IL 10064 02-Sistem Combusibil

ELECTROPUTERE IL-10064/10
Divizia VFU
TRANSMISIA ELECTRICA - SISTEM SI COMENZI
CUPRINS
1. INTRODUCERE
1.1. DESCRIERE GENERALA A SISTEMULUI DE COMANDA ELECTRICA LOCOMOTIVA
2. GENERATOR PRINCIPAL (AR8)

2.1. CIRCUITE SUPRESOARE DE TENSIUNE TRANZITORIE DE COMUTATIE
3. GENERATOR AUXILIAR CA6
4. CIRCUIT DE COMANDA EXCITATIE GENERATOR PRINCIPAL
5 CIRCUIT GENERATOR PRINCIPAL / MOTOARE DE TRACTIUNE

5.1 CONTACTOARE PRINCIPALE K4.1-K4.6 (P1-P6)
6. CIRCUIT COMANDA REGULATOR MOTOR DIESEL
7. FUNCTIONAREA REGULATORULUI DE SARCINA
8. CIRCUITE DE INFORMATII PENTRU REGLAREA PUTERII

8.1. TRANSFORMATOARE DE CURENT GENERATOR PRINCIPAL !
8.2. TRADUCTOARE DE CURENT PENTRU MOTOARE TRACTIUNE U2.1-U2.6 (ITM1 -
ITM6)
8.3. EMITATOR-RECEPTOR RADAR
8.4. TRADUCTOR SI REZISTENTA ADITIONALA TENSIUNE GENERATOR PRINCIPAL
8.5. TRADUCTOARE SI REZISTENTE ADITIONALE TENSIUNE MOTOARE TRACTIUNE
9. REGLAREA TRANSMISIEI ELECTRICE A LOCOMOTIVEI

9.1. SELECTAREA MODULUI DE REGLARE SI AFISARE
9.2. REGLARE TENSIUNE, CURENT SI PUTERE-REGIM NORMAL INCARCARE
9.3. TABEL CU MODURI REGLARE TRACTIUNE
9.3.1. REGLARE A (CURENT IESIRE GENERATOR PRINCIPAL)
9.3.2. REGLARE ERPM (PUTEREA MOTORULUI DIESEL) "
9.3.3. REGLARE FCUP, FCLW ( LIMITE CURENT EXCITATIE GENERATOR PRINCIPAL) "
9.3.4. REGLARE FVUP, FVLW (LIMITE TENSIUNE EXCITATIE GENERATOR PRINCIPAL) "
9.3.5. REGLARE GX (CURENT EXCITATIE GENERATOR PRINCIPAL) #
9.3.6. REGLARE LR (LIMITARE PUTERE REGULATOR SARCINA) #
9.3.7. DETALII REGLARE PWR (PUTERE IESIRE GENERATOR PRINCIPAL) #
9.3.8. REGLARE SS (SUPER SERIES CREEP CONTROL) $
9.3.9. REGLARE TKN ( BLOCARE PUTERE TREPTE CONTROLER)
%&' '&()%*
+,* (- '.'/%0',*-'
1'*2/ (- ,3'4/% ,(4 ( (
3*,+ (- 5 /& ( 6 %
Divizia VFU
9.3.10. DETALII REFERITOARE LA REGLAREA V (TENSIUNE IESIRE GENERATOR

PRINCIPAL)
9.3.11. REGLARE VPR (LIMITA TENSIUNE PROTECTIE)
9.3.12. REGLARE WSA (CURENT LA PATINARE ROTI)
9.3.13. REGLARE WSP (PUTERE LA PATINARE ROTI)
10. DETECTARE LIPSA SEMNALE DE REACTIE
11. FUNCTIA DE PROTECTIE LA PATINARE

11.1. TREPTELE DE DETECTARE ALE PATINARII
11.2. MODURI DE FUNCTIONARE LA PATINARE
11.3. PROTECTIA LA PATINARE
12. FUNCTIA DE PROTECTIE LA SUPRATURAREA ROTILOR
13. PROTECTIE LA DESPRINDERE PINION

Treapta Suspecteaza defectul de pinion desprins: "
Treapta Asigura raspunsul initial la defectul suspectat: "
Treapta Asigura raspunsul prelungit la defectul suspectat: "
Treapta Verifica sau elimina automat defectul: "
Treapta Raspunde la defectul depistat: #
Treapta Elimina defectul: #
14. PROTECTIE LA ROATA MOTOARE BLOCATA
15. INSTRUCTIUNI IN CAZ DE PINION DESPRINS / ROATA MOTOARE BLOCATA
16. CIRCUITE SI SISTEME ELECTRICE COMPLEMENTARE DE SUPRAVEGHERE

16.1. SISTEME DE AVERTIZARE !
16.2. SISTEM PROTECTIE RELEU PUNERE LA MASA !
16.2.1. INTRODUCERE !
16.2.2 FUNCTIONAREA SISTEMULUI DE PROTECTIE RELEU PUNERE LA MASA
16.3. DETECTARE DEFECTE
16.3.1. DEFECT PUNERE LA MASA CIRCUITE DE C.A. GENERATOR PRINCIPAL
16.3.2. INTRERUPEREA UNEI FAZE A GENERATORULUI
16.3.3. SCURTCIRCUIT IN FAZELE UNUI GENERATOR #
16.3.4. PUNERI LA MASA PE PARTEA DE C.A. !
16.3.5. PUNERI LA MASA PE PARTEA CIRCUITELOR DE FORTA DE C.C. !
16.4. SISTEM DE DECONECTARE MOTOARE TRACTIUNE
FIGURI
Fig. 10- 1 Transmisie electrica - Sistem si echipament aferent (schema simplificata) "
Fig. 10- 2 Desen schematic generator principal #
Fig. 10- 3 Schema simplificata generator principal si aparataj aferent $
Fig. 10- 4 Circulatia de curent in generatorul principal la momentul V !
Fig. 10- 5 Circulatia de curent in generatorul principal la momentul W
Divizia VFU
Fig. 10- 6 Schema simplificata circuit supresor de tensiune conectat in triunghi

Fig. 10- 7 Circuit comanda excitatie generator principal
Fig. 10- 8 Schema simplificata a circuitului generator - motoare tractiune
Fig. 10- 9 Circuit comanda regulator MD si tabel trepte controler / turtie MD.
Fig. 10- 10 Amplasarea regulatorului de sarcina pe regulatorul MD #
Fig. 10- 11 Schema bloc functionare regulator de sarcina (interactiunea cu MD, regulatorul
MD si calculatorul) $
Fig. 10- 12 Circuit transformatoare de curent generator principal
Fig. 10- 13 Amplasare emitator receptor radar
Fig. 10- 14 Reglare putere
Fig. 10- 15 Curbe Forta de tractiune/Patinare controlata pentru diferite stari ale liniei !
Fig. 10- 16 Circuit detectare defect punere la masa.
Fig. 10- 17 Circuit comanda releu protectie punere la masa
Fig. 10- 18 Detectarea punerii la masa - circulatia de curent in functionare normala.
Fig. 10- 19 Detectarea punerii la masa - Intreruperea unei faze
Fig. 10- 20 Scurtcircuit in faza generatorului din dreapta "
Fig. 10- 21 Detectarea punerii la masa - Punerea la masa a unei faze $
TABELE
+' ,.%* .'*'- *' */ %('
Divizia VFU
1. INTRODUCERE
1.1. DESCRIERE GENERALA A SISTEMULUI DE COMANDA ELECTRICA

LOCOMOTIVA
NOTA
1. Prin termenul “sistem comanda electrica“ (sau “sistem comanda“, sau “sistem comanda
locomotiva“) se intelege calculatorul de comanda locomotiva si circuitele comanda de 74 V ale
locomotivei.
2. In acest manual de exploatare se prescurteaza termenul “calculator comanda locomotiva“ cu
termenii “calculator locomotiva“ sau “calculator“.
3. In textul acestui manual, unele cuvinte, propozitii sau prescurtari apar sub o anumita forma
simbolizata cum ar fi de exemplu “MG V“. Asfel de expresii sunt luate de obicei de pe ecranul
calculatorului sau din schemele electrice ale locomotivei. Pentru identificarea simbolurilor se poate
consulta lista simbolurilor echipamentului electric din capitolul 0 al acestui manual. Anumite alte
expresii de forma de mai sus sunt luate direct de pe etichetele echipamentelor.
4. Pentru mesajele calculatorului cum ar fi de exemplu DEFECT SEMNAL - TRADUCTOR
TENSIUNE GP (FAILED FEEDBACK - MAIN GENERATOR VOLTAGE) se utilizeaza scrierea cu
caractere ingrosate si inclinate.
Sistemul de comanda electrica a locomotivei controleaza principalele sisteme de functionare ale

locomotivei. Calculatorul locomotivei este “creierul“ care comanda tot sistemul. Totalitatea sistemelor
de comanda include serviciile auxiliare precum si alte sisteme de protectie cum ar fi de exemplu
protectia de punere la masa.
Calculatorul primeste ca marimi de intrare:
- informatii despre manipularea (comenzi executate) anumitor aparate cum ar fi controlerul de
comanda, comutatoare si intrerupatoare automate;
- informatii de la traductoarele electrice;
- contacte de relee sau diferite alte aparate pentru asigurarea starii de conectare sau deconectare.
Principalele sisteme comandate prin sistemul de comanda electrica a locomotivei sunt:
- sistemul de transmisie electrica;
- sistemul de autotestare;
- alte sisteme auxiliare.
Transmisia electrica a locomotivei este formata din motorul diesel (MD), generatorul principal si
motoarele de tractiune. Sistemul de comanda electric al locomotivei comanda aceste componente in
bucla inchisa si permite locomotivei sa dezvolte forta de tractiune corespunzatoare fiecarei pozitii a
controlerului de comanda in diferite conditii de functionare.
In fig. 10-1 este prezentata schematic transmisia electrica, incluzand si intrarile de comanda de la
calculatorul locomotivei. In aceasta figura nu sunt prezentate in detaliu caracteristicile electrice si
informatiile pe care le primeste calculatorul locomotivei despre starea aparatajului electric.
MD antreneaza generatorul principal si generatorul auxiliar G1/2 (Companion). Acesta
alimenteaza excitatia generatorului principal prin intermediul unui redresor semicomandat A9.1 (MG
SCR) comandat de calculatorul locomotivei. Valoarea curentului de excitatie se stabileste in functie de
diferite conditii cum ar fi: pozitia controlerului de comanda, marimile de iesire ale generatorului etc. De
la generatorul principal, prin intermediul redresorului principal se alimenteaza cele sase motoare de
tractiune.
In functie de conditiile existente (cum ar fi pozitia controlerului de comanda), calculatorul
impune o anumita turatie a MD si stabileste din regulatorul MD o anumita injectie. Regulatorul mecanic
Divizia VFU
al MD urmareste turatia reala a MD si regleaza pozitia injectoarelor de combustibil ca sa obtina si sa

mentina turatia impusa.
Cand turatia actuala a MD este diferita de turatia impusa, regulatorul mecanic MD modifica
injectia de combustibil si pozitia de reglare regulatorului de sarcina; impreuna, aceste doua actiuni
corecteaza turatia MD. Calculatorul locomotivei urmareste pozitia de reglare a regulatorului de sarcina.
De exemplu, pentru a impune calculatorului o valoare mai mica a curentului de excitatie a
generatorului principal, regulatorul mecanic al MD aduce spre minim pozitia de reglare a regulatorului
de sarcina. Reducerea excitatiei generatorului principal usureaza sarcina MD permitand turatiei MD sa
creasca.
Pe de alta parte, pentru a reduce turatia MD, regulatorul mecanic MD creste pozitia de reglare a
regulatorului de sarcina impunand o valoare mai mare a curentului de excitatie a generatorului principal
(o incarcare mai mare pentru MD).
In mod normal, in conditii standard si sarcina constanta, MD functioneaza stabil la valorile
impuse pentru turatie si injectie, regulatorul de sarcina sta pe pozitia maxima de reglare si generatorul
principal produce intreaga putere corespunzatoare treptei respective de controler. Este de mentionat ca
aceasta putere constanta, debitata de generator nu inseamna insa viteza constanta pentru motoare de
tractiune / locomotiva.
Ansamblul generator principal G1/1 (MG)/ auxiliar G1/2 (Companion) consta din doua
generatoare sincrone trifazate, cuplate mecanic, racite cu aer, independente din punct de vedere electric:
generatorul principal G1/1 de tip AR8 (inclusiv redresorul) si generatorul auxiliar G1/2 de tip CA.
Fiecare din aceste generatoare se vor descrie in continuare in subcapitole separate.
2. GENERATOR PRINCIPAL (AR8)
Generatorul principal este format dintr-un rotor cu 10 poli, bobinajul statorului care produce o
sursa trifazata de c.a. si redresorul care transforma curentul alternativ in curent continuu.
Fig. 10-2 indica principiul de functionare a generatorului principal. Curentul continuu de
excitatie a generatorului principal (obtinut de la sistemul de comanda cu redresor semicomandat) se
aplica campului rotitor printr-o pereche de inele colectoare. Cand rotorul se invarteste, liniile magnetice
dezvoltate de campul rotitor induc o tensiune in bobinajul statorului. In fig. 10-2 sunt aratate un grup
trifazat de infasurari statorice si forma de unda trifazata.
Divizia VFU
"
Fig. 10- 1 Transmisie electrica - Sistem si echipament aferent (schema simplificata)

Divizia VFU
#
Fig. 10- 2 Desen schematic generator principal

Pentru a ilustra functionarea generatorului principal, in cele ce urmeaza se prezinta doua exemple
a modului in care curentul circula de prin generatorul principal-redresor-circuit de sarcina.
Primul exemplu, in momentul V, este aratat in fig. 10-4. Pozitia polilor rotorului in momentul V
este reprezentat in figura de un singur grup de infasurari statorice. Aplicand regula mainii drepte pentru
generator, se poate determina sensul circulatiei de curent.
Exista 10 grupuri de infasurari conectate in Y (stea) distribuite pe circumferinta statorului. Cinci
dintre grupuri sunt conectate la partea stanga a redresorului, iar celelalte cinci grupuri sunt conectate la
partea dreapta a redresorului. Fiecare bloc redresor este prevazut cu cate o bara separata pentru
polaritatea pozitiva si negativa. In fig. 10-3 se prezinta o schema simplificata a bobinajului statorului,
puntea redresoare, barele de c.c. si echipamentul exterior aferent.
La locomotiva LDE 621 EGM 001 cele doua redresoare sunt puse in paralel tot timpul
functionarii prin intermediul a 4 grupuri de diode. La alte aplicatii, cele doua redresoare se pot conecta si
in serie printr-un contactor exterior.
Divizia VFU
$
Fig. 10- 3 Schema simplificata generator principal si aparataj aferent

