaza t.e.m. - E1,
trebuie sa legam in serie rezisteota r", ~i readanta x'" corespunzatoare curentului ]0' Se obtine astfel schema echivalenta (un cuadripol in T) a
motorului asincron, reprezentata in figura 37.6.

Fig. 37.6. Schema echlvalenta

a motorului aslneron.

Rezistenta variabiHi 1'~ poate fi descompusa in doua componente, conform

s

relatiei

..~= r '+' r

2--

1 - s
s

Prima componenta este rezistenta constanta a infa~;urarii rotorice raportate la stator; a doua component a r~ 1 - s este 0 rezistenta ohmiea suplis

mentara, raportata 9i ea la stat

re variaza cu alunecarea, deci este legata

de sarcina motorului. produsull

mlr~ 1 ~ s

I~ ste echivalent cu puterea meca-

niea dezvoltata de ma ina asincrona 1

.
La motor, unde 0 < s < 1,
aces pro us are 0 va oare pozitiva, ceea ce era e a9 ep a , fiina ec1uvalentul unei puteri mecanice produse la axul ma9inii; la functionarea in regim
de generator, unde 0> s > - =, sau in regim de frina, unde I < s <
=,
produsul are 0 valoare negativa, fiind echivalentul unei puteri mecanice
primite pe axul ma9inii. In figura 37.7 este reprezentata varianta schemei
echivalente cu cele doua componente ale rezistentei r;/s.
Folosind schema echivalenta din figura 37.6, putem exprima curentul
11 in functie de tensiunea U1 9i parametrii ma9inii asincrone.
Din schema rezulta

I;

in care

Z;' =

r; + j x;, Zm

= ----E~
z~ +

r",

+E
----

z:a. z; + z:a.

.
+ JX",

. -Z'
,I
91
sa. = r2--

- s

Prin urmare,
11- = 10+ (1-')
- 2

- E
-=+
Z,n
1

-0

Z2

1
-,

+ zsa.

Fig. 37.7. Alternativa schemei

echivalente din figura 37.6.

At

Pig. 37.8. &hema echivalentii

a ma!1inil asincrone cu circuitul
magnetic scos la borne.

Acestei expresii a curentul ui 11 ii corespunde schema echivalenta a cuadripolului r din figura 37.8, cu circuitul magnetizant alimentat direct de la
tensiunea U1 Scoaterea la borne a circuitului magnetizant, in paralel cu
circuitul de lucru al ma;;inii, u;;ureaza mult executarea caIculelor.
Numarul complex C1 dat de relatia (37.39) poate fi pus ~i sub forma

In aplicatiile practice se poate cu suficienta exactitate

de x"'. In aceste conditii,

Modulu1 C1

neglija r", fata

V( + :~r+ I :~r
1

poate fi pus sub forma

C1 :::::--

+ ~,
x",

,.2
deoarece practic ~

= O. Uughiul

"(1

este dat, 1a rindu1 sau, de expresia

x\

tg

"IX", - "",Xl

"(1 = -------X"'(XI
x",)

+ "",(1'", +

,
1)

care, tinindu-se seama ca rezistenta 1'", este redusa fata de ceilalti factori
ai relatiei, poate fi pusa sub forma

Pentru ma;;inile asincrone de puteri nominale p> 1 ... 2 kW, argumentul"(l este de obicei de valori absolute sub 1, iar modulul Cl = 1,05
... 1,02. In aceste conditii se poate utiliza de regula in locul numarului
complex C1 modulul sau ClI ceea ce u9ureaza sensibil analiza functionarii

ma!]inii asinerone eu ajutorul cireuitului eehivalent din figura 37.8. Numarul

complex (;1 este folosit numai in studiul riguros al ma!]inilor mici, eu
p. < 12 kW, !]ianume dod argumentul 11 este mai mare dedt 23.
tn eele ce urmeaza vom fo1osi exclusiv modulul C1 al numarului C1

Aeeasta diagrama (fig. 37.9) rezulta din urmatoarele trei eeuatii de funetiooare in sarcina ale motorului asineron:
eeuatia statorului

U1 = - E1

. rotoru 1U1. 0
ecuatla

E-'
2 -

+ rJ;' + jx1I1;

J.X2'-I'2

r2'-I'
2 -

1 r2, --

-I'2

Diagrama vectoriala in sarcinll a motorului asincron este analogll cn diagrama vectorialli. a unul transformator cu sarclnll activa (<pz = 0). lntr-adevllr. ecnatia (37.43) a rotorwui poate fl pusll sub forma
I 1 s-,
Uz = 1''1.--1'1.

-,

-,

= Ez -

Fig. 37.9. Diagrama vectorial! in sarcina

a motorului asincron.

,-

jX 12 -

1-'

"212'

adicii este puterea mecanicii, ciid, a.~a cum se ya arata

!?i (38.4)]. PCU2
P - PM = sP, deci

=.

:1\/....

1 -

1,"

Pi\{ = --PCU2

nl2,Y2

s
Din diagrama vectorialii
pe care statorul 0 transmite
aplicate infii~urarii statorice

ambii melllbri

'PI

1 - S 'J
---12,
s

= 1 COS ~ -r YIlI

ai acestei ecuatii

U1I1

COS 'PI

cu

E1I1 COS

= 1111

1111[1'
~

ea devine

+ 1111YIIi.

rezulEI insa di
II

Introducind

'(:,8.3)

1-;'.

nl1

Diu diagrama

38.1 [relatiilc

din figura 37.9 putem deterrnina

puterea electromagnetica
j>
rotorului. Pentru acea.~ta sa proiectam vectorul UI al tensiunii
pe directia Yectorului
Obtinem
UI cos

J)aca inmultim

in paragraful

aceasta

expresie

COS ~

= I~ COS <2

+ 10 sin

a lui II cos [3 in relatia

ml U1I1 cos 'Pt =

mlElI~

cos

<2

+ m1El1o

rx.

(37.46),
sin rx

se obtine

+ "'IrlI~,

in care este u~or de viizut ca

deci am ajuns,
devine

conform

relatiel

(37.20), la puterea

electromaguetica

a ma11inii care in rotor

Trebuie sa mentionam
ca, spre deosebire de diagrama vectoriala a transformatorului,
in
care apar marimi sinusoidale
variabile in timp de aceea1/i frecventa, diagram a motorului
asincron reprezinta 0 juxtaptmere
neriguroasa a doua diagrame vectoriale, una corespunziitoare unor mlirimi sinusOldale de frecventa II 1/i a doua, unor mlirimi sinusoid ale de frecventa 12, precum 1/i unei constructii
geometrlce intre curentii II 91 10 de frecventa 11 1/i I z
de frecventa 12,

in paragraful 37.5 s-a folosit curentullo

de func}ionare in gol cu rotorul in repaus (n ~ 0,
s = 1, deci ~ = 1 ~i I~ = 0) la stabilirea relatiei (37.28) dintre curentii ma1/inii asincrone.
Curentul 10 (respectiv I~) mai apare ~i in ramurile magnetizante
ale eircuitelor echivalente
din figurile 37.6 1/i 37.8, unde corespunde insa unui reglm ideal de functionare
al m~inij,
in care rotorul s-ar invrrti cu turatia de sincronism, deei cu E~ = 0 I I; = O. Acest curent
se nume~te aiei curent de lunc/ionare sincronit sau de mers in gol ideal.
in afara de ace~ti doi curenti care corespund unor regimuri limit a de functionare, mai
exista ~i un al treilea curent de mers in gol, eel real, corespunzator
aluneclirii in gol a
ma~inii.
Ace~ti trei curenti de functionare
in gol sint practic egali.
intr-adevar.
in toate cele trei cazuri de functionare
in gol componenta magnetlzanta
f"..
a curentului lo este practic aceea~i, caei tensiunea aplicata U1 = const. 1n schimb, puterea
activa ml Ulloa. deei componenta
fOal care acoperii pierderile respective de functionare in
gol este intrucitva diferita.

l,a functionarea
cu rotorul in repans, in pierderiJe totale de gol date de relatia (37.7)
"par pierderi magnetice atlt in mieznl de fier al statornlui
cit fji in acela al rotorului, iar
pierderile ln infiUjurarea acestuia din urma slnt zero.
tn functionarea
ill got reala a mafjinii apar pierdcri magnetice numai in stator, cele diu
rotor fiind neglijabile;
in scltimb, in acest regim apar pierderi ~i In lnfa~urarea rotorului,
preenm ~i pierderi mecanice p.w ~i suplimcntare
P" (Y. par. 38.9), care In regimul cu rotornl
calat

nu apareau.

In sfir~it, Ja functiouarea sincrona cnrentul 12 fiind nul, llU cxisti pierderi in iufa~urare'l
Totomlui, ea ~i in caznl rotorulni in repans; de asemellea slnt nule pierderile ill miezul de
fier al rotorului ca !ii la fnnctionarea
ln gol reala, dnd aceste pierderi erau practic zero.
}'rin urlllare, in regim de function are sincrona componenta activa a curentului
acopera numai
picrderilc in cuprnl statoruilli
t'( "I fji in miezul statorului 'PF,,; pierderile mecanice PM ~i
cele __
nl'limelltnrc

s trehuie

,h

fnrni/.ate

Jl1otorului sub forma unui cuplu mecanic

aplicat

arbo-

nln; din exterior, caci numai in accst fel se poate asigura turatia sincrona de functionare
U analiza mai amiuulltiti'l
a pierderilor de mers in gol duce la concinzia ca in toate
acest<- tni regimuri de fnnctiouare
loa <; for ([on reprczinta
de regula dteva procente din
lor).
J kei. \'a10are[1 cnrentnlni
rezllltant

est, jJraetic aceea~i in toate trei cazurile, ceea ce indreptate~te

folosirea ill scopul simplifieari' a notatiei C01Ilune 10 (in cazul eircuitnlui echivalent din Figura 37.8, l~).

In regim de functionare ca motor, puterea mecanica a ma:)inii, dnd rotorul se invirte~te cu viteza unghiulara ~
este
1\ P],I
Din relatia
PCtB.

MQ

M27t ;, . II

(37.12) rezulta ca

= P - PM = M(Q1

Q)

Prin urmare, pierderile PCII2 din ina~urarea rotorului sint proportionale

eu alunecarea s.
!a.regim stabil de fune ionare n = const.), rotorul motorului asincroll
invinge cuplul total de sarcina M$/ cup u static), compus din cuplu] de
fnnare la mersul in gol M 0 ~i cupftiI de frinare }i2 al sarcinii util~. In consecillta, euplul electromagllebc M trallsmis rotoriilUl are in acest regim doua
componellte, fiecare din ele eehilibnnd euplul de fnnare respectiv. Se poate
oed serie

Cuplul M 2 rezultil din relatiu

MlI!l=

M221t!:. =P2,
60

Cnplul de mers in gol M 0 eorespunde pierderilor mecanice ~i pierderilor

snpJimentare la turatia Q, a diror suma 0 notam eu Po. Deci

Formula generala a euplului M al motorului asincron, in eazul general

al ma~inii m1-fazate, se deduce dupa cum urmeaza:
Din relatia (38.4) rezulta ca

~-=-.
1"

= PC.,2
s~

= 1nt"~[42

s ill

m -!['2

(38.8)

ill

lnloeuind in formula (38.8) curentul I~ prin valoarea sa data de relatia

(37.33), se obtine, tinind seama ca E~ = E1,

Introdudnd aceasta valoare in formula (38.10), obtinem cuplul maxim

al ma~inii asincrone
M

=
~~.

-p2rr!1

ui

ml

--------~=2cI [{. 1'1 + V 1'i + (XI +

CIX~)2J

Semnul plus din expresiile (38.11) ~i (38.12) corespunde functionarii

ma~inii in regim de motor sau de frina, iar semnul minus, functionarii ei
In regim de generator.
Tinind seama ca ri (Xl
CIX~)2
[de obicei ri nu depa~e~te 5% din
{Xl
CIX;)2],
se poate neglija r~, iar relatiile precedente se simplifica,
devenind

'I
Mm

sc,

= -

2rr!l

Din examinarea

------- m ui
l

2cd~:

(Xl+CIX~)]

(38.14)

~\i\-

acestor ultime relatii se trag urmatoarele

conchAii:
a infa~urarii rotorice are loc pentru 0 valoare relativ redusa a alunecarii sc, [reIatia (38.13)], deoarece r~, ca ~i rl> cu care este aproximativ egal, este sensibil mai mic dedt (Xl
clx;). Prin urmare, valoarea maxima a cuplu1ui
se realizeaza entru aluneciiri relativ mici de ordinul 12 200 o.
Valoarea maxima a cuplului [relatia (38.14)] este independenta de
r~zistenta circuitului rotoric, deci poate fi realizata, in cazul motorului,
~i la pornire, dnd circuitul rotoric este inchis pe 0 rezistenta exterioara
corespunzatoare pentru care alunecarea critica Scr = 1, deci Mp = Mm.
<0 Sporind rezistenta circuitului rotoric prin intercalarea unei rezistente
exterG"are (reostatul de pornire sau 51 de r~glaj), care sa se adauge rezistentei r~ a infa~urarii, conform rel,f1ei (38.13), p_u_te_m_s~po:..:r::..:i_o=-r::..:i..:.
alunecarii criti~ pentru care cpplul este maxim.
d) Pentru 0 frecventa /1 datz; valoarea maxima a cuplului este proportionala cu patratul tensiunii aplicate ~i aproximativ invers proportionala
>cusuma reactantelor Xl
C1 X;
In figura 38,1 este redata curba generala M = f(s) a unei ma~ini asincrone,
in care apar cele trei regimuri de f nctionare: regimul de motor ~i frina
pentru valori pozitive ale alunecar'l (n < nl), pentru care cuplul ia valori
pozitive (cuplul este motor), ~i regimul de generator, pentru valori nega-

@ Valoarea maxima a cuplului corespunzatoare rezistentei

'r~

_s.::O
-1.2 -1.0 -0.8 -0.6 -0.4
0.2

0.4

Nm ~

0.5 0.8

-$,

H""

:.