Divizia VFU
!
Fig. 10- 4 Circulatia de curent in generatorul principal la momentul V

In momentul V, faza A a infasurarii este in punctul de maxima intensitate a fluxului campului,
iar borna A este de potential negativ; potentialul bornei C este in curs de descrestere, iar potentialul
bornei B este in curs de crestere. Potentialul bornelor B si C este pozitiv si egal. De aceea, curentul de
la bornele B si C circula prin cele doua brate de pe partea pozitiva a puntii redresoare, prin sarcina
(motor) si se intoarce prin bratul din partea negativa a puntii redresoare la borna A, care reprezinta
potentialul negativ.
Al doilea exemplu apare in momentul W. In acest timp, rotorul s-a rotit cu 20 grade electrice fata
de pozitia din exemplul anterior (momentul V). Fig. 10-5 arata conditiile momentului W. Borna A este
inca de potential negativ, dar acest potential este in curs de descrestere (devenind din ce in ce mai putin
negativ). Potentialul pozitiv al bornei B este mai mare decat al bornei C, dar dioda din faza C a
redersorului impiedica trecerea curentului de la borna B la borna C (este blocata); curentul nu circula
prin faza C a infasurarii. Potentialul pozitiv al bornei B este mai mare decat a fost in momentul V.
Curentul circula prin faza B a infasurarii, prin sarcina (motor) si inapoi la borna A care este inca de
potential negativ.
Divizia VFU
Fig. 10- 5 Circulatia de curent in generatorul principal la momentul W
2.1. CIRCUITE SUPRESOARE DE TENSIUNE TRANZITORIE DE COMUTATIE
Pe parcursul ciclului de redresare a tensiunii de iesire de c.a. a generatorului principal, unele din
diodele redresorului trebuie sa treaca brusc din modul de conductie in blocare. Aceasta trecere este
denumita comutatia generatorului principal.
Comutatia generatorului principal poate produce varfuri de tensiuni tranzitorii nedorite datorita
circulatiei mare de curent invers care trece prin diode timp de cateva microsecunde, dupa care scade
brusc aproape de zero. Valoarea varfului tensiunii tranzitorii este determinata de inductanta circuitului si
de panta caderii curentului. Daca valoarea vafului tensiunii tranzitorii depaseste nivelul tensiunii inverse
de strapungere a diodei (diodelor) care comuta, atunci dioda (diodele) se vor defecta imediat.
Pentru a preveni fenomenul tensiunilor tranzitorii de comutatie, generatorul principal este
prevazut cu un circuit capacitiv care inmagazineaza energia din inductanta circuitului. Circuitul este
format din 6 condensatoare de cate 2 µF si 6 rezistente de cate 5 ohm. Rezistentele si condensatoarele
sunt conectate in triunghi, intre barele de punere in paralel a fazelor A, B si C pe ambele parti (stanga si
dreapta) ale generatorului, asa cum se arata in fig. 10-6.
Divizia VFU
Fig. 10- 6 Schema simplificata circuit supresor de tensiune conectat in triunghi
3. GENERATOR AUXILIAR CA6
Generatorul auxiliar G1/2 (Companion) si generatorul principal (generator de tractiune) sunt

amplasate in aceeasi carcasa exterioara si sunt antrenate de acelasi arbore. Arborele rotorului este cuplat
cu arborele cotit al motorului diesel. Excitatia generatorului principal este alimentata de la tensiunea de
iesire din generatorul auxiliar G1/2 prin intermediul unui redresor semicomandat A9.1 (MG SCR)
comandat de calculatorul locomotivei.
Generatorul auxiliar G1/2 este o masina sincrona trifazata, cu infasurarile conectate in triunghi,
cu tensiune si frecventa variabile in functie de turatia MD de care este antrenat.
Infasurarea de excitatie a generatorului auxiliar G1/2, de pe arborele rotorului, este alimentata cu
tensiune constanta din circuitele de comanda ale locomotivei (64/74 V c.c.). Aceste circuite sunt
alimentate de la generatorul auxiliar G2 a carui iesire redresata este in tampon cu bateria de acumulatore
a locomotivei.
Excitatia generatorului auxiliar G1/2 este alimentata direct, fara reglare intermediara, generatorul
auxiliar G1/2 producand tensiune numai cand este antrenat de MD. In acest fel, tensiunea si frecventa de
iesire variaza in functie de turatia motrului diesel. Tensiunea de iesire a generatorului auxiliar G1/2 mai
este influentata de temperatura si sarcina generatorului.
Generatorul auxiliar G1/2 alimenteaza si alte servicii auxiliare in afara de excitatia generatorului
principal.
Divizia VFU
4. CIRCUIT DE COMANDA EXCITATIE GENERATOR PRINCIPAL
In fig. 10-7 este prezentat circuitul de alimentare a excitatiei generatorului principal.

Excitatia generatorului principal este alimentata de la generatorul auxiliar G1/2 prin intermediul
unui redresor semicomandat A9.1 (MG SCR). Partea de c.a. a redresorului este conectata prin
intrerupatorul automat F21 (GEN FLD CB) si contactorul K15 (GFC).
Calculatorul locomotivei are la dispozitie programul (subrutina) Main Generator Controller care
da semnalele pe poarta pentru comanda individuala a tiristoarelor redresorului semicomandat A9.1 (MG
SCR) astfel incat valorile de iesire ale generatorului principal sa fie egale cu valorile impuse de
programul (subrutina) Load Control.
Pentru a controla gradul de conductie a tiristoarelor redresorului semicomandat A9.1 (MG
SCR), calculatorul monitorizeaza semnalele de blocare in raport cu trecerea prin zero a tensiunii de linie
de iesire a generatorului auxiliar. Pentru a micsora excitatia generatorului principal, calculatorul
locomotivei da comanda de aprindere a tiristoarelor la trecerea unui interval mai mare de timp dupa
trecerea prin zero a tensiunii. Pentru a mari excitatia, computerul reduce acest interval de timp.
Fig. 10- 7 Circuit comanda excitatie generator principal
In timpul tractiunii, contactoarele K15 (GFC) si K16 (GFD) sunt anclansate inchizand circuitul
de alimentare al excitatiei generatorului principal. Inductanta infasurarii de excitatie se opune schimbarii
bruste a curentului de excitatie. In acest fel, intreruperea alimentarii de la generatorul auxiliar G1/2, nu
duce la intreruperea instantanee a curentului de excitatie. Campul magnetic al infasurarii de excitatie
intrerupte induce un curent in infasurarea de excitatie care circula de la borna 4, prin dioda de nul a
redresorului semicomandat si prin contactorul K16 (GFD).
Divizia VFU
In aceste conditii, in cazul in care contactele contactorului K16 (GFD) se deschid, curentul trece
prin rezistenta R9 (RE2) care creste constanta de timp a circuitului (curentul scade mai lent).
Contactorul K16 (GFD) se declanseaza in urmatoarele cazuri: cand locomotiva este izolata si
cand apare un defect de punere la masa.
Circuitul format din rezistenta R12 (RE32) si condensatorul C1 (CA32), conectat in paralel cu
excitatia generatorului principal, atenueaza varfurile tranzitorii inductive pentru protejarea elementelor
redresorului A9.1 (MG SCR).
Traductorul de curent U4 (IMGF) transmite calculatorului o marime analogica proportionala cu
curentul de excitatie al generatorului principal.
5 CIRCUIT GENERATOR PRINCIPAL / MOTOARE DE TRACTIUNE
Asa cum se vede in fig. 10-8, cele sase motoare de tractiune cu excitatie serie sunt conectate in
paralel la bornele generatorului principal.
Contactele inversorului de sens Q1 (RV) stabilesc sensul curentului prin infasurarile de excitatie
ale fiecarui motor de tractiune care, in concordanta cu sensul curentului prin rotor, stabileste sensul
cuplului motor si deci si sensul de deplasare al locomotivei.
In fig. 10-8 contactele inversorului de sens sunt desenate pentru directia de mers Inainte. Se
observa ca la toate motoarele de tractiune sensul curentului prin excitatie este acelasi: de la F la E.
Datorita modului de amplasare a motoarelor de tractiune si a angrenajelor pe boghiu, sensul curentului
prin rotoare difera la motoarele de tractiune M1.1, M1.2 si M1.4 (de la A la H) fata de cel al motoarelor
de tractiune M1.3, M1.5 si M1.6 (de la H la A).
In timpul functionarii, contactoarele K4.1-6 (P1-P6) sunt anclansate, contactele lor prinicpale
sunt inchise si permit trecerea curentului de la plusul generatorului principal la minus.
5.1 CONTACTOARE PRINCIPALE K4.1-K4.6 (P1-P6)
Fiecare motor de tractiune este conectat / deconectat prin cate un contactor principal K4 (P).
Contactoarele pot inchide / intrerupe circuite cu valori mari de tensiune si curent.
Contactoarele K4 (P) sunt prevazute cu camere electromagnetice de stingere a arcului electric
care functioneaza fara descarcare la masa. Camerele de stingere sunt echipate cu un mecanism de
blocare care nu permite montarea lor incorecta. Contactele auxiliare ale contactoarelor nu functioneaza
daca este demontata camera de stingere a arcului electric.
Varful contactului este format din trei degete mobile pentru a mari suprafata de contact si este
executat din aliaj cu conductibilitate mare, rezistent la oxidare, uzura si care mentine o temperatura
scazuta de functionare.
In timpul tractiunii, calculatorul comanda anclansarea celor sase contactoare K4 (P) prin canalele
de iesire CH 13-18 (P1-P6) ale modulului A1/4.2 (OUT).
Contactele auxiliare ale contactoarelor K4 (P) realizeaza diferite functii in circuitele de comanda.
Divizia VFU
Fig. 10- 8 Schema simplificata a circuitului generator - motoare tractiune

Divizia VFU
6. CIRCUIT COMANDA REGULATOR MOTOR DIESEL
Calculatorul locomotivei comanda turatia motorului diesel prin alimentarea sau intreruperea
alimentarii solenoizilor pentru reglarea turatiei AV, BV, CV si DV din regulatorului mecanic, asa cum
se arata in fig. 10-9.
POZITIE ALIMENTARE SOLENOIZI REGULATOR MD TURATIE MD

CONTOLER (ROT/MIN)
STOP** DV 0
IDLE AV (CV*) DV 200+4
1 NICI UNUL (CV*) 269+15
2 AV (CV*) 343+15
3 CV 490+4
4 AV CV 568+15
5 BV CV DV 651+4
6 AV BV CV DV 729+4
7 BV CV 820+15
8 AV BV CV 904+4
* Pe treapta MERS IN GOL (IDLE), 1 si 2 traductorul de presiune rezervor principal de aer B4
(MRPT) va comanda cresterea turatiei corespunzatoare treptei 3 (pentru dezvoltarea puterii necesare
antrenarii compresorului).
** Oprirea MD se obtine prin declansarea releului K20 (EFCO) indiferent de treapta pe care se
gaseste controlerul de comanda.
Fig. 10- 9 Circuit comanda regulator MD si tabel trepte controler / turtie MD.
Divizia VFU
"
Pentru a alimenta solenoizii, calculatorul completeaza circuitul de minus al acestora prin canalele
de iesire CH1 (A VALV), CH12 (B VALV), CH13 (C VALV) si CH14 (D VALV) ale modulului
A1/4.1 (OUT).
In functionare normala, releul K20 (EFCO) este anclansat, nefiind actionat nici unul din
butoanele de oprire. In cazurile cand acest releu este declansat, contactul sau normal inchis alimenteaza
solenoidul DV indiferent de starea canalului de iesire CH14 (D VALV).
Calculatorul alimenteaza solenoizii regulatorului MD individual sau in combinatie pentru a
asigura o anumita turatie pentru MD corespunzatoare fiecarei trepte de controler.
In tabelul din fig. 10-9 se prezinta combinatiile alimentarii solenoizilor regulatorului in functie
de pozitia manetei controlerului si turatiile corespunzatoare pentru motorul diesel.
Se observa ca, in anumite conditii, calculatorul poate alimenta alte combinatii de solenoizi pentru
a obtine o alta turatie pentru MD (de exemplu turatia creste cand compresorul functioneaza).
Detectorul de presiune minima a uleiului regulatorului MD declanseaza in urmatoarele situatii:
- presiune minima a uleiului motorului diesel;
- supraincalzirea uleiului motorului diesel;
- presiune minima apa racire motor diesel;
- presiune gaze in carter.
Cand detectorul de presiune minima a uleiului regulatorului MD declanseaza, regulatorul
intrerupe alimentarea cu combustibil si opreste motorul diesel. Detectorul de presiune minima a uleiului
regulatorului actioneaza un intrerupator electric denumit E18/7(LOS). Cand detectorul de presiune
scazuta a uleiului declanseaza, el inchide contactul intrerupatorului E18/7(LOS), fig. 10-9, iar
calculatorul primeste informatia ca regulatorul a dat comanda de oprire (a motorului diesel).
Calculatorul afiseaza apoi mesajul OPRIRE DE PROTECTIE MD - PRESIUNE SCAZUTA ULEI
(GOVERNOR SHUTDOWN).
Pentru locomotiva LDE 621 EGM 001 prezentata in acest manual, cremaliera de combustibil
este reglata la 20,8 mm pentru turatia de 904 rot/min a motorului diesel (pentru detalii suplimentare a se
vedea capitolul 7 referitor la functionarea regulatorului de sarcina).
7. FUNCTIONAREA REGULATORULUI DE SARCINA
Regulatorul de sarcina face parte din regulatorul mecanic al motorului diesel. In fig. 10-10 este
aratata amplasarea regulatorului de sarcina in regulatorul mecanic.
Regulatorul de sarcina este un reostat liniar cu perie antrenata de un motor hidraulic cu paleta.
Reostatului i se aplica o tensiune de 74 V c.c. . Tensiunea variabila datorata rezistentei variabile a
reostatului (iesirea regulatorului de sarcina) reprezinta o marime analogica de intrare pentru calculatorul
locomotivei prin care se poate comanda reducerea excitatiei generatorului principal, reducand astfel si
incarcarea generatorului si a motorului diesel.
Divizia VFU
#
'-% ,*.'4 */()

7% ,(,3**' 3*'4%('
& ( &)% '
Fig. 10- 10 Amplasarea regulatorului de sarcina pe regulatorul MD