It
Fig. 38.1. Curba M = (5)

1=

a ma~inii asincrone,
const. ~i Yt = const.

pentru

Ut = const ..

tive ale alunecarii (n> nl)' pentru care cuplul devine negativ (cuplu1
este rezistent). Caracterul curbei cuplului pentru regimul de generator este
ace1a9i ca 9i pentru motor, cu deosebirea ca valoarea cuplului maxim este
mai mare, din cauza semnului negativ a1 rezistentei r1 de la numitorul
relatiilor (38.12) ~i (38.14).
In figura 38.2 este reprezentata curba M = f(s) in regimu1 de motor
a1 ma~inii. Din examinarea figurii rezulta ca, la cup1urile rezistente care
intervin in practica, functionarea motorului nu este stabila dedt pe poriunea de curba
re cu lul ere te cu alunecarea, adica din unctul 0
pma m
ntr-adevar, pe aceasta portmne, la 0 cre~tere a cuplului rezistent Mst (la 0 mcatcate a motorului) scade turatia, deci cre~te alunecarea
ma~inii ~i 0 data cu ea cre~te cuplul motor pina ce egaleaza noul cup1u
rezistent. Dincolo de punctul B, la 0 cre~tere a alunecarii, provocata de
o cre~tere a cuplului rezistent, cuplul motor scade ~i ma~ina se desprinde.
Prin urmare, cuplul maxim este totodata ~i cuplul de desprindere al motorulni asincron. El se mai nume~te ~i cuplul de rasturnare.
'

Fig. 38.2. Curba M = (5)

in regim de motor.

0,2

0,4 0.5

0.8

1.0

/,2
-5

/,4

Portinnea stabila de functionare a curbei cuplului prezentind 0 panta

foarte mare, cuplul cre:;;te rapid cu marirea alunecarii, deci turatia motowlui asincron variaza foarte putin cu sarcina.
Normal, motoarele asincrone sint calculate in a:;;afel inch sa dezvolte
cuplu1 nominal M" la 0 alunecare de 1 .,. 5.%. Raportu1 m dintre cuplul

:r

"
maxim :;;icuplul nominal caracterizeaza capacitatea de supraincarcare
a
motorului. Valorile acestui raport, pentru motoare de puteri de la 0,6
pilla la 100 kW, sint fixate de STAS 1764-63. Aceste valori variaza dupa
pnterea, turatia :;;ifelul de protectie a ma)inii, intre 2,2 :;;i1,6 pentru motoarele in scurtcircuit. Pentru motoarele cu rotoru1 bobinat :;;i en inele de
contact, acela:;;istandard prevede pentru raportu1
la pnteri cuprinse
Mill,

M"

intre 5,5 :;;i100 kW, valoarea 1,8. Pentru motoarele speciale, d~ exemp1u,
pentru motoare de macara. acest raport se ia > 2,5.

--L

38. 4. Variatia cuplului electromagnetic

cu relistenta circuitului rotoric

Am aratat in paragraful precedent ca atunci dnd rezistenta c,ircuitului

rotoric este redusa 1a rezistenta
a infa9urarii rotoru1ui, conform rela~i.d
(38.13), valoarea alunecarii critice este relativ redusa. Se poate intimpla,
in acest caz, ca valoarea cuplului pentru s = 1 (cuplu1 de pornire),'
reprezentat in figura 38.2 prin segmentul aA, sa nu poata invinge cuplu!
rezistent de sarcina a1 ma9inii 9i motaru1 sa nu porneasca. Putem eVita~
aceasta la rotorul cu inele, marind rezistenta circuitului rotoric prin inserierea in accst circuit a unei rezistente aditiollale R~. In acest caz, valoarea
maxima a cnplnlni ramine aceea9i [relatia (38.4)], dar aceasta valoare corespnnde unei alnnecari cu atit mai mare [relatia (38.13)J, cu dt valoarea
rezistentei aditionale este mai mare.
In figura 38.3 sint reprezentate curbele M = f(s) ale aceleia9i ma:;;i~
pentru va10ri diferite ale rezistentei aditionale, 9i anume : 1 = 0 (curba 1)
:;;iR:2 < R~3 < R~4 (curbe1e 2, 39i 4). Rezistenta R~3 a fost asHel aleasa
indt sa satisfaca conditia

r;

R:

In acest caz, conform relatiei (38.13), Sa = 1 9i cuplul maxim are loc

chiar in momentul pornirii motorului (curba 3). In curba 4, cuplul maxim
este atins pentru 0 valoare a alunecarii s > 1, adica in regimul de frina
electromagnetica al ma9inii.
. C~ !l!Pl, .Mp2, MP3 9i MP4 s-au ~lOtatcUR1urilede pornire corespunzato~re
f1ecare1admtre curbe. Se vede ca MP3 > MP4 > Mp2> Mp1 Cu a, b, c 91d

Fig. 38.3. Curbele M = I(s) pentru diferite valori ale rezistentei

circuitului rotorlc.

s-au notat punctele de funetionare ale ma:;;inii, eorespunzatoare euplului

nominal, pentru fieeare dintre rezistentele cireuitului rotorie. Se ve<k di
eu cit rezisten a adi ionala este mai mare eu atit aluneearea ma:;;llliieste
mai mare, eel eu atit tura ia la eare fune ioneaza este mal mlea.
.~
eeasta ependenta dintre euplu:;;i rezistenta eueuitu ui rotonc este
utilizata, a:;;aeum yom arata in paragrafele 40.2 :;;i42.4, pentru pornirea
\ motorului asineron cu ine1e eu ajutorul reostatului de pornire :;;ipentru
reglajul turatiei sale cu ajutorul reostatului de reglaj.

Proeedeul maririi cuplului de pornire prin rezistente aditionale in circuitul

rotoric este posibil numai la motoarele cu inele. La motoarele in seurtcireuit de construetie speciala, dupa cum yom vedea in paragrafele 41.2 :;;i
41.3, rezistenta rotoridi r~ se mare:;;te de la sine in momentul pornirii la
valoarea necesara unui cuplu eonvenabil. Prin urmare, cu exeeptia motoare10r eU rotorul in eolivie simpla, in momentul pornirii rezistenta cireuitului rotorie are 0 valoare
> r~.
Valoarea euplului de pornire al aeestor motoare este data de relatia
(38.10), in care r~ se inloeuie:;;teeu R~ :;;ise face s = 1. Se obtine

R;

Mp=-P2It/l

[!rI

+ ~R~)2 +

(Xl

+ C2X~)2]

valoarea aeestui euplu este superioara .cuplului rezistent Mo

Mst, apare un cuplu meeanic p~zitiv, un cuplu dinamic de accelerare, dat de relatia
\
Dad

+M

in care ] reprezinta momentul de inertie, adus la axul motorului, al elementelor in mi9care ale grupului motor-mecanism actionat. In aceste conditii, motorul porne9te cu accele~atie dO pozitiva, care depinde de J lJ
1

dt

;;i turatia sa cre9te, deci alunecarea scade pina ce cuplul motorului devine
egal cu cuplu1 rezistent, conform ecuatiei de echilibru (38.5). Dupa ce
procesul pornirii s-a terminat, motorul intra in regim stabil de functionare
cu turatia n = const. corespunzatoare sarcinii sale.
Ca 9i cuplul Mm, cuplul Mp se exprima in functie de cuplul nominal M"
al motorului prin raportul Mp, care se nume9te coeficientul
de multiplicilate
.7\!f"

al cupZ1flui d( pornire.

38. 6. Variatia cuplului electromagnetic

cu componenta activo a curentului rotoric

Sint ocazii dnd este mai comod sa se utilizeze expresia obi9nuita a cuplului ma9inilor electrice, in care intra fluxul inductor util 9i curentul indus,
incazul motorului asincron fluxul rezultant invirtitor <I> 9i componenta
activa a curentului rotoric 1;. Pentru determinarea relatiilor respective
se porne9te de la expresia (38.8) a cuplului

,
m1-"2 1'2
2
5

M=--01

Din diagrama vectoriala reprezentata in figura 37.9 rezulta ca

,
"2

12 = E2

COS

t2'

fiind unghiul de defazaj intre curentul 1~9i Le.m. E~. Expresia de mai
sus a cuplului devine
t:l

expresia
M

= m1 4,44

1w1pk
1

2rr:11

care poate fi pusa 91 sub forma

M

J1. (mlkl

wII~

COS

2)

P$

Prin urmare, cuplul electromagnetic al motorului asincron este propurtional cu t.m.ro. totaUl F. a rotorului (m1k1w1I; cos th), creata de componenta activa a curentu1ui din rotor, 9i cu fluxu1 total pet> al ma9inii.
Dad

in expresia (38.19) notam

M

J2

m1k1w1P

= K M1; et> cos

= K,l{"

(38.20)

~2'

La variatii ale SarC1Ullmotoru1ui de la mersul in gol pina 1a sarcina

nominaHi, cos ~2 se mentine practic ega1 cu 1. In aceste conditii putem scrie

= KMI;et>.

(38.~1)

'1\

tn anumite regimuri, nnele m~ini alternative polifazate funetioneaza ea motor aslneron

eu alimentare rotorica, adiea ea un motor asincron la care statorul ~i rotorul ~i-au schimbat
rolurile: rotorul trifazat al ma~inii este legat prin inele ~i perii la reteaua de distributie ~i
are rolul de primar, iar statoful est legat in scurtcireuit
sau pe reostatul de pornire ~i are
rol ul de secundar.
La pornire, cind rotorul etite in repaus, -..;ituatflr este idelltica eu aeeea a alimentarii statorice. Alimentat eu tensiunea U1 a retelei de frecventa Iv in rotor ia na~tere un cimp in virtitor, deci un flux (Dr care se rote~te in sensul de sllccesiune a fazelor, eu turatla sincrona
11

n1 = 60

. I';1 da na~tere

in illfa~urarea

statorului

uuor

cllrenti: indu~i

care

iu

momentul

pornirii, dnd rotoml sta pe 10c, au frecventa 12 = 11' Conform legii lul Lenz, sensul eurentilor indu~i in stator este astfel incH prin cimpul lor sa se opuna eauzei care ii produce.
adica tllratiei relative intre cimpul invlrtitor rotoric ~i iufii~urarea statorica indusl\.. Yn consecinta, rotorul este supus unui cuplu motor care ii imprima 0 mi~care de rotatie in sens
invers cimpului sau invirtitor, ~i motorul se pune in mi~care pina atinge turatia de regim n,
Avem acum un rotor m1-fazat, alimentat eu eurenti 1n1-fazati de frecventa11'
care se invirte~te eu turatia n, in sens opus cimpului sau invirtitor, a carui turatie fata de infa~urarea rotorica ramine

tot

n1 = 6;11 Fata

de stator,

cimpul

rotoric

are 0 turatie

11.,

data

de

dife-

n. Acest cimp induce in infa~tuarea itlchisa a statorulni secundar m2-fazat

(n1 - n)p
curenti de frecventa j., = -----,
a caror valoare este data de cuplul de sarcina
al

60
motorului M ~ ](m14 l>[relatia (38.21)], in care <I) este fluxul rezultant de sarcina al motorului.
(nr - n)
Ca ~i la lllotoarele asincrone normale alimentate prin stator. raportul . reprezlnta
n1
alunecarea 5 a motorului.
Prin ur~are.
12 = 511,
Statorul, parcurs de curentii 1n2-fazati de frecventa 12 = 511, va produce un dmp, deei
un flux invirtitor (D2 de turatie (n1 - n) ca ~i fluxul rotorului <1>1'Cele doua fluxuri il>. ~i
(D1se eompun in intrefier in fluxul rezultant (D, care praetic ramine constant cu sarcina.
Din relatia mentionata
mai sus a cuplulul rezulta ca, deoarece fluxul <T>
este constant.
eurentul statoric 12 este proportional
eu euplul de sarcina M. Curentul statoric este dat
de t.e.m. E25, care, la dndul ei, este proportionala eu turatia relativa n2 a fluxului rezultant
fata eu infa~urarea statorica. Deci, cu elt cuplul rezistent ~i, 0 data cu el, sarcina motorului
este mai mare, eu aUt turatia sa relativa n2 este mai mare, deci aluneearea este mai mare
~i, 0 data cu ea, t.e.m. statoricil E25 ~i eurentul 12dat de relatia (37.33), adica la fel ea la
motoarele asincrone de eonstructie normala, eu alimentare statorica. La mersul in gol ideal
(s = 0) avem n = n1 ~i fluxul invirtitor
rotoric sta pe loc, iar eel statoric este nul, eaci
Eu = 0, decl I. = O.
renta

n. = n1

care. de pilda. l~ macara;-arata modu1 cum variaza. cuplul acesteia in functie

de turatia sa. In punctele de intersectie ale ce10r dona cnrbe avem
M=Mst

Punctul de intersectie din dreapta corespunde regimului stabil de functionare al motorului. Intr-adevar, daca perturbatia produce 0 cre~tere
a turatiei, cuplul electromagnetic M scade sub valoarea lui Mst ~i, potrivit
relatiei (38.23), M J devine negativ ~i tin de sa frineze aceasta cre~tere;
daca1perturbatia produce 0 scadere a turatiei, M> Mst ~i MJ deviuC'
pozitiv ~i tinde sa accelereze turatia.
In punctul de intersectie din stinga, functionarea ma~inii este labilii,
caci in acest punct cuplul dinamic are semnul variatiei de turatie produsa de perturbatie ~i ma~ina se desprinde. Prin urmare, inegalitatile
dMst

dM

dn2

dn2

->-

dMst

dM

ds

ds

--<-

sau

pot servi ca criteriu de stabilitate a functionarii motorului asincron. Clnd

ele siut satisfacute, fuuctiouarea motoru1ui este stabila, ~i invers.