Valoarea rezistentei reostatului este de 1500 ohm, excluzand rezistenta circuitului bratului periei
de contact. In regulatorul de sarcina este prevazuta si o rezistenta fixa de 5 kohm conectata in serie cu
bratul periei de contact.
Supapa-pilot a regulatorului de sarcina comanda regulatorul de sarcina. Cand supapa-pilot a
regulatorului de sarcina se dezechilibreaza (se deplaseaza in sus si in jos), uleiul aflat sub presiune este
dirijat pe una sau alta din partile ventilului cu servomotor in timp ce pe partea opusa ventilul se deschide
in vederea evacuarii. Aceasta determina rotirea ventilului care la randul sau roteste ansamblul perie de
contact in reostat. Pozitia periei determina valoarea rezistentei circuitului si, ca urmare, valoarea
tensiunii semnalului de iesire al regulatorului de sarcina, care variaza in domeniul de la 0 la +74 V c.c.
Datorita modului de functionare a regulatorului mecanic al MD, regulatorul de sarcina
functioneaza ca un dispozitiv de raspuns al motorului diesel: el indica modalitatea in care motorul diesel
utilizeaza sarcina sa. In fig. 10-11 se indica modul in care regulatorul de sarcina, regulatorul mecanic al
motorului diesel si calculatorul interactioneaza intre ele (a se revedea fig. 10-1 care indica modul in care
generatorul principal, care reprezinta sarcina principala a motorului diesel interactioneaza cu regulatorul
de sarcina, regulatorul mecanic al motorului diesel si calculatorul).
Divizia VFU
$
Fig. 10- 11 Schema bloc functionare regulator de sarcina (interactiunea cu MD, regulatorul
MD si calculatorul)
Regulatorul mecanic este reglat astfel incat sa mentina o anumita turatie a motorului diesel
corespunzatoare fiecarei trepte a controlerului de comanda. De exemplu, pentru treapta 8, turatia
corespunzatoare este de 904 rot/min. Regulatorul comanda turatia motorului diesel prin rotirea axului
sau terminal care, prin intermediul unei legaturi mecanice, fixeaza pozitiile cremalierei pompei de
injectie a combustibilului. Pozitia cremalierei pompei de combustibil determina injectia de combustibil.
Axul de intrare a regulatorului mecanic este antrenat de motorul diesel prin intermediul unui
angrenaj. Acest mecanism asigura regulatorului mecanic informatia de turatie reala a motorului diesel
precum si actionarea pompei de ulei a regulatorului.
Functia principala a regulatorului mecanic este de a mentine turatia motorului diesel la valoarea
impusa de treapta controlerului de comanda. A doua functie a regulatorului este aceea de corelare a
injectiei de combustibil cu turatia motorului diesel: regulatorul sesizeaza diferenta dintre valoarea reala
si cea prestabilita a injectiei de combustibil pentru turatia existenta a motorului diesel si regleaza pozitia
bratului periei de contact a regulatorului de sarcina in sensul reducerii acestei diferente.
Deplasarea bratului periei de contact a regulatorului de sarcina da informatii calculatorului
pentru a modifica nivelul de reducere a sarcinii generatorului in scopul mentinerii turatiei motorului
diesel la valoarea prestabilita pentru injectia de combustibil.
De exemplu, daca motorul diesel functioneaza cu turatia de 904 rot/min corespunzatoare treptei
8 a controlerului de comanda si apoi ceva determina scaderea usoara a turatiei (o sarcina mai mare care
ar putea fi urcarea locomotivei pe o panta), regulatorul mecanic roteste arborele terminal pentru a scurta
cremaliera pompei de combustibil, crescand temporar injectia de combustibil pentru ca motorul diesel sa
Divizia VFU
!
atinga din nou turatia de 904 rot/min. Simultan, regulatorul mecanic modifica pozitia regulatorului de
sarcina pentru a reduce sarcina (incarcarea) motorului diesel prin modificarea parametrilor generatorului.
In sens contrar, daca in aceleasi conditii, regulatorul mecanic lungeste cremaliera de combustibil
pentru a reduce turatia motorului diesel, modifica pozitia regulatorului de sarcina pentru a creste sarcina
(incarcarea) motorului diesel prin modificarea parametrilor generatorului.
Pentru locomotiva LDE 621 EGM 001 prezentata in acest manual, cremaliera de combustibil
este reglata la 20,8 mm pentru turatia de 904 rot/min a motorului diesel.
Reostatului i se aplica o tensiune de 74 V c.c. atunci cand sunt conectate intrerupatorul automat
curent comanda linie F30 (CONT) si intrerupatorul curent comanda si pompa combustibil CR. COM SI
POMPA COMB. - S18 (CONTROL & FUEL PUMP). Peria (cursorul) reostatului regulatorului de
sarcina este conectata la modulul A2/1 (ASC) al calculatorului locomotivei.
Regulatorul mecanic MD regleaza pozitia periei (cursorului) regulatorului de sarcina pentru a
impune incarcarea generatorului la valoarea sa maxima (sarcina plina) corespunzatoare valorilor
memorate in calculator, prin rotirea axului regulatorului de sarcina in pozitia maxima de excitatie
(100%). Tensiunea cursorului va fi in acest caz egala cu tensiunea bornei (+) al regulatorului de sarcina,
adica +74 V nominal.
Cand regulatorul mecanic MD misca peria (cursorul) regulatorului de sarcina de pe pozitia sa
maxima, actioneaza in sensul descresterii sarcinii regulatorului de sarcina, tensiunea de intrare in
calculator va fi mai mica. Procentul acestei tensiuni in raport cu cea corespunzatoare pozitiei de maxim
(valoarea aproximativa in procente se poate vedea la peria regulatorului de sarcina) reprezinta procentul
puterii de referinta “de lucru“ kW REF pe care regulatorul mecanic il impune calculatorului sa-l
utilizeze in reglare.
De exemplu, daca locomotiva functioneaza pe trepta 8 a controlerului de comanda si tensiunea
periei (cursorului) regulatorului de sarcina este 90% din tensiunea totala a regulatorului de sarcina,
calculatorul va stabili puterea de referinta “de lucru“ la valoarea de 90% din puterea de referinta “de
lucru“ initiala. Puterea de referinta “de lucru“ kW REF initiala este valoarea puterii in kW
corespunzatoare treptei 8 a controlerului de comanda memorata in calculator. Aceasta valoare se
corecteaza in timpul functionarii in functie de diferiti factori cum ar fi: comanda vitezei de variatie,
presiunea barometrica etc. De retinut este ca regulatorul mecanic nu poate impune generatorului o
incarcare mai mare decat puterea maxima “de lucru“ kW REF.
8. CIRCUITE DE INFORMATII PENTRU REGLAREA PUTERII
8.1. TRANSFORMATOARE DE CURENT GENERATOR PRINCIPAL
Transformatoarele de curent CTA, CTB si CTC din generatorul principal asigura calculatorului
locomotivei informatia de curent necesara in diferite subrutine (programe) ale softului.
In fig. 10-12 sunt aratate generatorul principal si transformatoarele de curent. Statorul
generatorului principal este alcatuit din 2 grupuri de infasurari electrice identice. Fiecare jumatate de
stator se conecteaza la un bloc redresor separat, amplasat la capatul generatorului principal. In aplicatia
LDE 621 EGM 001 cele doua blocuri redresoare sunt conectate in paralel, in alte aplicatii putand fi
conectate in serie sau in paralel printr-un contactor exterior.
Deoarece atat jumatatile statorului cat si blocurile redresoare sunt identice din punct de vedere
electric, curentul are aceeasi valoare in ambele jumatati ale generatorului. De aceea, este necesar sa se
urmareasca numai nivelul de curent intr-una dintre cele doua jumatati.
Transformatoarele de curent CTA, CTB si CTC se conecteaza pentru a de masura curentul din
fazele A,B si C ale infasurarilor unei jumatati de stator. Fiecare din aceste transformatoare de curent este
alcatuit dintr-un bobinaj montat intr-o carcasa cu o decupare pentru trecerea celor doua conductoare prin
care circula curentul care va fi masurat. Aceste conductoare reprezinta primarul transformatorului, iar
Divizia VFU
bobinajul reprezinta secundarul. Marimea curentului din secundar este proportionala cu marimea
curentului din primar si numarul de spire ale bobinajului din secundar.
In fig. 10-12 este aratat numai cate un cablu de iesire pentru fiecare faza a fiecarei jumatati de
generator. In realitate insa, exista cate 10 cabluri de iesire pentru fiecare faza din fiecare jumatate de
stator si numai doua dintre ele trec prin transformatorul de curent care masoara curentul din faza
respectiva. De aceea, transformatorul masoara 1/10 din curentul total de iesire a generatorului din faza
respectiva cand jumatatile generatorului sunt conectate in paralel, dar masoara 1/5 din curentul total
cand jumatatile sunt conectate in serie (la alte aplicatii). Raportul intre curentul din primarul si
secundarul transformatorului este 2500 : 1 si, ca urmare, raportul curent de faza si curent semnal de
iesire transformator cand jumatatile sunt conectate in paralel este de 25000 : 1.
Fig. 10- 12 Circuit transformatoare de curent generator principal

Iesirile de c.a. ale transformatoarelor CTA, CTB si CTC sunt combinate si redresate
printr-un circuit din modulul de adaptare semnale analogice A2/1 (ASC) al calculatorului. Valoarea
curentului total redresat care trece printr-o rezistenta, determina o valoare de tensiune de curent continuu
nefiltrat ce reprezinta semnalul curentului generatorului principal. Alte circuite prelucreaza acest semnal
pentru a produce semnale de tensiune continua filtrate care reprezinta curentul generatorului principal,
MG CT A. Modulul intrari/iesiri analog/digital/analog A1/3 (ADA) transforma semnalul MG CTA in
forma numerica pentru a fi folosit de calculator.
Divizia VFU
8.2. TRADUCTOARE DE CURENT PENTRU MOTOARE TRACTIUNE U2.1-U2.6

(ITM1 - ITM6)
Aceste traductoare de curent sunt amplasate in blocul de aparate electrice sesizand in timpul
tractiunii valorile curentilor rotorici ai motoarelor de tractiune.
Prin decuparile de trecere ale carcaselor traductoarelor trec bare de curent prin care circula
curentii care vor fi masurati.
Fiecare din aceste traductoare se alimenteaza la 15 V c.c. de la sursa de alimentare A3 (PSM320)
prin intermediul panourilor de distributie A4/2 (PDP).
Marimile de iesire ale traductoarelor sunt semnale analogice direct proportionale cu valorile de
curent din barele de curent care trec prin aceste traductoare.
Semnalele de iesire ale traductoarelor sunt transmise modulului calculatorului intrari/iesiri
analog/digital/analog A1/3 (ADA) prin intermediul panourilor de distributie A4/2 (PDP).
La intrarea in modulul A1/3 (ADA), raportul semnalului traductorului de curent U2 (ITM) este
de 200 A/V (curent motor tractiune / tensiune semnal).
8.3. EMITATOR-RECEPTOR RADAR
Emitator-receptorul radar combina functiile de emisie si receptie intr-un singur aparat care se
monteaza sub aparatul de tractiune de la capatul dinspre postul 1 al locomotivei, pe axa locomotivei.
Antena este orientata in jos, spre spatele locomotivei. Antena este amplasata la aproximativ 0,4 m
deasupra sinei si intersecteaza planul terasamentului de cale la 37,5 º dupa cum se vede in fig.10-13.
Radarul se alimenteaza la 15 V c.c. de la sursa de alimentare A3 (PSM320) prin intermediul
panourilor de distributie A4/2 (PDP).
Calculatorul calibreaza raza semnalului de iesire din emitatorul radar. Semnalul calibrat
reprezinta viteza exacta a unei roti care nu patineaza. Programul Super Series al calculatorului foloseste
acest semnal calibrat pentru viteze de peste 2,4 km/h pentru calcularea vitezei maxime admise la
patinare.
Fig. 10- 13 Amplasare emitator receptor radar

Radarul functioneaza continuu cand sunt inchise intrerupatorul principal pentru baterie Q2
(BATT SW) si intrerupatorul automat alimentare calculator F6 (COMP CONT CB).
Divizia VFU
8.4. TRADUCTOR SI REZISTENTA ADITIONALA TENSIUNE GENERATOR

PRINCIPAL
Traductorul de tesiune generator principal U1 (VMG) sesizeaza tensiunea de iesire in c.c. a

generatorului principal, data utilizata in mai multe functii ale calculatorului.
Bornele de intrare ale traductorului U1 (VMG) se conecteaza la conexiunile barelor de iesire GP
si GN ale generatorului principal prin intermediul rezistentei aditionale R3.1 (REVMG). Rezistenta are
valoarea de 200 kohm si se conecteaza pe borna de plus a traductorului.
Traductorul U1 (VMG) se alimenteaza la 15 V c.c. de la sursa de alimentare A3 (PSM320) prin
intermediul panourilor de distributie A4/2 (PDP).
Traductorul de tesiune U1 (VMG) produce un semnal analogic de iesire, proportional cu
tensiunea pe partea de c.c. a generatorului principal. Semnalul de iesire al traductorului U1 este transmis
modulului calculatorului de intrari/iesiri analog/digital/analog A1/3 (ADA) prin intermediul panoului de
distributie A4/2 (PDP).
La intrarea in modulul A1/3 (ADA), raportul semnalului traductorului de tensiune U1 (VTM)
este de 202,66 V/V (tensiune c.c. generator principal / tensiune semnal).
8.5. TRADUCTOARE SI REZISTENTE ADITIONALE TENSIUNE MOTOARE

TRACTIUNE
Traductoarele de tensiune motoare tractiune U3.2,4,6 (VTM 2,4,6) sesizeaza valorile tensiunii
aplicate rotoarelor motoarelor de tractiune 2, 4 si respectiv 6. Aceste date sunt utilizate de calculator in
functiile: calculul turatiilor motarelor de tractiune, protectia la patinare etc.
In serie cu fiecare traductor de curent U3 (VTM), pe partea (+) a traductorului, este conectata o
rezistenta aditionala R3.2-4 (RE VTM) de 200 kohm.
Traductoarele U3 (VTM) se alimenteaza la 15 V c.c. de la sursa de alimentare A3 (PSM320) prin
intermediul panourilor de distributie A4/2 (PDP).
Traductoarele de tesiune U3 (VTM) produc semnale analogice de iesire, proportionale cu
tensiunea rotoarelor motoarelor de tractiune. Semnalele de iesire ale traductoarelor U3 sunt transmise
modulului calculatorului de intrari/iesiri analog/digital/analog A1/3 (ADA) prin intermediul panourilor
de distributie A4/2 (PDP).
La intrarea in modulul A1/3 (ADA), raportul semnalelor traductoarelor de tensiune U3 (VTM)
este de 209,9 V/V (tensiune rotor motor tractiune / tensiune semnal).
9. REGLAREA TRANSMISIEI ELECTRICE A LOCOMOTIVEI
Asa cum s-a mentionat anterior, calculatorul locomotivei regleaza excitatia generatorului
principal prin reglarea redresorului semicomandat A9.1 (MG SCR) urmarind ca in regim de tractiune:
- sa regleze puterea sistemului de tractiune;
- sa limiteze curentul sistemului de tractiune;
- sa limiteze tensiunea sistemului de tractiune;
- sa limiteze curentul de excitatie al generatorului principal;
- sa controleze patinarea rotilor (Super Series).
Divizia VFU
9.1. SELECTAREA MODULUI DE REGLARE SI AFISARE
Calculatorul locomotivei regleaza excitatia generatorului principal pe baza diferentei dintre:

- valorile impuse pentru marimile si/sau limitarile electrice (stabilite prin unele programe
(subrutine) ale calculatorului cum ar fi: comanda incarcarii (Load Control), controlul patinarii Super
Series, protectia echipamentului etc.)
si
- valorile electrice reale ale sistemului de transmisie.
Valorile impuse se numesc referinte (REFs). Traductoarele asigura semnale care reprezinta
valorile electrice reale ale sistemului de tractiune ; semnalele de la traductoare se numesc reactii (F/Bs).
Diferenta intre REF si F/B se numeste eroare.
Calculatorul utilizeaza efectiv in acelasi timp mai multe programe (subrutine) de reglare a
excitatiei generatorului principal, dar la un anumit moment dat, numai unul dintre aceste programe este
folosit pentru reglarea excitatiei generatorului principal. Calculatorul selecteaza acest mod activ de
reglare a excitatiei generatorului principal pe baza unei scheme care ia in consideratie prioritatile si
marimile tuturor erorilor precum si dinamica sistemului.
Modul activ, care adesea se schimba foarte repede, se numeste MG Stat (starea generatorului
principal - main generator status). Cand calculatorul arhiveaza un defect sau o anumita stare, el
inregistreaza si un pachet de date (snapshot) si de informatii referitoare la acest eveniment, care includ
modul MG Stat.
Pe displayul calculatorului se poate vizualiza, in cadrul obtiunii de Masurari, o varianta “filtrata“
a MG Stat, denumita Regstat (starea de reglare - regulation status), marime care nu se modifica asa de
des.
Tabelul 10-1 contine o descriere sumara a fiecarui mod de reglare a transmisiei electrice,
impreuna cu identificarea modului pentru marimile Regstat si MG Stat. Fiecare mod este descris cu
mai multe amanunte in continuarea tabelului.
9.2. REGLARE TENSIUNE, CURENT SI PUTERE-REGIM NORMAL INCARCARE
Fig. 10-14 reprezinta grafic modul de reglare a tensiunii de iesire, a curentului si a puterii
generatorului principal pentru locomotivele LDE 621 EGM 001. Pe grafic se traseaza liniile de limitare
a tensiunii de iesire, a curentului si a puterii generatorului principal, denumite V LIMITS, A LIMITS si
respectiv PWR LIMITS.
In functie de tipului de motorului de tractiune, diametrului rotii si raportului de transmisie a
locomotivei caracteristicile din fig. 10-14 se pot transpune in curbele de viteza functie de forta de
tractiune a locomotivei.
Calculatorul locomotivei stabileste in functie de pozitia controlerului de comanda valoarea
initiala de reglare a puterii de iesire (W) a generatorului principal precum si limitele de tensiune si curent
ale generatorului.
In anumite conditii de functionare cum ar fi schimbarile bruste de sarcina si altitudinile mari,
calculatorul poate regla puterea generatorului in alt mod, reducand limitele initiale ale puterii, tensiunii
si curentului.
Divizia VFU
Fig. 10- 14 Reglare putere

Divizia VFU
NOTA:
In cele ce urmeaza se presupune comandarea sarcinii in urmatoarele conditii: regulator de
sarcina la 100%, fara limitari impuse de functiile de protectie, fara actionarea sistemului de protectie la
patinare Super Series etc.
In timpul tractiunii, indiferent de viteza locomotivei, calculatorul regleaza puterea de iesire a
generatorului principal la valoarea (limita) de referinta “kW” fara sa depaseasca limitele de tensiune sau
curent (valorile limita se numesc si referinte).
In calculatorul locomotivei se primesc informatii de la traductoare despre valorile de iesire reale
ale generatorului principal. Calculatorul actioneaza in sensul de a porni, de a regla, de a limita si de a
intrerupe tensiunea de iesire a generatorului principal prin conectarea, reglarea si respectiv deconectarea
excitatiei generatorului principal.
9.3. TABEL CU MODURI REGLARE TRACTIUNE

+' ,.%* .'*'- *' */ %('
Regstat MGStat Descriere Mod Cap.:
NONE MGOP Nici un mod de reglare (Fara incarcare) -
- FCUP Limita superioara reglare curent excitatie 9.3.3
- FCLW Limita inferioara reglare curent excitatie 9.3.3
- FVUP Limita superioara reglare tensiune excitatie 9.3.4
- FVLW Limita inferioara reglare tensiune excitatie 9.3.4
- MAX Maximum; redresor semicomandat excitatie generator principal -
100% (cuplat)
- OFF Nimic; redresor semicomandat excitatie generator principal decuplat -
GX GX Curent excitatie (Excitatie MG)
SS SS Super Series (Control patinare) 9.3.8
V V Tensiune (Modul de baza) 9.3.10
V VPR Limita tensiune protectie 9.3.11
kW PWR Putere (Modul de baza) 9.3.7
kW LR Limitare regulator sarcina (PWR Ref) 9.3.6
kW WSP Corectie patinare roti (PWR Ref) 9.3.13
kW TKN Reducere treapta controler (PWR Ref) 9.3.9
kW ERPM Turatie motor (PWR Lmt) 9.3.2
A A Curent (Modul de baza) 9.3.1
A WSA Patinare roti (Current Ref) 9.3.12
A MMA Motor Management (Current Ref) 9.3.1.1
9.3.1. REGLARE A (CURENT IESIRE GENERATOR PRINCIPAL)
In modul A (curent) de reglare, calculatorul compara curentul real al generatorului principal MG

A cu valoarea de referinta A Ref. Calculatorul deduce valoarea reala a curentului generatorului principal
prin insumarea valorilor de curent ale motoarelor de tractiune active. Informatia de curent a motoarelor
de tractiune se obtine de la traductoarele de curent U2.1-U2.6.
Definitia marimii A Ref este urmatoarea: limita de curent pentru circuitul motoare de tractiune /
generator principal in functie de pozitia manetei controlerului.
Valorile initiale ale curentului de referinta A Ref la LDE 621 EGM 001 sunt:
Pozitie controler: A Ref: Curent motor

Mers in gol (IDLE) 0A 0
1 900 A 150
Divizia VFU
"
Pozitie controler: A Ref: Curent motor

2 1800 A 300
3 2700 A 450
4 3600 A 600
5 4500 A 750
6 5400 A 900
7 6300 A 1050
8 7410 A 1235
9.3.1.1. MMA (SUPRAVEGHERE MOTOR DE TRACTIUNE):
Programul (subrutina) MMA pentru supravegherea motorului de tractiune urmareste in mod

continuu cativa dintre factorii care conduc la incalzirea motorului de tractiune cum ar fi: valoarea
curentului motoarelor de tractiune si durata supraincarcarii acestora.
Cand aderenta este buna, curentul motoarelor de tractiune poate creste la valori mai mari de
1235 A pe motor de tractiune.
Programul poate detecta daca o supraincarcare ar putea afecta durata de functionare a motorului
de tractiune. Daca programul detecteaza o astfel de situatie, el actioneaza pentru a reduce, pe perioada
cat dureaza acest defect, valorile de iesire ale generatorului principal suficient de mult pentru a limita
curentul mediu al motoarelor de tractiune la 870 A (curentul de durata al motorului GDTM 533 H).
In timp ce programul MMA limiteaza curentul motorului de tractiune, pe ecran apare mesajul
FORTA DE TRACTIUNE REDUSA - SUPRASARCINA MOTOR DE TRACTIUNE (REDUCED
TRACTIVE EFFORT - TRACTION MOTOR OVERLOAD ).
Nota:
Programul MMA, combinat cu imbunatatirea constructiva a motoarelor de tractiune (varianta
GDTM 533 H) permite in mod normal ca locomotivele LDE 621 EGM 001 sa functioneze cu succes la
parametrii de performanta.
9.3.2. REGLARE ERPM (PUTEREA MOTORULUI DIESEL)
Cand maneta controlerului este trecuta pe trepte superioare, calculatorul locomotivei limiteaza
rata de crestere a kW Ref corespunzator cu cresterea puterii motorului diesel. Acest mod de reglare,
cunoscut ca ERPM, contribuie la functionarea fara socuri a locomotivei - previne schimbarile bruste de
sarcina ale regulatorului de sarcina in timpul deplasarii rapide a manetei controlerului.
9.3.3. REGLARE FCUP, FCLW ( LIMITE CURENT EXCITATIE GENERATOR

PRINCIPAL)
Cand Regstat este FCUP sau FCUM, programul (subrutina) regulatorului generatorului
principal limiteaza valoarea impusa a curentului de excitatie a generatorului principal la limitele
superioara sau inferioara: 150 A sau 0 A.
9.3.4. REGLARE FVUP, FVLW (LIMITE TENSIUNE EXCITATIE GENERATOR

PRINCIPAL)
Cand Regstat este FVUP sau FVLW, programul (subrutina) regulatorului generatorului
principal limiteaza valoarea impusa a tensiunii de excitatie a generatorului la limitele superioara sau
inferioara: 218 V sau 0 V.
Divizia VFU
#
9.3.5. REGLARE GX (CURENT EXCITATIE GENERATOR PRINCIPAL)
Calculatorul locomotivei stabileste o limita de functionare pentru curentul de excitatie al

generatorului principal GX REF. Pentru limitarea curentului de excitatie calculatorul compara valoarea
curentului de excitatie a generatorului principal MGFLD A cu GX REF.
Calculatorul variaza GX REF in functie de pozitia controlerului de comanda. El limiteaza rata la
care se modifica GX REF.
Valorile GX REF pentru locomotiva LDE 621 EGM sunt:
Pozitie controler: GX REF:

Mers in gol (IDLE) 000 A
1 080 A
2 085 A
3 092 A
4 095 A
5 098 A
6 101 A
7 104 A
8 108 A
9.3.6. REGLARE LR (LIMITARE PUTERE REGULATOR SARCINA)
Pentru informatii detaliate a se vedea punctul 7 FUNCTIONAREA REGULATORULUI DE

SARCINA al acestui capitol.
9.3.7. DETALII REGLARE PWR (PUTERE IESIRE GENERATOR PRINCIPAL)
In programul (subrutina) de reglare a puterii, calculatorul compara valoarea reala a puterii de

iesire din generatorul principal KWATTS cu valoarea de “lucru” KWATTS REF. Calculatorul deduce
valoarea KWATTS din valorile reale de curent si tensiune ale generatorului principal, MGV si MGA,
pe care calculatorul le obtine asa cum se descrie in punctele 9.3.10 si 9.3.1.
Valoarea impusa KWATTS REF este limita pe care o stabileste calculatorul pentru puterea de
iesire a generatorului principal, in functie de pozitia manetei controlerului de comanda. Valoarea “de
lucru KW REF” este valoarea KWATTS REF pe care calculatorul o micsoreaza pentru a compensa
diverse conditii. De exemplu, daca regulatorul mecanic actioneaza spre minim regulatorul de sarcina,
calculatorul reduce valoarea “de lucru KW REF”. Calculatorul reduce valoarea “de lucru KW REF”
si in alte situatii cum ar fi supraincalzirea motorului diesel. Valorile initiale KWATTS REF la LDE 621
EGM 001 sunt urmatoarele:
Pozitia controler comanda KWATTS REF

IDLE 0000.000 kW
1 0060.000 kW
2 0140.000 kW
3 0290.000 kW
4 0410.000 kW
5 0555.000 kW
6 0810.000 kW
7 1060.000 kW
8 1235.000 kW
Divizia VFU
$
9.3.8. REGLARE SS (SUPER SERIES CREEP CONTROL)
GENERALITATI
Rotile locomotivei patineaza pe sina cand forta de tractiune depaseste forta de frecare roata-sina.
“A patina pe sina” inseamna ca roata respectiva se roteste mai repede decat turatia corespunzatoare
vitezei de rulare a locomotivei.
In anumite conditii (viteza rotilor, conditii de aderenta sina - roata, conditii meteo etc.) motoarele
de tractiune pot sa dezvolte o valoarea maxima de cuplu (forta de tractiune) fara a duce la patinarea
rotilor. In cele ce urmeaza valoarea cuplului maxim care nu produce patinare este denumit X.
Cresterea cuplului motorului de tractiune peste valoarea X are ca rezultat patinarea rotilor. In
anumite conditii, patinarea controlata a rotilor pe sina permite cresterea fortei de tractiune peste valoarea
X.
In timpul tractiunii, termenul “patinare controlata (wheel creep)” inseamna patinarea rotii pe
sina controlata cu scopul de a mari eficienta tractiunii. In timpul procesului de patinare controlata a
rotii, turatia rotii ramane relativ constanta sau se modifica usor.
In acelasi context, termenul “patinare (wheel slip)” fara alte specificatii inseamna patinarea
roata-sina necontrolata care, daca nu este corectata, poate determina rapid si periculos accelerarea a
rotii.
Patinarea controlata este exprimata in RPM (rotatii/minut) ale motorului de tractiune sau in
unitati de masura corespunzatoare vitezei liniare a locomotivei - unitati cum ar fi km/h sau % (%
inseamna procentul “peste viteza de rulare”). In fig. 10-15 se prezinta graficul tipic al fortei de tractiune
(sau cuplu/curent la motorul de tractiune sau coeficient de aderenta sina-roata) functie de valoarea
patinarii controlate a rotii pentru diferite stari ale sinei si la o viteza data (la o viteza de rulare de aprox.
16,1 km/h).
Pentru fiecare curba de pe grafic corespunzatoare unei stari a sinei, linia verticala punctata notata
“Varf” indica valoarea de patinare controlata care permite forta maxima de tractiune care se poate atinge
in conditii date ale sinei si vitezei de rulare. Linia verticala “∆N” este un exemplu de valoare de patinare
controlata care ar putea fi stabilita de calculator pentru un anumit curent al motorului fara a beneficia de
functia Super Series (CM) de obtinere a unei valori maximizate a curentului. Aceasta functie este
explicata la punctul 9.3.8.1.
Daca valoarea patinarii controlate “∆N” s-a modificat pentru a se obtine un curent maximizat la
motorul de tractiune, linia verticala va intersecta una din curbe la punctul de varf.
Pe afisajul calculatorului, termenul DN indica nivelul maxim “∆N” pe care calculatorul il
permite la un moment, incluzand functia de maximizare a curentului.
Radarul locomotivei, descris la punctul 8.3, sesizeaza viteza de rulare (viteza locomotivei pe
sina) si da un semnal la calculator.
Divizia VFU
!
Fig. 10- 15 Curbe Forta de tractiune/Patinare controlata pentru diferite stari ale liniei
Atunci cand modul de functionare Super Series este activ, pentru a limita turatia motorului de
tractiune/viteza rotii, calculatorul limiteaza tensiunea generatorului principal MG V avand ca tensiune
de referinta marimea SS Rf V in loc de marimea MGV Ref utilizata atunci cand modul de functionare
Super Series nu este activ. Cand modul de functionare Super Series nu este activ (nu apare fenomenul de
patinare controlata sau necontrolata) calculatorul activeaza alt mod de functionare in afara de Super
Series, mod in care marimea SS Rf V este mai mare decat marimea MG V.
In timpul tractiunii, calculatorul calculeaza in mod continuu valoarea DN care reprezinta limita
de patinare controlata a rotii (diferenta maxima admisa a turatiei motorului de tractiune / viteza rotii fata
viteza de rulare N). In calcularea DN sunt luati in considerare urmatorii factori:
- viteza N la sina locomotivei (de la radar);
- acceleratia locomotivei (de la radar);
- caracteristicile motorului de tractiune GDTM 533 H;
- curentul maxim al motorului de tractiune (cel mai mare din cele 6 motoare);
- curentul mediu al motoarelor de tractiune (media celor 6 motoare);
- un factor (CM) de maximizare a curentului (a se vedea punctul 9.3.8.1);
- limite maxime si minime pentru DN.
Limita initiala calculata de patinare controlata (inainte de maximizarea curentului) este 24% cand
valoarea cea mai mare a curentului prin motorele de tractiune este 600 A sau mai mica. Cand valoarea
cea mai mare a curentului prin motorele de tractiune este 1200 A sau mai mare, limita initiala de
patinare controlata este 6%. Limita initiala de patinare controlata variaza invers proportional cu curentul
maxim al motorului de tractiune intre 600 si 1200 A. DN nu va depasi nicioadata 4,8 km/h (viteza de
inaintare a locomotivei).
Divizia VFU
SS Rf V reprezinta valoarea de referinta a tensiunii de iesire a generatorului principal calculata