\ 38. 9. Caracteristicile de functionare

ale motorului asincron

Prin caracteristici de fUJ1ctionare ale motorului asincron se inteleg:

turatiei n;@ caracteristica cuplului M ~i M 2 ;@caracicristica factorului de putere cos cp ~i@ caracteristica randamentului, in
functie de puterea utila P2' pentru U1 = U1n = const. ~i II = Iln = const.
In figura 38.5 au fost reprezentate, in unitati relative, pe linga caracteristicile principale specificate, ~i caracteristicile II = f(P2) ~i s = f(P2)

@ caracteristica

P. I

a/a I

tiP.

!.OO

.Osrp

flint

'1

1,0 1,0 0,9,

1)

/'

/
I
I

CDS,!,

'"

/
A~
/'

-1 1/
,/

~~

./

/'

A-

t,

'!>'.....
,/

'"

t::::: ...

.....

n"SO
!1/Hn
ZOO

",.4.,0
./

I,/In

t.O

3,0

1.00

"'"

2,0 O,S

.....
'8

1, o

~
/.00

F2/h

Fig. 38.5. Caracteristicile

(Ie functionare ale motoruJui asincron .

In afara de aceste caracteristici prezinta importanta in aplicatiile de

actionare ale motorului asi~c!o~racteristica
sa mecanica: n = f(M),
pentru U 1 = U1n = const~
= hn = const.
L~.:1Caractm'istica turatiei: n = f(P2) Turatia motorului asincron in
functie de alunecare este data de relatia (37.8)
n

= (1 -

s)n1.

Pe de alta parte, din relatia (38.4) rez ulta

s =

PCU2 ,

adica a1unecarea motorului asincron este data numeric de raportul dintre

pierderile din infa~urarea rotorica ~i puterea electromagnetica produsa
de motor.
La mersul in gol al ma~inii, pierderi1e rotorice PCu2 sint neglijabile fat a
de puterea P. Urmeaza ca alunecarea este practic nul a ~i n = n1 0 data
cu incarcarea motorului, raportul PCU2 cre~te, deci alunecarea s cre~te.
p

Daca se tine seama ca datorita randamentului relativ ridicat al motorului

PCU2 P oricare~ar fi sarcina, rezulHi di variatia alunecarii cu sarcina este
foarte redusa. Pentru sarcina nominala avem de regula
s

PCU2

PCU2

P2

= 1,5 ... 5//0'

valoarea mlca referindu-se la motoare de putere mare, Jar cca mare 1a

motoare de putere mica, intre 3 ~i 10 kW.
Rezulta, potrivit relatiei (37.8), ca, la fel ca la motorul de curent cantinuu excitat in derivatie, caracteristica turatiei motorului asincron n =
= f(P2) prezinta 0 indinare foarte redusa, deci este 0 caracteristica ri ida,
iar motorul asincron face parte, in ceea ce prive~te vana la ura lel cu
sarcina: din dasa motoarelor cu caracteristica derivatie.".
Caracteristica cuplului: M = r(P2)' In regim stabil de functionare
al motorului, cuplul electromagnetic M face fata cuplului util M 2 =--' ~

[!]

:;;icuplului constant de mers in gol M 0 (M = M 2

M 0)' Avind in vedere
ca turatia motorului scade foarte putin cu cre~terea sarcinii, caracteristica
cuplu1ui util M 2 ~i la fel cea a cuplului M (M 0 fiind constant), este 0
curba cu 0 foarte u~oara concavitate in sus.
ITI Pierderi ~i randament. Am aratat cu prilejul studiului diagramei energ~e ca in fUllctionarea motorului asincron intervin urmatoarele pierderi :
I) Pierderi mecanice (PM)' care provin din frecari in paliere ~i diu pierderi
prin ventilatie. Aceste pierderi depind de turatia. ma~inii (care poate fi
privita practic constanta) ~i sint independente de sarcina, adica ram in
acelea~i in sarcina ca ~i la mersul in gol.
2) Pierderi tn circ~titul magnetic al ma!jinii (PFe), care siut compuse din
pierderi priu histerezis (h)
prin cureutii turbionari (Pt), deci

y~

PFe

Pi.

+ Pt\= he!

Pierderile in fier se socotesc numai

entru miezul statorului, in rotor
dupa cum s-a mai aratat, ele fiind neglijabile din cauza turatlei relatlv
reduse intre dmpul invirtitor care Ie produce 9i rotor. Pierderile in fier
sint independente de sarcina, deoarece fluxul magnetic al motorului ramine
practic constant la orice sarcin ~
3) Pierderile din inj.v
e ma$inii (Pcu) sint date de relatia
v

Pcu

= PCUl + PCU2= mlrlI~

+ m2r2I~

= mlrlI~

+ mlr~I~2.

Ele variaza cu patratul sarcinii.

4) Pierderile suplimentare
(Ps). Aceste pierderi se compun din: a) pierderi suplimentare in fier ;;i b) pierderi suplimentare in cupru.
Pierderile suplimentare in fier sint cauzate de fenomenele de histerezis
;;i de pulsat1a Clmpu m magnetic produsa de dintii rotorului )'1 ai s atorului
(v. par. 24.6).
Pierderile suplimentare in cu ru se datoresc influentei armonicelor
supenoare a e .m.m. 9i e ectulm de refulare (efectului pehcular.
fectul
de refulare a are sen~ln
s ecial la rotorul in colivie in momentul pornini, dnd 12 = 11> 9i dureaza pina dnd este atinsa turatia de functionare n.
El este folosit pentru ameliorarea conditiilor de pornire a motoarelor
eU rotorul in scurtcircuit (\7. par. 41.2 9i 41.3).
La determinarea experimentala a randamentului prin metoda pierderilor
separate, normale, STAS 1893-65 prevede 0 evaluare a pierderilor supli~ mentare la circa 0,5% din puterea absorbita la sarcina nomina Hi a motorului. La sarcini diferite de cea nominala se admite d pierderile suplimentare variaza, ca 9i pierderile in cupru, proportional cu raportul

(!.l-)' ,

adid

cu patratul

factorului de indrcare

~ = !.l-

I1n

Randamentul motorului asincron in functie de pierderi este dat de relatiile (37.24) 9i (37.24, a).
Ca ;;i la transformator (v. par. 15.9), valoarea maxima a randamentului
se obtine atunci dnd pierderile variabile sint egale cu cele constante
(Pcu = Po) De obicei, la_.Q!"0iectaxe~ma9iniiJierderile se fixeaza in a;;a fel
indt randamentul maxim sa corespunda acelei puteri utile sub care motorul
urmeaza sa functioneze timp mai indelungat. in figura 38.5, randamentul
maxim corespunde la circa 75% din sarcina nominala.
d. Caracteristica factorului de putere: cos <p = f(P2). Ca 9i transform atorul, motorul asincrol1 i;;i absoarbe din retea curentul inductiv necesar
magnetizarii sale ;;i acest curent este prac:tic independent de sarcina. Din
aceasta cauza, factorul de putere al motorului asincrol1 este totdeauna
inductiv, ;;i aceasta constituie marele neajuns al motoarelor asincrone.
Pentru motoare1e de puteri de la 0,6 pina la 100 kW 9i pina la 500 V,
factorul de putere fixat de STAS 1764-63 variaza dupa putere, turatie
9i fel de protectie, intre 0,72 9i 0,92 pentru motoarele cu rotorul bobinat,
.i in~,e 0,72 ,i 0,91 pe~toml
in scurtci,cuit.

Pig.
38.6.
Caracteristica
mecanica a motorului cu
lnele

pentru
pentru

R:
R: > o.

=0

~i

La mer ul in gol al motorului, factorul san de putere cos q> = cos q>o
este scazut, prezenttnd valori
0,12. 0 data cu sarcina e1 cre;;te destul
de repede, atingind maximul aproximati\- in vecinatatea puterii nominale (fig. 38.5). Daca se depa;;e;;te sarcina nominala, cos q>are tendinta \
sa scada, caci la sarcini mari se accentueaza scaderea turatiei, deci cre;;terea alunecarii, :;;i a data cu alunecarea cre;;te unghiul t);2 = arc tg sX2

-<

Y2

deci cre;;te q>,a:;;a cum rezulta din diagram a reprezentata in figura 37.9,
:;;iscade cos q>.
e. Caracteristica lllccanica: n = f(.Ll!I). Ca ;;i relatia M = f(s) din care
rezulta, caracterul functiei n = f(M) depinde de valoare rezistentei circuitului rotoric. Cu dt aceasta rezistenta este mai mare, cu atit turatia motorului scade mai repede cu cuplul, deci se obtine 0 caracteristica mec:luica
mai putin rigida, mai supla. In figura 38.6 sint redate doua caracteristici
mecanice ale aceluia;;i motor, una corespunzatoare rotorului legat in scurtcircuit, deci rezistentei infa;;urarii rotorice r~, cealalta unei rezistellte R~
intercalata in circuitul rotoric, deci unei rezistente a acestui circuit egala
eu
R~. Prima este caracteristica mecanica naturala a ma;;inii, a dona,
o caracteristica artificiala.

r; +

Uneori este necesar sa se poata construi relatia M = f(s) pelltru motor cu ajutorul alunecarii critice sc, .'7i al cuplului maxim Aim. ale caror valori pot fi giisite in cataloagele
firmelor
constructoare
san in indreptarele
tehnice. Relatia respectiva se determina dupa
cum urmeaza.
Folosind relatiile (38.10) .'7i (38.12), se obtine pentru raportul dintre cuplul M, corespuuzator unei valori oarecare a alullecarii, .'7i valoarea sa M m, corespunzatoare
a1ullecarii sc,.
expresia
2clyHrl

+ Yri + (Xl + CIX~)2J

'[(" +', ': j'+ (x, +"~

(1 + ~ sc,)
C1 ".

"1
---'+ - + 2--,
S

Scr

s&1'

Scr

Cl1'2

Pentru

h = 0),

calcul aproximativ
se obtine

se poate lua q ~ 2scr ~i, neglijind rezistenta

infaljllrllrii primare

Capitolul 41

ASINCRONE CU/~TORUL iN SCURTCIRCUIT

DE CONSTRUCTIE SPECIAL~

Parametrii de pomire nesatisfaditori ai motorului cu rotorul in scurtcircuit de constructie normala (cu colivie simpla din bare rotunde) fac improprie folosirea pe scara larga a acestui motor. De aceea, el a fost aproape
in intregime inlocuit de doua tipuri constructive de motoare cu rotorul
in scurtcircuit, motorul cu bare fnalte sau cu crestlituri adinci ~i motorul
eu colivie dubl4.. care au caracteristici de pornire sensibil ameliorate.
La ambele aceste tipuri de motoare, statoru1 nu se deosebe~te cu nimic
de statorul unui motor asincron obi~nuit; in schimb, rotoarele lor pre" zinta anumite particularitati constructive.

Com ortarea la ornire a motorului

re inalte se bazeaza
menul Hzical refulariicurentului altemativ ind_
omire in con uc oare e
din crestaturile rotorului e
ile acestora aflate s re intre leru ma mu.
- n fiecare crestatura a rotorului intra clte 0 singura bara inalta care
depa~e~te lungimea crestaturii (fig. 41.1.). Capetele barelor sint sudate
la cite un inel lateral, asHel ca ansamblul barelor formeaza impreuna cu
cele doua inele de scurtcircuitare 0 colivie de constructie simpla ~i masiva.
In figura 41.1 sint reprezentate doua solutii constructive ale inelelor de
scurtcircuitare fata de barele rotorului. Uneori, pentru a nu reduce prea
mult sectiunea jugului rotoric. crestaturile adinci sint ~tantate ~i barele
inalte a~ezate inc1inat fat a de raza tolei, a~a cum rezulta din figura 41.2.
-@ Functionarea motorului. Fenomenul refularii apare la toate motoarel ,
de once construcfle, dar atunCt cm rapor u
ntre ma llmea conducto-

Fig. 41.1. Forme constructive ale infa~urarilor

rotoarelor cu bare inalte :
1 -

bar1l. lnalta.;

2 -

fnel de scurtcircuitare.

rului i Hi imea lui este mai mic dedt 5 el este ne li' a il Din contra, la
mo 'oare e cu bare inalte, la care acest fa ort este mai
re dedt 5 fenotll;enuldevine sensibil, fiin cu abt mal pronuntat, cu dt raportul este mai
mare, ~i in timpul pornirii el schimba unii parametrii normali ai motorului.
Sa presupunem 0 crestatura amnca a unui rotor de motor asincron ~i
,in ea 0 bara inaIta a infii~urarii rotorului, pe care 0 presupunem fractionat in mai muIte conductoare in paralel (fig. 41.3) ~i parcursa de curent
alternativ.
Cea mai mare parte a dmpului magnetic propriu produs de conductoarel~
partiale prin trecerea curentului se inchide prin stator, adica pe drumul
fluxului principal. 0 parte din liniite dmpului magnetic se inchid ins a
transversal prin crestatura, de la un perete la celalalt al acesteia, consti\ tuind ceea ce numim fluxul de scapari al crestaturii.