de calculator cand rotile patineaza controlat la valoarea maxima admisa pentru conditiile existente.
In timpul patinarii controlate a rotii, calculatorul regleaza tensiunea generatorului principal la
valoarea SS Rf V. SS Rf V = V + DV care reprezinta tensiunea generatorului principal + valoarea DV
calculata.
Daca nici una dintre roti nu patineaza controlat sau necontrolat, calculatorul creste valoarea SS
Rf V pana la 1700 V astfel incat sunt validate celelalte moduri de reglare.
9.3.8.1. MAXIMIZAREA CURENTULUI
Asa cum se arata in fig. 10-15, starea sinei determina valoarea la care patinarea controlata
produce forta de tractiune maxima.
Forta de tractiune este direct proportionala cu curentul motorului: un curent mai mare produce o
forta de tractiune mai mare. Programul (subrutina) pentru maximizarea curentului verifica des valoarea
medie a curentului motorelor de tractiune si determina reglaje mici ale patinarii controlate a rotii prin
modificarea valorii DN. Aceste modificari mici au ca rezultat mici modificari ale valorii SS Rf V.
Programul verifica si directia in care se schimba valoarea curentului mediu al motorului de tractiune
pentru a determina directia de schimbare a DN; daca modificarile anterioare ale DN au determinat
cresterea curentului motorului, programul continua modificarea DN in aceeasi directie; daca modificarea
anterioara a DN determina reducerea curentului motorului de tractiune, programul schimba sensul
modificarii DN. In acest fel, programul incearca sa obtina valori maxime pentru curentul motorului de
tractiune si deci pentru forta de tractiune (mentinerea functionarii in jurul punctului de varf a
caracteristicii din fig. 10-15).
9.3.8.2. RECALIBRARE RADAR
Pentru a calcula valoarea DN, care trebuie cunoscuta inainte de a calcula SS Rf V, calculatorul
trebuie sa calculeze mai intai N care este turatia cea mai mare a motorului de tractiune care nu patineaza
(cel care are curentul cel mai mic).
Pentru a calcula N, calculatorul procedeaza astfel:
1. Transforma semnalul de viteza al radarului intr-o turatie echivalenta nominala a unui motor de
tractiune, utilizand raportul de transmisie al angrenajului si diametrul nominal al rotii.
2. Calculeaza turatia motorului de tractiune cu turatia cea mai mare CALC_RPM utilizand
caracteristicile electrice cunoscute ale tipului de motor de tractiune si valoarea minima a curentilor
motoarelor de tractiune.
3. Calculeaza raportul de recalibrare a programului Super Series Rcal R care este valoarea
CALC_RPM impartita la Rdr RPM (viteza radarului exprimata ca turatie a motorului de tractiune).
Rcal R nu trebuie sa depaseasca limita superioara de 1,20 (fata de 1) sau limita inferioara de 0,90 (fata
1). Daca valoarea Rcal R calculata depaseste limitele specificate, aceasta se inlocuieste cu o valoare
prestabilita de 1,15 (fata de 1).
4. Inmulteste Rdr RPM cu Rcal R pentru a obtine N.
NOTA: Daca rotile nu patineaza controlat, Rdr RPM si CALC_RPM sunt egale.
Recalibrarea radar ia in consideratie variatia caracteristicilor electrice ale motoarelor de tractiune
si a diametrului rotilor dar si variatiile unghiului de montare a aparatului de emisie-receptie radar.
Calculatorul realizeaza automat procesul de recalibrare cand conditiile de functionare sunt
corespunzatoare: locomotiva functioneaza cu controlerul de comanda intr-una din pozitiile inferioare ale
manetei, frana de aer si fara ca rotile sa patineze.
Calculatorul memoreaza Rcal R calculata anterior pana cand se calculeaza o noua valoare.
Divizia VFU
9.3.8.3. DEFECTARE PROGRAM SUPER SERIES
Programele calculatorului verifica automat semnalele de reactie care sunt considerate bune
presupunand ca programul Super Series pentru controlul patinarii este de asemenea bun. Defectarile
(lipsa) semnalelor de reactie Super Series sunt si defectari ale programului Super Series.
Programele de verificare a semnalelor de reactie detecteaza defectarile in 0,3 sec. Pentru a evita
deconectarile de sarcina majore in timpul verificarii defectelor de reactie, calculatorul comuta comanda
la programul auxiliar pentru controlul patinarii rotii (back-up wheel control) urmat imediat de detectarea
defectului de reactie Super Series.
Daca apare o defectiune in programul Super Series, aceasta defectiune se mentine pana se face o
rearmare automata.
In continuare se mentioneaza tipurile de defecte de reactie care sunt defecte ale programului
Super Series si care determina comutarea comenzii din programul patinare controlata Super Series in
programul auxiliar pentru controlul patinarii rotii:
- Lipsa tensiune generator principal (MG V)
- Lipsa semnal radar
- Lipsa semnal reactie curent motor tractiune (ITM)
Fiecare din tipurile de defecte mentionate mai sus este descris in paragrafele care urmeaza:
Lipsa tensiune generator principal (MG V):
Calculatorul considera ca semnalul MG V este incert atunci cand MG V este cu cu cel putin
100 V mai mic decat oricare din tensiunile de reactie ale celor trei motoare de tractiune (sesizate prin
traductoarele U3.2, 4, 6) in timp ce tensiunile motoarelor de tractiune difera cu cel mult 50 V intre ele.
In acest caz calculatorul comuta comanda din programul patinare controlata Super Series in programul
auxiliar pentru controlul patinarii rotii.
Daca MG V ramane incert timp de 0,6 sec, calculatorul inlocuieste semnalul MG V cu cea mai
mare tensiune de reactie a motoarelor de tractiune care nu este deconectat si comuta comanda din
programul auxiliar pentru controlul patinarii rotii in programul patinare controlata Super Series. In
arhiva (memoria nevolatila) calculatorul inregistreaza DEFECT SEMNAL - TRADUCTOR
TENSIUNE GP (FAILED FEEDBACK - MAIN GENERATOR VOLTAGE). Defectul se mentine
blocat pana la rearmarea (stergerea) prin intermediul tastaturii afisajului calculatorului.
Lipsa semnal Radar:
Calculatorul testeaza corectitudinea semnalului radar prin trei metode:

1. Compara semnalul viteza primit de la radar cu semnalul turatie primit de la generatorul osie;
2. Compara semnalul viteza primit de la radar cu cea mai mare turatie (semnal calculat) a
motoarelor de tractiune aflate in timpul tractiunii;
3. Supravegheaza scaderea brusca a vitezei radar la mai putin de 1,6 km/h.
Fiecare metoda de testare se deruleaza automat cand calculatorul sesizeaza ca au fost indeplinite
conditiile specifice de testare. Aceste conditii apar in timpul functionarii normale a locomotivei.
Daca semnalul viteza radar nu corespunde continuu timp de 60 secunde testarilor prin metodele 1
si 2, in memoria calculatorului apare semnalizarea defectarii radarului care atentioneaza programele
care utilizeaza semnalul radar si se stocheaza mesajul DEFECT SEMNAL - RADAR (FAILED
FEEDBACK - RADAR SIGNAL).
Daca semnalul de viteza radar scade brusc la mai putin de 1,6 km/h (metoda 3) si se mentine la
aceasta valoare timp de 3 secunde in timp ce viteza locomotivei (calculata din curent motor / tensiune si
Divizia VFU
/ sau semnal generator osie) este de peste 2,4 km/h, calculatorul comuta comanda din programul patinare
controlata Super Series in programul auxiliar pentru controlul patinarii rotii. De aceea, mesajul de defect
radar nu este arhivat si nu apare semnalizarea defectarii radarului, exceptand cazul in care testarile prin
metodele 1 si 2 impun acest lucru.
Daca semnalul de viteza radar nu a corespuns nici unuia dintre cele trei teste, ramane defect
pana la rearmarea automata prin trecerea unor teste similare cu cele trei teste mentionate mai sus.
Lipsa semnal reactie curent motor tractiune (ITM_):
Calculatorul testeaza automat lipsa semnalelor de curent motor tractiune (ITM_A) cand
locomotiva este in tractiune si cel mai mic curent al motoarelor de tractiune a depasit 200 A timp de
aproximativ 5 minute. Se suspecteaza lipsa semnal reactie curent motor de tractiune daca a fost
indeplinita conditia de testare si daca apare oricare dintre urmatoarele conditii,:
- Diferenta intre MG_CT_A si IMG depaseste 900 A (MG_CT_A este valoarea curentului
generatorului care deriva din suma celor trei semnale ale transformatoarele de curent ale generatorului
principal); (IMG este valoarea curentului generatorului principal care deriva din suma celor 6 semnale
de curent ale motoarelor de tractiune IMT).
- IWS este mai mare de 200 A si ILOWZERO este mai mic de 15 A (IWS este curentul mediu
motor / roata care patineaza; ILOWZERO este valoarea cea mai mica a curentului motoarelor de
tractiune, inclusiv valoarea zero).
Daca suspecteza lipsa semnalului de reactie curent motor tractiune, calculatorul comuta comanda
din programul patinare controlata Super Series in programul auxiliar pentru controlul patinarii rotii. (Nu
se arhiveaza nici un mesaj in acest caz).
Daca conditia ITM suspect nu mai este adevarata, calculatorul comuta comanda din programul
auxiliar pentru controlul patinarii rotii in programul patinare controlata Super Series.
9.3.9. REGLARE TKN ( BLOCARE PUTERE TREPTE CONTROLER)
Daca calculatorul sesizeaza supraincalzirea motorului diesel sau obturarea filtrelor de aer, el
reduce sau blocheaza puterea de referinta (KWRef) la o valoare destul de mica pentru a asigura
decuplarea turbosuflantei si reduce turatia motorului diesel la nivelul corespunzator treptei 6 a
controlerului.
9.3.10. DETALII REFERITOARE LA REGLAREA V (TENSIUNE IESIRE

GENERATOR PRINCIPAL)
In reglarea V, calculatorul compara MG V cu V REF. MG V este valoarea tensiunii de iesire a

generatorului principal. Calculatorul primeste informatia de tensiune de la traductorul de tensiune a
generatorului principal U1(VMG). V REF reprezinta limita de tensiune de iesire a generatorului
principal stabilita de calculator tinand seama de pozitia controlerului de comanda.
Aceasta valoare este redusa de calculator daca anclanseaza releul de punere la masa K1 (GR).
Limita de tensiune initiala V Ref poate fi modificata in timpul testului 2 de sarcina, sau la
activarea unor functii de protectie cum ar fi anclansarea releului de punere la masa si Super Series
(controlul patinarii).
Valoarea initiala LDE 621 EGM 001 pentru V REF este 500 V (sau cele dictate de specificatia
motorului de tractiune GDTM 533 H).
Divizia VFU
9.3.11. REGLARE VPR (LIMITA TENSIUNE PROTECTIE)
Calculatorul limiteaza tensiunea de iesire a generatorului principal in doua situatii: protectie

punere la masa si la pinion desprins. Reglarea V PR intra in functiune cand oricare din aceste functii
limiteaza tensiunea generatorului principal. Pentru informatii suplimentare a se vedea punctul 13
PROTECTIE LA DESPRINDERE PINION.
9.3.12. REGLARE WSA (CURENT LA PATINARE ROTI)
In timpul protectiei la patinare, calculatorul poate reduce curentul activ de referinta A Ref timp
in care modul de activare este WSA. Pentru informatii suplimentare a se vedea punctul 11 FUNCTIA
DE PROTECTIE LA PATINARE.
9.3.13. REGLARE WSP (PUTERE LA PATINARE ROTI)
In timpul protectiei la patinare, calculatorul poate reduce curentul activ de referinta KW Ref
timp in care modul de activare este WSP. Pentru informatii suplimentare a se vedea punctul 11
FUNCTIA DE PROTECTIE LA PATINARE.
10. DETECTARE LIPSA SEMNALE DE REACTIE
Semnalele de reactie sunt validate fie de programele calculatorului care folosesc aceste semnale
de reactie, fie de programe individuale de validare. Pentru a valida un semnal de reactie, dupa caz,
programul calculatorului compara semnalul de reactie cu valorile limita de referinta, Ref, sau cu alte
semnale de reactie.
Daca, din anumite motive, semnalul nu este validat, calculatorul va inlocui acest semnal cu alt
semnal de reactie si va arhiva un mesaj care specifica acest defect. Daca semnalul defect nu poate fi
inlocuit cu alt semnal disponibil, programul care-l foloseste nu va functiona.
11. FUNCTIA DE PROTECTIE LA PATINARE
Programul de protectie la patinare detecteaza aparitia si graviatea fenomenului de patinare si

actioneaza pentru corectarea fenomenului.
Pentru a detecta aparitia si gravitatea fenomenului de patinare, programul monitorizeaza cateva
semnale ale motorului de tractiune (semnale de reactie directe sau semnale calculate din alte semnalele
de reactie).
Programul de protectie la patinare este activat numai in urmatoarele conditii de functionare ale
locomotivei:
- Tractiune sub 2,4 km/h;
- Tractiune cand toate rotile patineaza;
- Tractiune cu defect in programul Super Series.
In timpul tractiunii, programul de protectie la patinare foloseste urmatoarele semnale:
- ILOW - cel mai mic curent dintre curentii motoarelor de tractiune active (nedeconectate)
masurat de traductoarele de curent motoare tractiune (ILOW reprezinta valoarea curentului motorului
cu cea mai mare turatie);
Divizia VFU
- IWS - curent patinare roti: valoarea medie a curentului tuturor motoarelor de tractiune
active cu exceptia motorului cu cel mai mic curent (cu turatia cea mai mare), valoare calculata din
curentii masurati de traductoarele de curent motoare tractiune;
- IDIFF - curent diferential: diferenta dintre IWS si ILOW;
- VMG - tensiune generator principal: de la traductorul de tensiune U1 (VMG);
- DV/dt - derivata tensiunii generatorului principal: modificarea valorii tensiunii
generatorului principal in unitate de timp;
- ACCLW - acceleratie roata: de la traductorul montat pe osie;
- WSSPD - turatie roata care patineaza: semnal viteza locomotiva compilat din cateva surse.
11.1. TREPTELE DE DETECTARE ALE PATINARII
Programul patinare detecteaza nu numai simpla prezenta a patinarii unei roti, ci detecteaza
patinarea rotilor in mai multe etape (trepte) in functie de gravitatea fenomenului. Acest mod de
detectare permite functionarea fara socuri (lina) a locomotivei deoarece masurile de corectie ale patinarii
sunt corespunzatoare gradului de gravitate al patinarii, permitand descoperirea si corectia rapida a
patinarii.
Pentru trei din treptele de detectare a patinarii, programul monitorizeaza valoarea acceleratiei
osiei cu cea mai mare turatie; cu cat acceleratia este mai mare cu atat mai grava este patinarea. Pentru
determinarea celei mai mari acceleratii, programul verifica cat de repede creste diferenta dintre IWS si
ILOW. Aceste trei trepte de detectare a patinarii sunt cunoscute ca treptele 1, 2 si 3, gradul de severitate
a patinarii fiind progresiv de la treapta 1 la treapta 3.
Programul detecteaza treapta 4 a patinarii cand diferenta dintre IWS si ILOW este prea mare.
Aceasta treapta, cunoscuta ca treapta Level, detecteaza o patinare ferma care apare pe una din osii.
Treapta 5 de detectare a patinarii nu se foloseste pentru aceasta locomotiva.
Treapta 6 de detectare a patinarii, cunoscuta ca treapta DV/DT, detecteaza patinarea simultana a
tuturor osiilor prin monitorizarea VMG: o crestere brusca a tensiunii generatorului principal indica
patinarea simultana a rotilor.
Treapta 7 de detectare nu se foloseste pentru aceasta locomotiva.
Treapta 8 de detectare a patinarii monitorizeaza semnalul ACCLW (viteza de acceleratie a osiei
echipate cu traductor de turatie osie).
Treapta 9 de detectare nu se foloseste pentru aceasta locomotiva.
Detectarea patinarii pe treptele 1- 4 nu functioneaza decat daca IWS depaseste o valoare minima
de prag.
Cand excitatia generatorului principal este intrerupta, detectia patinarii se opreste.
11.2. MODURI DE FUNCTIONARE LA PATINARE
Cand calculatorul detecteaza fenomenul de patinare stabileste pentru locomotiva un anumit mod
de functionare la patinare care determina valoarea masurilor de corectie a patinarii.
Aceste moduri sunt urmatoarele:
- Pornire - Tractiune cand WSSPD < 2,4 km/h
- Viteza mica normala - Tractiune cand 2,4 km /h < WSSPD < 40,2 km /h
- Viteza mare normala - Tractiune cand WSSPD > 40,2 km /h
Divizia VFU
11.3. PROTECTIA LA PATINARE
In momentul in care calculatorul detecteaza fenomenul de patinare stabileste masuri de protectie

la patinare in functie de gravitatea fenomenului. Calculatorul foloseste una sau mai multe din
urmatoarele metode de protectie:
- reducerea valorii de referinta (impuse) pentru putere si/sau curent pentru a reduce puterea si/sau
curentul de iesire a generatorului principal;
- aprinderea lampii de semnalizare PATINARE H3/5 (WHEELSLIP).
Calculatorul alege metoda si valoarea de protectie in functie de gravitatea fenomenului (treapta
de detectare) si de modul de functionare la patinare. Cu cat patinarea este mai grava sau cu cat mai mare
este WSSPD, cu atat mai repede se reduc referintele (valorile impuse) pentru curent si/sau putere. Pentru
treptele 3, 4 si 6 de detectare, se activeaza nisiparea si se mentine inca 2 secunde dupa ce patinarea a
incetat. Aprinderea lampii de semnalizare PATINARE H3/5 (WHEELSLIP) se face la detectarea
treptelor 4 si 6 de patinare a rotilor.
12. FUNCTIA DE PROTECTIE LA SUPRATURAREA ROTILOR
Aceasta functie actioneaza cand locomotiva este in tractiune si curentul mediu al motoarelor de
tractiune este mai mare de 100 A. Programul monitorizeaza valoarea calculata a turatiei motorului si
inregistreaza un defect de supraturare daca turatia motorului depaseste valoarea maxima a turatiei
motorului de tractiune. Aceasta valoare este cu aproximativ 15% mai mare decat turatia motorului de
tractiune corespunzatoare vitezei maxime a locomotivei.
Daca se inregistreaza supraturarea rotilor, calculatorul declanseaza contactorul de excitatie a
generatorului principal K15 (GFC). Ca urmare, se intrerupe tractiunea. In plus, calculatorul anclanseaza
releul de patinare K30 (WL) care aprinde intermitent (3 sec. aprinsa - 3 sec. stinsa) lampa de
semnalizare PATINARE H3/5 (WHEELSLIP) pe locomotiva proprie si la locomotivele din convoi prin
pinul 10 al cuplei de comanda multipla. Calculatorul afiseaza si arhiveaza mesajul SUPRATURARE
ROATA SAU TOATE ROTILE PATINEAZA (WHEEL OVERSPEED OR SIMULTANEOUS
WHEEL SLIP).
Defectul de supraturare se rearmeaza automat cand viteza locomotivei scade sub limita minima
de supraturare (anclanseaza contactorul K15 (GFC) si declanseaza releul K30 (WL)).
13. PROTECTIE LA DESPRINDERE PINION
ATENTIE!
Desprinderea pinionului unui motor de tractiune in timp ce locomotiva se deplaseaza la viteze
normale este foarte periculoasa. Daca se sesizeaza desprinderea unui pinion trebuie luate masurile
descrise la punctul 15 al acestui capitol.
Un pinion este desprins daca indusul unui motor de tractiune se roteste fara sa roteasca
angrenajul osiei respective. Efectiv, motorul care are pinionul desprins nu transmite cuplul la osie si nu
este incarcat. Daca motorul de tractiune cu pinionul desprins este alimentat, motorul se va supratura si se
va distruge daca alimentarea nu este intrerupta.
Calculatorul activeaza programul de protectie la pinion desprins numai cand tensiunea
genratorului principal este mai mare de 10 V, curentul cel mai mic al motoarelor de tractiune este mai
mare de 15 A si viteza locomotivei (in rot./min.) este mai mica decat limita de supraturare (locomotiva
nu este supraturata).
Divizia VFU
"
Programul parcurge urmatoarele etape:

1. Suspecteaza defectul de pinion desprins.
2. Asigura raspunsul initial la defectul suspectat.
3. Asigura raspunsul prelungit la defectul suspectat.
4. Verifica sau elimina automat defectul.
5. Raspunde la defectul depistat.
6. Elimina defectul.
Treapta Suspecteaza defectul de pinion desprins:

Daca una din cele doua stari mentionate mai jos este adevarata, programul suspecteaza ca poate
sa existe starea de pinion desprins:
- motor de tractiune cu turatie foarte mare in comparatie cu celelalte: cu cat turatia este mai mare
cu atat valoarea curentului este mai mica;
- turatia oricaruia din motoarele de tractiune depaseste valoarea maxima.
Treapta Asigura raspunsul initial la defectul suspectat:

Daca suspecteaza desprinderea pinionului programul determina imediat derularea urmatoarelor
secvente:
- declanseaza contactoarele K15 (GFC) si K16 (GFD) (intrerupe excitatia generatorului
principal)
- reduce la 0 V tensiunea de referinta in caz de desprindere pinion SPV Ref;
- pe ecranul calculatorului apare mesajul: POSIBIL PINION DESPRINS - LIMITARE
TENSIUNE PENTRU VERIFICARE (POSSIBLE SLIPPED PINION DETECTED, VOLTAGE
LIMITING IN ORDER TO VERIFY);
- arhiveaza mesajul: POSIBIL PINION DESPRINS LA MT_ (MOTOR In POSSIBLE
SLIPPED PINION) (In plus, este arhivata si valoarea cea mai mare a turatiei motorului de tractiune
care a fost monitorizat in stadiul de suspect defect pinion desprins);
- alimentarea normala este blocata pana cand se verifica pinionul suspect de a fi desprins, chiar
daca se intrerupe tractiunea prin aducere la mers in gol.
Treapta Asigura raspunsul prelungit la defectul suspectat:

Dupa ce tensiunea generatorului principal a scazut la valoarea minima, sau la urmatoarea trecere
in regim de tractiune a locomotivei, programul determina aparitia urmatoarelor secvente:
- reduce la 200 V tensiunea de referinta in caz de desprindere pinion SPV Ref;
- anclanseaza contactoarele K15 (GFC) si K16 (GFD) (restabileste excitatia generatorului
principal pentru reluarea tractiunii);
- semnalul de reactie de curent de la motorul de tractiune care a fost suspectat nu este folosit
pentru determinarea semnalului ILOW (valoarea cea mai mica a curentului motoarelor). Aceasta
permite celorlalte motoare sa fie incarcate cu reglarea programului Super Series si sa se treaca la stadiul
de detectare patinare roata.
- pe ecranul calculatorului ramane afisat mesajul POSIBIL PINION DESPRINS - LIMITARE
TENSIUNE PENTRU VERIFICARE (POSSIBLE SLIPPED PINION DETECTED, VOLTAGE
LIMITING IN ORDER TO VERIFY).
Treapta Verifica sau elimina automat defectul:

Programul continua sa verifice daca pinionul este desprins, in timp ce locomotiva functioneaza la
o putere prea mica pentru ca motorul de tractiune cu pinionul desprins sa se supratureze, dar suficient de
mare pentru a confirma existenta pinionului desprins.
Procesul de confirmare este similar cu procesul de suspectare pinion desprins; el verifica turatia
si curentul motorului de tractiune suspect de a avea un pinion desprins pe o anumita perioada de timp.
Divizia VFU
#
Daca in acest interval de timp, prestabilit, turatia si curentul indeplinesc anumite criterii, programul
stabileste starea de defect pinion desprins.
Daca programul nu a semnalat un defect in perioada de timp specificata, creste valoarea tensiunii
de referinta SPV Ref si verifica din nou turatia si curentul motorului de tractiune suspect pe o perioada
de timp similara cu precedenta. Ciclul verificare / crestere tensiune se repeta pana cand ori defectul este
depistat, ori tensiunea SPV Ref depaseste tensiunea de referinta a generatorului principal MG V Ref. In
acest caz calculatorul elimina automat starea de defect pinion desprins.
Treapta Raspunde la defectul depistat:

Daca programul a verificat starea de defect pinion desprins, apar urmatoarele:
- calculatorul afiseaza si arhiveaza mesajul PINION DESPRINS LA MT_ (MOTOR In
SLIPPED PINION LOCKOUT) si arhiveaza inca o data defectul pentru a inregistra datele pinionului
desprins depistat. Defectul este blocat pentru a nu mai putea fi rearmat printr-un mesaj obisnuit de
rearmare;
- calculatorul declanseaza contactorul de excitatie generator principal K15 (GFC) pentru a
impiedica tractiunea pana la rearmarea defectului;
- Daca locomotiva functioneaza in tractiune, calculatorul anclanseaza intermitent releul de
patinare K30 (WL) (3 sec. anclansat - 3 sec. declansat) care aprinde intermitent lampa de semnalizare
PATINARE H3/5 (WHEELSLIP) pe locomotiva proprie si la locomotivele din convoi prin pinul 10 al
cuplei de comanda multipla.
Treapta Elimina defectul:

Fiecare din urmatoarele situatii va elimina (sterge) defectul de pinion desprins:
- programul greseste verificarea starii de defect pinion desprins;
- operatorul rearmeaza defectul de pinion desprins prin tastatura afisajului calculatorului;
- operatorul izoleaza, prin tastatura afisajului calculatorului, motorul de tractiune care contine
pinionul desprins;
Dupa eliminarea (stergerea) defectului de pinion desprins, se deruleaza urmatoarele secvente:
- calculatorul elimina (sterge) mesajul PINION DESPRINS LA MT_ (MOTOR In SLIPPED
PINION LOCKOUT)
- calculatorul creste tensiunea SPV Ref la o valoare care nu este luata in seama (nu deranjeaza);
- calculatorul declanseaza releul K30 (WL) care stinge lampa de semnalizare PATINARE H3/5
(WHEELSLIP) pe locomotiva proprie si la locomotivele din convoi;
- calculatorul restabileste semnalele pentru toate calculele marimilor motoarelor de tractiune cu
exceptia celui care a fost izolat.
14. PROTECTIE LA ROATA MOTOARE BLOCATA
ATENTIE
Blocarea unei roti motoare cand locomotiva se deplaseaza la viteze normale este foarte
periculoasa. Daca se detecteaza blocarea unei roti motoare trebuie luate masurile descrise la punctul 15
al acestui capitol.
Rotorul motorului de tractiune cu angrenajul si impreuna cu osia montata (roata dintata, osia si
rotile) formeaza un ansamblu rotativ. Daca oricare din componentele ansamblului se blocheaza, se
blocheaza intregul ansamblu.
Daca se blocheaza rotorul motorului de tractiune, motorul de tractiune nu mai dezvolta tensiune
contraelectromotoare si prezinta ca o rezistenta mica (rezistenta ohmica a rotorului) conectata la
Divizia VFU
$
tensiunea generatorului. De aceea, un motor de tractiune cu rotor absoarbe un curent mult mai mare
decat toate celelalte motoare de tractiune cu turatie normala.
Programul (subrutina) de protectie roata motoare blocata actioneaza numai cand locomotiva este
in tractiune, daca curentul mediu al motoarelor de tractiune este mai mare decat un prag minim de
defect.
Programul detecteaza o roata motoare blocata cand curentul oricaruia din motoarele de tractiune
este de cel putin doua ori mai mare decat valoarea medie de curent pentru toate celelalte motoare de
tractiune (IAVG).
Daca programul a detectat blocarea unei roti motoare, actioneaza astfel:
- intrerupe tractiunea prin deconectarea contactorului de excitatie a generatorului principal K15
(GFC);
- afiseaza mesajul OSIE _ BLOCATA (In LOCKED POWERED WHEEL);
- anclanseaza releul de patinare K30 (WL) care aprinde lampa de semnalizare PATINARE H3/5
(WHEELSLIP) pe locomotiva proprie si la locomotivele din convoi prin pinul 10 al cuplei de comanda
multipla;
- arhiveaza defectul.
La 5 secunde dupa declansarea contactorului K15 (GFC), programul actioneaza astfel:
- anclanseaza contactorul K15 (GFC) permitand reluarea tractiunii;
- anuleaza de pe ecran mesajul OSIE _ BLOCATA (In LOCKED POWERED WHEEL);
- declanseaza releul de patinare K30 (WL) care stinge lampa de semnalizare PATINARE H3/5
(WHEELSLIP) pe locomotiva proprie si la locomotivele din convoi prin pinul 10 al cuplei de comanda
multipla.
Daca maneta controlerului de comanda nu este trecuta pe pozitia IDLE, se mentine acest ciclu de
Tractiune / Lipsa tractiune - 5 secunde. In acest caz trebuie luate masurile descrise la punctul urmator
(15) al acestui capitol.
15. INSTRUCTIUNI IN CAZ DE PINION DESPRINS / ROATA MOTOARE BLOCATA
Daca s-a detectat fenomenul pinion desprins sau roata motoare blocata, procedati dupa
cum urmeaza:
1. SE OPRESTE TRENUL;
2. SE DETERMINA CARE DINTRE MOTOARELE DE TRACTIUNE PREZINTA
INDICATIA DE DEFECT PINION DESPRINS LA MT_ (MOTOR In SLIPPED PINION
LOCKOUT) SAU OSIE _ BLOCATA (In LOCKED POWERED WHEEL);
3. RULATI USOR LOCOMOTIVA TREC~ND PESTE INDICATIA DE DEFECT PENTRU A
OBSERVA ROATA CARE PATINEAZA SI/SAU MOTORUL DE TRACTIUNE DISTRUS SI
ASCULTATI DACA EXISTA ZGOMOTE NEOBISNUITE LA MOTOR/CUTIA CU ANGRENAJ.
A. DACA UNA DINTRE ROTI PATINEAZA SAU DACA UNUL DINTRE MOTOARELE DE
TRACTIUNE ESTE DISTRUS SAU DACA SE CONSTATA UN ZGOMOT NEOBISNUIT LA
MOTOR SAU LA CUTIA CU ANGRENAJE, LUATI LEGATURA CU DISPECERATUL PENTRU
INSTRUCTIUNI SUPLIMENTARE.
ATENTIE!
SUB NICI UN MOTIV NU REMORCATI LOCOMOTIVA DACA ARE ROTI CARE
PATINEAZA SAU SUNT BLOCATE SAU NU MISCATI ACEASTA LOCOMOTIVA IN
CADRUL GARNITURII TRENULUI.
Divizia VFU
!
B. DACA TOATE ROTILE RULEAZA, IAR MOTOARELE DE TRACTIUNE SI CUTIA DE

ANGRENAJE ARATA NORMAL, INCERCATI SA RESTABILITI FUNCTIONAREA TRACTIUNII.
DACA DEFECTUL APARE DIN NOU, CONSULTATI DISPECERATUL TRENULUI.
16. CIRCUITE SI SISTEME ELECTRICE COMPLEMENTARE DE SUPRAVEGHERE
In cele ce urmeaza se vor descrie si alte circuite si sisteme care supravegheaza circuitele de forta
ale locomotivei detectand si semnalizand situatiile de defect.
16.1. SISTEME DE AVERTIZARE
Pe locomotiva este montat un claxon de alarma H2 (ALARM BELL) care suna in urmatoarele
cazuri:
- se alimenteaza cablul 6042 (pinul 2) din comanda multipla;
- calculatorul anclanseaza releul de alarma K23 (AR).
16.2. SISTEM PROTECTIE RELEU PUNERE LA MASA
16.2.1. INTRODUCERE
Daca in circuitele de inalta tensiune apare o punere la masa sau un alt defect, actioneaza sistemul
de protectie cu releu de protectie punere la masa pentru a proteja la defect sau chiar incendii generatorul
principal, motoarele de tractiune si cablajul de forta. Protectia consta in intreruperea excitatiei
generatorului principal sau reglarea excitatiei astfel incat sa se limiteze tensiunea de iesire a
generatorului principal. Cand apare un defect, releul de protectie punere la masa K1 (GR) anclanseaza si
se autoblocheaza mecanic in stare anclansata. Sesizand acest lucru, calculatorul reactioneaza prin
comandarea redresorului semicomandat pentru excitatia generatorului principal in sensul reducerii
tensiunii circuitelor principale. Apoi, daca anclansarea releului K1 (GR) nu este prea frecventa, dupa un
timp foarte scurt, calculatorul rearmeaza automat blocarea mecanica a releului K1 (GR).
Sistemul de protectie de punere la masa detecteaza:
- punerile la masa pe partea de c.c. a circuitelor de inalta tensiune;
- punerile la masa pe partea de c.a. a generatorului principal;
- intreruperea unei faze a generatorului principal.
In fig. 10-16 este aratata o schema simplificata a circuitului releului de detectare a punerilor la
masa. Fiecare din cele doua grupuri din generator consta din cinci infasurari statorice, cinci diode directe
(pozitivul la baza) si cinci diode inverse (negativul la masa). La fiecare bloc redresor sunt conectate
infasurarile trifazate de tensiune. Pentru simplificare, in schema s-au aratat numai o infasurare statorica,
o dioda directa si o dioda inversa pentru fiecare faza.
Divizia VFU
Fig. 10- 16 Circuit detectare defect punere la masa.
16.2.2 FUNCTIONAREA SISTEMULUI DE PROTECTIE RELEU PUNERE LA MASA

Divizia VFU
Circuitul releului de protectie punere la masa este conectat intre neutrurile celor doua grupe de
infasurari ale generatorului principal. Releul protectie punere la masa anclanseaza daca se pun la masa
circuitele de c.c. de inalta tensiune, daca se scurtcircuiteaza sau se intrerup infasurarile generatorului.
Cand anclanseaza releul de protectie punere la masa K1 (GR), circuitele de comanda si afisare
ale calculatorului sunt validate (activate) si circuitul dintre bobina de rearmare a releului K1 (GR) si
comutatorul de rearmare releu protectie punere la masa se inchide. Anclansarea releului K1 (GR) duce si
la deconectarea contactorului K15 (GFC) care intrerupe excitatia generatorului principal. In plus, se
intrerupe alimentarea contactorului K16 (GFD). Ca urmare, se intrerupe excitatia generatorului
principal, motorul diesel este adus la mersul in gol si claxonul de alarma suna.
Daca anclansarea relului de protectie punere la masa K1 (GR) este frecventa, dupa o perioada de
timp standard (cel mai adesea de 10 minute), calculatorul blocheaza functionarea ulterioara a
locomotivei in regim de tractiune si afiseaza mesajul PUTERE DECONECTATA _ RPM ACTIONAT
SI RETINUT (NO POWER - GROUND RELAY LOCKOUT). Dupa aceea calculatorul va numara de
cate ori releul de protectie punere la masa se va anclansa intr-o anumita perioada standard de timp. Daca
numaratoarea anclansarilor releului K1 (GR) in perioada standard de timp este mai mica decat o valoare
predeterminata (valoarea standard este de 3), atunci calculatorul rearmeaza releul K1 (GR). Daca
numarul de anclansari in perioada standard de timp este egal cu valorea predeterminata, atunci
calculatorul declanseaza contactorul de excitatie K15 (GFC) care reduce puterea de iesire a
generatorului principal efectiv la zero si afiseaza pe ecran mesajul amintit mai sus.
Pentru executarea unor lucrari de intretinere in depou este prevazut intrerupatorul de deconectare
protectie punere la masa S1 (GRCO), care are doua contacte si care intrerupe sistemul de detectare
protectie punere la masa.
In fig. 10-16 este aratata schema electrica a unuia dintre contactele intrerupatorului S1 (GRCO).
Cand maneta intrerupatorului este in pozitia de sus (Normal), contactul T/R-B/R este inchis si sistemul
de detectare este validat. Cand maneta intrerupatorului este in pozitia de jos (Deconectat) contactul T/R-
B/R este deschis si sistemul de detectare este intrerupt.
In fig. 10-17 este aratata schema electrica al celui de al doilea contact T/L-B/L al intrerupatorului
S1 (GRCO) care care alimenteaza modulul calculatorului A1/4.1 (IN) prin canalul CH2 (GNTCO) cand
maneta intrerupatorului este in pozitia de sus (Normal). Daca este alimentat canalul de intrare CH2
(GNTCO), calculatorul permite functionarea in sarcina a locomotivei. Cand maneta intrerupatorului este
in pozitia de jos (Deconectat) contactul T/L-B/L este deschis, calculatorul nu permite functionarea in
sarcina a locomotivei si afiseaza mesajul MERS IN GOL _ RPM ESTE DECONECTAT (NO LOAD -
GROUND RELAY CUTOUT).
Divizia VFU
Fig. 10- 17 Circuit comanda releu protectie punere la masa
16.3. DETECTARE DEFECTE
16.3.1. DEFECT PUNERE LA MASA CIRCUITE DE C.A. GENERATOR PRINCIPAL
In fig. 10-18 este aratata schema electrica a circuitului de detectare a defectului de punere la
masa pe partea de c.a. a generatorului principal care consta din rezistentele de limitare R1/1,2 (RE3),
releul K1 (GR) si intrerupatorul de deconectare protectie punere la masa S1 (GRCO). Releul de protectie
punere la masa va anclansa la trecerea unui curent de 0,75 pana la 0,825 A. De aceea, un dezechilibru
intre punctele de neutru a celor doua jumatati de generatoare (stanga si dreapta) va anclansa releul K1
(GR).
Un dezechilibru intre cele doua neutre poate fi determinat de intreruperea sau scurtcircuitarea
unei faze de pe grupul din stanga sau din dreapta. Punerea la masa a unei faze va duce la o circulatie de
curent de la masa prin circuitul de detectare punere la masa la neutru. Aceasta circulatie de curent poate
Divizia VFU
sa fie insuficient de mare ca sa produca un dezechilibru notabil intre cele doua neutre. Totusi, curentul
care circula de la masa prin circuitul de detectare punere la masa va anclansa releul daca scurgerile de
curent la masa se produc la un punct care este 8,15 V pana la 8,96 V sau mai mult fata de neutru.
16.3.2. INTRERUPEREA UNEI FAZE A GENERATORULUI
La intreruperea oricarei faze a generatorului apare un dezechilibru intre cele doua neutre. Aceasta
tensiune de dezechilibru duce la o circulatie de curent prin circuitul de detectare punere la masa. In
continuare se va face o descriere a fenomenului.
Sa presupunem ca la momentul analizat generatorul principal din stanga functioneaza in conditii
normale, echilibrat, cu urmatoarele tensiuni de faza fata de neutru: faza A pozitiva de 500 V, faza B
negativa de 500 V, iar faza C trecand prin zero.
Sa presupunem ca aceleasi conditii sunt indeplinite si de generatorul din dreapta. Sistemul este
echilibrat si nu avem circulatie de curent prin circuitul de detectare punere la masa. In acest moment se
intrerup toate cele cinci diode directe (pozitivul la baza) de pe faza A a generatorului din dreapta (asa
cum este figurat in fig. 10-19).
Curentul va circula de la faza A a generatorului din stanga printr-o dioda la bara pozitiva a
circuitelor de forta, de la bara pozitiva prin motoarele de tractiune la bara negativa a circuitelor de forta,
de la bara negativa a circuitelor de forta printr-o dioda inversa (negativul la baza) a fazei B a
generatorului din stanga, apoi la neutru si inapoi la faza A a generatorului din stanga. Curentul va circula
de la bara negativa a circuitelor de forta si printr-o dioda inversa (negativul la baza) a fazei B a
generatorului din dreapta, prin faza B si circuitul de detectare punere la masa la neutrul generatorului din
stanga inapoi la faza A a generatorului din stanga. Acest curent care circula prin circuitul de detectare
punere la masa va anclansa releul K1 (GR).
Divizia VFU
Fig. 10- 18 Detectarea punerii la masa - circulatia de curent in functionare normala.