I
I
I

\i

'&,1

ff

~I

'"<::

t"

I
I
I

II

~I

Fig. 41.3. Fluxul -de scapari

al crestaturii motorului cu
bare inalte (a) ~i repartitia
densitatii Cllrentulll i in
bara (b).

,.

~t

.....

" ff
lit

1,,(

+I

III

~I

~I
I

I
I

I
I
I

I
\

'-

.J

8)

b)

Fig. 41.4. Diagrama vectoriala a t.e.m.

,Ie scapari dintr-un
conductor
partial
oarecare al ba>ei inalte.

Spectrul liniilor acestui dmp ne arata ca eonductorul partial 6 situat

in fundul crestaturii este inlantuit de cele mai multe linii; conductorul 5
este inlantuit de un numar mai mic 9i a;;a mai departe, fiecare conductor
fiind inlantuit de un numar de linii ale dmpului magnetic cu atit mai
mic, cu dt se gase;;te mai aproape de intrefier. Astfel, conductorul 1 situat
linga intrefier este inlantuit numai de propriul sau flux de scapari, pe dnd
eonductorul 6 din fundul crestaturii este inlantuit, pe ling a fluxul sau propriu de scapari, ;;i de fluxul celor 5 conductoare de deasupra sa.
Fluxurile magnetice de scapari fiind alternative, el induc in conduct
rele artiale pe care e 111an Ule t.e.m. e sca an
de valori diferite :
maX1ma 111ce e a undul crestaturii i a oi di ce 111ce mal nllca, pe
masura ce eonductoarele respect1ve 1ll parale Sl mai"aroa eae 111trefu- -ActlUnea-re.m. e scapan rezu a 111 19 ra .4, care reprezinta
diagrama vectoriala a t.e.m. induse intr-un co ductor partial oarecare.
'~ Fluxul invirtitc:r utill1> al ma>;iniiinduce in conductor t.e.m. E (aceea;;i
2,

cu22 in urma fluxului. Daca tinem

_____
\ in fiecare conductor partial), defazata
seama ca rezistenta r 2, a conductorului este foarte mica fata de reactanta
sa de scapari, cnrentul 12,va fi defazat fata de t.e.m. E2, cu un unghi
l1>2,=

~ . In
2

faza cu 12,este fluxul de scaparil1>s2"care induce t.e.m. de

scapari E52, defazata cu ~ in urma sa, deci practic in opozitie eu t.e.m. E2"
2

;;i curentul in ramura este dat de relatia

~ I,,~ Ew ,~E'"
.

(41.1)

Deoarece t.e.m. Es2" care cre;;te proportional cu fluxul de scapari, este

maxima in ramura din fundul crestaturii ;;i minima in ramura de linga
intrefier, iar reactanta X2, variaza la fel, rezulta ca curentul este foarte
mie in ramura din fund ;;i devine din ce in ee mai mare pe masura ee ne
\
I apropiem de intrefier. Densitatea lui pe inaltimea eonductorului varia~a
dupa eurha din figura 41.3, b, deci eurentul total din hara este refulat
~pre intrefler..:-:-;= .

Fig. 41.5. Rezultatul practic al repartitiei neuniforme

a curentului in bara inalta in momentul pornidi.

Lucrurile se petree ea 9i cum la pornire partea inferioara a barei inalte~

ar lipsi (fig. 41.5) 9i intregul eurent ar treee printr-o portiune mai redusa
a eonductorului, aflata spre intrefier, eeea ee echivaleaza eu 0 cre9tere
~. a rezistentei conductorului.
Datorita aeestui fenowen motorul cu bare Inalte are un curel1t de pornire relativ mic i u
ornir r lativ mare adica caracteristicile
sa e e pornire Sll1t mai bune decit ale motorului In scurtcircuit de eonstruetie normala.
Pe masura ce motorul ia viteza frecventa eurentului din rotor se mic 0feaze.. redUclndu-se, la viteza de regim, a Cl,lva ertl. In aceste eonditii,
. enomenul r u
uee tre .tat influent a devenind la viteza normala
neglijabil. Rezistenta rotorului din momentul ornirii scade tre tat
e
Il1aSUraee viteza ere;;te la valoarea sa normala, :;;iIn aceea9i masura ere$
reactal1ta de scapari, ceea ce face ca la viteza normala motorul cu bare Inalte
sa se eomporte ea un motor obi$nuit, eu rotorul In scurteircuit, cu rezistenta ohmica practie normala ;;i reactanta In mica masura marita.
v.'"

~
Rezistenla ~i reactan!a de pornire a rotoru]ui. Valorile rezistentel ~1 ale reaetautel
Pornire a rotorului se determina eu ajutorul unor coeficienti k, ~i kx dati de relatiile
~ k,

Y2(P)

~i

!Ix

X2(P)

r2

x2

de

(4J 2)

\ in care Y (P) ~i .1' (P) sint rezistenta ~l reactanta in perioada trauzitorie a porniril, ciud eureutul
2
2
se distribuie
neuniform pe suprafata
eouductoarelor
rotorice (deusitatea de curent variabila) , iar r2 :;;i .1'2 sint rezistenta ~i reactanta in eazul funetiouarii la viteza norm ala, cind
practic distributia curentuilli rotoric pe suprafata eonduetoruilli rotoric este ulliforrna (dellsitatea de Cllrent constanta).
Coeficientii k, ~i kx siut legati aualitie de 0 madme ( data de relatia
' l., = 2 7!fl1
~

beu ---.
12
1 II -.

ber

P'

105

in care:
h este inaltimea barei, in cm;
be,,:;;i bc,latimea barei, respectiv a crestaturii.
12
frecventa curentului din bara :;;i
P
rezistivitatea
materiallllui barei.

in cm;

Tinind
sint

seama ca in rotorul

izolate

(ele sint

12= s11 ~i

ma!1inii asincrone

introduse

direct

bCu

in erestatnra),

avem be'

mm

devine, pentru

11 =

50 Hz ~i pentru

0,02 11 --

:::::I,

(rezistivitatea

ale rotorului

expresia

cuprulul

la

Dn

precedenU
circa

50C)

i=hV0

in care s este alunecarea.