Divizia VFU
Fig. 10- 19 Detectarea punerii la masa - Intreruperea unei faze

Divizia VFU
"
Fig. 10- 20 Scurtcircuit in faza generatorului din dreapta

Divizia VFU
#
16.3.3. SCURTCIRCUIT IN FAZELE UNUI GENERATOR
Scurtcircuitarea unei faze a generatorului din stanga sau din dreapta duce la un dezechilibru intre
cele doua neutre care anclanseaza releul de protectie punere la masa K1 (GR). In continuare se va face o
descriere a fenomenului.
Sa presupunem ca la momentul analizat generatorul principal functioneaza in conditii normale,
echilibrat, asa cum este aratat in fig. 10-20. Sistemul este echilibrat si nu avem circulatie de curent prin
circuitul de detectare punere la masa.
Sa presupunem ca in acest moment se scurtcircuiteaza jumatate din infasurarile fazei A a
generatorului din dreapta ceea ce va duce la reducerea tensiunii acestei faze la +250 V. In aceste conditii
faza A din stanga va fi cu potentialul cel mai pozitiv. Curentul va circula de la faza A a generatorului din
stanga la bara pozitiva a circuitelor de forta, prin motoarele de tractiune la bara negativa a circuitelor de
forta, de la bara negativa a circuitelor de forta prin faza B a generatorului din stanga si prin faza B a
generatorului din dreata la neutrul generatorului din stanga. Aceasta va duce la un potential de +500 V al
barei pozitive a circuitelor de forta care (va schimba polaritatea) blocheaza dioda directa (pozitivul la
baza) de pe faza A a generatorului din dreapta. Potentialul barei negative a circuitelor de forta va fi de -
500 V care (va schimba polaritatea) blocheaza diodele inverse (negativul la baza) de pe faza A a
generatorului din dreapta, faza C a generatorului din dreapta si faza C a generatorului din stanga. Ca
urmare prin faza A a generatorului din dreapta, faza C a generatorului din dreapta sau faza C a
generatorului din stanga nu va circula curent. Circulatia de curent va fi limitata. Aceasta circulatie de
curent prin circuitul de detectare punere la masa va anclansa releul K1 (GR).
Divizia VFU
$
Fig. 10- 21 Detectarea punerii la masa - Punerea la masa a unei faze

Divizia VFU
!
16.3.4. PUNERI LA MASA PE PARTEA DE C.A.
Efectul punerilor la masa pe partea de c.a. asupra circuitului de detectare punere la masa depinde
de localizarea defectului.
Sa presupunem ca se face o punere la masa in faza A a generatorului din partea dreapta la
punctul de potential pozitiv de 10 V fata de neutrul din dreapta: fig. 10-21. Aceasta punere la masa va
duce la un potential de +10 V in punctul X al circuitului de detectare punere la masa fata de neutrul din
dreapta. Aceasta diferenta de potential duce la o circulatie de curent prin releul K1 (GR) de valoare 10
V/ 50,86 ohm = 0,197 A. Pentru ancalnsarea releului K1 (GR) sunt necesari 0,75-0,825 A. De aceea, o
punere la masa in punctul de +10 V fata de neutru nu va duce la anclansarea releului K1 (GR).
Sa presupunem anclansarea releului K1 (GR) la o valoare a curentului de 0,788 A. De aceea
trebuie sa avem o diferenta de potential de 0,788 A x 50.86 ohm = 40,1 V intre punctul X si neutrul din
dreapta pentru ca releul K1 (GR) sa ancalnsaze. Daca punctul X este in faza A a generatorului din
dreapta, curentul circula de la punctul pus la masa prin contactul normal inchis al intrerupatorului S1
(GRCO) la punctul X, de la punctul X prin releul K1 (GR) si rezistenta de 10 ohm la neutrul
generatorului din dreapta. Valoarea mica a curentului nu este sufienta sa dezechilibreze cele doua neutre
din stanga si din dreapta. De aceea, curentul va circula de la punctul X la neutrul generatorului din
stanga, potentialul celor doua neutre fiind acelasi. Curentul care circula de la punctul X la neutrul
generatorului din stanga va fi de 40,1 V/ 60 ohm = 0,668 A. Curentul total din punerea la masa a fazei A
este de 0,788 A + 0,688 A = 1,457 A.
Sitemul de detectare punere la masa are o valoare nominala a sensibilitatii la anclansare la defect
de 1 A. Aceasta valoare semnifica faptul ca o punere la masa, sau o scadere a rezistentei de izolatie fata
de masa care permite o circulatie de curent de 1 A va face sa actioneze sistemul de protectie punere la
masa. Daca punerea la masa se face in faza A a generatorului din stanga curentul circula de la punctul
pus la masa prin contactul normal inchis al intrerupatorului S1 (GRCO) la punctul X si de la punctul X
prin rezistentele de 50 ohm si 10 ohm la neutrul generatorului din
stanga. Curentul va circula si de la punctul X prin rezistenta de 50 ohm si circuitul releului K1 (GR) la
neutrul generatorului din dreapta.
Daca apare o punere la masa in faza B a generatorului din dreapta, punctul pus la masa va avea
un potential negativ in raport cu neutrul generatorului din dreapta. De aceea, curentul va circula de la
neutrul generatorului din dreapta prin circuitul releului K1 (GR) si rezistenta de 50 ohm la punctul X,
apoi de la punctul X prin contactul normal inchis al intrerupatorului S1 (GRCO) la masa. Punctul pus la
masa are un potential negativ in raport cu neutrul generatorului din stanga. De aceea, curentul va circula
de la neutrul generatorului din stanga prin rezistentele de 10 ohm si 50 ohm si prin contactul normal
inchis al intrerupatorului S1 (GRCO) la masa. Din nou trebuie sa avem o circulatie de curent de
aproximativ 1 A prin punctul pus la masa pentru a anclansa releul K1 (GR).
16.3.5. PUNERI LA MASA PE PARTEA CIRCUITELOR DE FORTA DE C.C.
Punerile la masa a circuitelor de forta de c.c. pot duce la cercuri de foc la motoarele de tractiune
datorita scurgerilor de curent prin izolatie sau atingerea unui obiect pus al masa de catre un cablu de
forta pozitiv sau negativ.
Cercurile de foc la motor sunt de obicei datorate arcului electric dintre periile de pe partea de
minus si plus ale motoarelor de tractiune. Arcul se datoreaza ionizarii aerului din imediata vecinatate.
Aerul ionizat este o cale de curent de rezistenta mica fata de caracasa pusa la masa a motorului de
tractiune.
Daca cercul de foc are loc langa peria pozitiva, potentialul punctului pus la masa este pozitiv in
raport cu cele doua neutre (stanga si dreapta). Ca urmare va circula un curent de la masa prin contactul
Divizia VFU
normal inchis al intrerupatorului S1 (GRCO) apoi prin rezistentele de 50 de ohm si 100 ohm la neutrul
generatorului din stanga. Curentul va circula si prin rezistenta de 50 ohm si circuitul releului K1 (GR) la
neutrul generatorului din dreapta.
Daca cercul de foc are loc langa peria negativa, potentialul punctului pus la masa este negativ in
raport cu cele doua neutre (stanga si dreapta). Ca urmare va circula un curent de la neutrul generatorului
din stanga prin rezistentele de 50 de ohm si 100 ohm si prin contactul normal inchis al intrerupatorului
S1 (GRCO) la masa. Curentul va circula si prin neutrul generatorului din dreapta, prin circuitul releului
K1 (GR) si rezistenta de 50 ohm si prin contactul normal inchis al intrerupatorului S1 (GRCO) la masa.
Daca punerea la masa are loc la bara de plus a circuitelor de forta sau la un cablu legat de aceasta
bara, functionarea sistemului va fi aceeasi ca pentru cercul de foc langa peria pozitiva a motorului de
tractiune. Daca punerea la masa are loc la bara de minus a circuitelor de forta sau la un cablu legat de
aceasta bara, functionarea sistemului va fi aceeasi ca pentru cercul de foc langa peria negativa a
motorului de tractiune.
Cand calculatorul sesizeaza anclansarea releului K1 (GR) in timpul tractiunii, afiseaza pe ecran
RPM - TRACTIUNE (GROUND RELAY - POWER). Dupa anclansarea releului K1 (GR) calculatorul
rearmeaza automat sistemul de detectare punere la masa a circuitelor de inalta tensiune prin declansarea
releului K1 (GR) sau lasa anclansat releul K1 (GR) care intrerupe tractiunea. Calculatorul reduce
tensiunea generatorului principal cand rearmeaza releul K1 (GR) cu exceptia cercului de foc la motorul
de tractiune.
Calculatorul supravegheaza cercul de foc la motorul de tractiune prin urmarirea valorii curentului
rotoric. Daca anclanseaza releul K1 (GR) si curentul motorului de tractiune creste brusc, atunci la
motorul respectiv este cerc de foc. Calculatorul nu reduce tensiunea generatorului principal in cazul
cercurilor de foc la motoarele de tractiune asa cum face in cazul celorlalte puneri la masa pe
circuitele de forta. Daca apare un cerc de foc calculatorul afiseaza mesajul CERC DE FOC LA MT_
(TRACTION MOTOR I_ FLASHOVER). Cand releul K1 (GR) anclanseaza, calculatorul il rearmeaza
automat cu exceptia cazului in care anclansarea si declansarea s-au produs destul de frecvent ca sa
garanteze blocarea releului de protectie punere la masa.
16.4. SISTEM DE DECONECTARE MOTOARE TRACTIUNE
Deconectarea unui motor de tractiune se face alimentand bobina mecanismului de deconectare

Q1/2 (MCO) al motorului respectiv. Ansamblul inversorului de sens este actionat de un motor propriu
comandat de calculatorul locomotivei. In timpul procesului de deconectare unui motor tractiune
calculatorul trece ciclic inversorul de sens de pe pozitia Inainte pe pozitia Inapoi si invers.
In timp ce ansamblul inversor trece prin pozitia de centru, bobina alimentata a mecanismului de
deconectare blocheaza contactul principal respectiv in pozitia de centru (neutra) si contactul limitator al
mecanismului de deconectare este inchis. Cu contactul principal respectiv in pozitia de centru motorul
de tractiune care a fost deconectat este izolat. Contactul inchis al limitatorului mecanismului de
deconectare alimenteaza modulul calculatorului A1/4 (IN) prin canalul CH5 (TMCO_) avand ca efect
declansarea contactorului K4 (P_) corespunzator. In acest fel motorul de tractiune este izolat.

IL 10064 02-Sistem Combusibil

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

IL 10064 02-Sistem Combusibil

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ELECTROPUTERE IL-10064/10

TRANSMISIA ELECTRICA - SISTEM SI COMENZI

2. GENERATOR PRINCIPAL (AR8)

3. GENERATOR AUXILIAR CA6

4. CIRCUIT DE COMANDA EXCITATIE GENERATOR PRINCIPAL

5 CIRCUIT GENERATOR PRINCIPAL / MOTOARE DE TRACTIUNE

6. CIRCUIT COMANDA REGULATOR MOTOR DIESEL

7. FUNCTIONAREA REGULATORULUI DE SARCINA

8. CIRCUITE DE INFORMATII PENTRU REGLAREA PUTERII

9. REGLAREA TRANSMISIEI ELECTRICE A LOCOMOTIVEI

9.3.10. DETALII REFERITOARE LA REGLAREA V (TENSIUNE IESIRE GENERATOR

10. DETECTARE LIPSA SEMNALE DE REACTIE

11. FUNCTIA DE PROTECTIE LA PATINARE

12. FUNCTIA DE PROTECTIE LA SUPRATURAREA ROTILOR

13. PROTECTIE LA DESPRINDERE PINION

14. PROTECTIE LA ROATA MOTOARE BLOCATA

15. INSTRUCTIUNI IN CAZ DE PINION DESPRINS / ROATA MOTOARE BLOCATA

16. CIRCUITE SI SISTEME ELECTRICE COMPLEMENTARE DE SUPRAVEGHERE

Fig. 10- 6 Schema simplificata circuit supresor de tensiune conectat in triunghi

1.1. DESCRIERE GENERALA A SISTEMULUI DE COMANDA ELECTRICA

Sistemul de comanda electrica a locomotivei controleaza principalele sisteme de functionare ale

al MD urmareste turatia reala a MD si regleaza pozitia injectoarelor de combustibil ca sa obtina si sa

2. GENERATOR PRINCIPAL (AR8)

Fig. 10- 1 Transmisie electrica - Sistem si echipament aferent (schema simplificata)

Fig. 10- 2 Desen schematic generator principal

Fig. 10- 3 Schema simplificata generator principal si aparataj aferent

Fig. 10- 4 Circulatia de curent in generatorul principal la momentul V

Fig. 10- 5 Circulatia de curent in generatorul principal la momentul W

2.1. CIRCUITE SUPRESOARE DE TENSIUNE TRANZITORIE DE COMUTATIE

Fig. 10- 6 Schema simplificata circuit supresor de tensiune conectat in triunghi

3. GENERATOR AUXILIAR CA6

Generatorul auxiliar G1/2 (Companion) si generatorul principal (generator de tractiune) sunt

4. CIRCUIT DE COMANDA EXCITATIE GENERATOR PRINCIPAL

In fig. 10-7 este prezentat circuitul de alimentare a excitatiei generatorului principal.

Fig. 10- 7 Circuit comanda excitatie generator principal

5 CIRCUIT GENERATOR PRINCIPAL / MOTOARE DE TRACTIUNE

5.1 CONTACTOARE PRINCIPALE K4.1-K4.6 (P1-P6)

Fig. 10- 8 Schema simplificata a circuitului generator - motoare tractiune

6. CIRCUIT COMANDA REGULATOR MOTOR DIESEL

POZITIE ALIMENTARE SOLENOIZI REGULATOR MD TURATIE MD

7. FUNCTIONAREA REGULATORULUI DE SARCINA

'-% ,*.'4 */()

Fig. 10- 10 Amplasarea regulatorului de sarcina pe regulatorul MD

8. CIRCUITE DE INFORMATII PENTRU REGLAREA PUTERII

8.1. TRANSFORMATOARE DE CURENT GENERATOR PRINCIPAL

Fig. 10- 12 Circuit transformatoare de curent generator principal

8.2. TRADUCTOARE DE CURENT PENTRU MOTOARE TRACTIUNE U2.1-U2.6

8.3. EMITATOR-RECEPTOR RADAR

Fig. 10- 13 Amplasare emitator receptor radar

8.4. TRADUCTOR SI REZISTENTA ADITIONALA TENSIUNE GENERATOR

Traductorul de tesiune generator principal U1 (VMG) sesizeaza tensiunea de iesire in c.c. a

8.5. TRADUCTOARE SI REZISTENTE ADITIONALE TENSIUNE MOTOARE

9. REGLAREA TRANSMISIEI ELECTRICE A LOCOMOTIVEI

9.1. SELECTAREA MODULUI DE REGLARE SI AFISARE

Calculatorul locomotivei regleaza excitatia generatorului principal pe baza diferentei dintre:

9.2. REGLARE TENSIUNE, CURENT SI PUTERE-REGIM NORMAL INCARCARE

Fig. 10- 14 Reglare putere

9.3. TABEL CU MODURI REGLARE TRACTIUNE

9.3.1. REGLARE A (CURENT IESIRE GENERATOR PRINCIPAL)

In modul A (curent) de reglare, calculatorul compara curentul real al generatorului principal MG

Pozitie controler: A Ref: Curent motor

Pozitie controler: A Ref: Curent motor

9.3.1.1. MMA (SUPRAVEGHERE MOTOR DE TRACTIUNE):

Programul (subrutina) MMA pentru supravegherea motorului de tractiune urmareste in mod

'-% ,.'4 /()