Valorile

ca harele inalte

Ini k, ~i k. in functie

de

1;: sint date de nrmatoarele

relatii :

sh 21; + sin 21;

k~ = ~------ch 21; -

cos 21;

sh 21; - sin 21;

ch 21; -

Determinarea lui k, 9i k" pe cale analiticii

voioasa. tn practica ne servim de curbele k,
dente (fig. 41.6 9i 41.7).

cos 21;

cu ajutorul acestor relatii este destul de anef(1;) ~i k" = f(1;}, calculate cu relatiile prece-

===

Obi9nuit iniiltimea It a barei variaza intre 2, 5 9i 4 em. Conform relatiei (41.4), la por
nire cind s = I, 1;: = It. tn acest caz, k, = 2, 5 ... 4 9i k" = 0,6 ... ' 0,4; prin urmare, rezis
tenta ohmicii a infii9uriirii rotorice cre~te cu mult mai mult decit scade reactanta
de sdlpari
Din aceasta cauzii, curentul de pornire scade ~i cuplul de pornire cre~te.
c. Schema echivulenti'i a motoruJui cu bare inaltc. Schema ecWvalenta a motorului cu bare
inalte difera de aceea a motorului de constructie normalii, datorita faptului cii parametrii
sai secundari se compun dintr-o parte constanta ~i una variabila cu alunecare.
Tinind seama ca refularea
tontiui,

x;

curentului

deci nu ~i in capetele

se face numai pe portiunea

de bobinii

ale infa9uriirii 'rotorice,

din crestiiturii
rezistenta

r;

a conduc
9i reactania

a acestei infa9uriiri pot fi puse sub forma

in care r;cr 9i x;cr sint rezistenta,

de conductoare din crestiituri la
tortllui,
conditii

r~b

~i x;cb'

rezistenta

de functionare,

respectiv reactanta infa~urarii corespunzatoare portiunilor

distributie
uniformii a curentului pe sectiunea condue-

9i reactanta

iar kr 9i k""

capetelor

coeficientii

de bobinii ale infa9urarii

dati de relatia

in acele~i

(41.2).

........

Ii,. 5,0

t4.0

"-

3,0

\"
"-

2,0
1.0

0.2
f

-~
..,

"-

.......

00
<:<-Fig. 41.7. Curba

kx = f(1;).

Ca ~i motom! de bare inalte, motom! cn colivie dubla prezinta fata de

eel de constmctie normala avantajul unui curent de pornire relativ redus
~i al unui cuplu de pornire mai mare.
Comparat cu motoml cu bare inalte, motoml cu colivie dublii prezinta
practic acelea~i caracteristici de sarcina, insa are caracteristici de pornire

mai elastice. In afara de aceasta, rotorul sau este mai rezistent de~it rotorn!
celui cu bare inalte. Aceste calitati 11 fac indicat pentru vi1.eze Tidicate
~i conditii gre1e de lucru, de pilda la cupluri de pornire marite.
a. Construetia motorului eu eolivie dubla. Rotorul motorului asincron
eu eolivie dubla'dispune de doua infa$urari, ambele in colivie, a~ezate una
la periferia rotorului, in apropierea intrefierului, Eolivia de pornire (notata
in figura 41.11 cu Cp), ~i cea de-a doua, mai adinc in miezul de fier al
rotorului, colivia de func!ionare (notata in aceea~i figura cn C/).
. Colivia de pornire se executa cu 0 rezistenta ~
relativ mare ~i cu o
reactanta inductivax2p
redusa, pe dnd colivia de functionare se executa
cu 0 rezistenta r2/ iiOi'i.D.aHi
~i cu 0 reactanta inductiva x2! Cll nmlt mai
~edt
a
cohvlei
de
pornire.
"
~
Pentru a asigura coliviei Cp reactanta redusa necesara, sint prevazute'
deschizaturi inguste (notate in fig. 41.11, a cu d) intre crestaturile interioare
~i cele periferice ale coliviilor, care formeaza ~icane in calea inchiderii flu-
xului respectiv.
Inelele de scurtcircuitare se fac comune pentru ambe1e colivii (fig. 41.11, b)
sau separate (fig. 41.11, c). La aceste forme constructive, barele coliv'iilor
se imbina cu inelele prin sudare.
La motoarele de putere mica ~i mijlocie, ambele colivii se construiesc
din aluminiu, care se toarna direct in crestatura sub presiune. 0 data cn
barele se toarna inelele de scurtcircuitare, precum ~i paletele ventilatorului
d~acire
(v. fig. 36.2, b 9i fig. 41.12).
.J (b) Funetionarea
motorului eu eolivie dubla.Sa notam Cll Ip 9i If eurentii
in cele doua colivii. Suma lor este egala cu curentul rotoTic 12:

\\ T2=Tp+~

\\

~i valorile lor, invers proportionale cu impedantele respective.

tn momentul pornirii (s = 1), frecventa/rotorica are valoarea maxima
(J2 = il), deci reactanta coliviei interioare este foarte mare 9i cea mai mare
parte din curentul de pornire este impins in colivia exterioara.
Defazarile curentilor Ip:;i If fat a de t.e.m. 2 sint. respectiv, ~p = arctg Xp
rp

"

III

~ 'il!
Fig. 41.11. Forme constructive
ale infa~uriirii in coli vie dublii cu bare de
cupru ~i inele sudate.

Fig. 41.12. Forma crestaturii

umplute
a infii~urarii cu coli vie dublii din aluminiu, obtinutii prin turn are :
a -

sectiune transversala prin bara; b laterala a paletei de ventilatie.

vedere

Fig. 41.13.
motornlui

Curbele euplurilor
eu eolivie dubllL

"-

- ... ,

~ ~ ~ 0.8

0.6

0.4

0.2

02

0.4

0.8

0.8
-5

n
1

arctg xI. Deoarece la pornire xp <l: xI curentu1 1p este practic in

1'1 -1
1'1
t .e.m. 'i'.in acest e condi+"
faza eu E'2, lar
est e defaza t sensl'b~Pl
1 ln urma
tll,
tmm seama e expresia cuplu1ui M = J{m
2 COS
2, rezulta ea curentu1 1
produce un cup1u pnternic, jar [fi un cu lu slab in mo~rii;
pornirea este deci asigurata de Cll u cohviei Cpo
Din eauza rezistentei mari a co1iviei exterioare ;;i a reactantei ridicate
a celei interioare, cnrentul total de pornire
~i

\)if =
v

12[PJ = 1p[P]
II[PJ
este relativ redus.
in figura 41.13 este reprezentat modul cum variaza m timpu1 pormru
cuplul coliviei exterioare (curba 1), cuplul celei interioare (curba 2) ;;i
cuplu1 total de pornire (curba 3) in functie de alunecare.
1n consecinta, motorul cu colivie dubla are un cuplu de pornire mare
1a un curent
pornire moderato Variindu-se constructiv parametrii fiecarei colivii, se pot obtine cupluri de pornire de forme diferite, dupa necesitati!e exploatarii (fig. 41.14, curbele 3, 4 :;;i 5).

<Ie

Fig. 41.14. Fluxurile

de
scapari ale coliviei duble.